M2.C1 - Punti Termice. Confortul Termic (I.Moga) PDF

MEnS – Meeting Energy Professional Skills
Puntile Termice
Confortul Termic
1
MEnS
Meeting of Energy Professional Skills
Copyright:
• No part of this presentation may be reproduced without written permission from

the author, nor may any part of this presentation be reproduced, stored in a
retrieval system or transmitted in any form or by any means (electronic,
photocopying, recording or other) without written permission from the author.
2
MEnS
Comfortul termic
Temperatură, umiditate, mişcarea aerului
Factori ce afectează confortul:
3
MEnS
Alţi parametri de confort
• Fizică • Fiziologie
Temperatura aerului Sex

Umiditatea relativă Constituţie
Curenţi de aer Vârstă
Presiunea aerului ...
Compoziţia aerului
Conductivitatea aerului
Suprafeţe împrejmuitoare
Temperaturile suprafeţelor
Influenţe optice
...
4
MEnS
Confortul termic depinde

în primul rând de
temperatura aerului și
temperatura radiata de
suprafața elementelor de
construcție care inconjura
spatiul incalzit
5
MEnS
Climatul exterior şi influenta acestuia asupra clădirii
6
MEnS
Utilitatea protecţiei (izolarii) termice

Protecţia termică este necesară
• iarna
• cât şi vara!
Utilitatea protecţiei termice:

• Asigurarea confortului interior (temperaturile suprafeţelor)
• Reducerea necesarului energetic pentru incalzire si pentru racire şi
implicit a costurilor, asigurand astfel protectia mediul inconjurător
• Evitarea fenomenului de condens pe suprafata si in masa elementului de
constructie (conservarea clădirii)
• Contribuirea la prevenirea supraîncălzirii pe timp de vară
• Evitarea nevoii de utilizare a aerului condiţionat în paralel cu alte măsuri
Necesităţi de protecţie termică sunt, împreună cu altele cerinte de proiectare

higrotermică incluse în normativele C107-2005 si -2010 si MC001/2006.
7
MEnS
Tipuri de transfer de căldură

Transferul de căldură este transferul termic dintr-un spatiu cu temperatură mai
ridicată la unul cu temperatură mai scăzută, fiind un proces dinamic foarte complex,
care se poate calcula în mod precis doar folosind simulări complexe
În cazul clădirilor simple, există modele matematice de calcul cu exactitate ridicată
pentru calculul transferului de caldura.
Fenomenele de transfer a căldurii:

 Conducția termică: transferul de caldura care are loc in masa elementului sau
intre doua elemente aflate in contact direct
 Convecţie (naturală sau forţată): are loc intre suprafata elementului de
constructie si aerul din imediata vecinatate
 Radiaţie termică: are loc intre suprafata elementului de constructie si
suprafatele elementelor inconjuratoare
Transferul de căldură are loc simultan prin cele trei fenomene conducţie, convecţie si
radiaţie, acestea influenţându-se reciproc. Desi cele trei fenomene nu pot fi separate
din punct de vedere fizic, studiul lor se conduce independent. 8
MEnS
Valorile de proiectare ale caracteristicilor termotehnice

Sunt de obicei specificate de producători și pot fi utilizate în condiții de siguranță, în cazul în
care produsele sunt prevăzute cu o etichetă care furnizeaza valorile „R” (“U”) sau o
autorizare individuală.
Producatorul trebuie sa puna la dispozitia beneficiarului/proiectantului
documente/certificate care atesta valorile produsului.
În cazul clădirilor vechi, conductivităţile termice  sunt de obicei necunoscute.
 sunt întabulate in standardele sau materialele de specialitate din domeniu, in care se
regasesc de obicei urmatoarele caracteristici:
• Densitatea aparenta  [kg/m³]
• Conductivitatea termică  [W/(m.K)]
• Caldura specifica c [J/(kg.K)]
• Coeficientul de rezistență la difuzia vaporilor de apă  (-)
• Coeficientul de asimilare termica s [W/(m2.K)]
Aceste valori permit utilizatorului să efectueze diverse calcule necesare in activitatea de

proiectare higrotermica. Standardele relevante C107-2005 si MC001/1-2006 9
MEnS
Parametrii de baza ai calculului termic
10
MEnS
Conductivitatea termică a materialelor de construcție

Conductivitatea termică  [W/(mK)] a unui material de constricţie depinde de:
• conductivitatea termică a materialelor de bază,
• numărul, poziţionarea si mărimea porilor,
• densitatea brută şi structura mineralogică,
• umiditatea materialelor de construcţie.
Cu cât este mai scăzută valoarea conductivitatii termice cu atat materialul se comporta
mai bine la stoparea pierderilor de caldura prin suprafata aferenta.
Aer:  = 0.025 W/mK Apă:  = 0.6 W/mK Oţel:  = 60 W/mK
Pentru certificatul de performanta energetica în concordanţă cu MC001/3-2006

valorile conductivităţii termice aprobate pentru construcţie trebuie utilizate!
Valorile conductivitatilor termice de proiectare se regasesc in normativul C107/3-2005
in Anexa A precum si in MC001/1-2006, capitolul 5, Anexa A5. 11
MEnS
Rezistenţa termică a materialelor de construcţie
Rezistenta termica a unui strat component a unui element de constructie se stabileste

pe baza grosimii stratului d si a conductivitatii termice a stratului :
R = d/  [(m²K)/W]
Rezistența termică R a unui element de constructie se determinată prin insumarea
rezistentelor termice Ri a straturilor componente:
R = R1 + R2 + R3 + ... + Rn = d1/ 1 + d2/ 2 + d3/ 3 + ... + dn/ n [(m²K)/W]
Material di [m] i [W/(mK)] Ri=di/i [m²K/W] Ri [m²K/W]

1. Tencuială 0.015 0.51 0.015 / 0.51 0.03
2. Caramida din 0.240 0.99 0.240 / 0.99 0.24
nisip de calcar
3. Polistiren 0.140 0.04 0.140 / 0.04 3.50
4. Tencuială din 0.01 0.70 0.01 / 0.70 0.01
raşină sintetică
Totalul pe element d=0.405 R=3.78
de construcţie
Rezistenţa termică R unidirectionala a unui element de construcţie omogen
12
MEnS
Rezistenţele termice superficiale Rsi şi Rse

Valorile de proiectare pentru rezistență termică superficiala interioară Rsi si rezistența termica
superficiala exterioară Rse sunt date ca valori tabelare in normativul C107/3-2005, tabelul II
Elemente de construcţie în contact
cu spaţii ventilate neîncălzite:
Elemente de construcţie în
subsoluri şi pivniţe
contact cu:
Direcţia și sensul poduri
exteriorul
fluxului termic balcoane şi logii închise
pasaje deschise (ganguri)
rosturi închise
alte încăperi neîncălzite
αi R si αe R se αi R si αe R se
8 24 8 12
---- ---- ---- ----
0,125 0,042*) 0,125 0,084
10 24 8 12
---- ---- ---- ----
0,100 0,042*) 0,125 0,084
6 24 6 12
---- ---- ---- ----
0,167 0,042*) 0,167 0,084
13
MEnS
Rezistenta termica Ra a straturilor de aer neventilate, slab ventilate si bine

ventilate
Ra pentru straturi de aer ventilate aflate intre suprafete paralele cu rate de emisie >0,8 se poate
folosi tabelul de mai jos.
Pentru straturile de aer bine ventilate straturile, rezistenţa termică se calculează atat fără aportul
stratului de aer, cat şi fără cel al straturilor amplasate intre stratul de aer şi mediul exterior.
Rezistentele termice superficiale se vor considera egale si cu o valoare de Rse = Rsi
Rezistentele termice ale straturilor de aer neventilate (Ra) se iau din tabelul III, C107/3-2005, in
funcţie de direcţia şi sensul fluxului termic şi de grosimea stratului de aer.
 Pentru mai multe informatii se va consulta Anexa E, C107/3-2005 14

MEnS
Determinarea coeficientului de transfer termic

Mediul Interior Element de constructie prin care Mediul exterior
se realizeaza transferul termic
Conductivitatea termică
Temperatura interioara a straturilor componentei i Temperatura exterioara
Ti (θi) 1, 2, ... n Te (θe)
Rezistenţa termica superficiala Rezistenta termică Rezistenţa termica superficiala

Rsi a straturilor componentei Ri Rse
R1, R2, ... Rn
Rezistenţa la transfer termic a unui element de constructie

R =  Ri
Rezistenţa globala la transfer termic a unui element de constructie

Ro=Rsi + R + Rse se calculeaza in campul curent al elementului
Rezistenţa la transfer termic corectata a unui element de constructie (rezistenta reala)
R’=Ro.r
unde r= coeficient de reducere a rezistentei termice unidirectionale din campul curent
Transmitanta termica a unui element de constructie: U’ = 1/R’
15
MEnS
Calculul valorii U a unei element de constructie
16
MEnS
Rezistenţa termică specifica corectata R’ şi valoarea U’ a elementelor de

constructie neomogene
Metoda simplificată de mai jos se poate utiliza la fazele preliminare şi intermediare de proiectare
pentru determinarea rezistenţelor termice specifice corectate
Conform standardului EN ISO 6946 sau C107/3, Anexa H, R’ se calculeaza ca media între limitele
superioare și limitele inferioare.
R’ = 0.5 · (Rmax + Rmin) (Rmax = valoarea maximă, Rmin = valoarea minimă)
• Pentru a se determina valoarea maxima elementul de constructie este impartit in straturi
paralele cu suprafaţa elementului şi in zone perpendiculare pe suprafaţa acestuia.
• Elementul de construcţie a fost impărţit in fragmente “mj”, care sunt omogene din punct de
vedere termic.
Valoarea maxima este obținută ca medie a suprafeței prin rezistențele de transfer termic ale
„subcomponentelor” omogene.
R max =  Aj/(A· Rj) ; Rj = Rsij + R1j + ... + Rnj + Rsej ; (limita superioară)
Valoarea minima se determinată prin calcularea întâi a rezistențelor termice echivalente Rij
pentru fiecare strat neomogen. Rezistențele termice determinate se aduna la o valoare finala.
R min = Rsi + R1 + ... + Rn + Rse ; Ri =  Rij · Aj ; (limita inferioară)
17
MEnS
Rezistentele termice minime R’min pentru cladiri de locuit

Normativul C107 modificat prin Ordinul 2055/2010
18
MEnS
Rezistentele termice minime R’min pentru cladiri cu alta destinatie

Normativul C107 modificat prin Ordinul 2055/2010
a,b,c,d,e - coeficienţi de control pentru

elementele de construcţie
Valorile sunt date in tabelele in funcţie

de:
· categoria de clădire: categoria 1 sau
categoria 2;
· tipul de clădire;
· zona climatică: definită conform
Normativului C107/3. 19
MEnS
20
MEnS
21
MEnS
22
MEnS
Temperaturile de calcul la un element al anvelopei cladirii

Ө...scara de temperatură Celsius (oC)- grade Celsius;
T...scara de temperatură Kelvin (K)- Kelvin - temperatura termodinamică (absolută)
Temperaturile de pe suprafața interioara a elementelor anvelopei cladirii afectează in mod

negativ confortul interior și poate cauza aparitia fenomenului de condens pe suprafata
elementului.
Temperaturile interioare dintre straturile elementului de constructie se stabilesc pentru:
• a evalua riscul aparitiei fenomenului de condens,
• a identifica zonele predispuse la îngheţ
• a calcula expansiunea termică.
Temperatura de confort este temperatura pe care o simte omul. Noţiunea de confort termic
este relativă; depinzând de diferiţi factori sociali (de vârstă, sex, stare emotivă etc ).
Una din componentele temperaturii de confort este temperatura aerului şi alta este
temperatura pe care o radiază elementele de construcţie din încăpere precum şi suprafaţa
mobilierului.
Өconf= Өproiectare=( Өaer int+ Өradiantă)/2 Өaer int≠ Өsuprafeţei peretelui int
23
MEnS
Diagrama de variatie a temperaturii printr-un element de constructie

θsi Temperaturile de pe suprafața și din interiorul
θi θ1 elementului de constructie pot fi ușor determinate
printr-un calcul de temperaturi care dau diagrama de
θ2
variatie a temperaturilor, atât timp cât există flux
termic omogen.
θse Reprezentarea variatiei de temperatura la scara
θe rezistentelor termice va avea ca rezultat obtinerea
unei linii drepte frante.
Ro
Rsi
Rsi+R1
Rsi+R1 +R2
Rsi+R1 +R2 +R3

0
Өi – temperatura de proiectare, este dată pentru

diferite funcţiune ale unei încăperi: SR 1907
Өsi – temperatura pe suprafaţa interioară a
elementului
Өse– temperatura pe suprafaţa exterioară a
elementului
Pentru o secţiune oarecare “k”:

Өk – temperatura în interiorul elementului 24
MEnS
Factorul de corectie a temperaturii exterioare τ

T ' i T j

Ti  Te
Te este temperatura exterioară convenţională de calcul pentru perioada rece a anului, conform hărţii de
zonare climatică a României (vezi C107-2005 si Mc001/6-2013)
Ti este temperatura interioară convenţională de calcul pe timpul iernii, care la clădirile de locuit se
consideră temperatura predominantă a încăperilor: Ti=+20oC
T’i este temperatura interioară convenţională de calcul pe timpul iernii, conform STAS 1907/2
Tu este temperatura din spaţiile neîncălzite din exteriorul anvelopei, determinată pe baza unui bilanţ termic
Tj este temperatura din mediul exterior anvelopei care poate fi:
Tj=Te sau Tj=Tu
În faze preliminare de proiectare valorile  se pot utiliza cu rmătoarele valori:

=1,0 la elemente de construcţie care separă mediul interior Tj de mediul exterior.
=0,9 la tâmplăria exterioară prevăzută cu obloane la faţa exterioară;
=0,8 la verande, balcoane şi logii închise cu tâmplărie exterioară;
=0,5 la rosturi închise, la subsoluri neîncălzite şi la pivniţe, la camere de pubele, precum şi la alte
spaţii adiacente neîncălzite sau având alte destinaţii;
=0,9 la rosturi deschise şi la poduri;
25
MEnS
Zonarea climatica a Romaniei pe perioada rece a anului

C107/3-2005, Anexa D
* Harta veche de zonare

climatica
26
MEnS
Zonarea climatica a Romaniei pe perioada rece a anului

Mc001/6-2013 si C107/3-2005 modificat in 2016
27
MEnS
Coeficientul de cuplaj termic L
A - aria elementului de constructie [m2] avand rezistenta termica R’m

R’m – rezistenta termica specifica corectata medie pe ansamblul cladirii a unui element
de constructie [(m2.K)/W]
Acest coeficient ne indică pierderea de căldură între 2 medii cu temperaturi diferite,

când între acestea diferenţa de temperatura este de 1 K.
 Se calculează pentru toate elementele anvelopei clădirii.
 „L” este valabil în cazul temperaturii predominante, adică τ =1.

Pentru un spaţiu ”j” τj (ex. Dormitor- Hol casa scarii)
28
MEnS
Cerinţele de protecţie termică pe timp de iarnă

Protecţia termică pe timp de iarnă are următoarele responsabilităţi:
• să asigure un climat interior confortabil si igienic
• să protejeze clădirea de avarii generate de climat
• să evite consumul inutil de energie pentru încălzire si racire
• să contribuie la protejarea resurselor şi a mediului inconjurator.
Normativul C107 modificat prin Ordinul 2055/2010 impune rezistentelor termice

mimine ce trebuie asigurate pentru cladirile de locuit si cladirile cu alta destinatie
Normativul C107 prevede recomandări privind posibilitati de imbunatatire a

comportarii termotehnice si de reducere a coeficientului global de izolare termica la
cladirile de locuit: la alcatuirea generala a cladirii, la alcatuirea elementelor de
constructie perimetrale, in vederea reducerii infiltratilor de aer rece.
29
MEnS
Cerintele de protecţia termică pe timp de vară

Pentru a evita supraîncălzirea datorata radiatiei solare pe timpul verii, reglementările
de economisire a energiei impun cerinte privind protecția termică pe timp de de vară.
Temperatura maximă a aerului dintr-o cameră pe timp de vară depinde în principal de

• Mărimea si orientarea elementelor transparente exterioare ale clădirii
• Transmiterea radiaţiei solare prin elementele transparente exterioare
• Aplicarea, calitatea şi utilizarea sistemelor de protecţie solară (sisteme de
umbrire)
• Utilizarea ventilarii poate creşte temperatura pe timp de zi!
• Climatul pe timp de vară a locatiei unde este amplasata cladirea
Zonarea climatica pe perioada de vară :

Zona I: Өe=+22oC (Miercurea Ciuc)
Zona II: Өe=+25oC (Cluj-Napoca, Suceava)
Zona III: Өe=+28oC (Bucureşti, Arad) 30
MEnS
Punţile termice
Puntea termică: parte a elementelor de construcţie care alcătuiesc anvelopa clădirii în
care transferul de flux termic se intensifică
a.) penetrare totală sau parţială a elementelor anvelopei clădirii de către materiale cu o
conductivitate termică diferită şi/ sau;
b.) schimbarea în grosime a structurii şi/ sau;
c.) diferenţă între suprafeţele interioare şi exterioare, cum ar fi intersecţiile între perete/
pardoseală/ tavan.
Principalele tipuri de punti termice:

 la pereti: stalpi, grinzi, conturi, placi de balcoane, logii si bowindouri, buiandrugi, stalpisori, colturi
si conturul tamplariei,
 la plansee la terase si la poduri: atice , cornise, streasini, cosuri si ventilatii,
 la plansee peste subsoluri, termoizolate la partea superioara: pereti structurali si nestructurali de
la parter si de la zona de racordare cu soclul,
 la placile in contact cu solul: zona de racordare precum si toate suprafetele cu termoizolatie
intrerupta
 la plansee care delimiteaza volulul cladirii la partea inferioara de aerul exterior: grinzi (daca nu
sunt termoizolate), centuri, precum si zona de racordare cu peretii adiacenti
31
MEnS
Punţile termice
La fazele preliminare de proiectare influenta puntilor termice se poate evalua printr-o
reducere globala a rezistentelor termice unidirectionale (in camp curent), astfel:
 La pereti exteriori: 20…45%
 La terase si plansee sub poduri: 15…25%
 La plansee peste subsoluri si sub bowindouri: 25…35%
 La rosturi: 10…20%
Pentru mai multe informatii se va consulta anexa G din normativul C107/3-2005
Coeficienţii specifici liniari (ψ) şi punctuali (χ) de transfer termic aduc o corecţie a calcului
unidirecţional, ţinand seama atat de prezenţa punţilor termice constructive, cat şi de
comportarea reală, bidimensională, respectiv tridimensională, a fluxului termic, in zonele
de neomogenitate a elementelor de construcţie.
1 1    l     W 
U '     m2  K 
R' R A A  
Pentru mai multe informatii se va consulta anexa J din normativul C107/3-2005
32
MEnS
Punţile termice
Anexa G, C107/3-2005
33
MEnS
Anexa G, C107/3-2005
34
MEnS
Anexa la Ordinul nr. 1590/24.08.2012 35

MEnS

MEnS

MEnS

MEnS
Punţile termice
Grinda de sustinere
a placii de balcon
39
MEnS
Punţile termice
Intersectie
placa de
balcon
40
MEnS
Punţile termice
41
MEnS
Punţile termice
42
MEnS
Punţile termice
43
MEnS
Punţile termice
Sprijinirea placii in peretele exterior monolit Fatade din aluminiu
44
MEnS
Punţile termice
Placă de beton penetrând peretele exterior
Cercevea neizolată
45
MEnS
46
MEnS
Surse de umiditate
Protecția împotriva umidității cuprinde suma totală a tuturor măsurilor de protecție a
elementelor de construcție ale clădirii împotriva gradului de umezire a acestora.
Principalele surse de umiditate pentru construcţii sunt:
• apa din teren, ce poate afecta fundaţiile şi subsolurile;
• apa meteorologică, ce acţionează asupra elementelor exterioare sub formă de ploaie sau zăpadă;
• apa iniţială datorată tehnologiei de execuţie (apa din betoane,
mortare etc.);
• apa de exploatare, datorită proceselor umede din anumite încăperi: spălătorii, băi, bucătării etc.;
• apa degajată datorită prezenţei oamenilor (respiraţie, transpiraţie);
• apa higroscopică, prezentă în porii materialelor datorită proprietăţii acestora de a reţine umiditatea
din atmosferă;
• apa de condens, datorită condensării vaporilor de apă pe suprafeţele sau în interiorul elementelor.
Prezenta umiditatii are un efect negativ asupra materialelor de constructie datorita proceselor
chimice, fizice si biologice, care cauzeaza distrugerea materialelor si din acest motiv trebuie
alese metode de preventie impotriva umiditatii.
47
MEnS
Umiditatea aerului
Aerul atmosferic conţine întotdeauna o anumită cantitate de vapori de apă, dar
această cantitate depinde de temperatură.
Cu cât temperatura este mai ridicată, cu atât aerul este capabil să absoarbă o
cantitate mai mare de apă în stare gazoasă (vapori de apă).
Cantitatea maximă de vapori ce poate fi conţinută într-un m3 de aer, la o
temperatură T, se numeşte umiditate absolută de saturaţie φs.
Raportul între umiditatea absolută şi umiditatea absolută de saturaţie poartă

numele de umiditate relativă φr, exprimată cu relaţia :
φa
φr = 100
φs [%]
Umiditatea relativă a aerului variază între 30...100% la exterior şi între 30...70%

la interior (în încăperi).
48
MEnS
Umiditatea aerului
Unei umidităţi relative φr îi corespunde o presiune a vaporilor de apă numită
presiune parţială pv (exprimată în Pa, N/m2, mmHg etc.).
Presiunea parţială reprezintă presiunea pe care o exercită vaporii de apă din
aer, dacă ar ocupa singuri volumul respectiv.
Umidităţii absolute maxime (de saturaţie) φs îi corespunde o presiune maximă
denumită presiune de saturaţie ps.
pv cât şi ps depind de temperatură şi variază direct proporţional cu
aceasta.
Umiditatea relativă poate fi exprimată şi ca raport între presiunea parţială şi

presiunea de saturaţie:
p
φ r = v 100 [%]
p s
49
MEnS
Condensarea vaporilor de apă

Fenomenul de condens în clădiri se manifestă sub două forme, care pot să apară
independent sau simultan:
 depuneri de rouă pe unele zone ale suprafeţei interioare a elementelor de închidere (în
special pereţii exteriori), unde temperaturile sunt mai scăzute;
 acumulări de apă în masa elementelor stratificate ale anvelopei, pe suprafaţa rece a
termoizolaţiei
Condensul pe suprafeţele interioare poate avea mai multe cauze:

 creşterea concentraţiei vaporilor de apă din aerul încăperilor, la temperatură
interioară constantă, până la valoarea concentraţiei de saturaţie;
 scăderea temperaturii aerului interior până la valoarea la care presiunea parţială
a vaporilor devine egală cu presiunea de saturaţie;
 scăderea temperaturii suprafeţei interioare a elementelor de închidere, datorită
scăderii temperaturii aerului exterior sau interior.
50
MEnS

Temperatura de condens (temperatura de roua) θr in functie de Өi si φi , Anexa B,
C107/3-2005
Temperatura la care presiunea parţială a vaporilor de apă devine egală cu presiunea

de saturaţie
Conditia pentru evitarea fenomenului de condens pe suprafata interioara: Өsi>θr

De obicei se intalneste in cazul spatiilor cu umiditate ridicata (bai, bucatarii, etc…), in
spatii cu temperaturi scazute si in zonele de punti termice.
51
MEnS

Fig.1. Condens pe suprafeţe reci, în dreptul punţilor termice
a. intersecţie pereţi; b. conturul golurilor; c. nervură; d. colţ
a b b a c d
Fig.2.Condensarea vaporilor
în masa elementelor de construcţie
a b c d
perete acoperiş 52
MEnS

• Un fenomen neplăcut, cu efecte dăunătoare asupra sănătăţii oamenilor, este
apariţia mucegaiului. Mucegaiul este o ciupercă parazită microscopică, de culoare
cenuşie sau verzuie, care îşi procură hrana din materia organică pe care se
dezvoltă. Mucegaiul domestic apare peste tot unde umiditatea este ridicată.
• Contrar aparenţelor, nu este obligatoriu să apară condensul pe o suprafaţă pentru

a se dezvolta mucegaiul. Este suficient ca umiditatea relativă corespunzătoare
acelei suprafeţe să se menţină un anumit timp, de ordinul săptămânilor, la valori
mai mari de 80 %.
punte
termica
53
MEnS

• Condensul în masa (interiorul) elementelor de construcţie apare în cursul migraţiei
vaporilor de apă de la interior spre exterior, prin aceste elemente.
• Astfel, vaporii pot ajunge într-o zonă cu temperatură scăzută, care favorizează
condensarea (presiunea parţială a vaporilor atinge valoarea presiunii de saturaţie).
• În această zonă surplusul de vapori se depune sub formă lichidă, provocând
umezirea.
• Migraţia vaporilor prin elementele exterioare (perimetrale) se datorează diferenţei

dintre presiunea parţială a vaporilor din interior şi din exterior.
• În perioada rece a anului aerul mai cald din încăperi poate absorbi o cantitate mai
mare de vapori decât aerul rece din afara clădirii.
• Ca urmare, presiunea vaporilor din interior va fi mai mare decât a celor din
exterior.
 Intensitatea fenomenului depinde atât de diferenţa de presiune parţială cât şi de
permeabilitatea la vapori a materialelor.
54
MEnS
Procedura de calcul la difuzia vaporilor de apa (C107/6-2002)
55
MEnS
Procedura de calcul la difuzia vaporilor de apa (C107/6-2002)

Verificarea la condens în
interiorul elementelor
p p p p 
Psi
Pssi
suprafaţa
exterioară m w = 3600  vi ' sM  sN " ve  N w
Pvi  Rv Rv 
Ps1 zonă teoretică
p p p p 
m v = 3600  vi ' sM  sN " ve  N v
de condens
suprafaţa
interioară  Rv Rv 
A
B Psse Ps Determinarea grafică a zonei
Ps2
Pve
e reale de condens
Zona de condens (detaliu)

Rv1 Rv2 Rv3 R 'v R "v
zonă reală
Nw – numărul de ore al perioadei în care are loc de condens
fenomenul de condensare (h). M’
Nv – numărul de ore al perioadei în care are loc A
exterior
fenomenul de evaporare (h).
interior
A
M
R 'v , R "v
-rezistenţele la permeabilitatea vaporilor ale zonelor tangente B
N B
elementului cuprinse între suprafaţa sa interioară şi B
N’
frontiera verticală din stânga zonei de condens, respectiv
între frontiera verticală din dreapta zonei de condens şi
zonă teoretică
suprafaţa exterioară a elementului de condens
56
MEnS
Bibliografie
1. C 107-2005 /1-6 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale
clădirilor
2. C 107 modificat, publicat în Monitorul Oficial, partea I, nr. 820 din 8 decembrie 2010.
3. C 107 modificat, Ordinul nr. 386/2016 publicat în Monitorul Oficial, nr. 306 din 21 aprilie
2016.
4. Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor. Partea I-a –Anvelopa clădirii-
Indicativ MC 001/1-2006; Partea a II-a – Performanţa energetică a instalaţiilor din clădiri -
Indicativ MC 001/2-2006; Partea a III-a – Auditul şi certificatul de performanţă energetică -
Indicativ MC 001/3-2006
5. SR 1907/2- Instalaţii de încălzire- Necesarul de căldură de calcul. Temperaturi interioare
convenţionale de calcul
6. Anexa la Ordinul nr. 1590/24.08.2012- Catalog cu punţi termice specifice clădirilor
7. Indicativ GP 123 – 2013 Ghid privind proiectarea şi executarea lucrărilor de reabilitare
termică a blocurilor de locuinţe
8. „Performanţa termică a clădirilor din panouri mari prefabricate-Indrumător de calcul”, Moga
Ligia, Amada Rusu -Ed. U.T. Press. ISBN 978-973-662-798-9.
9. „Punţi termice specifice clădirilor cu pereţi structurali din zidărie”, Moga Ligia, Moga Ioan -
Ed. U.T. Press. ISBN 978-973-662-799-6.
10. „Optimizarea termoenergetică a elementelor vitrate”, Moga Ligia -Ed. U.T. Press, ISBN 978-
57
973-662-793-4.
MEnS
PROGRAME DE CALCUL HIGROTERMIC

NEAGREMENTATE
58
MEnS
BIBLIOTECA INFORMATICA
PRINCIPALELE PACHETE DE PROGRAME DE CALCUL

TERMOENERGETIC ELABORATE DE CATRE AUTORI
Prof.dr.ing. Moga Ioan

Conf.dr.ing. Moga Ligia
61
MEnS
VERIFICAREA ELEMENTELOR ANVELOPEI

CLADIRII LA CONDENS IN MASA
PROGRAMUL DE CALCUL AUTOMAT

“CONDL”
62
MEnS
VERIFICAREA ELEMENTELOR ANVELOPEI

CLADIRII IN CONDITIILE REGIMULUI
TERMIC NESTATIONAR
PROGRAMUL DE CALCUL AUTOMAT

“RENESTL”
72
MEnS
PROGRAME DE CALCUL AUTOMAT

PENTRU DETERMINAREA
PERFORMANTEI TERMICE A
SUPAFETELOR VITRATE
CU SAU FARA ELEMENTE DE PROTECTIE

SOLARA
74
Rama din profile PVC tip GEALAN
Reteaua de discretizare
MEnS
PROGRAME DE CALCUL AUTOMAT

PENTRU DETERMINAREA
PERFORMANTEI TERMICE A
BLOCURILOR CERAMICE CU GOLURI
VERTICALE
87
Modelarea geometrică a unui rand de zidăriei realizate din blocuri
ceramice cu goluri verticale
MEnS
ZONA OPACA A ELEMENTELOR

ANVELOPEI CLADIRII
“CIMPPLAN”
“CIMPSPAT”
“RENESTP”
“RENESTS”
90
MEnS
ELEMENTE CU PUNTI TERMICE METALICE
94
CADRU METALIC SUPUS ACTIUNII FOCULUI
MEnS
ELEMENTE ALE ANVELOPEI CLADIRI

IN CONTACT CU SOLUL
105
MEnS
DETERMINAREA COEFICIENTILOR
LINIARI DE TRANSFER DE CALDURA Ψ
SI DE TEMPERATURA fRsi
PROGRAMUL DE CALCUL “PSIPLAN”
121
Intersectie perete - planseu peste subsol neincalzit
MEnS
GENERAREA TERMORGAMELOR DE
REFERINTA
146
SCOALA AJUTATOARE TILEAGD
MEnS
CLADIRI DE FORME OARECARE IN PLAN

SI IN SPATIU
150
MEnS
NECESARUL DE ENERGIE PENTRU

INCALZIRE SI VENTILARE
155
MEnS
PROGRAME PENTRU CALCULUL

NECESARULUI DE CALDURA SI FRIG PE
INCAPERI
163
MEnS
ELABORAREA EXPERTIZEI SI AUDITULUI

ENERGETIC
IN TIMP REAL
174
MEnS
PROGRAMUL DE CALCUL DE TIP EXPERT

“AEC”
175

M2.C1 - Punti Termice. Confortul Termic (I.Moga) PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

M2.C1 - Punti Termice. Confortul Termic (I.Moga) PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MEnS – Meeting Energy Professional Skills

• No part of this presentation may be reproduced without written permission from

Factori ce afectează confortul:

Alţi parametri de confort

Temperatura aerului Sex

Confortul termic depinde

Climatul exterior şi influenta acestuia asupra clădirii

Utilitatea protecţiei (izolarii) termice

Utilitatea protecţiei termice:

Necesităţi de protecţie termică sunt, împreună cu altele cerinte de proiectare

Tipuri de transfer de căldură

Fenomenele de transfer a căldurii:

Valorile de proiectare ale caracteristicilor termotehnice

Aceste valori permit utilizatorului să efectueze diverse calcule necesare in activitatea de

Parametrii de baza ai calculului termic

Conductivitatea termică a materialelor de construcție

Pentru certificatul de performanta energetica în concordanţă cu MC001/3-2006

Rezistenţa termică a materialelor de construcţie

Rezistenta termica a unui strat component a unui element de constructie se stabileste

Material di [m] i [W/(mK)] Ri=di/i [m²K/W] Ri [m²K/W]

Rezistenţele termice superficiale Rsi şi Rse

Rezistenta termica Ra a straturilor de aer neventilate, slab ventilate si bine

 Pentru mai multe informatii se va consulta Anexa E, C107/3-2005 14

Determinarea coeficientului de transfer termic

Rezistenţa termica superficiala Rezistenta termică Rezistenţa termica superficiala

Rezistenţa la transfer termic a unui element de constructie

Rezistenţa globala la transfer termic a unui element de constructie

Calculul valorii U a unei element de constructie

Rezistenţa termică specifica corectata R’ şi valoarea U’ a elementelor de

Rezistentele termice minime R’min pentru cladiri de locuit

Rezistentele termice minime R’min pentru cladiri cu alta destinatie

a,b,c,d,e - coeficienţi de control pentru

Valorile sunt date in tabelele in funcţie

Temperaturile de calcul la un element al anvelopei cladirii

Temperaturile de pe suprafața interioara a elementelor anvelopei cladirii afectează in mod

Diagrama de variatie a temperaturii printr-un element de constructie

Rsi+R1 +R2 +R3

Өi – temperatura de proiectare, este dată pentru

Pentru o secţiune oarecare “k”:

Factorul de corectie a temperaturii exterioare τ

În faze preliminare de proiectare valorile  se pot utiliza cu rmătoarele valori:

Zonarea climatica a Romaniei pe perioada rece a anului

* Harta veche de zonare

Zonarea climatica a Romaniei pe perioada rece a anului

Coeficientul de cuplaj termic L

A - aria elementului de constructie [m2] avand rezistenta termica R’m

Acest coeficient ne indică pierderea de căldură între 2 medii cu temperaturi diferite,

 „L” este valabil în cazul temperaturii predominante, adică τ =1.

Cerinţele de protecţie termică pe timp de iarnă

Normativul C107 modificat prin Ordinul 2055/2010 impune rezistentelor termice

Normativul C107 prevede recomandări privind posibilitati de imbunatatire a

Cerintele de protecţia termică pe timp de vară

Temperatura maximă a aerului dintr-o cameră pe timp de vară depinde în principal de

Zonarea climatica pe perioada de vară :

Principalele tipuri de punti termice:

Anexa la Ordinul nr. 1590/24.08.2012 35

Anexa la Ordinul nr. 1590/24.08.2012 36

Anexa la Ordinul nr. 1590/24.08.2012 37

Anexa la Ordinul nr. 1590/24.08.2012 38

Sprijinirea placii in peretele exterior monolit Fatade din aluminiu

Placă de beton penetrând peretele exterior

Raportul între umiditatea absolută şi umiditatea absolută de saturaţie poartă

Umiditatea relativă a aerului variază între 30...100% la exterior şi între 30...70%