OMUL Prof.

Marius Banu

Capitolul I
OMUL

I.1. Natura umană

I.2. Dimensiunile umanului

ARISTOTEL - “Politica”

Temă: Omul, natura umană.

Problemă: Care sunt trăsăturile esențiale ale omului, reflectate în societate?

Soluție: Omul are de la natură instinctul de a fi membru al statului și al familiei.

Argument:

Premisa I: Statul și familia reprezintă comunitatea ființelor care au simțirea binelui

și a răului, a dreptului și a nedreptului, precum și a tuturor celorlalte stări morale. (intuiții
morale)

Premisa a II-a: Ființa care are ca instinte naturale moralitatea și sociabilitatea, mai
presus de orice ființă gregară, este omul.

________________________________________________________________________________

Concluzie: Omul are de la natură instinctul de a fi membru al statului și al familiei.

JEAN-JACQUES ROUSSEAU - ‘“Discurs asupra originii și

fundamentelor inegalităților dintre oameni”

OBS: Textul descrie starea naturală și implicit omul natural, fiind doar o parte a unui text /
argument pe care îl redăm mai jos.

Argument:

Premisa I: Esența umană se regăsește la omul aflat în starea naturală; el este așa
cum l-a creat natura.

Premisa a II-a: Această stare naturală conține principiile care se potrivesc cel mai
bine constituției lui, care este nerațională, fiind dominată de voință.

_______________________________________________________________________________

Concluzie: Esența omului nu este rațională, ci eeste exprimată de cele două

principii anterioare rațiunii: tendința către propria bunăstare și conservare - egoismul și
repulsia naturală în fața suferinței sau pieirii oricărei ființe simțitoare sau a semenilor -
altruismul sau conservarea speciei.

1
OMUL Prof. Marius Banu

JEAN-JACQUES ROUSSEAU - “Contractul social”

Problemă: Care este forma de asociație care poate apăra și proteja cu toată forța
comună bunurile și persoana fiecărui asociat?

Soluție: Forma de asociație care poate apăra și proteja cu toată forța comună bunurile și
persoana fiecărui asociat este statul, întemeiat pe baza unui contract social.

HENRI BERGSON - “Evoluția creatoare”

Problemă: Care sunt trăsăturile specifice omului?

Soluție: Caracteristica stabilă a omului este aceea de fabrica unelte și de a varia la infinit
fabricarea lor, deci omul poate fi definit ca homo faber.

Argument:

Premisa I: Inteligența este o trăsătură caracteristică vieții animale.

Premisa a II-a: Omul, în calitate de finalitate a vieții animale, are o inteligență

dublată de intuiție, ca facultate a invenției, invenție ce are ca finalitate fabricarea uneltelor.

________________________________________________________________________________

Concluzie: Caracteristica stabilă a omului este aceea de fabrica unelte și de a

varia la infinit fabricarea lor, deci omul poate fi definit ca homo faber.

I.3. Sensul umanului

LUDWIG WITTGENSTEIN - “Însemnări postume”

Problemă: În ce constă sensul vieții, al existenței umane?

Soluție: Credința religioasă, ca sens al existenței umane mizere, nu este altceva decît o
angajare pasionată față de un sistem de referință.

Argument:

Premisa I: Credința este, de fapt, un mod de a trăi sau un mod de a judeca viața,
adică o însușire pasionată a acelui mod de a vedea viața.

Premisa a II-a: Inițierea într-o credință religioasă ar trebui să fie prezentarea sau
descrierea acestui sistem de referință și, în același timp, un fel de a vorbi conștiinței.

_______________________________________________________________________________

Concluzie: Acestea îl fac pe omul inițiat în ale credinței să-și însușească de la sine,
în mod pasionat, acel sistem de referință.

LUDWIG WITTGENSTEIN - “Lecții și convorbiri despre estetică,

psihologie și credința religioasă”

OBS: Textul este o selecție de însemnări cu pribire la credința religioasă și vine în sprijinul
textului anterior.

2
OMUL Prof. Marius Banu

JEAN-PAUL SARTRE - “Ființa și neantul”

Problemă: Care este semnificația existenței umane?

Soluție: Viața noastră nu este decât o lungă așteptare: așteptare a realizării scopurilor
noastre, dar mai ales așteptare de noi înșine.

Argument: Libertatea noastră ulterioară, în măsura în care nu este actuala noastă

posibilitate, ci fundamentul pentru posibilități care nu suntem încă, ne conduce la
necesitatea de a ne aștepta.

ALBRT CAMUS - “Omul revoltat”

Problemă: Care este sensul existenței umane?

Soluție: Revolta, ca sens al existenței umane, joacă același rol pe care-l are cogito-ul
cartezian. (Mă revolt, deci existăm)

Argument:

Premisa I: Conștiința iese la iveală odată cu revolta.

Premisa a II-a: Revolta vizează o valoare pe care omul o identifică atât în propria
persoană, cât și în ceilalți, astfel conștiința devenind evidența exiatenței celorlalți.

________________________________________________________________________________

Concluzie: Revolta, ca sens al existenței umane, joacă același rol pe care-l are
cogito-ul cartezian. (Mă revolt, deci existăm)

1.4. Omul - ființă culturală

LUCIAN BLAGA - “Geneza metaforei și sensul culturii”

Problemă: Cum putem caracteriza omul, în calitate de ființă culturală?

Soluție: Omul se deosebește fundamental de animale prin capacitatea sa de a crea valori

culturale, adică omul are o existență întru mister și pentru revelare.

Argument:

Premisa I: Omul nu este doar un animal înzestrat unilateral cu cea mai mare
inteligență (așa cum susținea Bergson).

Premisa a II-a: Inteligența umană se deosebește fundamental de cea animală

întrucât conduce la acte creatoare dincolo de sfera necesității vitale, cum este cazul
animalelor, în sfera creațiilor culturale prin care se revelează misterul.

________________________________________________________________________________

Concluzie: Omul se deosebește fundamental de animale prin capacitatea sa de a

crea valori culturale, adică omul are o existență întru mister și pentru revelare.

3
OMUL Prof. Marius Banu

THOMAS DE KONINK - “Noua ignoranță și problema culturii”

Problemă: În ce constă relația dintre om și cultură?

Soluție: Înflorirea fiecăruia depinde profund de cultura înconjurătoare.

Argument: Înflorirea fiecăruia dintre noi depinde profund de cultura înconjurătoare,

deoarece cultura presupune trei elemente: locul pe care îl “locuim”, îngrijirea sufletului și
cultul adică respectul sau considerația.

JEAN LACROIX - “Sentimentele și viața morală”

Problemă: cum putem caracteriza relația om-cultură?

Soluție: Nouă oamenilor ne este imposibil să trăim fără cultură.

Argument: Omului îi este imposibil să trăiască fără cultură, deoarece cultura reprezintă
ceea ce definește viața umană propriu-zisă.