CURRICULUM
- DEFINIȚII -
„Curriculum-ul şcolar şi universitar
prezintă întregul organizat al
adevărului asimilat prin cunoaştere”.
(John Dewey, 1902).
Definiţia dată de UNESCO în anul
1975 este următoarea:
„Curriculum conţine orice activitate
educativă elaborată de şcoală şi dirijată
spre un scop, care are loc în interiorul
instituţiei sau în afara ei”.
În semnificaţia sa cea mai largă,
curriculum „implică orice experienţă
personală dobândită în diferite
contexte şi situaţii socio-culturale”.
CURRICULUM, în accepţiunea largă în care
este vehiculat astăzi, presupune un sistem
complex de „procese decizionale, managerial
sau de monitorizare care preced, însoţesc şi
urmează proiectarea,
elaborarea, implementarea, evaluarea şi
revizuirea permanentă şi dinamică a setului de
experienţe de învăţare oferite în şcoală. În sens
restrâns, CURRICULUM desemnează
ansamblul documentelor de tip reglator sau de
altă natură în cadrul cărora se consemnează
experienţele de învăţare”. (Gilbert de
Landsheere, în „Dictionnaire de l’evolution et
de recherche en education”).
În „Curriculum Naţional”, editat de MEN,
sunt prezentate următoarele două definiţii:
„Curriculum reprezintă un concept cheie nu
numai în ştiinţele educaţiei, dar şi în cadrul
practicilor educaţionale contemporane.
În sens larg, procesual, se desemnează prin
curriculum – ansamblul proceselor educative şi
al experienţelor de învăţare prin care trece
elevul pe durata parcursului său şcolar.
În sens restrâns, curriculum cuprinde
ansamblul acelor documente şcolare de tip
reglator în cadrul cărora se consemnează datele
esenţiale privind procesele educative şi
experienţele de învăţare pe care şcoala le oferă
elevului. Acesta poartă, de regulă, denumirea de
curriculum formal sau oficial”.
O definiţie într-un sens cât mai larg posibil şi care
cuprinde majoritatea modalităţilor de a caracteriza
„curriculum” şi care este compatibilă cu
principalele puncte de vedere asupra naturii şi
funcţiei sale este
următoarea:
„Un curriculum este un proiect educativ care
defineşte:
a) scopurile şi obiectivele unei acţiuni educative;
b) căile, mijloacele, activităţile folosite pentru a
atinge aceste scopuri;
c) metodele şi instrumentele folosite pentru a
evalua în ce măsură acţiunea a dat roade”.
(D′Hainaut, Programe de învăţământ şi educaţie
permanentă, Bucureşti, EDP, 1984).
„Conceptualizarea curriculum-ului, abordarea
comprehensivă presupune identificarea achiziţiilor
cognitive disponibile şi compatibile între ele care
ar putea fi selecţionate şi articulate coerent într-un
concept integrator al curriculum-ului. Pentru acest
demers integrator trei premise sunt importante:
• noţiunea de curriculum este multidimensională,
presupune mai multe planuri de analiză;
• acest concept se poate defini printr-o familie de
termeni, în cadrul căreia fiecare are propria sa
legitimitate dar nici unul, în mod izolat, nu este
suficient pentru a exprima esenţa curriculum-ului;
• curriculum-ul nu este un concept static, ci unul
care cunoaşte creşteri şi îmbogăţiri succesive ”
(Dan Potolea).