Sunteți pe pagina 1din 6

CONSIDERAŢII ASUPRA PROIECTĂRII SENSURILOR GIRATORII

dr.ing. Gavril Hoda1


ing. Răzvan Câmpean2

REZUMAT

În ultimii ani, datorită creşterii substanţiale a traficului atât în interiorul oraşelor cât şi
în afara acestora, în vederea calmării dar în acelaşi timp şi pentru fluidizarea acestuia, a
apărut necesitatea introducerii sensurilor giratorii care pot fi o soluţie pentru cele de mai
sus. În momentul de faţă, în ţara noastră proiectarea se face după anteproiecte ale unor
documentaţii tehnice elaborate în anii 2002-2003 dar nefinalizate într-un normativ. Este
nevoie să aducem la zi modul de proiectare al sensurilor giratorii folosind experienţa
internaţională şi să folosim programe performante de proiectare. Lucrarea îşi propune să
aducă clarificări privind elementele cheie ale geometriei unei giraţii moderne şi să le
evalueze din punct de vedere al siguranţei şi al capacităţii de circulaţie.

CUVINTE CHEIE: GIRATIE, TURBO-GIRATIE, CALE INELARĂ, INSULA CENTRALĂ,


CAPACITATE CIRCULATIE

1. INTRODUCERE

Sensurile giratorii sunt intersecţii formate dintr-o cale circulară unidirecţională în


jurul unei insule centrale. Autovehiculele care parcurg calea inelară au prioritate de trecere
faţă de cele ce doresc să intre în intersecţie. Acest lucru transformă intersecţia clasică
într-o succesiune de intersecţii în „T”.
Avantajele sensurilor giratorii moderne sunt reducerea consumului de carburant
prin reducerea timpilor de aşteptare la parcurgerea unei intersecţii şi scăderea numarului
şi a severităţii accidentelor rutiere. Zgomotul produs de autovehicule este de asemenea
mai mic deoarece sunt mai puţine porniri/opriri decât în cazul unei intersecţii clasice.
Suprafaţa ocupată este doar puţin mai mare decât în cazul intersecţiei clasice dar
nu este necesară achiziţia şi întreţinerea echipamentelor de semnalizare şi monitorizare a
traficului.

2. ELEMENTE DE PROIECTARE A SENSURILOR GIRATORII

Proiectarea unui sens giratoriu reprezintă un compromis geometric între


capacitatea de circulaţie şi siguranţa acesteia.
Obiectivul principal al amenajării unei intersecţii cu sens giratoriu este reducerea
timpului de aşteptare la parcurgerea intersecţiei menţinând totodată siguranţa pentru toţi
utilizatorii ei.
Alegerea soluţiei de intersecţie cu sens giratoriu trebuie să aibă în vedere modul în
care traficul este repartizat pe ramurile intersecţiei ştiindu-se faptul că sensurile giratorii
sunt eficiente în cazul în care fluxurile de trafic sunt balansate între ramuri sau sunt valori
mari de trafic pentru relaţiile de stânga. Este cunoscut deasemenea faptul că aceste
intersecţii nu sunt potrivite în conjuncţie cu sisteme de management al traficului
(semaforizarea intersecţiilor adiacente, unda verde, etc.).

1) Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de Construcţii (tel. 0745-069998)


2) S.C. VIA LOGIQ S.R.L. (tel. 0788-343629, e-mail: via.logiq@gmail.com)
Figura 1 – Turbo-giraţie. Separarea fizică a benzilor căii inelare prin profile incomod de
traversat de autoturisme dar care permit circulaţia vehiculelor articulate.

Astăzi există un interes crescând privind beneficiile sensurilor giratorii de unde şi un


număr în creştere de sensuri giratorii nou realizate sau în curs de execuţie. Experienţa
autohtonă în ceea ce priveşte sensurile giratorii moderne este limitată iar lipsa unor norme
clare şi care să acopere toate situaţiile posibile duce la apariţia unor amenajări “originale”
sau care au fost deja dovedite a fi greşite în practica internaţională.
Vom prezenta în cele ce urmează relaţiile capacitate/siguranţă pentru fiecare
componentă a unei intersecţii giratorii precum şi elementele care trebuie a fi introduse sau
evitate în amenajarea unei giraţii moderne.
Lăţimea căii de intrare, evazarea acesteia şi numărul de benzi la intrare
influenţează semnificativ capacitatea de circulaţiei iar deflexiunea este factorul
determinant în ceea ce priveşte siguranţa circulaţiei.
Raza deflexiunii este cel mai important factor care influenţează siguranţa circulaţiei
deoarece determină viteza de parcurgere a sensului giratoriu. Axele ramurilor nu trec prin
centrul insulei ci sunt decalate uşor spre stânga pentru a obţine deflexiunea dorită.
Decalarea axei este metoda cea mai convenabilă de obţinere a deflexiunii deoarece
reduce dimensiunea sensului şi clarifică traseul de ieşire din giraţie.
Raza de giraţie trebuie să fie cea minim necesară pentru a asigura capacitatea de
circulaţie dorită. O rază mare duce la creşterea vitezei pe calea inelară şi scade astfel
siguranţa în circulaţie.
În cazul în care suprafaţa intersecţiei este mai mică se poate micşora raza insulei centrale
dar pentru a nu mări excesiv lăţimea căii inelare se va mări corespunzător zona de
siguranţă din jurul acesteia.
Raza de intrare influenţează capacitatea de circulaţie. Dacă este mai mică de 15m
capacitatea începe să scadă semnificativ iar cresterea acesteia peste 25m influenteaza
foarte putin capacitatea de circulatie. Se recomandă ca această racordare să fie corelată
cu cea a căii de ieşire pentru a asigura un parcurs natural şi comod al giraţiei de către
vehiculele care efectuează virajul la dreapta şi a se evita amenajarea marginii exterioare
în curbă-contracurbă precum o „cocoaşă de camilă”.
Dacă la intrarea în giraţie se doreşte scăderea vitezei, amenajarea ieşirilor din
sensul giratoriu trebuie să permită creşterea ei mărind astfel şi capacitatea de circulaţie.

cocoaşă de cămilă, de evitat

Racordare lină între intrare şi


ieşire, de preferat

Figura 2 - Tipuri de amenajare a racordului pentru virajul la dreapta

Declivităţile pe care sunt amplasate sensurile giratorii influenţează siguranţa.


Trebuie avut în vedere faptul că declivităţile mai mari de 5%-6% împreună cu
deverul căii inelare pun probleme de stabilitate vehiculelor de mărfuri când parcurg giraţia
deoarece diminuează stabilitatea acestora.
Amplasarea lor într-o racordare verticală concavă este de preferat deoarece oferă o
bună vizibilitate de ansamblu a intersecţiei dar au dezavantajul unei viteze mai mari la
intrare.
Amenajarea într-o racordare verticală convexă este posibilă şi dacă este
semnalizată corespunzător nu afectează siguranţa circulaţiei.

Insula centrală. Este de dorit o insulă centrală la dimensiuni mici şi menţinerea unei
zone de siguranţă mai mari, incomode pentru autoturisme dar care permite manevrarea
vehiculelor lungi sau articulate (fig.3).
Cele mai grave accidente se produc prin pierderea controlului autovehiculului la
intrarea în sensul giratoriu şi lovirea insulei centrale. Pentru reducerea gravităţii acestui tip
de accident insula trebuie amenajată fără obstacole, pavaj înclinat sau stâlpi.
În cazul giraţiilor la care intrarea se face pe două benzi de circulaţie, dimensiunea şi
amplasarea insulei centrale trebuie aleasă astfel încât să nu fie un obstacol pentru
vehiculele aflate pe calea de intrare lângă insula mediană.

Lăţimea căii inelare. Giraţiile cu o singură bandă de circulatie sunt cele mai sigure,
aici fiind necesară alegerea unei lăţimi care să permită virajul vehiculelor mari, dar care să
descurajeze vehiculele mici să meargă în paralel cu cele mari.
În cazul giraţiilor cu două sau mai multe benzi, este necesară semnalizarea
corespunzătoare din zona de preselecţie la intrarea în sens, pentru a evita manevra de
schimbare a benzii în parcurgerea căii inelare.
Figura 3 – Insula centrală fără obstacole periculoase. Zona de siguranţă mare şi cale
inelară care nu permite autoturismelor să circule în paralel cu vehiculele mari.

Experienţa internaţională recentă a dus la modificarea giraţiilor cu două benzi în


turbo-giraţii (fig.1) şi la renunţarea la cele cu trei benzi pe calea inelară.
Convertirea giraţiilor cu două benzi în turbo-giraţii, a mărit siguranţa circulaţiei în
aceste sensuri prin eliminarea fizică a manevrei de schimbare a benzii pe calea inelară.

Figura 4 – Preselecţie funcţie de traseul dorit pentru evitarea schimbării benzii


pe calea inelară
Deverul căii inelare este descendent spre exteriorul giraţiei ajutând astfel la
îmbunătăţirea percepţiei căii inelare şi corelat cu declivitatea generală pe care este
amplasată intersecţia, acesta nu trebuie să depăşească 3%. Amenajarea în acoperiş a
căii inelare este posibilă şi de dorit în cazul giraţiilor extraurbane cu raze mari pentru
asigurarea siguranţei la parcurgerea inelului a vehiculelor care transportă mărfuri.
Lăţimea căii de intrare afecteaza major capacitatea circulaţiei. Acolo unde pentru
obţinerea capacităţii dorite nu este posibilă amenajarea mai multor benzi, la intrare se
poate face doar o evazare a acesteia pe o lungime de circa 15-25 m. Numărul de
accidente la intrare creşte odată cu cea a numărului de benzi ale căii de intrare, dar
gravitatea acestora este scazută, asigurarea vizibilităţii şi a deflexiunii corespunzătoare va
reduce numărul acestor accidente.

Viteza de circulaţie. Practica internaţională recomandă ca viteza la intrarea în


giraţie să fie conform cu următorul tabel:

Giraţii mici 25 km/h


Urbane cu 1 bandă 35 km/h
cu 2 benzi 40 km/h
cu 1 bandă 40 km/h
Extraurbane
cu 2 benzi 50 km/h

Pentru aceasta se vor face amenajările necesare (şicane, marcaje rezonatoare) şi


se vor semnaliza corespunzător căile de intrare.

Semnalizarea verticală şi orizontală afectează atât capacitatea cât şi siguranţa,


motiv pentru care trebuie gândite şi corelate cu elementele geometrice ale intersecţiei.
Pentru asigurarea vizibilităţii pe timp de noapte este necesară iluminarea la toate
sensurile giratorii. Iluminarea căii de intrare este esenţială în special dacă sunt treceri de
pietoni.
Trecerile de pietoni şi de ciclişti, dacă este posibil vor fi amenajate decalat la
trecerea prin insula mediană pentru a frânge traseul pietonilor şi cicliştilor împiedicându-i
astfel să trecă în fugă sau în viteză pe bicicletă, ( fig. 5).

Figura 5 – Amenajarea trecerii comune pentru biciclişti şi pietoni.


3. CONCLUZII

1. Obţinerea performanţei dorite şi asigurarea siguranţei circulaţiei se poate realiza


încă din faza de proiect folosind programe specializate. Calculul capacităţii de circulaţie şi
predicţia ratei accidentelor în sensurile giratorii se poate face utilizând diverse programe
printre care şi ARCADY. Relaţiile empirice dintre elementele geometrice, capacitate şi
siguranţa circulaţiei sunt rezultate din observarea pe parcursul a peste 10 ani a tipurilor de
accidente şi modului în care autovehiculele circulă în sensuri giratorii urbane şi
extraurbane variate ca geometrie şi valori de trafic.
2. Având în vedere faptul că în România nu există un normativ pentru aceste tipuri de
intersecţii, apare necesitatea elaborării unuia în cel mai scurt timp, deoarece se
proiectează şi se execută multe sensuri giratorii care nu ţin seama de toate elementele
geometrice de proiectare, unele dintre ele fiind periculase iar altele reduc mult capacitatea
de circulaţie a intersecţiilor, ducând de multe ori la blocarea acestora.
3. “Utilitatea şi avantajele realizării de intersecţii tip giraţie nu mai poate fi pusă la
îndoială. Din păcate, nu există o preocupare foarte serioasă pentru redactarea de
normative de proiectare pentru artere în mediul urban în general, a intersecţiilor giratorii în
mod special. Ca atare, actul proiectării se va produce într-o stare de provizorat şi
compromis legislativ care nu este benefică realizării unor proiecte în deplină legalitate.”

prof.dr.ing. Carmen Chira, Simpozionul tehnologie şi siguranţă – Cluj-Napoca, 2004

REFERINTE:

1. ARCADY 7 - Roundabout design and analysis, TRL Software


2. Internet: maps.google.com; www.trlsoftware.co.uk; www.maxcad.ro;
3. Pedestrian and Bicycle-Friendly Roundabouts; Dilemma of Comfort and Safety,
LGH Fortuijn, Delft University of Technology, The Netherlands
4. Roundabout Design Guidlines, State of Maryland DOT
5. Roundabout Design Standards a Section of the Traffic Engineering Policy & Design
Standards, City of Colorado Springs – Transportation Engineering
6. Roundabout Design for Capacity and Safety: The UK Empirical Methodology,
TRRL
7. Roundabouts: An Informational Guide, US Department of Transportation FHA
8. TD16/2007 Geometric Design of Roundabouts, DMRB Vol.6, UK Standards
9. Turbo Roundabouts as an Alternative to Two Lane Roundabouts ,J.C. Engelsman
and M. Uken
10. Proiectarea giratoriilor în mediul urban – Studiu de caz, C.Chira, R.Câmpean,
V.Chiorean, Simpozionul tehnologie şi siguranţă, U.T. Press

S-ar putea să vă placă și