Sistemul de învatamânt românesc

versus sistemul de învatamânt din

Grecia şi Franţa

Student: Vîlcea Luca Anișoara

 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Sistemul de învăţământ este componenta principala a sistemului instituţional al educaţiei, cuprinzând instituţiile
specifice, care realizează scopurile învăţământului, printr-un management axat pe coordonarea
influenţelor formale şi nonformale.In sens restrâns, sistemul de
învăţământ cuprinde sistemul instituţiilor şcolare, pe care se desfăşoară specific procesul instructiv-educativ,cu prioritate
între 3şi 18 ani, dar cu deschideri spre educaţia permanentă.
Funcţiile sistemului de învăţământ:
•culturală- formarea pentru asimilarea şi dezvoltarea valorilor culturale;
•socială- formarea pentru integrarea liberă în activitatea şi viaţa socială,
pentru dezvoltarea caracteristicilor societăţii contemporane;
•economică - pregătirea, formarea pentru integrare profesională creativă,
pentru utilizarea eficientă a resurselor implicate;

•umană- formarea, dezvoltarea personalităţii celui educat, instruit în mod echilibrat, armonios, conform particularităţilor
individuale, la nivelul aşteptărilor proprii şi sociale.
 SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT ROMÂNESC

În conformitate cu Legea Educației Naționale nr.1/2011, sistemul educativ românesc este

reglementat de către Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului (MECT). Fiecare nivel are
propria sa formă de organizare și este subiectul legislației în vigoare. Grădinița este opțională
între 3 și 6 ani. Clasa pregătitoare, devenită obligatorie în 2012,[1] începe în general la vârsta
de 6 ani; școlarizarea este obligatorie până în clasa a zecea (de obicei, care corespunde cu
vârsta de 16 sau 17 ani). Învățământul primar și secundar este împărțit în 12 sau 13 clase.
Învățământul superior este aliniat la Spațiul european al învățământului superior.

Încă de la Revoluția română din 1989, sistemul de învățământ românesc a fost într-un
continuu proces de reorganizare care a fost atât lăudat cât și criticat.

Sistemul educațional românesc este împărțit pe două niveluri:

1. Preuniversitar
Învățământul preuniversitar este structurat în 5 cicluri:[5]
1.1 Învățământul Preșcolar (sau Grădiniță) - se desfășoară pe parcursul a trei ani, fiind
alcătuit din trei grupe: Grupa Mică, Grupa Mijlocie și Grupa Mare.
1.2 Învățământul primar (Școala Primară) - clasele 0(pregătitoare)-IV
1.3 Învățământul gimnazial (Gimnaziu) - clasele V-VIII
1.4.1 Învățământul liceal (Liceu) - de patru sau cinci clase (clasele IX-XII / XIII)
1.4.2 Învățământul profesional (Școala de arte și meserii), care poate continua sau înlocui
Liceul în pregătirea studenților pentru cariere care se bazează pe activități manuale
sau practice.
1.5 Învățământul postilceal poate dura între 2 și 5 ani.

2. Învățământul superior (studii superioare)

a fost reorganizat pentru a fi în conformitate cu principiile procesului Bologna, care are ca
scop construirea Spațiului European al Învățământului Superior. Ea are următoarele
patru componente:

2.1 Studii de licență (Licențiat) 3-4 ani, pentru cele mai multe discipline 3 ani (din 2005)
2.2 Studiile de master (Masterat) 1-2 ani, pentru cele mai multe discipline 2 ani (din 2008)
2.3 Studiile de doctorat (Doctorat) au durata de cel puțin 3 ani (doctorand) (din 2006).
2.4 Învățarea continuă (cursuri postuniversitare, formare continuă).
 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT DIN FRANTA SI GRECIA

Sistemul de invatamant din fiecare tara are particularitatile proprii, determinate de conditiile economice, sociale,
politice, de gradul de cultura si civilizatie al societatii, de traditiile specifice unei natiuni si de conceptiile pedagogice pe care
le promoveaza.
 Sistemul educational din Grecia se imparte in:

• Învățământul preșcolar
• Învățământul obligatoriu
• Învățământul secundar inferior
• Învățământul postobligatoriu
• Școlile tehnico-profesionale
• Învățământul superior
•Învățământul preșcolar
Învățământul preșcolar este opțional. Copiii care au împlinit 3 ani și jumătate până la 1 octombrie sunt admiși în
primul an de învățământ, pregătirea lor desfășurându-se până la vârsta de 5 ani și jumatate
•Învățământul obligatoriu
Învățământul este obligatoriu pe o perioadă de 9 ani(începe în anul în care copilul a împlinit vârsta de 5 ani și
jumatate, dar nu mai târziu de 1 octombrie și continuă până la vârsta de 15 ani).Învățământul primar durează 6 ani și elevii
sunt repartizați pe clase în funcție de vârstă, cu excepția școlilor foarte mici. În general, învățătorul din ciclul primar predă
toate materiile și poate schimba grupul sau clasa în fiecare an.
Elevii care lipsesc mai mult de jumătate din anul școlar trebuie sa susțină un examen și dacă nu îl promovează
vor repeta anul școlar.
La sfârșitul învățământului primar, elevii primesc un certificat de absolvire care le permite accesul în
învățământul secundar inferior, astfel încât, nu există examen final.
•Învățământul secundar inferior
Elevii care au absolvit cei 6 ani de școală primară sunt admiși în mod automat în „Gymnazio”,
fără a susține vreun examen.
Promovarea în clasa următoare depinde de notele obținute la fiecare disciplină în cadrul testelor trimestriale. Consiliul
hotărăște, pe baza rezultatelor la teste, dacă acestora li se acordă sau nu certificatul de absolvire, denumit „ Apolytirio
Gymnasio”.

•Învățământul postobligatoriu
Există mai multe tipuri de licee la care elevii pot intra fără a susține un examen de admitere:
1. Liceul general oferă un curs comun de învățământ general pe durata primilor doi ani,dupa se introduc disciplinele
opționale pentru patru ramuri care completează cursurile generale, astfel încât, prima ramură constă în greaca modernă,
matematică, fizică și chimie.
2. Liceul tehnico-profesional oferă un curs comun în primul an, urmat de împărțirea pe secții în funcție de
disciplinele opționale, astfel elevii pot alege o specializare care să le permită ulterior să se angajeze.
3. Liceul de cultură generală au un plan de învățământ comun pentru cursurile generale, tehnice și profesionale
din primul an.
4. Liceul clasic are un plan de învățământ comun în primii doi ani, urmat de un al treilea an cu discipline
generale și opționale.
5. Liceul ecleziastio admite numai baieți, stuctura sa fiind asemănătoare cu cea a liceului general, cu
excepția faptului că sistemul de învățământ acordă mai mult timp studiului teologiei.
Evaluarea elevilor se face la sfărșitul fiecărui trimestru pe baza unor teste orale și scrise pentru
fiecare disciplină, pentru a trece în anul următor sau pentru a obține un certificat de absolvire.
• Școlile tehnico-profesionale
Cursurile de zi au doi ani de studiu, iar cursurile serale 3 ani, așadar evaluarea elevilor
se face ca și la liceu.

• Învățământul superior
Învățământul superior se desfășoară în Universitați, Institute Superioare de Învățământ
Tehnic sau institute superioare pentru studii ecleziastice.
După obținerea acestui certificat de absolvire a învățământului secundar superior, elevii care doresc să-și continue
studiile în învățământul superior trebuie să susțină un examen de admitere organizat la nivel național, la disciplinele care
doresc să le urmeze.

• Învățământul superior
Învățământul universitar este exclusiv susținut de instituți cu administrație proprie constituite conform legii.
Aceste instituți se află sub controlul statului și sunt finanțate de acesta. Învățământul superior include de asemenea diverse
instituții care oferă formare profesională în domeniul religiei, artei, turismului, naval, armatei și ordini publice.
Cursurile universitare durează 4 ani cu excepția anumitor facultăți unde cursurile durează 5 – 6 ani.
Anul academic constă în două semestre cu 13 săptămâni de predare și 6 săptămâni de
examene.
.
 FRANŢA

Sistemul educațional francez este centralizat, organizat, și ramificat. Se împarte în trei

etape:

• învățământul primar (enseignement primaire);

• învățământul secundar inferior si superior (enseignement secondaire);
• învățământul superior (enseignement supérieur).
 Învăţământul primar este prevăzut în "şcolile elementare" şi admite copiii cu vârste cuprinse între 6 şi 11ani. Acesta
marchează începutul învăţământului obligatoriu, şi este laic şi gratuit, distribuit în şcolile de stat.

 Învăţământul secundar inferior este prevăzut în colegii de 4 ani de şcoală. Educaţia în colegii este obligatorie şi comună
tuturor elevilor. O diplomă de nivel naţional (brevet), se acordă la sfârşitul colegiului.

 Învăţământul secundar superior este distribuit în "licee generale şi tehnologice" sau "în licee
profesionale", care se întinde pe 3ani. Acesta oferă trei căi de învăţământ: cale generală (care pregăteşte elevii pentru studii
pe termen lung ), cale tehnologică (care pregăteşte elevii în principal pentru studii superioare tehnologice) şi cale
profesională (care duce în principal la viaţa activă de muncă).

 Învăţământul superior este distribuit în instituţiile de învăţămînt superior. Cursuri prezentate la aceste instituţii au
obiective diferite şi condiţii de admitere, dar cele mai multe dintre ele sunt structurate în trei cicluri de studii licenţă,
masterat şi doctorat.

Notele în Franța se acordă de la zero la 20 ; nota 20 este cea mai bună notă. Ea este însă în general teoretică, dat
fiind că profesorii nu obisnuiesc sa o acorde. începând cu nota 16 elevul are mențiunea maximă très bien, adică foarte bine.
Nota minimă de trecere este nota 10.
Bibliografie

1. Barbu Elena, Chapelan Mihaela., Sisteme de invatamant in 21 de tari, volumul 1, Biblioteca pedagogica “I.C.
Petrescu”, 1999.
2. Diaconu Mihai, Ioan Jinga (coordonator)., Pedagogie, Editura ASE Bucuresti, 2004.
3. www.euridyce.org 4.http://www.edu.ro/index.php/legaldocs/14847