Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Caietul Invatatorului
Caietul Invatatorului
1
Autori:
Veronica Bucea
Maria Ipati
Cornelia Paraschiv
Învăţător ………………………………………………………………………….
Unitatea şcolară………………………………………………………………….
Localitatea ……………………………………………………………………….
CUPRINS
CUVÂNT ÎNAINTE
2
lecţie sau în grup şi facilitează cunoaşterea condiţiilor care determină apariţia
şi dezvoltarea diferitelor comportamente.
Autoarele
Dacă reuşim să
înţelegem mica făptură cu
taine, construită altfel decât
noi şi care se conduce
după o logică aparte, atunci
vom putea spune că noi
suntem cei ce o pot
înţelege şi ajuta să devină
om pentru că nu ne-am
uitat copilăria şi credem în
iubire, bunătate şi
frumuseţe.
3
Completarea fiecărei secţiuni se va face anual şi ori de câte ori intervin
schimbări la nivelul colectivului de elevi.
Secţiunile care se prezintă sub formă tabelară vor fi completate descriptiv
urmărindu-se fiecare rubrică. Datele statistice vor fi înscrise în urma analizei
documentelor şcolare, a observării curente şi /sau aplicării unor probe – teste
adecvate.
Fişa de caracterizare psihopedagogică va fi completată marcând cu “X”
varianta potrivită din cele date pentru fiecare elev în parte.
La sfârşitul ciclului primar, învăţătorul va putea să realizeze cu uşurinţă
portretul psihologic al fiecărului elev coroborând toate informaţiile desprinse
din fişă. Se vor face referiri sintetice cu privire la condiţiile de viaţă şi
învăţătură ale elevului, tipul de familie din care provine şi interesul acesteia
pentru activitatea şcolară a copilului, nivelul de dezvoltare a proceselor şi
capacităţilor cognitive implicate în activitatea de învăţare, trăsăturile de
personalitate ale acestuia. În final, învăţătorul va consemna recomandări ce
vor putea fi utilizate de către viitorul diriginte.
Secţiunea “Relaţia şcoală-familie” oferă posibilitatea înregistrării de
informaţii cu privire la comitetul de părinţi, evidenţa întâlnirilor cu părinţii, a
tematicile dezbătute.
Anexa prezintă câteva strategii de intervenţie ce pot fi utilizate în scopul
ameliorării dificultăţilor de învăţare şi a dificultăţilor socio-afective.
În spaţiul rămas liber, la finalul caietului, învăţătorul poate consemna şi
alte date care l-ar putea ajuta să cunoască mai bine fiecare elev şi colectivul
pe care îl conduce.
CATALOGUL CLASEI
4
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
I. DATE PERSONALE
Numele şi prenumele _________________________________________
Locul şi data naşterii__________________________________________
Domiciliul __________________________________________________
Unitatea de învăţământ________________________________________
5
3. Ambianţa educativă:
climat stimulativ marcat de raporturi pozitive între părinţi, părinţi şi copii
neînţelegeri minore şi trecătoare între părinţi
dezacorduri relevante cu influenţă nefavorabilă asupra copilului
familie dezorganizată
6
III. PROCESE ŞI CAPACITĂŢI COGNITIVE IMPLICATE ÎN
ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE
1. Procese senzoriale (senzaţii şi percepţii)
are un câmp vizual central şi periferic extins
are capacitate de a diferenţia cu precizie nuanţele cromatice
are capacitate de apreciere pe cale auditivă a distanţei dintre obiecte
are capacitate de autocontrol asupra propriilor emisiuni vocale
are capacitate de a diferenţia formele geometrice
are dificultăţi în recunoşterea unor construcţii geometrice
are percepţie complexă – spirit de observaţie
are capacitate de orientare spaţio-temporală
2. Reprezentări
utilizează fondul de reprezentări de care dispune
predominant vizuale
predominant auditive
predominant chinestezice
predominant anticipative
are reprezentări despre mediul înconjurător
nu are reprezentări despre mediul înconjurător
are reprezentări despre fenomene naturale
nu are reprezentări despre fenomene naturale
are reprezentări despre fenomene sociale (activitatea oamenilor)
are reprezentări despre fenomene sociale (activitatea oamenilor)
are reprezentări legate de activitatea de învăţare
nu are reprezentări legate de activitatea de învăţare
Gândirea
Volumul cunoştinţelor
Foarte bun Bun Acceptabil Sărac
Capacitate de înţelegere şi surprindere a relaţiilor esenţiale
Foarte bună Bună Acceptabilă Slabă
Capacitate de analiză şi sinteză
Foarte bună Bună Acceptabilă Slabă
Capacitatea de comparaţie (stabilirea asemănărilor – deosebirilor)
Foarte bună Bună Acceptabilă Slabă
Capacitatea de generalizare (abstractizare – concretizare)
Foarte bună Bună Acceptabilă Slabă
Capacitatea de rezolvare creatoare a problemelor
Foarte bună Bună Acceptabilă Slabă
Capacitatea de operare cu noţiuni, judecăţi, raţionamente
Foarte bună Bună Acceptabilă Slabă
7
Inteligenţă:
concretă abstractă creatoare
Limbajul
Volumul: bogat redus extrem de sărac
Exprimare: corectă greoaie incorectă
Expresivitate: Foarte bună Bună Acceptabilă Slabă
Conduita de ascultare: Foarte bună Bună Acceptabilă
Nesatisfăcătoare
Deficienţe de limbaj:
oral / de pronunţie - dislalie
citit / lexie - dislexie
scris / grafie - disgrafie
altele (bâlbâială, rinolalie, mutism, întârzieri în dezvoltarea vorbirii
etc.)
Memoria
Memorează: uşor dificil mecanic logic
Reactualizează: recunoaşte reproduce materialul de învăţat
Reţine: pentru timp scurt pentru o perioadă îndelungată uită
frecvent ce a memorat
Imaginaţia şi creativitatea
are imaginaţie săracă, banală
are imaginaţie bogata
are imaginaţie reproductivă
are imaginaţie creatoare
Are posibilităţi creative în domeniile: artă (desen, muzică) literatură
tehnică
Atenţia
se orientează şi se concentrează asupra unui număr mare de elemente
are capacitate de concentrare sporită
nu se poate concentra
are atenţie distributivă, desfăşoară concomitent mai multe activităţi
nu este apt de atenţie distributivă
are atenţie mobilă, flexibilă
nu are atenţie mobilă, flexibilă
Motivaţia
este sensibil la motivaţie pozitivă (laudă, încurajare etc.)
este sensibil la motivaţie negativă (blamare, ameninţare)
este motivat intrinsec, direct
este motivat extrinsec (determinare din afară)
8
are o motivaţie cognitivă – nevoia de a şti, curiozitate pentru nou
are o motivaţie afectivă – doreşte aprobarea şi dragostea celor din jur
Afectivitatea
are manifestări afective primare impulsive: frică, mânie, spaimă
manifestă dispoziţii afective: vesel, optimist deprimat,
trist
manifestă emoţii curente: cu derulare calmă cu derulare
tumultuoasă
trăsături emoţionale:
dispune de echilibru emoţional, manifestă stabilitate
manifestă timiditate excesivă
are reacţii emoţionale puternice cu efect inhibitor asupra activităţii
are reacţii emoţionale cu caracter dezadaptativ
Deprinderi şi obişnuinţe
are deprinderi igienico-sanitare
Da Nu
are deprinderi practice
Da Nu
are deprinderi de muncă intelectuală
Da Nu
are deprinderi şi obişnuinţe comportamentale
Da Nu
Aspecte ale integrării şcolare şi socio-afective
Conduita elevului în clasă (la lecţii)
- participă cu interes, este activ, atent
- este atent, dar aşteaptă să fie solicitat
- este neatent, cu atenţie perturbată labilă
- este inactiv, pasiv, plictisit, apatic
Conduita elevului în afara clasei (în pauze)
- are conduită normală, fără abateri
- are conduită marcată de atitudini agresive sau autoritare, de gravitate
redusă
9
- prezintă devianţă comportamentală
Conduita în grup
- este comunicativ, sociabil, execută cu interes sarcinile date, participă
necondiţionat la viaţa grupului, bun organizator
- se integrează, aderă la grup, dar este lipsit de iniţiativă, este un bun
executant dacă este solicitat
- este retras, rezervat, interiorizat, nu caută contactele cu membrii
grupului, se automarginalizează
Stilul personal cu influenţe asupra activităţii şcolare
- este organizat, perseverent, ritmic, continuu
- este sârguincios, inventiv, creativ, sigur pe sine, independent
- este inegal, cu salturi, labil, superficial
- nu manifestă iniţiativă, este dependent de ajutorul celor din jur
- lucrează după tipar, se conformează modelului, preferă rutina,
obişnuitul, se sperie de nou
- acumulează goluri în cunoştinţe, nu finalizează activităţile, are
dificultăţi în învăţare
10
IV. TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE
Temperament
Coleric: impulsiv, iritabil, agresiv şi autoritar exteriorizat, inegal, cu
iniţiativă, vioi, impetuos, agitat, are tendinţă de surescitare şi epuizare,
neliniştit, nerăbdător, face risipă de energie, este înclinat spre acţiune
Sangvinic: vesel, bine dispus, echilibrat, uşor adaptabil, calm, răbdător,
sigur pe sine, comunicativ, ritmic, cu o puternică mobilitate a vieţii afective,
este nestatornic, manifestă interes pentru nou, este dornic de schimbare
Flegmatic: calm, liniştit, se adaptează greu la situaţii noi, are ritm lent
de lucru, este meticulos, perseverent, disciplinat, ordonat, are o
reactivitate emoţională lentă, fără exteriorizări pronunţate, este realist, cu
simţul măsurii, uneori nepăsător
Melancolic: are rezistenţă scăzută la efort, este interiorizat, retras,
nesigur, timid, uneori fricos; are o viaţă afectivă săracă, capacitate de
comunicare redusă, este dominat de îndoială, teamă
Caracter
atitudinea faţă de muncă:
manifestă hărnicie, consecvenţă, perseverenţă, spirit critic,
responsabilitate
este delăsător, fără ambiţie, fără iniţiativă, manifestă automulţumire
atitudinea faţă de alţii
manifestă generozitate, corectitudine, încredere, sociabilitate,
sinceritate, altruism, colegialitate, acordă ajutor, este cooperant
manifestă egoism, laşitate, falsă modestie, aroganţă, infatuare,
impunere, grandomanie, lene
atitudinea faţă de sine
are spirit autocritic, simţul valorii personale, manifestă modestie,
autoexigenţă, încredere în sine, simţul datoriei, responsabilitate
nu are spirit autocritic, simţul valorii personale, nu manifestă modestie,
autoexigenţă, încredere în sine, simţul datoriei, responsabilitate,
grandomanie
Aptitudini şi interese
pentru activitatea şcolară
lucreză, repede, bine, rezolvă în timp optim cu energie minimă sarcinile
de învăţare
lucrează bine, dar cu consum de timp şi energie
nu manifestă interes pentru şcoală
înclinaţii pentru:
lectură
artă (desen, muzică etc.)
sport
tehnică
PORTRETUL PSIHOLOGIC AL ELEVULUI LA SFÂRŞITUL CICLULUI
PRIMAR
(prezentare descriptivă)
Număr de elevi
Număr de Număr de Număr de
care au Observa
elevi Fete Băieţi elevi de 6 elevi de 7
frecventat ţii
înscrişi ani ani
grădiniţa
Existenţa
Clas Coeziune
Coeziune medie Coeziune mică microgrupuri Observaţii
a puternică
lor
I
a II-a
a III-
a
a IV-
a
a II-a
a III-
a
a IV-
a
SITUAŢIA LA ÎNVĂŢĂTURĂ
Amâna
Elevi Elevi cu
Clas Promov Corigenţ Repeten ţi Neşcolari Observa
înscri abando
a aţi i ţi medica zaţi ţii
şi n
l
I
a II-
a
a III-
a
a
IV-a
Domeniul în
Nr. Numele şi care se Cauzele apariţiei
Măsuri propuse
crt. prenumele manifestă dificultăţii
dificultatea
Nr.
Numele şi Domeniul în care
crt Rezultate obţinute Măsuri
prenumele se manifestă
.
Elevi cu abateri grave de comportament
Nr.
Numele şi Domeniul în care
crt Rezultate obţinute Măsuri
prenumele se manifestă
.
RELAŢIA ŞCOALĂ-FAMILIE
Comitetul de părinţi
Clasa I
Profesia
Nr. Funcţia în
Numele şi prenumele -Locul de Adresa Telefon
crt. comitet
muncă
1
2
3
4
5
Clasa a II-a
Profesia
Nr. Funcţia în
Numele şi prenumele -Locul de Adresa Telefon
crt. comitet
muncă
1.
2.
3.
4.
5.
Clasa a III-a
Profesia
Nr. Funcţia în
Numele şi prenumele -Locul de Adresa Telefon
crt. comitet
muncă
1.
2.
3.
4.
5.
Clasa a IV-a
Profesia
Nr. Funcţia în
Numele şi prenumele -Locul de Adresa Telefon
crt. comitet
muncă
1.
2.
3.
4.
5.
NOTĂ:
Comitetul de părinţi trebuie să îşi centreze activitatea pe procesul de educaţie
cu accent pe conţinutul acestuia şi pe modul în care este transmis elevilor, pe
organizarea unor acţiuni comune (serbări, aniversări, excursii, vizite etc.) şi nu
doar pe strângerea şi administrarea fondului clasei.
Observaţii-
Nr. Tipul
Obiectivele / tema Data participare
Crt. întâlnirii
numerică
5
Clasa a IV-a Anul şcolar..................
Observaţii -
Nr. Tipul
Obiectivele / tema Data participare
Crt. întâlnirii
numerică
NOTĂ:
Clasa a II-a
I
M
M
A
A
M
M
F
F
I
I
D
D
N
N
O
O
S
Lu 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50.
na
Graficul consultaţiilor individuale cu părinţii
Clasa a III-a
I
M
M
A
A
M
M
F
F
I
I
D
D
N
N
O
O
S
Lu 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75.
na
Clasa a IV-a
I
M
M
A
A
M
M
F
F
I
I
D
D
N
N
O
O
S
Lu 76. 77. 78. 79. 80. 81. 82. 83. 84. 85. 86. 87. 88. 89. 90. 91. 92. 93. 94. 95. 96. 97. 98. 99. 100.
na
ANEXĂ
STRATEGII DE INTERVENŢIE
PENTRU AMELIORAREA DIFICULTĂŢILOR DE ORDIN
SOCIO-AFECTIV ŞI DE ÎNVĂŢARE
Scopuri generale:
a. Cunoaşterea şi autocunoaşterea subiectului
b. Ameliorarea dificultăţilor de ordin socio-afectiv:
c. Ameliorarea dificulăţilor de învăţare
Scopuri intermediare:
Facilitarea participării la viaţa colectivului / clasei, prin:
- Sprijinirea elevului să-şi găsească motivele interioare, exterioare pentru a
fi capabil să-şi contruiască o imagine de sine pozitivă;
- Conştientizarea diferenţelor fireşti dintre oameni şi a faptul că fiecare
individ este unic în felul său;
- Dezvoltarea şi exersarea comunicării empatice;
- Diminuarea comunicării negative în grupul de elevi / clasă;
- Construirea unei relaţii interumane calde, amiabile;
Dezvoltarea unor strategii personale de evitare a eşecului şcolar,
- prin abilitarea elevului cu metode de învăţare adecvate posibilităţilor
individuale
Participarea motivată la iniţierea şi derularea propriului traseu de
dezvoltare.
Resurse umane implicate:
- învăţătorul
- profesorul consilier / profesorul psihopedagog;
- elevul identificat ca având problemele;
- elevii clasei.
V. Acţiuni posibil de realizat
I. Cunoaşterea subiectului
1. Aplicarea de Probe psihopedagogice:
"Cunoaşterea dorinţelor, temerilor, sentimentelor familiale etc.", "Sentimente
morale", "Judecăţi morale", "Concepţia despre adevăr" "Cunoaşterea de
sine", "Egoismul", "Proba de perseverenţă", "Probe de aptitudini", "Probă
sociometrică", "Compoziţia de grup" etc.
2. Observarea comportamentului:
Comportamentul copilului ]n clasă (punctualitatea la ore; poziţia în bancă;
reacţiile la întrebările adresate altora; reacţia la eşec sau succes; reacţia la
observaţiile învăţătorului; gradul de atenţie la ceea ce se întâmplă în clasă;
cât timp este concentrat, atent, când dă semne de oboseală; dacă tulbură
clasa făcând zgomot, vorbind neîntrebat etc.);
Comportamentul faţă de învăţător şi colegi (politicos, obraznic, de evitare;
bruschează colegii; prietenos cu colegii; nu discută cu nimeni; se retrage
cu un coleg etc.);
Comportamentul în recreaţie (genul de joc pe care îl practică, tipul de
participare la joc; conduita în timpul jocului- excitat, temperat, normal);
Ţinuta caietelor şi cărţilor;
Atitudinea faţă de activităţile practice şi teoretice, genul de activitate pe
care îl preferă (teoretic – practic, desen, lucru manual etc.)
Succesele sau insuccesele şcolare, calificative obţinute;
Atitudinea, reacţiile când i se aplică diferite probe psihologice
3. Ancheta pe bază de interviu, chestionar
*Discuţii cu elevul pentru:
- identificarea conflictelor interne;
- cunoaşterea preocupărilor şi frământărilor;
- identificarea obstacolelor aflate în calea progresului şcolar;
- identificarea şi izolarea problemelor specifice;
- identificarea, împreună cu subiectul, a opţiunilor, avantajelor şi
dezavantajelor acestora;
- precizarea consecinţelor deciziilor
4. Analiza produselor activităţii
______________________________________________________________
______________________________________________________________
____________________________________
BIBLIOGRAFIE