Sulfatul de neomicină, Ghiță Georgiana

UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAȚI

FACULTATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
SPECIALIZAREA MEDICINĂ

SULFATUL DE NEOMICINĂ

Coordonator științific:
Prof. Dr. Ierima Augustin

Studentă:
Ghiță Georgiana

GALAȚI
2018

1
Sulfatul de neomicină, Ghiță Georgiana

CUPRINS

ISTORIC .................................................................................................................................................... 3

PROPRIETĂȚI, INDICAȚII ȘI EFECTE SECUNDARE ALE NEOMICINEI ....................................................... 5

NEOMICINA ȘI PREVALENȚA DERMATITEI DE CONTACT ÎN AMERICA.................................................. 6

CARE SUNT REACȚIILE ÎN CAZUL ALERGIEI LA NEOMICINĂ? ................................................................. 7

DIAGNOSTICAREA ALERGIEI LA NEOMICINĂ ......................................................................................... 8

TRATAMENTUL ALERGIEI LA NEOMICINĂ .............................................................................................. 8

EVITAREA ALERGIEI LA NEOMICINĂ ....................................................................................................... 8

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................... 9

2
 Sulfatul de neomicină, Ghiță Georgiana

ISTORIC
Waksman a descoperit un nou antibiotic din clasa aminoglicozidelor – neomicina, derivată din
Streptomyces fradiae.

1.1.Structura chimică a sulfatului de neomicină

Neomicina era foarte bactericidă și avea bioactivitate mai bună decât streptomicina împotriva
bacililor gram-negativi. Deși funcția sa sistemică era limitată de ototoxicitate, nefrotoxicitate și
absorbția slabă din tractul gastro-intestinal, s-a dovedit eficient ca unguent pentru infecțiile de
la nivelul pielii și mucoaselor, plăgi și arsuri.

Astăzi, aminoglicozidele sunt printre cele mai comune antibiotice din lume, datorită eficacității
și costului redus pe care le au. În plus, neomicina a devenit un medicament de bază în locuințele
oamenilor pentru prevenirea și tratarea infecțiilor cutanate superficiale.

1.2. Unguente cu neomicină

1.3. Picături nazale cu neomicină 1.4. Comprimate vaginale cu neomicină

3
Sulfatul de neomicină, Ghiță Georgiana

1.5. Baneocin unguent (conține sulfat de neomicină)

1.6. Prospect Baneocin unguent - indicații

1.7. Prospect Baneocin unguent - contraindicații

4
Sulfatul de neomicină, Ghiță Georgiana

PROPRIETĂȚI, INDICAȚII ȘI EFECTE SECUNDARE ALE

NEOMICINEI
Neomicina inhibă sinteza proteinelor prin legarea la a 30-a unitate a ARN-ului ribozomal și
prin efectul bactericid asupra microorganismelor gram negative și gram pozitive, în special
asupra Staphylococcus aureus. Nu este eficient în tratamentul infecțiilor cu Pseudomonas
aeruginosa și cu bacterii anaerobe și este puțin eficient împotriva streptococilor.

Neomicina se găsește într-o varietate de produse antibacteriene care se eliberează fără

prescripție medicală, inclusiv în „antibioticul triplu” – o combinație de neomicina, bacitracină
și polimixină B . Este un alergen de contact comun, folosit postoperator și în cazul pacienților
cu ulcerații ale picioarelor sau cu dermatită de stază venoasă.

2.1. Antibioticul triplu

De asemenea, nu atat de des întâlnită, neomicina se găsește și în paste dentare, creme, picături
de ochi, mancare pentru animale de companie, produse veterinare, deodorante, săpunuri,
cosmetice și vaccinuri. Cantitatea de neomicină din vaccinuri este destul de mică și este puțin
probabil ca aceasta să poată cauza o reacție sistemică în cazul pacienților care prezintă
sensibilitate întârziată la neomicină. Vaccinurile care conțin neomicină ar trebui evitatea în
cazul pacienților care au un instoric de anafilaxie la neomicină.

2.2. Neomicina în vaccinurile antigripale.

5
Sulfatul de neomicină, Ghiță Georgiana

Alergia la neomicină poate da sensibilitate încrucișată cu alte antibiotice înrudite, care de

asemenea ar trebui evitate în cazul pacienților alergici la neomicină.

2.3. Antibiotice înrudite cu neomicina

NEOMICINA ȘI PREVALENȚA DERMATITEI DE CONTACT

ÎN AMERICA
Neomicina este unul dintre cei mai comuni alergeni de
contact din SUA și a fost numit de Societatea de Dermatită
de Contact Americană (ACDS) alergenul anului 2010.
Rezultate testelor PATCH efectuate de Grupul Nord
American de Dermatită de Contact au dovedit că neomicina
este al doilea cel mai întâlnit alergen, cu o prevalență de
8.7%, fiind cel mai comun antibiotic unguent care cauzează
alergie de contact. Prevalența globală pentru sensibilitatea
de contact la neomicină a scăzut semnificativ față de anii
precedenți când prevalența ei era de 10.1% to 11.4%.

Notabil și deloc surprinzător este faptul ca neomicina este

cel mai comun alergen de contact și în cazul copiilor. Date
recente au arătat o prevalență de 6.6%, urmată de nichel și 3.1. Istoria alergenilor anului

cobalt. Din cauza popularității sale ca alergen de contact la copii, neomicina a fost inclusă într-
un tabel de screening de bază care conține 20 de alergeni de contact pentru teste PATCH
preliminare la copii.

6
Sulfatul de neomicină, Ghiță Georgiana

CARE SUNT REACȚIILE ÎN CAZUL ALERGIEI LA

NEOMICINĂ?
În cazul persoanelor alergice la neomicină, contactul cu neomicina din unguente produce o
dermatită de contact clasică. Folosirea îndelungată sau repetată cauzează o iritație la nivelul
ariei afectate. Se presupune că indivizii care suferă de dermatită atopică (eczemă severă) pot fi
mai sensibili la neomicină. Dermatia atopică este tratată frecvent cu o combinație de unguente
cu neomicină și corticosteroizi, iar sensibilitatea la neomicină se suspectează doar în cazul în
care nu se observă îmbunătățiri sau chiar apar agravări. Uneori, aspectul alergiei suprapuse la
neomicină poate fi modificată de componenta corticosteroidă din unguentul folosit la tratarea
dermatitei atopice, ceea ce îngreunează diagnosticul. În cele mai multe cazuri, alergia la
neomicină trebuie confirmată printr-un test PATCH.
Neomicina administrată oral sau injectabil poate cauza uneori recții alergice severe care pot
pune în pericol viața indivizilor sensibili la neomicină.

3.2. Teste PATCH pozitive la sulfatul de neomicină

7
Sulfatul de neomicină, Ghiță Georgiana

DIAGNOSTICAREA ALERGIEI LA NEOMICINĂ

Alergia la neomicină este diagnosticată cu ajutorul testelor PATCH și uneori, testelor
intradermice. Pentru testele PATCH se recomandă folosirea unei vaseline cu o concentrație de
20% neomicină. În cazul unei reacții pozitive, apare o papulă indurată, tardiv, după 48-72 de
ore. Dacă testul este negativ, se ia in considerare efectuarea unui test intradermic, care include
infectarea unei cantități mici de neomicină (1:1000) în grosimea stratului dermic al pielii.
Reacția pozitivă este asemenătoare cu cea din testul PATCH – o papula care apare dupa 24-48
de ore și persistă una sau mai multe săptămâni.

TRATAMENTUL ALERGIEI LA NEOMICINĂ

Tratamentul alergiei la nemomicină necesită îndepărtarea promptă a agentului cauzator și apoi
îngrijirea specifică în cazul oricărei dermatite acute sau eczeme. Aceasta poate include aplicarea
unor unguente corticosteroid și/ sau a unor produse emoliente. În cazurile severe, pot fi necesari
corticosteroizi administrați oral. De obicei, dermatita de contact suprapusă peste o dermatită
atopică poate fi tratată la fel. În faza acută, pot fi necesare comprese umede, după care pot fi
introduse unguente corticosteroidiene.

EVITAREA ALERGIEI LA NEOMICINĂ

Pacientul care se știe cu alergie la neomicină trebuie să țină cont de următoarele recomandări:
 Să anunțe doctorul sau dentistul despre faptul că are alergie la neomicină;
 Să citească cu atenție tabelele tuturor produselor pentru posibili sensibilizatori;
 Să întreabe farmacistul despre conținutul de neomicină al produselor eliberate fără
prescripție medicală (crème, alifii, preparate pentru ochi și urechi, etc.) și să ceară
variante alternative în cazul produselor care conțin neomicină.
 Să evițe produsele care conțin oricare dintre substanțe înrudite cu neomicina
(streptomicină, gentamicină, tobramicină, amikacină, kanamicină, sisomicină,
netilmicină, paromomicină, spectinomicină, framicetină, isepamicină, dibekamicină,
ribostamicină)
 în cazul în care lucrează în domeniul medical, dentar sau veterinar, să-și ia măsuri de
precauție atunci când este nevoit să vină în contact cu neomicina sau cu alte substanțe
asemănătoare.
Dacă pacientul este foarte sensibil la neomicină, este indicat să apeleze la indicațiile unui
dermatolog.

8
Sulfatul de neomicină, Ghiță Georgiana

BIBLIOGRAFIE

https://www.dermnetnz.org/topics/allergy-to-neomycin/
https://newsmed.ro/aminoglicozidele-indicatii/
https://mediately.co/ro/drugs/CJpRstT0gKcPZOdIbY5d98AYJwk/baneocin-250-ui-5000-ui-pe-gram-
unguent