Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Metode non-formale de
dezvoltare socio-emoțională
a copiilor de gimnaziu
CUPRINS pag.
Un proiect non-formal, despre emoții și relații 4
Modulul Eu și emoțiile
Tema: Imaginea de sine constructivă 6
Desenul umbrei 6
Modelarea și remodelarea eșecului 6
Tema: Identificarea și înțelegerea emoțiilor 7
Cubul emoțiilor 7
Copacul emoțiilor 7
Poveste cu final deschis 8
Tema: Gestionarea emoțiilor 10
Furia / Termometrul emoțiilor/Statuile/Semaforul 10
Tristețea / Desenul norilor și al soarelui 11
Frica / Balaurul fricii 12
Rușinea / Poveste terapeutică și modelare în lut 13
Tema: Valorile personale 14
Testul valorilor 14
Modulul Eu și Ceilalți
Tema: Abilitatea de a privi o situație din mai multe perspective 16
În balon 16
Tema: Empatia 17
Ascultare activă 17
Tema: Crearea unei prime impresii pozitive într-un grup 18
Agenția de talente 18
Tema: Comunicarea asertivă 19
Jocuri de rol 19
Tema: Gestionarea conflictelor/ a hărțuirii 20
Teatru 20
Tema: Exprimarea emoțiilor 21
Foto-voice 21
Crearea de materiale video 21
Tema: Lucrul în echipă 22
Vânătoare de comori – Super-eroii 22
Modulul
Eu și Emoțiile
Metoda Metoda
Desenul umbrei Modelarea și remodelarea
Obiectivele de învățare eșecului
• Înțelegerea complexității și unicitatății
fiecărei persoane
Obiectivele de învățare
• Tratarea “eșecurilor” ca pe
• Identificarea punctelor tari și punctelor experiențe de învățare
slabe personale
• Acceptarea de sine necondiționată, Mod de desfășurare
dezvoltarea rezilienței la evaluările celorlalți Li se dă copiilor plastilină/ pastă de modelaj
închisă la culoare și li se cere să modeleze
Mod de desfășurare un simbol hidos pentru un eșec pe care l-au
Copiii sunt împărțiți în perechi și trebuie să avut. Apoi li se dă plastilina colorată și sunt
contureze corpul partenerului care stă intins rugați să se gândească ce aspecte pozitive
pe o coală de flipchart. Fiecare copil va decupa pot extrage din acel eșec, după care să
imaginea proprie și va rezulta o umbra a sa. modifice simbolul în ceva frumos/plăcut.
Li se dau piese de puzzle/ tangram din carton
colorat (un set de apx. 20 de piese pt fiecare) Întrebări de debriefing
și ei trebuie să completeze pe fiecare piesă Cum v-ați simțit când v-ați văzut eșecul
propoziția “Eu sunt..” și să se refere la: trăsături modelat în plastilină? Dar când l-ați modificat?
de personalitate, fizice, roluri, calități, etc. Apoi Ce ați învățat din experiența pe
își personalizează umbra cu hârtie colorată, care ați avut-o? La ce v-a folosit?
desene etc. și o prezintă în fața celorlalți.
Se extrag concluzii despre importanța
Întrebări de debriefing fiecărei experiențe și a faptului că din
Ce caracteristici are fiecare? orice experiență avem ceva de învățat.
Care sunt punctele tari și slabe?
Materiale necesare
Se extrag concluzii legate de complexitatea Plastilină sau pastă de modelaj, suport
persoanei, despre multitudinea trăsăturilor de carton sau plastic pentru plastilină.
care ne definesc și faptul că nu ne putem judeca
pe noi înșine doar în funcție de una singură.
Materiale necesare
Piese geometrice/tăiate în formă de puzzle
din carton colorat, câte 2 foi de flipchart
pentru fiecare copil, lipici, creioane,
hârtie creponată, carioci, scotch.
Metode
Cubul emoțiilor
Copacul emoțiilor
Obiectivele de învățare
• Identificarea legăturii dintre emoții și nevoi
• Dezvoltarea vocabularului emoțiilor
• Diferențierea între emoții funcționale și emoții disfuncționale și înțelegerea
faptului că toate au o anumită utilitate
• Diferențierea între emoții și gânduri
Mod de desfășurare
Cubul emoțiilor: Copiii sunt împărțiți în grupuri. Fiecare grup primește un cub care are scris pe
fiecare față numele câte unei emoții. Copiii dau pe rând cu zarul și trebuie să mimeze emoția de pe
fața zarului, iar ceilalți copii trebuie să o recunoască.
Copacul emoțiilor: Copiii primesc frunze din hârtie, pe care se află emoții sub formă de
manifestări fizice, gânduri, expresii faciale. Li se prezintă doi copaci, unul pentru emoții pozitive
și celălalt pentru emoții negative. Copiii trebuie să grupeze frunzele și să le lipească pe copacul
corespunzător, argumentându-și opțiunea.
Discuție despre legătura dintre nevoi și emoții: satisfacerea nevoilor determină emoții pozitive,
nesatisfacerea lor determină emoții negative. Toate emoțiile sunt folositoare dacă nu depășesc
o anumită limită. Copiii sunt provocați să găsească beneficiile aduse de emoțiile negative.
Întrebări de debriefing
Care sunt emoțiile pe care le-ați recunoscut?
A fost dificil să recunoașteți emoțiile fețelor? De ce?
Care au fost emoțiile tale? Ce nevoie crezi că se află în spatele acestor emoții?
În ce situații trăiți mai des o anumită emoție? (exemple)
Materiale necesare
Cuburi confecționate manual, frunze din hartie verde, doi copaci mari
desenați pe câte o coală de flipchart, cu multe ramuri goale, lipici.
Metoda
Poveste cu final deschis
Obiectivele de învățare
• Componentele emoției și diferența emoție-gând-comportament
• Mecanismul emoției (rolul gândurilor)
• Emoții funcționale vs. emoții disfuncționale
Mod de desfășurare
Li se prezintă copiilor o poveste neterminată (de doi actori/voluntari în joc de rol) și fiecare,
trebuie să scrie și să deseneze ce gândește, ce simte și ce face personajul din poveste, apoi să dea
un titlu poveștii. Fiecare își prezintă finalul și povestea așa cum o vede el.
Pentru a scrie titlul poveștii și răspunsul la cerințe, fiecare copil primește o copertă/caiet subțire
din carton decorat, care să arate ca o carte de poveste, pe care o poate păstra după sesiune.
Întrebări de debriefing
Credeți că prințesa a fost fericită până la urmă?
De unde a știut doica să îi spună prințesei că copiii sunt fericiți?
Voi cum vă simțiți când sunteți fericiți? Ce se întâmplă în corpul vostru? Ce faceți? Ce gânduri vă
trec prin minte?
Dar când sunteți triști, furioși, vă este frică, vă este rușine?
(exemple scurte ca bază pentru următoarele sesiuni)
Materiale necesare
Hârtie, creioane, costumație simplă, sugestivă pentru cele două personaje (prințesa și doica),
carton colorat cu print în formă de ramă de poveste, landscape
Povestea
A fost odată ca niciodată o prințesă care avea totul … Ei bine, aproape totul. Locuia într-un palat imens.
După rege şi regină, ea era persoana cea mai importantă din toată țara. Desigur, fiind prințesă, avea
tot ce ar fi visat vreodată. Vă puteți imagina? Dacă voia ceva, tot ce trebuia să facă, era să ceară şi i se
dădea. Fiind o prințesă a timpurilor moderne, avea toate jucăriile la modă. Avea un palat de jucărie
special construit pe care îl umplea cu cele mai faimoase păpuşi şi personaje. Avea cele mai noi jocuri pe
calculator pe care le juca pe un ecran cu plasmă ce acoperea un intreg perete din camera de joacă. Şi
numai acea cameră era la fel de mare cât unele din casele în care locuiau alte familii din regat. Şi totuşi,
în ciuda atâtor minunății, adesea işi pierdea interesul, se plictisea şi se simțea singură.
Câteodata, prințesa deschidea fereastra camerei de joacă și privea străzile de dedesubt. Acolo vedea alți
copii jucând șotron sau sărind coarda, râzând, povestind și cântând.
– De ce scot copiii toate aceste sunete? A întrebat-o pe doica regală într-o bună zi.
– Cred că datorită faptului că sunt fericiți, a răspuns doica.
Furia
Metode
Termometrul emoțiilor
Statuile
Semaforul
Ideea din spatele acestei sesiuni este aceea de a permite copiii să manifeste
emoția (furia), să le oferim o etapă de intervenție și să găsim apoi împreună alternative.
La ultima parte, pentru fiecare copil va funcționa altceva, de aceea accentul cade pe
mecanismul de găsire a unor alternative (ex: găsiți 3 cuvinte amuzante pe care să le
folosiți în locul unor înjurături pe care poate doriți să le strigați când vă înfuriați).
Obiectivele de învățare
• Acceptarea diversității emoțiilor și a rolurilor acestora în viața noastră
• Creșterea toleranței la frustrare
• Tehnici specifice de gestionare a fiecărei emoții (ex. Intervenție în criză în cazul furiei,
relaxare și expunere în cazul fricii)
• Evaluare specifică vs evaluare globală a propriei persoane și a celorlalți
• Identificarea gândurilor și a comportamentelor care apar în cazul furiei
• Stabilirea consecințelor manifestării neadecvate a furiei
Mod de desfășurare
Termometrul emoțiilor: Instrument care să ajute copiii să identifice intensitatea la care se
află emoția lor. Se desenează/confecționează un termometru cu 3 nivele de intensitate: roșu,
galben, verde, care se afișează într-un loc vizibil pentru întreg grupul. Se face un brainstorming
pe manifestările (trăiri, comportamente, semne fizice, gânduri) furiei la diferite nivele. Se
completează termometrul furiei individual, pe cele trei nivele de intensitate ( Verde, Galben, Roșu)
Statuile : Fiecare copil este invitat să descrie o situație când s-a simțit furios. Se vor alege perechi,
unul dintre copii este materialul de lucru, iar celălalt este artistul care va modela materialul
și va realiza statuia care îl va reprezenta pe el însuși în momentul trăirii furiei. Vor reda poziția
corporală și mimica ce îi reprezintă cel mai bine atunci când sunt furioși. Statuile rămân nemișcate
după terminarea modelajului, timp în care ceilalți artiști se vor plimba printre operele de artă și le
vor privi din mai multe perspective. Se schimbă rolurile.
La sfârșit fiecare pereche va povesti trăirile avute în timpul rolului de artist, dar și în cea de statuie.
Semaforul: În situațiile de furie, mulți adulți spun că se simt ca într-o mașină al cărei control
nu-l mai pot stăpâni. O soluție bună pentru aceste situații ar fi un semafor. Copiilor li se oferă
materiale pentru a confecționa fiecare un Semafor. Utilizarea semaforului presupune 6 pași.
10
Întrebări de debriefing
Cum ați simțit furia?
Cum v-ați simțit în postura de sculptori?
Ce ați descoperit nou despre furia voastră?
Cum v-ați simțit în postura de statui?
Ce metode ați găsit pentru a exprima furia?
De ce credeți că e nevoie să așteptăm 5 sau 10 secunde atunci când suntem furioși?
Cum puteți aplica ce ați învățat azi?
Cum credeți că o să vă ajute?
Materiale necesare
Hârtie, hârtie colorată, blutak, creioane, carioca (verde, galben,
roșu), coli flipchart pe care e desenat un termometru
Tristețea
Metodă
Desenul norilor și al soarelui
Obiectivele de învățare
• Acceptarea diversității emoțiilor și a rolurilor acestora în viața noastră
• Creșterea toleranței la frustrare
• Cunoașterea resurselor personale la care pot apela pentru a gestiona tristețea
Mod de desfășurare
Copiii trebuie să analizeze o experiență personală în care
s-au simțit foarte triști și felul în care au simțit emoția în
acel moment ( gânduri, senzații fizice, etc.), apoi trebuie
să deseneze un cer întunecat care să întruchipeze emoția
lor de tristețe, iar pe nori vor scrie toate caracteristicile
tristeții la care s-au gândit. Așa cum după o furtună iese
soarele și după momente triste din viața noastră vor veni
și momente de bucurie/liniște/mulțumire/fericire. Astfel,
următoarea cerință este ca ei să picteze un soare care să
11
Întrebări de debriefing
Cum arată pentru voi cerul întunecat? Ce ați scris pe nori?
Ca să știți cum simțiți fiecare tristețea, ce gânduri vă trec atunci prin cap, ca să o recunoașteți și
să știți când se întunecă cerul și să vă pregătiți cu raze de soare.
Ce ați scris pe razele de soare? Ce vă ajută să treceți peste momentele de tristețe?
Ce exemple puteți lua de la ceilalți care ar putea să vă ajute și pe voi?
Observație:
Este important ca facilitatorul să puncteze :
– momentele de tristețe din viață sunt trecătoare, exact ca o furtună
– doar de noi depinde să depășim momentele grele din viață, noi ne putem ajuta cel mai bine.
– o experiență negativă nu spune nimic despre noi ca persoane, cu toții avem parte și de succese și de
eșecuri, important este să găsim resursele în noi ca să depășim situațiile grele
– noi controlăm tristețea, nu tristețea pe noi, în noi se află toate razele de soare care să ne ajute
Materiale necesare
Hârtie desen, carioca, creioane colorate
Frica
Metoda
Balaurul fricii
Obiectivele de învățare
• Acceptarea diversității emoțiilor și a rolurilor acestora în viața noastră
• Creșterea toleranței la frustrare
• Conștientizarea propriilor frici
• Cunoașterea metodelor proprii pentru a-și învinge frica
Mod de desfășurare
Copiilor li se vor pune la dispoziție diferite materiale din care să construiască împreună un balaur/
monstru/ etc. care să simbolizeze toate fricile lor. Pe post-it-uri vor scrie toate situațiile în care le
este frică și le vor lipi pe toate pe balaur. (Este bine ca aici facilitatorul să le ofere exemple pentru
ca ei să își conștientizeze toate tipurile de frici pe care le trăiesc. Ex: frica de a vorbi în public, frica
de a nu fi respins de către ceilalți, frica de examen, îngrijorărietc.)
După ce balaurul este gata, trebuie să se gândească ce nu îi lasă
balaurul să facă.
În următoarea etapă trebuie să își imagineze că ei sunt cavaleri. Cum
vor arăta? Ce arme vor avea? Cum se vor lupta cu balaurul ca să îl
învingă? Fiecare frică ( post-it) va fi învinsă scriind pe spate pașii de
urmat pentru a o învinge. După ce balaurul a fost înfrânt, trebuie să
descrie cum arată și cum se simt ei fără frică.
La sfârșit vor lua post-it-urile cu ei acasă.
Întrebări de debriefing
Din ce tipuri de frici a fost compus balaurul vostru?
Ce vă împiedică fricile să faceți?
Ce arme ați găsit pentru a învinge balaurul?
12
Materiale necesare
Bilețele Post-it, hârtie, lipici, carton colorat, hârtie colorată
creponată, scotch, capsator, capse, ziare
Rușinea
Metoda
Poveste terapeutică și modelare în lut
Obiectivele de învățare
• Acceptarea diversității emoțiilor și a rolurilor acestora în viața noastră
• Creșterea toleranței la frustrare
• Acceptarea rușinii proprii
Mod de desfășurare
Copiilor li se citește o poveste terapeutică despre rușine, timp în care ei trebuie să frământe o
bucată de lut. La finalul poveștii, copiii trebuie să modeleze din bucata de lut imaginea din poveste
în care s-au regăsit cel mai bine. Are loc o discuție despre motivele alegerilor lor, cum se regăsesc
ei în poveste, exemple din viața lor. La sfârșit au ocazia să modifice ceea ce au modelat, dacă vor.
Întrebări de debriefing
Ce ați ales să modelați?
Cum vă regăsiți în alegerea făcută?
Ce reprezintă pentru voi ceea ce ați modelat?
Cum v-ați simțit?
V-ați simțit vreodată ca și personajul din poveste? Când? Ce ați făcut să treceți peste?
Materiale necesare
Lut pentru modelaj
13
Obiectivele de învățare
• Conștientizarea propriilor valori și a modului în care acestea ne influențează alegerile
• Dezvoltarea abilității de a înțelege diferențele dintre oameni prin prisma valorilor
diferite pe care le au
• Dezvoltarea sentimentului de acceptare dintre copii
Mod de desfășurare
Copiilor li se distribuie hand-out-uri cu o listă de valori diverse. Li se cere să aleagă 10,
apoi să renunțe la 5 și apoi la încă 2. Cele 3 valori rămase trebuie așezate în ordinea
importanței. Fiecare elev își va prezenta clasamentul valorilor alese. Se discută apoi
despre felul în care valorile ne influențează. Copiii aduc propriile exemple și argumentări.
Se discută despre diferențele dintre persoane în ceea ce privește valorile după care se
ghidează. Nu există valori bune sau mai puțin bune, există oameni pentru care unele
valori sunt mai importante decât altele – și acest lucru este perfect în regulă.
Întrebări de debriefing
Care crezi că sunt valorile tale?
Cum crezi că îți influențează valorile comportamentul?
Cum crezi că este modelat comportamentul celorlalți de valorile lor?
Materiale necesare
Testul Valorilor (Exercițiu adaptat după Peter Senge și Robert Dilts)
Responsabilitate Autocunoaștere Sănătate
Aventura Putere Bunăstare
Ințelepciune Recunoaștere Calitatea lucrurilor pe
Frumusețe Realizare profesională care le fac
Provocare Bani Siguranță
Liniște sufletească Respect de sine Calm
Competență Loialitate Sinceritate
Familie Feminitate Cunoștinte
Ordine Masculinitate Stabilitate
Libertate Educație Dezvoltare personală
Pace Natură Dragoste,afectiune
Adevăr Faimă Hobby-uri
Prietenie Onoare Religie
Armonie interioară Bucurie Independență
Puritate
14
Modulul
Eu și Ceilalți
15
Metoda
În balon
Obiectivele de învățare
• Să ia decizii pesonale responsabile
• Să adopte o strategie pro socială pentru rezolvarea problemei
• Să denumească emoțiile cu care se confruntă(furia, tristețea, frica, vinovăția, dar și bucuria)
• Să-și asume consecințele comportamentului din timpul jocului
Mod de desfășurare
Copiii sunt împărțiți pe grupe (nu mai mult de 5), fiecare grupă reprezentând câte un continent
al planetei Pământ. Fiecare continent își va desemna un reprezentant, care va avea sarcina
de a salva Pământul de la distrugere. Amenințarea există, dar încă nu se știe exact în ce
constă. Reprezentanții vor forma astfel o nouă echipă de salvatori ai lumii. Facilitatorul va
avea rolul de expert în gestionarea situațiilor de criză de pe Pământ. Mai întâi roagă echipa
de reprezentanți să se prezinte (numele, continentul, și calitățile cu care fiecare vine în
completarea echipei), apoi le spune că misiunea lor se va desfășura într-un balon cu aer cald.
După ce echipa de salvare hotărăște ce materiale vor lua cu ei în balon, balonul se ridică
și pornesc la drum. Doar facilitatorul poate comunica cu cei din balon. Din când în
când, facilitatorul intră în legătură telefonică cu ei pentru a le da vești de la bază.
Mai întâi le spune că baza nu îi mai aude, doar ei aud baza (comunicarea este unidirecțională).
Apoi le spune că balonul pierde din altitudine și ei trebuie să arunce tot echipamentul
peste bord. După un timp le spune că balonul continuă să piardă în altitudine și ei trebuie
să ia o decizie, aducându-li-se aminte că de succesul lor depinde viața pe Pământ.
În general se sacrifică cineva din proprie inițiativă, dar se poate întâmpla ca unul
dintre ei să fie aruncat peste bord fără consimțământul lui, sau ca echipa să ia
decizia de a se prăbușii. Oricare va fi decizia echipei, aceasta va fi respectată.
La final se discută în grupul mare despre perspectivele și
trăirile fiecăruia, inclusiv a celor din public.
Întrebări de debriefing
Cei ai simțit în acea situație?
Cei ai observat? Ce ai trăit văzând ce se întâmplă atunci?
Materiale necesare
Material de marcare a spațiului (bandă adezivă, eșarfe, scaune),
hârtie pixuri, foarfeci, reviste (identice), lipici, hârtie
16
Empatia
Metoda
Ascultare activă
Obiectivele de învățare
• Identificarea emoțiilor celorlalți și reacții adecvate la acestea
(compasiune, sprijin, respect, distanțare, etc.)
Mod de desfășurare
În perechi își vor povesti unii altora câte o întâmplare personală. Fiecare va juca
atât rolul de ascultător, cât și de povestitor. La final, fiecare participant va trebui să
povestească grupului povestea pe care a ascultat-o , la persoana I, ca și cum ar fi a lui.
Întrebări de debriefing
Cum te-ai simțit să îți auzi povestea povestită de către altcineva?
Te-ai simțit înțeles?
Cum te-ai simțit să povestești povestea altcuiva?
Cât de greu a fost?
La ce ai fost atent?
Ai pus întrebări ajutătoare?
17
Mod de desfășurare
Juriul format din facilitatori audiază copiii care se prezintă la o agenție de talente (au 2
minute să demonstreze un talent). Copiii sunt încurajați de către juriu să vorbească și
despre alte calități ale lor care îi deosebesc de ceilalți. La sfârșit toți copiii sunt anunțați
că au trecut de selecție și că împreună trebuie să realizeze un spectacol scurt, pentru a fi
prezentat la inaugurarea noii trupe de talente în fața publicului. Cu ce contribuie fiecare?
Întrebări de debriefing
Cum v-ați simțit în fața juriului? Cât de ușor/greu v-a fost să vă descrieți?
Pe baza sesiunilor de până acum, ce altceva în afară de ce spunem credeți că
are impact atunci când vă prezentați/vorbiți cu cineva pentru prima dată?
Materiale necesare
Eșarfe, pălării, accesorii
18
Metodă
Jocuri de rol
Obiectivele de învățare
• Identificarea formelor prin care comunicăm cu ceilalți, diferențierea lor
• Înțelegerea/conștientizarea modalităților prin care putem comunica într-o formă sau alta în
funcție de sinceritate și politețe
• Exersarea comunicării asertive
Mod de desfășurare
Se sintetizează informația: comunicare pasivă, agresivă, pasiv-agresivă și
asertivă. Pentru o mai bună înțelegere, se desenează un grafic cu două axe
perpendiculare, una a sincerității și una a politeții. Cele 4 cadrane care rezultă
sunt corespunzătoare celor 4 forme/modalități de comunicare:
Pasivă: politețe mare – sinceritate mică
Pasiv-agresivă: politețe mică – sinceritate mică
Agresivă: politețe mică – sinceritate mare
Asertivă: politețe mare – sinceritate mare
În perechi copiii vor primi câte o situație conflictuală pe care vor
trebui să o discute cu perechea lor într-un mod asertiv.
Întrebări de debriefing
Cât de greu a fost să comunicați asertiv?
Care a fost reacția interlocutorului?
Cum v-ați simțit?
Materiale necesare
Bilete colorate
19
Metodă
Teatru
Obiectivele de învățare
• Conștientizarea alternativelor de comportament într-o situație conflictuală
• Aplicarea abilităților de gestionare a emoțiilor și de comunicare
Mod de desfășurare
Reinterpretarea unei piese de teatru care conține o situație
conflictuală pentru a ajunge la un final fericit.
Întrebări de debriefing
Cum v-ați simțit când ați văzut prima dată piesa?
Ați fost mulțumiți de sfărșitul pe care l-ați creat voi?
Ce situații din viața voastră se asemănă cu piesa aceasta?
Cum ați putea acționa diferit?
Materiale necesare
Eșarfe, pălării, accesorii
20
21
Metoda
Vânătoare de comori – Super-eroii
Obiectivele de învățare
• Conștientizarea importanței lucrului în echipă
• Consolidarea informațiilor dobândite în cadrul proiectului
Mod de desfășurare
Copiii sunt împărțiți în echipe. Fiecare echipă are misiunea de a trece o serie de probe,
aflate în diferite locuri din școală, pentru a descoperi comoara de la sfârșit. Echipele
primesc la început câte un indiciu care îi va trimite la prima probă. Rezolvarea probei
va dezlega următorul indiciu care îi va trimite la următoarea probă. Numărul probelor
este bine să fie între 5 și 8. Se poate utiliza și o hartă pe care să fie trecute locurile
în care se află fiecare probă, iar în acest caz indiciile sunt trecute pe hartă.
Probele
1. Norii tristeții s-au adunat într-o furtună. Amintiți-vă care sunt razele care pot alunga furtuna.
ATENȚIE! Sunt și raze blestemate, care vă vor încurca. Daca treceți această probă, veți câștiga
super-puterea de a transforma cerul tristeții. (Copiii primesc o imagine cu un peisaj în furtună
și un soare decupat în formă de puzzle, pe piesele căruia sunt trecute metode de gestionare a
tristeții, atât funcționale, cât și disfuncționale. Ei trebuie să se aleagă piesele de puzzle cu metode
funcționale, să facă puzzle-ul și să îl lipească pe imagine).
2. Ați ajuns la o răscruce. Pentru a ști calea cea bună, semaforul furiei trebuie să se facă verde.
Amintiți-vă cum poti face semaforul verde. Veți câștiga super-puterea de a schimba culorile
tristeții. (Copiii primesc imaginea unui semafor, pe care trebuie să scrie pașii gestionării furiei din
metoda semaforului).
3. Trebuie să treceți de această proba luptându-vă cu vorbe. Depășiți această probă și veți
dobândi super-puterea cuvântului . (Copiii primesc bilețele cu câteva situații conflictuale și
trebuie să dea replicile asertive pentru a putea câștiga proba).
4. În calea voastră stă monstrul fricii. Pentru a-l doborî, trebuie să ii dați 7 leacuri de combatere
a fricii. Veți câștiga super-puterea curajului.(La locul de desfășurare a acestei sarcini copiii sunt
așteptați de un balaur pictat pe o coală de flipchart, pe care ei trebuie să scrie leacurile împotriva
fricii).
5. Acum că ați câștigat toate super-puterile de care un super-erou are nevoie,
cum vă veți face cunoscuți celor care au nevoie de ajutorul vostru? Decideți-
vă împreună asupra unei prezentări de echipă (slogan, cântec, etc.)
Materiale necesare
Coli de hârtie, plicuri, markere, imaginile tipărite sau pictate, premii.
22
Organizatorii proiectului:
Asociația Minte Forte
www.minteforte.ro, Cluj-Napoca
contact@minteforte.ro
Școli partenere:
Școala “Horea”, Cluj-Napoca
Colegiul Tehnic „Ana Aslan”, Cluj-Napoca
Colegiul Național „Vasile Goldiș”, Arad
Școala Gimnazială din Șag, jud. Timiș