UNIVERSITATEA „OVIDIUS” CONSTANŢA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

SPECIALIZAREA: FINANTE SI BANCI

CAIET DE PRACTICĂ

Numele cadrului didactic

Supervizor: Prof. Aivaz Kamer

Numele studentului:

2009
 CUPRINSUL CAIETULUI DE PRACTICĂ

Pag:

1. Prezentarea de ansamblu a unităţii

economice
1.1. Profilul de activitate, statutul juridic, dimensiunea şi complexitatea activităţii
(număr de salariaţi, capacitatea de producţie/desfacere, unităţi proprii, activităţi
desfăşurate, venituri realizate
1.2. Obiectivele de dezvoltare şi modernizare a unităţii economice
1.3. Studiul sistemului actual de management

2. Cunoaşterea şi studiul principalelor activităţi

şi unităţi componente
2.1. Structura organizatorică de ansamblu a firmei. Organigrama
2.2. Principalele organe şi posturi de conducere
2.3.Rolul funcţional al fiecărui compartiment şi post de conducere, obiectivele şi
limitele sale
2.4. Principalii indicatori de performanţă ai firmei (cifra de afaceri, număr de
angajaţi,
productivitatea muncii, rentabilitatea comercială, profit, cȃştigul mediu) ȋn ultimii
3 ani

3. Studierea principalelor domenii şi

problemele de specialitate

2
1.Prezentarea de ansamblu a unitatii
economice
1.1. Profilul de activitate, statutul juridic,
dimensiunea si complexitatea activitatii
BRD – Groupe Société Générale este cea mai importantă bancă privată şi a doua
bancă din România, având a doua capitalizare bursieră la Bursa de Valori Bucureşti
(peste 3,5 miliarde € în aprilie 2005). Acţionarul principal al BRD este Société Générale,
unul dintre cele mai mari grupuri bancare din zona euro.
Prin intermediul filialelor sale specializate - BRD Sogelease, în domeniul
leasing-ului operaţional şi financiar, ALD Automotive, specializată în managementul
flotelor de autovehicule, BRD / SG Corporate Finance, care acordă servicii de consiliere
în domeniul privatizărilor, fuziunilor şi achiziţiilor, BRD Securities, una dintre primele
societăţi de brokeraj de piaţă românească, BRD Finance Credite de Consum, prin care
se derulează mare parte din activitatea de creditare a populaţiei, BRD- Groupe Société
Générale este capabilă să ofere o gama completă de produse şi servicii de înaltă
calitate, care sa raspundă exigenţelor clienţilor săi persoane individuale şi societăţi.
La 31 decembrie 2008, BRD număra 2,6 milioane clienţi activi individuali şi corporativi
şi peste 2,3 millioane de carduri.
Conjugând dinamism comercial, proximitate şi calitatea serviciului, reţeaua BRD
– Groupe Société Générale constituie un atu competitiv major. Sub auspiciile unei mărci
recunoscute şi apreciate, BRD îşi desfăşoară activitatea pe baza unei reţele care
numară peste 930 de agenţii, răspandite în toate regiunile ţării.
În 2004 banca a lansat un program intensiv de deschidere de noi unităţi, care
continuă şi în prezent. Aceste unităţi se integreaza uşor în viaţa comunităţii, fiind
situate in zonele rezidenţiale ale clientelei individuale, în universităţi, în galerii
3
comerciale, în instituţii publice. Pentru a retrage numerar, a obţine informaţii cu privire
la soldul conturilor de card sau pentru a plati facturile telefonice, reţeaua de ATM-uri
permite realizarea acestor operaţiuni în deplină siguranţă.
Directiile principale de dezvoltare ale Bancii sunt:
 Banca persoanelor fizice
 Banca intreprinderilor
 Banca de investitii
Pe termen mediu, BRD intenţionează să rămână o banca universală, cu accent
principal pe servicii bancare pentru agenţi economici şi populaţie. În ciuda dificultăţilor
economice cu care România s-a confruntat în ultimii ani, BRD a reuşit să menţină şi să
dezvolte un portofoliu important de credite pentru agenţi economici, ceea ce a dus la
formarea unei baze solide de clienţi şi a permis BRD sa acumuleze capital în vederea
unei viitoare dezvoltări economice. În plus, BRD intenţionează să valorifice bunul
renume creat prin achiziţionarea pachetului majoritar de către Société Générale, prin
atragerea corporaţiilor multinaţionale care operează în România sau a filialelor române
ale unor astfel de corporaţii. Alături de extinderea activitaţilor sale de creditare pentru
societăţi comerciale, BRD intenţionează să işi extindă şi să diversifice produsele
generatoare de venituri oferite persoanelor juridice, care includ gestionarea numerarului
şi activităţi de leasing.
Pe termen scurt, BRD intenţionează să îşi extindă în mod prudent creditele
acordate persoanelor fizice, în special cele pe termen scurt pentru bunuri de consum şi să
găsească oportunităţi de creditare a persoanelor fizice pe termen mai lung.

Obietivele de devoltare si modernizare a unitatii

economice
Obiectivul major al BRD este dezvoltarea fondului sau de comert pe aceste piete,
in cadrul unei strategii de parteneriat pe termen lung cu clientii sai. Strategia sa de
dezvoltare durabila este fondata pe cele 3 valori comune tuturor entitatilor Grupului
Société Générale: profesionalismul, inovatia si spiritul de echipa.
Principalele obiective ale dezvoltarii BRD sunt:
 Adaptarea organizarii si a metodelor la strategia clientilor
 Cresterea selectiva a activelor

4
 Inovatia
 Reducerea coeficientului de exploatare
 Rentabilitate durabila
Valorile culturii organizationale ale BRD– Groupe Société Générale: “Cu fiecare
zi, noi clienti ne acorda increderea lor si noi colaboratori ni se alatura in Romania si in
intreaga lume. Reusita acestei strategii de dezvoltare se bazeaza in prinicipal pe valorile
impartasite de intregul Grup Société Générale :

 Profesionalismul : recunoscut de clientii care ne acorda increderea lor, este in

permanenta imbunatatit prin dezvoltarea modului de lucru si schimbul de experienta.
 Spiritul de echipa : ascultam, dialogam, invatam din diferentele de opinie pentru a fi
si mai eficienti impreuna.
 Inovarea : zi dupa zi, observand schimbarile mediului, anticipam nevoile clientilor
nostri prin crearea de noi produse si servicii.”
Sloganul BRD– Groupe Société Générale “Puterea de a reusi” –ilustreaza
principalul obiectiv strategic pe care BRD-Groupe Societe Generale si l-a stabilit, si
anume plasarea clientilor in centrul preocuparilor sale.
Emblema BRD-Groupe Societe Generale SA este formata dintr-un patrat impartit
in doua suprafete egale,partea de sus fiind de culoare rosie,partea de jos de culoare
neagra,iar cele doua zone sunt despatrtite de o bareta de culoare alba.In partea dreapta a
patratului se afla scris pe doua randuri denumirea societatii:pe primul rand “BRD” cu
litere masive de tipar de culoare neagra,iar pe al doilea rand,cu litere mai mici, si mai
subtiri,tot de culoare neagra “Groupe Societe Generale”.

Studiul sistemului actual de management

 CONSILIUL DE ADMINISTRATIE

5
Consiliul de Administraţie determină orientările activităţii Băncii şi supraveghează
punerea lor în practică.
Membrii Consiliului sunt aleşi de Adunarea Generală a Acţionarilor, mandatul lor are o
durată de 4 ani şi poate fi reînnoit.
Componenta Cosiliului de Administratie :
Patrick GELIN - Preşedinte Director General al BRD din data de 12 octombrie 2004
Petre BUNESCU - Director General Adjunct al BRD, Vicepreşedinte al Asociaţiei
Române a Băncilor
Sorin-Mihai POPA - Director General Adjunct al BRD
Didier ALIX - Director General Adjunct al Grupului Société Générale
Bogdan BALTAZAR - Preşedinte al BRD până în data de 12 octombrie 2004
Aurelian DOCHIA - Director General al BRD/SG Corporate Finance
Anne FOSSEMALLE - Director regional pentru Europa de Est, BERD
Jean-Louis MATTEI - Director Banca de Retail din afara Franţei - Groupe Société
Générale
Dumitru Popescu - Membru al Consiliului de Administraţie
Sorin Marian Coclitu - Membru al Consiliului de Administraţie
Ioan Cuzman - Preşedinte al SIF Banat - Crişana, Membru al Consiliului de
Administraţie

 COMITETUL DE DIRECTIE
Sub autoritatea Preşedintelui Director General, Comitetul de Direcţie asigurã conducerea
strategicã a Bãncii, cu asistenţa a patru Directori Generali Adjuncti.
Membrii sãi au mandat pentru a conduce şi coordona activitatea de zi cu zi a bãncii, cu
excepţia operaţiunilor care sunt, în mod expres, de resortul Consiliului de Administraţie
sau al Adunãrii Generale. Comitetul de Direcţie se reuneşte săptămânal.
Componenta Comitetului de Directie:
Patrick GELIN - Preşedinte Director General
Petre BUNESCU - Director General Adjunct
Sorin-Mihai POPA - Director General Adjunct
Hervé BARBAZANGE - Director General Adjunct
Claudiu CERCEL - Director General Adjunct

6
2. Cunoa şterea şi studiul principalelor activit ăţi şi unit ăţi
componente
2.1. Structura organizatoric ă de ansamblu a firmei. Organigrama
 Organigrama :

Administrarea si conducerea bancii:

 Adunarea Generala a Actionarilor, Consiliul de Administratie, Comitetul

de Directie;
 Directorul General, Directorul General Delegat, Directori Generali
Adjuncti;
 Comitete specializate prevazute se legea bancara
 alte comitete si comisii.

Organizarea bancii are la baza principiul autoritatii ierarhice si/sau functionale.

Conducatotii structurilor bancii au o autoritate ierarhica asupra personalului direct
subordonat. Ei pot asemenea sa aiba , in masura in care li se atribuie, si o autoritate
functionala asupra activitatii prestate de retea, in vederea asigurarii coerentei de actiune a
bancii.

2.2. Principalele organe şi posturi de conducere

Conducerea BRD este asigurată de Consiliul de Administraţie şi Comitetul de

Direcţie.
Consiliul de Administraţie

Conform Actului Constitutiv, Banca este administrată de către Consiliul de

Administraţie, care este format din 11 membri, persoane fizice, alese de către Adunarea
Generală a Acţionarilor pentru un mandat de patru ani, fiind reeligibile. Din rândurile
acestora, Consiliul de Administraţie alege Preşedintele.

7
 Consiliul de Administraţie are obligaţia de a convoca Adunarea Generală ori de
câte ori este nevoie, dar şi la cererea acţionarilor, reprezentând a zecea parte din capitalul
social şi dacă cererea acestora cuprinde probleme ce intră în competenţa acestuia.

Atribuţii ale Consiliului de Administraţie:

- examinarea şi însuşirea bilanţului contabil, a contului de profit şi pierderi şi a

proiectului de buget de venituri şi cheltuieli pentru anul următor, precum şi
repartizarea profitului, pe care le prezintă pentru aprobare Adunării Generale;
- aprobarea planului anual de investiţii, strategiei şi politicii de dezvoltare a Băncii,
creditelor care depăşesc 15% din fondurile proprii ale Băncii, participările cu capital
la investiţii financiare şi bancare şi a regulamentului propriu de funcţionare.
Comitetul de Direcţie

În conformitate cu Actul Constitutiv, conducerea operaţională curentă a BRD este

asigurată de Comitetul de Direcţie. Acesta se întruneşte cel puţin o dată pe săptămână şi
duce la îndeplinire hotărârile luate de Consiliul de Administraţie. Comitetul de Direcţie
este condus de Directorul General, care ca şi ceilalţi membri ai Comitetului sunt numiţi
de către Consiliul de Administraţie dintre membrii acestuia. Comitetul de Direcţie ia
deciziile în limitele competenţelor stabilite şi raportează Consiliului de Administraţie la
fiecare întrunire a Consiliului.

2.3. Rolul func ţional al fiec ărui compartiment şi post de conducere,

obiectivele şi limitele sale
Fiecare departament / direcţie este condus(ă) de un director care raportează unui
membru al Comitetului de Direcţie, responsabil cu conducerea activităţii.

a. Direcţia Mari Clienţi Corporativi

Direcţia Mari Clienţi Corporativi a fost creată după achiziţionarea pachetului
majoritar de acţiuni de către Societe Generale. Scopul său este acela de a oferi servicii

8
specifice marilor societăţi româneşti, societăţilor multinaţionale precum şi clienţilor
instituţionali.

Direcţia asigură relaţiile globale cu clienţii menţionaţi, face recomandări cu

privire la expunerea maximă de credit faţă de client, stabileşte condiţii specifice în funcţie
de natura operaţiilor şi evaluează profitabilitatea faţă de aceşti clienţi. În plus, direcţia
promovează servicii specializate cum ar fi: finanţerea exporturilor, leasing cross border
şi finanţarea proiectelor.

b. Departamentul Credite şi Credite Neperformante

Departamentul Credite şi Credite Neperformante administrează şi coordonează
operaţiunile de credit din cadrul BRD. Departamentul Credite şi Credite Neperformante
asigură coordonarea activităţilor celor trei direcţii – Direcţia Credite, Direcţia Credite
Neperformante şi Direcţia Finanţarea Creanţelor şi Administrarea Creditelor
Internaţionale. În plus, departamentul include un Compartiment de Analize şi Sinteze,
care răspunde de analiza permanentă a calităţii portofoliului de credite şi a cerinţelor
privind constituirea provizioanelor. Anumite funcţii sunt îndeplinite la nivelul
departamentului, dintre care cele mai importante sunt: participarea la stabilirea politicii
de credit a BRD şi strategia cu privire la credite, analiza calităţii portofoliului de credite
şi a expunerii BRD faţă de fiecare sector economic, şi prognozarea cerinţelor de
provizioane pentru riscul de credit.

Direcţia Credite

Direcţia Credite este direct implicată în activitatea de creditare a BRD. În acest

moment Direcţia suferă un proces de reorganizare în două servicii operaţionale – un
serviciu Front Office şi un serviciu Back Office. Front Office răspunde de relaţia cu
agenţii economici, primeşte cererile de acordare de credite şi documentaţia aferentă şi
verifică dacă acestea corespund cerinţelor BRD. Back Office procesează cererile de credit
şi le trimite spre aprobare comitetului de credit, monitorizează creditele deja acordate,
controlează şi supervizează activităţile de creditare din cadrul reţelei de sucursale, pune la
punct noi produse de creditare pentru clienţi agenţi economici şi participă la elaborarea
manualului de credite a BRD.

Direcţia Finanţare Creanţe şi Administrarea Creditelor Internaţionale

9
 Această direcţie răspunde de activităţile referitoare la factoring şi forfetare,
precum şi de activităţi referitoare la negocierea şi administrarea creditelor internaţionale
şi a altor tipuri de finanţări pe termen lung contactate de BRD.

Structura internă a direcţiei cuprinde Serviciile Factoring, Forfetare şi

Administrare a Creditelor Internaţionale şi răspunde de facilităţile de finanţare pe termen
mediu şi lung ale băncii şi monitorizarea îndeplinirii obligaţiilor băncii în cadrul acestor
credite şi de operaţiile de forfetare şi discounting. Serviciul Factoring elaborează politica
băncii cu privire la operaţiile de factoring şi răspunde de dezvoltarea relaţiilor dintre
BRD şi partenerii de factoring externi, precum şi de încheierea contractelor de factoring
şi monitorizarea executării acestora.

Direcţia Credite Neperformante

Direcţia Credite Neperformante coordonează întreaga activitate BRD cu privire la

recuperarea creditelor neperformante. Direcţia stabileşte şi elaborează normele şi politica
BRD cu privire la creditele neperformante şi monitorizează întregul portofoliu de credite
neperformante ale băncii.

Direcţia analizează şi supune spre aprobare modalităţile de aprobare a creditelor

neperformante din competenţa sa, controlează şi supervizează la nivelul întregii bănci
modul de gestionare a creditelor neperformante şi raportează periodic conducerii băncii
evoluţia portofoliului de credite neperformante şi evaluarea posibilităţilor de recuperare.

c. Departamentul Comercial
Departamentul Comercial coordonează activitatea Direcţiei Servicii Bancare
pentru Populaţie, Direcţia Carduri Bancare, Direcţia Marketing şi Direcţia Dezvoltare
Monetică şi Produse Noi.

Direcţia Servicii Bancare pentru populaţie

Această direcţie este împărţită în trei servicii: Serviciul Depozite, Serviciul

Credite şi Serviciul Dezvoltarea Produselor Noi. Direcţia organizează, coordonează şi
monitorizează operaţiile în lei şi valută pentru persoane fizice.

Direcţia Operaţiuni Carduri Bancare

10
 Direcţia Carduri a fost recent înfiinţată ca o direcţie autonomă, care reflectă
accentul pus de Bancă pe dezvoltarea operaţiilor cu cărţi de credit şi cărţi de debit.
Această direcţie asigură emiterea cardurilor (procesarea cererilor de emitere a cardurilor,
fabricarea şi distribuirea cardurilor şi a PIN-urilor), gestionarea conturilor de carduri ale
posesorilor (mentenanţa, procesare operaţiuni, editarea extraselor de cont), procesarea
contractelor încheiate cu comercianţi acceptanţi şi monitorizarea operaţiunilor
comercianţilor, mentenanţa comercianţilor acceptanţi, instalarea şi operarea parcului de
terminale electronice POS instalate la comercianţi, precum şi agenţiilor băncii,
supravegherea şi contabilizarea operaţiunilor cu carduri şi monitorizarea fraudelor.
Direcţia cuprinde cinci compartimente: Emitere, Comercianţi, ATM, Contabilitate şi
Activităţi Transversale (Logistică, Reglementare, Controlul Gestiunii).

Direcţia Dezvoltare Monetică şi Produse Noi

Direcţia Dezvoltare Monetică şi Produse Noi a preluat atribuţii specifice

referitoare la elaborarea de noi produse card şi servicii asociate, realizarea de studii de
cost, volumetrie şi calitatea fondului de comerţ, elaborarea de propuneri privind întărirea
securităţii sistemului de carduri, supravegherea corelării noilor produse şi servicii de card
cu sistemul general al băncii.

Direcţia Marketing

Direcţia Marketing se ocupă de dezvoltarea, promovarea, adaptarea şi

monitorizarea politicii de produse a BRD atât pentru clienţi persoane fizice cât şi pentru
societăţi comerciale. Principalele sale activităţi sunt studiile de marketing, administrarea
produselor şi promovarea vânzărilor. Studiile de piaţă includ monitorizarea pieţei şi a
concurenţei, cu scopul de a prezenta propuneri privind adaptarea protofoliului de produse
ale Băncii la nevoile clienţilor şi condiţiile de piaţă. Administrarea produselor include
implementarea produselor noi, adaptarea produselor respective la nevoile clienţilor şi, pe
durata de viaţă a produselor, adaptarea în permanenţă a acestei oferte la condiţiile
existente pe piaţă. Direcţia include şi o echipă de promovare a vânzărilor, care contribuie
la crearea şi pregătirea unei forţe de vânzare a produselor BRD în întreaga reţea de
sucursale.

11
 d. Direcţia Trezorerie
Direcţia Trezorerie administrează şi coordonează activităţile de trezorerie ale
Băncii, atât în lei cât şi în valută. Politica BRD este de a creşte profitul prin plasarea
surplusului de lichidităţi şi în acelaşi timp de a minimiza riscurile prin evaluarea
permanentă a lichidităţilor, a riscului de curs valutar şi a riscului privind rata dobânzii.

Direcţia Trezorerie cuprinde trei servicii: Serviciul trezorerie în Lei, Serviciul

trezorerie în Valută şi Serviciul Arbritaj (Dealing Room).

Direcţia Trezorerie monitorizează lichidităţile BRD şi investeşte surplusul pe

piaţa interbancară, în titluri de stat româneşti şi alte instrumente financiare pe piaţa
internaţională de capital. Direcţia răspunde de stabilirea nivelului dobânzilor la depozite
şi credite, elaborează studii de piaţă privind activitatea de trezorerie.

e. Direcţia Pieţe de Capital

Direcţia Pieţe de Capital administrează investiţiile BRD pe termen lung, mediu şi
scurt în acţiuni cotate şi necotate pe piaţa de capital. De asemenea, Direcţia Pieţe de
Capital desfăşoară activităţi de decontare a tranzacţiilor cu valori mobiliare ale clienţilor
BRD şi de depozitare/custodie a activelor fondurilor deschise de investiţii şi societăţilor
de investiţii.

De asemenea, administrează şi coordonează activităţile de distribuţie în reţea a

unităţilor de fond pentru fonduri deschise de investiţii, a poliţelor de asigurare pentru
societăţi de asigurare şi a dividendelor pentru societăţi cu acţionariat numeros.
Activităţile de administrare şi gestionare a portofoliului propriu sunt separate de cele
efectuate în contul clienţilor.

Direcţia Pieţe de Capital este organizată în compartimente: Decontare,

Depozitare/Custodie, Sinteză/Juridic, Procesare informatică şi un serviciu Participaţii cu
trei compartimente: Analiză, Gestiune, Plasamente pe termen scurt.

f. Direcţia Internaţională
Direcţia Internaţională coordonează, organizează şi realizează activitatea valutară
a întregii bănci, asigură desfăsurarea activităţii specifice de bănci corespondente şi de
SWIFT. Produsele şi serviciile bancare în valută derulate de aceasta sunt: acreditivele şi
incasso de import/export; analiza, emiterea şi avizarea scrisorilor de garanţie bancară, a
12
contragaranţiilor, a scrisorilor de cesiune; avizarea efectelor de comerţ; efectuarea de
transferuri valutare (ordine de plată, emise), operaţiuni cu cecuri bancare şi de călătorie.

Direcţia Internaţională are ca atribuţii şi manţinerea şi extinderea reţelei de bănci

corespondente, semnarea acordurilor de deschidere de conturi NOSTRO/LORO,
optimizarea numărului de conturi NOSTRO, administrarea liniilor de lucru pe bănci
corespondente.

Direcţia Internaţională administrează peste 915 chei de autentificare Swift, care

asigură derularea rapidă a tranzacţiilor valutare în deplină securitate.

Direcţii şi departamente suport

a. Direcţia Contabilităţii Generale

Direcţia Contabilităţii Generale administrează şi supervizează evidenţele
contabile din cadrul Centralei şi sucursalelor. Această direcţie elaorează normele şi
standardele interne de contabilitate, răspunde la eleborarea bilanţului contabil, se ocupă
de operaţiunile de decontare şi asigură respectarea în cadrul tranzacţiilor valutare a
reglementărilor BRD. Direcţia este împărţită în compartimente şi anume: Interbancare şi
Decontări Interbancare; Gestionarea Numerarului; Financiar – Contabilitate;
Contabilitate Generală; Metodologie; Consultanţă Contabilă şi Impozite; Decontare
Valutară Interbancară Băncii Corespondente şi Supravegherea Operaţiunilor Valutare.

b. Direcţia Resurse Umane

Direcţia Resurse Umane răspunde la recrutarea, şcolarizarea, evaluarea şşi
promovarea angajaţilor BRD. Ea răspunde de asemenea de politica de remunerare a BRD
şi de bugetul pentru salarii şi prime.

Această direcţie elaborează, în colaborare cu celelalte direcţii din BRD,

regulamentele interne şi contractul colectiv de muncă. În cadrul acestei direcţii
funcţionează două activităţi: resurse, care se ocupă de administrarea resurselor umane,
gestiune colectivă (politică salarială, previziuni de personal) şi gestiune individuală a
personalului (evaluări, promovări) şi respectiv Formare Profesională şi Recrutarea
personalului, care răspunde de recrutarea şi selecţia candidaţilor, dezvoltarea şi gestiunea
pregătirii profesionale.

13
 c. Departamentul Sisteme Informatice
Acest departament nou înfiinţat include Direcţia Informatică şi Direcţia Proiecte
privind Tehnologia Informaţiei şi Monetică. Departamentul de subordonează direct
Directorului General. Departamentul Sisteme Informatice elaborează strategia de
achiziţionare şi utilizare a tehnologiei informaţiei în cadrul Centralei şi a sucursalelor
BRD. Stabileşte, de asemenea programele de pregătire a personalului în scopul utilizării
noilor sisteme informatice, răspunde de funcţionarea sistemului de operare central,
funcţionarea reţelei de comunicare a datelor sucursalelor, implementarea noilor sisteme,
analiza şi dezvoltarea noilor aplicaţii şi stabilirea planului de rezervă şi a programelor de
redresare în caz de dezastru.

Rolul principal al acestui departament nou înfiinţat este de a coordona

implementarea unui sistem informaţional integrat, care se concentrează în prima fază pe
rularea programului iBank în întreaga reţea de sucursale a BRD.

d. Direcţia de Sinteză
Această direcţie răspunde în primul rând de elaborarea şi urmărirea bugetului,
monitorizează situaţia financiară şi rezultatele Băncii. Direcţia elaborează programele de
activitate şi bugetele pe termen mediu şi lung, furnizează informaţii conducerii BRD
asupra rezultatelor activităţii Băncii şi elaborează situaţiile financiare ale Băncii conform
IAS.

e. Direcţia de Investiţii şi Administrare a Patrimoniului

Este structurată în două servicii: Serviciul Investiţii – Reparaţii şi Dotări,
Serviciul Administrativ şi două compartimente: unul de Analiză Economică şi unul
pentru Centrele de Pregătire şi Formare Profesională.

Prin Serviciul Investiţii – Reparaţii şi Dotări se efectuează: achiziţiile de terenuri

şi clădiri, contrucţia, modernizarea, repararea imobilelor Băncii, achiziţia tuturor
echipamentelor şi programele necesare bunei funcţionari a Băncii.

Prin compartimentul de Analiză Economică se realizează: urmărirea elaborării

bugetului activităţii de investiţii precum şi a cheltuielilor generale efectuate de Direcţia
de Investiţii şi Administrarea Patrimoniului.

14
 Prin Serviciul Administrativ se realizează gestionarea cheltuielilor generale ale
Băncii legate de administrarea patrimoniului imobiliar, aprovizionarea cu materiale, paza
imobilelor, activităţile de protocol şi alte activităţi specifice.

Compartimentul de Centre de Pregătire şi Formare Profesională realizează

administrarea Centrelor în vederea utilizării acestora pentru Formarea Profesională a
salariaţiilor Băncii şi pentru petrecerea vacanţelor acestora.

f. Direcţia Juridică şi Norme Interne

Direcţia Juridică şi Norme Interne este organizată în cinci compartimente: Drept
Bancar, Coordonare Juridică, Contracte – Fiscalitate, Norme Interne, Executori Bancari.
Direcţia are următoarele atribuţii principale: analiză juridică a documentelor pentru toate
tipurile de angajamente ale Băncii şi operaţiunile desfăşurate de celelate direcţii;
participarea la elaborarea normelor şi regulamentelor interne, a contractului colectiv de
muncă; monitorizează activitatea consilierilor juridici şi executări bancare din sucursale;
reprezintă Banca în faţa instanţelor judecătoreşti şi a altor autorităţi cu activitate
jurisdicţională.

g. Direcţia Evaluare
Direcţia Evaluare are două servicii, dintre care primul asigură gama serviciilor de
consultanţă economică şi financiar-bancară şi, în special elaborarea planurilor de afaceri,
a studiilor de fezabilitate, analizelor financiare, precum şi evaluări ale societăţilor în
vederea privatizării, restructurării, fuziunii sau achiziţionării. De asemenea, acest serviciu
furnizează consultaţă Băncii şi terţilor cu privire la oportunitatea şi necesitatea
investiţiilor de portofoliu.

Cel de-al doilea serviciu elaborează norme de evaluare, asigurând aplicarea

uniformă şi consecventă a acestora, coordonează activitătile specifice desfăşurate în
cadrul reţelei BRD şi avizează rapoartele de evaluare ale garanţilor, considerate cu valori
semnificative pentru Bancă, elaborate la nivel teritorial. Totodată elaborează rapoarte de
evaluare pentru proprietăţile imobiliare ce urmează a fi achiziţionate de Bancă şi
actualizează anual valoarea activelor imobilizate de BRD.

15
 h. Departamentul Proiecte şi Organizare
Departamentul Proiecte şi Oraganizare are rolul de a coordona eforturile BRD de
restructurare organizatorică, îmbunătăţirea comunicaţiei şi a sistemelor de gestiune a
informaţiilor, precum şi de identificare şi supervizare a implementării proiectelor
necesare pentru a îmbunătăţi eficienţa operaţiilor BRD, inclusiv de actualizare a
sistemetor IT. Unul din cele mai importante proiecte supervizate de această Direcţie este
elaborarea noilor proceduri de derulare a aplicaţiei de software bancar iBank în toată
reţeaua de sucursale.

i. Direcţia Administrării Generale a Reţelei de Sucursale şi Agenţii

Această direcţie coordonează activităţile de zi cu zi a sucursalelor şi agenţiilor
BRD, cu scopul de a promova norme unitare de servicii şi practici de lucru. Direcţia pune
de asemenea la dispoziţia sucursalelor suport logistic, atunci când este necesar. Direcţia
evaluează performanţele fiecărei sucursale şi face recomandări de îmbunătăţire a
activităţii sucursalelor.

j. Direcţia Controlului Central de Risc

Direcţia Control Central de Risc este o direcţie nou formată care raportează direct
Directorului General al Băncii. Rolul Direcţiei este de a asigura o inventariere de
ansamblu a riscurilor direct legate de activitatea bancară, indiferent de natura acestora; de
a contribui la definirea strategiilor comerciale avute în vedere de Bancă şi care ar putea
implica riscuri semnificative; de a defini sau valida metodele şi procedurile de analiză,
evaluare, aprobare şi urmărire a riscurilor de credit şi de piaţă (monetară şi de capital) şi
de a asigura, înaintea angajării Băncii într-o nouă categorie de activitate, de existenţa unui
sistem de raportare a riscurilor specifice acelei activităţi. Totodată, Direcţia Control
Central de Risc participă activ la procesul de validare, analiză şi recomandare ce are loc
la nivelul Comitetului de Credit şi Comitetului de Administrare a Activelor şi Pasivelor.
În acest sens, Direcţia Control Central de Risc analizează toate dosarele de credit şi
propunerile de acordare a altor tipuri de facilităţi (scrisori de garanţie/contragaranţie,
acreditive, etc.) aflate în competenţa de aprobare a Comitetului de Credit al Centralei,
Comitetul de Direcţie/Consiliul de Administraţie şi emite recomandări privind aceste
operaţiuni financiar – bancare.

Inspecţia Generală
16
 Inspecţia Generală este o direcţie nou formată prin unificarea Direcţiei de Control
cu Serviciul de Supraveghere Operaţiuni Bancare şi este subordonată Directorului
General. Inspecţia Generală controlează şi supraveghează operaţiile Băncii atât la sediul
central cât şi în întreaga reţea de sucursale, monitorizează proiecţia datelor din Sistemul
IT, şi răspunde de prevenirea sau investigarea activităţilor care cad sub incidenţa
legislaţiilor penale îndreptate împotriva Băncii. În plus, Direcţia include şi un
compartiment autonom care răspunde de îndeplinirea obligaţiilor legale ale Băncii cu
privire la prevenirea spălării banilor.

Secretariatul General

Secretariatul General desfăşoară servicii de secretariat pentru adunările generale

ale acţionarilor şi pentru diverse organe de conducere (cum ar fi Consiliul de
Administraţie, Comitetul de Direcţie), precum şi pentru Comitetul de Administrare a
Activelor şi Pasivelor şi Comitetul de Risc. Secretariatul General răspunde de asemenea
de registrele cu semnături autorizate ale BRD şi de reglementarea şi monitorizarea
circuitului de documente din cadrul BRD. Secretariatul General este responsabil cu
redactarea şi tipărirea raportului anual al BRD. De asemenea, Secretariatul General
răspunde de asigurările BRD, în conformitate cu politica Grupului Societe Generale.
Secretariatul General coordonează, din partea BRD, toate activităţile legate de
organizarea ofertei şi va reprezenta BRD în relaţia cu CNVM şi BVB. În plus,
Secretariatul General are în sarcină şi rezolvarea diverselor dosare trimise de către
Directorul General.

Serviciul Comunicare

Serviciul Comunicare răspunde de activităţile de reclamă şi sponsorizare ale

Băncii, activităţile destinate să facă cunoscută Banca pe plan local şi internaţional şi
pentru alte astfel de activităţi publice.

FUNCŢII, ACTIVITĂŢI ŞI OPERAŢIUNI BANCARE PE

COMPARTIMENTE
Director grup:

 conduce şi dinamizează zilnic echipa de conducere a Grupului;

 dinamizează şi urmăreşte activitatea comercială;

17
 răspunde şi administreză riscurile Grupului;

 iniţiază şi urmăreşte execuţia bugetară;

 urmăreşte şi aplică sugestiile Direcţiilor de resort din Centrala Băncii privind

situaţia materială şi imobiliară;

 coordonează elaborarea strategiei locale, asigurând politicile pentru

implementarea acesteia la nivelul grupului;

 ia măsuri de creştere a poziţiei de piaţă a grupului şi a fondului său de comerţ.

Director Financiar Contabil Logistică:

 asigură subdirect îndrumarea Directorului de Grup şi în legătură cu conducerea

Departamentului Reţea organizarea şi gestiunea resurselor (umane, materiale,
financiare) direct de bună funcţionare a următoarelor servicii:

- organizare grup;

- gestiune resurse umane şi salarizare;

- control de gestiune şi contabilitate;

- administrativ, investiţii proprii (imobile, materiale) şi secretariat;

- informatică şi logistică.

 diminuează şi coordonează la nivelul tuturor unităţilor şi compartimentelor

Grupului următoarele activităţi:

- control de gestiune;

- organizare şi proceduri;

- securitate;

- relaţii interumane;

 asigură logistica în ceea ce priveşte implementarea unor noi tehnologii (sisteme

informatice, mesagerie, etc.) şi a unor noi produse / servicii.

Director Comercial Clienţi persoane juridice / persoane fizice:

18
 asigură subdirecta îndrumare a Directorului de Grup şi în legătură cu conducerea
Departamentului. Reţea, bună imagine a băncii pe piaţă cu preocupare specială în
ceea ce priveşte calitatea, rentabilitatea şi gestiunea riscurilor;

 poate înlocui directorul de grup pe perioada absenţei acestuia;

 elaborează şi urmăreşte aplicarea planului de acţiuni comerciale;

 la nivelul riscurilor / angajamentelor este membru al Comitetului de Credit al

Grupului şi totodată responsabil de angajamentele în cadrul compartimentului
său;

 gestionează portofoliul marilor clienţi corporativi şi urmăreşte atragerea clienţilor

ţintă;

 urmăreşte punerea în practică a metodelor stabilite de către Direcţiile de resort din

Centrală (analiză, fixarea obiectivelor, formarea personalului, urmărirea
indicatorilor pe baza tablourilor de bord).

Controlor general:

 realizează controlul ulterior care se exercită asupra tuturor activităţilor derulate de

unităţi şi care este efectuat de echipele de control în conformitate cu planul de
acţiuni de control aprobat şi cu previziunile “Normelor vizând organizarea şi
derularea controlului ulterior”;

 poate participa la controlul efectuat de Centrala Băncii sau la alte acţiuni de

contol neincluse în planul anual, dar care sunt propuse de conducerea băncii;

 urmăreşte maniera de organizare şi exercitarea controlului bancar preventiv,

respectă normele băncii şi a legislaţiei;

 acţionează în scopul prevenirii şi eliminării pierderilor, prejudiciilor şi fraudelor, a

minimizării riscurilor activităţii bancare precum şi a creşterii veniturilor şi
diminuării cheltuielilor;

 urmăreşte, plecând de la măurile stabilite, ameliorarea activităţii de ansamblu a

activităţii verificate;

19
 propune, de la constatările făcute, ameliorările, completările şi modificările
normelor metodologice;

 organizează, programează şi coordonează controlul unităţilor grupului;

 elaborează planul anual cuprinzând acţiunile de Control cu nominalizarea

trimestrială a unităţilor şi transmite acest plan Inspecţiei Generale pentru a fi
avizat şi coordonat;

 ţine evidenţa într-un registru special a actelor de control efectuate de organele

externe de control;

 urmăreşte îndeplinirea la termenele prevăzute a măsurilor stabilite în actele de

control;

 analizează realizarea bugetului de venituri şi cheltuieli la unităţile verificate.

Compartiment juridic:

 coordonează activitatea juridică în ceea ce priveşte legalitatea garanţilor propuse

în conformitate cu normele de credit ale Băncii, prin verificarea actelor de
proprietate ale bunurilor propuse a fi aduse ca garanţii: verifică legalitatea actelor
contitutive ale clienţilor;

 avizează din punct de vedere juridic măsurile propuse pentru recuperarea

creditelor neperformante;

 coordonează reprezentarea în instanţă la toate nivelele şi susţine interesele

Grupului în procesele în care Banca este parte;

 avizează toate contractele prin care Banca se angajează patrimonial;

 avizează documentele prezentate de unităţile componente ale Grupului;

 verifică acţiunile efectuate de executorii bancari pe teren după agenda deplasărilor

şi după dosare

 coordonează modalitatea de efectuare a controlului de către executorul bancar al

Grupului;

20
 asigură legătura performantă cu Direcţia Juridică şi Norme Interne pentru
soluţionarea cererilor de transmitere a anumitor date şi situaţii privind activitatea
Grupului;

 execută toate celelalte activităţi de natură juridică.

Comitetul de Recuperare Credite Neperformante:

 este organizat, funcţionează şi îşi exercită atribuţiile în cadrul competenţei

stabilite de normele de recuperare a creditelor neperformante aprobate de
Consiliul de Administraţie;

 asigură examinarea şi aprobarea măsurilor de recuperare a creditelor

neperformante la nivelul Grupului.

Back-office - Recuperarea creditelor neperformante:

 supravegheză aplicarea normelor şi procedurilor de lucru pentru recuperarea

creditelor neperformante;

 analizează portofoliul de credite neperformante;

 efectuează analiza situaţiei economico-financiare a agenţilor economici având

credite neprformante şi supune spre aprobare Comitetului de Recuperare a
Creditelor Neperformante măsurilor de recuperare în conformitate cu normele
Băncii la nivelul competenţelor aprobate;

 compartmentul este subordonat controlorului de credite;

 compartimentul are relaţii funcţionale foarte strânse cu: compartimentul juridic al

Grupului şi cu compartimentul Analiză şi urmărire credite;

 măsurile de recuperare a creditelor neperformante sunt decise în funcţie de nivelul

de competenţă;

Trezorerie, Compensare:

 pregăteşte borderourile de centralizare pentru operaţiunile în lei;

 efectuează operaţiunile de back-office inter şi intra bancare;

21
 supraveghează şi coordonează organizarea activităţii de trezorerie la nivelul
Grupului pentru aplicare unitară a strategiei de trzorerie la nivelul Băncii şi a
normelor aprobate;

 efectuează analiza resurselor şi plasamentelor, propune măsuri pentru echilibrarea

acestora;

Ghişeu caserie lei şi devize clienţi persoane fizice:

 asigură serviciile de ghişeu (primire / predare documente, informaţii depre cont

etc.);

 asigură desfăşuarea activităţii de casierie;

 efectuează operaţiuni de schimb valutar.

Creditare şi consiliere clientelă persoane fizice

 întocmeşte dosarele de credit (pregătirea documentelor, a contractelor de

creditare);

 supraveghează angajamentele comerciale;

 pregăteşte statistici şi rapoarte referitoare la activitatea de creditare;

 supraveghează executarea contractelor de creditare;

 efectuează operaţiuni contabile în legătură cu gestiunea conturilor de clienţi.

Consilieri clientelă:

 asigură dezvoltarea relaţiilor între clienţi şi Bancă;

 supraveghează angajamente comerciale;

 asigură legătura dintre clienţi şi Bancă, având şi rol operaţional pentru anumite
produse şi servicii.

Ghişeu casierie lei şi devize clienţi persoane juridice:

 asigură serviciile de ghişeu (primire / predare documente, informaţii despre cont

etc);

22
  asigură desfăşurarea activităţii de casierie;

 efectuează operaţiuni de schimb valutar.

Operaţiuni şi transferuri în lei – persoane juridice şi fizice:

 efectuează operaţiuni de încasări şi plăţi în lei;

 efectuează operaţiuni cu cecuri în lei.

Operaţiuni de transferuri în valută – persoane juridice şi fizice:

 efectuează operaţiuni de încasări şi plăţi în valută;

 pregăteşte raportările pentru operaţiunile în valută ale compartimentului.

Analiză şi urmărire credite şi scrisori de garanţie bancară:

 răspunde la toate intevenţiile privitoare la analiză (inclusiv pe teren, deci este

necesar şi intervenţiile administrative asupra unui dosar de credit);

 emite/modiifică/anulează scrisori de garanţie bancară.

2.4. Principalii indicatori de performan ţă ai firmei

Cifre Cheie

Cifre consolidate conform IFRS

23
 Venit Net Bancar (Milioane RON) Rezultat Brut de Exploatare (Milioane RON)

Rentabilitatea fondurilor proprii (ROE) (%) Rezultatul net (Milioane RON)

24
Evolutia rezultatului net /actiune (RON) Numar de angajati/ numar de agentii

Capitaluri proprii (Milioane RON)

La 31 decembrie 2008, structura capitalului era următoarea :

25
Date Bursiere
Pretul actiunii BRD
Data 17-09-2009 18-09-2009 Variaţie
Preţ închidere 12.80 RON 12.60 RON -1.56 %
Preţ deschidere 13.00 RON 12.70 RON
Preţ maxim 13.10 RON 13.00 RON
Preţ minim 12.80 RON 12.60 RON
Volum tranzacţionat 71060.00 RON 191460.00 RON
Valoare BET 4366.37 RON 4343.39 RON -0.53 %
Maximul pe ultimile 12 luni 14.10 RON 14.10 RON
Minimul pe ultimile 12 luni 3.73 RON 3.73 RON

DIVIDEND
2007 2006 2005 2004
Număr de acţiuni la data de
înregistrare 696.901.518 696.901.518 696.901.518 418.140.804

Valoarea nominală (RON)

1 1 1 0,3

Dividend brut pe acţiune

(Lei/acţiune) 0,59205 0,36722 0,30890 0,12579

Data de începere a plăţii

dividendelor iunie 2008 8 iunie 2007 25 mai 2006 1 iunie 2005

Data de înregistrare
9 mai 2006 4 mai 2007 9 mai 2006 16 mai 2005

3. Studierea principalelor domenii şi problemele de

specialitate

26
SPECIFICITATEA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL BANCAR
Sporirea profitabilităţii activităţii bancare, corespunzător exigenţelor ce decurg
din aplicarea în practică a cerinţelor mecanismului economiei de piaţă, face necesară
cunoaşterea amănunţită a proceselor şi acţiunilor economice, implicaţiile lor de ordin
financiar, atât în timpul desfăşurării acestora, cât şi ulterior, după ce fenomenele
respective s-au produs.

Realizarea acestui deziderat presupune organizarea unui sistem informaţional

bancar potrivit standardelor actuale, ţinând seama de realizările în acest domeniu pe plan
internaţional, care să asigure un flux cât mai rapid şi continuu de informaţii.

Activitatea bancară, în general, dar mai ales organizarea controlului bancar şi

conducerea băncilor se realizează în bune condiţii având ca suport activitatea
decizională. Deciziile sunt cele care stau la baza activităţii operaţionale.
intrări ieşiri

Activitatea de SISTEMUL Activitatea

decizie INFORMAŢIONAL operaţională

BANCAR
ieşiri intrări

Fig. nr. 1 - Fluxul informaţional - bancar prezentat în relaţie “feedback”

Decizia, ca parte componentă a activităţii de conducere şi control, presupune

emiterea dispoziţiilor corespunzătoare obiectivelor urmărite a se realiza în cadrul
atribuţiilor băncilor, având un important rol de autoreglare a acestora.
Sistemul informaţional bancar este constituit din ansamblul mijloacelor şi
metodelor prin care se realizează colectarea, prelucrarea şi transmiterea informaţiilor,

27
reprezentând o premisă a unei bune organizări, atât a activităţii de conducere,
coordonare şi control, cât şi a celei operative.
Calitatea activităţii bancare este influenţată direct de organizarea şi funcţionarea
sistemului informaţional, de operativitatea, precizia şi calitatea informaţiilor culese,
prelucrate şi transmise, precum şi de fundamentarea ştiinţifică a deciziilor.
Organizarea sistemului informaţional bancar presupune, cu prioritate, o
structurare corespunzătoare necesităţilor curente şi de perspectivă în ceea ce priveşte
prelucrarea automată a datelor.
Datele care stau la baza sitemului informaţional bancar au ca suport, atât evidenţa
contabilă, operativă şi statistică proprie băncilor, cât şi a agenţilor economici în calitate
de titluri de conturi.
Sistemul informaţional bancar este supus unui proces continuu de îmbunătăţire, de
perfecţionare a principalelor sale laturi. În primul rând, perfecţionarea sistemului
informaţional bancar presupune ca volumul de informaţii bancare să fie redus la strictul
necesar, utilitatea fiind principalul criteriu de selecţie.
Complexitatea sistemului informaţional bancar impune ca la baza organizării,
funcţionării şi eficienţei sale să se situeze o serie de principii, cum ar fi:
- conceperea şi funcţionarea sistemului informaţional bancar în funcţie de structura
organizatorică a unităţilor bancare (filiale, sucursale, centrale). Se va avea în
vedere reducerea volumului şi frecvenţei transmiterii informaţiilor pe măsura
trecerii lor de la verigile inferioare la cele superioare. Reducerea pe trepte
organizatorice a volumului de informaţii la nivelul celor strict necesare şi utile, fără
a afecta calitatea deciziilor, duce la sporirea eficienţei sistemului informaţional;
- ierarhizarea informaţiilor bancare după importanţă şi gradul de operativitate. În
cadrul acestui principiu, unele informaţii bancare se impun a fi transmise mai rapid
(fax, telex), altele mai puţin rapid (letric). Se va urmări optimizarea evidenţelor şi a
fluxurilor de informaţii având drept criteriu accelerarea operaţiunilor bancare. Cu
cât se vor realiza mai multe operaţiuni bancare pe unitatea de timp, vom asista la o
amplificare a activităţii bancare, se vor încasa mai multe venituri din dobânzi şi
comisioane, va spori starea de profitabilitate a băncii, iar pe ansamblu se va realiza
o mai bună circulaţie bănească;

28
- concentrarea şi centralizarea informaţiilor bancare, acţiuni ce contribuie la
înlăturarea paralelismelor, la asigurarea informării operative şi o ami bună
fundamentare a deciziilor;
- tipizarea documentelor bancare ţinând cont de forma şi elementele pe care acestea
le conţin. Se va avea în vedere unificarea codificării operaţiunilor, a documentelor
în care acestea se reflectă şi totodată adaptarea documentaţiei bancare la cerinţele
automatizării operaţiunilor bancare;
- aprecierea îmbunătăţirilor aduse sistemului informaţional bancar prin aplicarea în
practică a acestora cu cheltuieli cât mai reduse şi într-o perioadă de timp cât mai
mic;
- conceperea, organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional
bancar astfel încât activitatea bancară să devină mai eficientă, să sporească gradul
de profitabilitate. Aceste aspecte pot fi apreciate în mod direct, prin utilitatea şi
operativitatea informaţiilor culese, prelucrate şi transmise, prin promptitudinea şi
calitatea deciziilor luate.

În concluzie, eficienţa sistemului informaţional bancar este reflectată de calitatea

activităţii unităţilor bancare, de starea de profitabilitate, de modul în care sunt receptate şi
apreciate produsele bancare de către titularii de conturi.
Urmare a reformei activităţii bancare şi adaptarea sistemului bancar la standardele
economiei de piaţă, unităţile bancare sunt preocupate în introducerea, extinderea şi
perfecţionarea tehnicii electronice de calcul.
Prelucrarea automată a datelor în domeniul operaţiunilor bancare presupune
culegerea şi transpunerea acestora din documentele tipizate în suporţii tehnici de
informaţii (hard disk, floopy disk etc.), în vederea stocării, păstrării şi transmiterii
informaţiilor bancare necesare prelucrării lor pentru buna desfăşurare a activităţii
bancare.
În prezent, majoritatea unităţilor bancare din ţara noastră realizează prelucrarea
electronică a informaţiilor utilizând programe informatice şi reţele proprii de
calculatoare. Mai mult, unităţile bancare operative din structura organizatorică a fiecărei
bănci (agenţii, filiale, sucursale) au posibilitatea să-şi transmită informaţiile reciproc, în

29
legătură cu operaţiunile privind decontările intrabancare sau preluarea soldurilor unor
conturi, folosindu-se de echipamentele electronice de teletransmisie şi teleprelucrare.
Documentele prezentate de către titularii de conturi la ghişeu sunt verificate de
către referenţi sau administratorii de cont din punct de vedere al modului de întocmire şi
a corectitudinii înscrierii datelor (de ex. simbolul conturilor, codul fiscal, suma în cifre şi
litere etc.). După această operaţiune, documentele primite de la clienţi sunt sortate în mai
multe mape, funcţie de natura operaţiunii pe care o implică. De pildă, sunt separate
documentele după cum evidenţiază operaţiuni de casă, de decontări, rambursări de
credite, plăţi către bugetul statului. La rândul lor, documentele de decontare se împart pe
bănci, funcţie locul unde au deschise conturi persoanele cărora li se adresează sumele
înscrise în instrumentul de plată.
Datele din documente sunt apoi introduse de către operatori în memoriile calculatoarelor
în vederea prelucrării lor şi obţinerii documentelor bancare specifice, cum ar fi: note
contabile, extrase de cont, jurnale operative.
În vederea verificării preluării corecte a datelor din documente în memoriile
computerelor, operează, prin program “numărul de control”, introducând separat
următoarele elemente:
- simbolul operaţiunii;
- numărul documentului (de regulă, ultimele trei cifre);
- simbolul contului debitor;
- codul băncii plătitorului;
- simbolul contului creditor;
- codul băncii beneficiarului;
- suma.
De regulă, documentele de bancă primite de la clienţi se împart în opt mape, astfel:
 primele două mape cuprind documentele de casă, separat pentru încasări şi separat
pentru plăţi;
 următoarele patru mape conţin documentele pe baza cărora au loc operaţiunile intra şi
interbancare, separat cele iniţiate către celelalte bănci faţă de cele primite de la
băncile corespondente. La rândul lor, cele două categorii de documente se împart
iarăşi în două grupe, după cum se operează o încasare sau o plată;

30
 ultimele două mape grupează documentele privind conturile proprii, de asemenea,
separat pentru încasări şi separat pentru plăţi. Prin aceste documente se efectuează
operaţiuni numai între conturi deschise la aceeaşi bancă.
Pe baza datelor preluate şi prelucrate cu ajutorul computerelor se realizează o serie
de lucrări bancare specifice, în mod curent (zilnic) sau la anumite intervale (periodic).
Zilnic, la nivelul unităţilor bancare operative se întocmesc următoarele documente
de bancă:
 balanţa de verificare cu trei serii de egalităţi, cumulată de la începutul anului până
în ziua precedentă;
 situaţia soldurilor debitoare şi creditoare a conturilor sintetice purtătoare de
dobânzi;
 situaţia soldurilor pe conturi analitice purtătoare de dobânzi;
 conturile personale şi extrasele de cont care au avut operaţiuni în ziua respectivă.
Periodic, de regulă, lunar, trimestrial şi anual, pe baza datelor preluate din
documentele primare, prelucrate şi păstrate în memoriile calculatoarelor, se realizează o
serie de lucrări bancare, cum ar fi:
- lista dobânzilor şi notelor contabile de înregistrare a lor;
- situaţia centralizatoare a creditelor bancare;
- situaţia încasării veniturilor către bugetul statului;
- situaţia statistică a decontărilor;
- situaţia veniturilor şi cheltuielilor proprii ca suport pentru întocmirea
contului de rezultate şi a bilanţului contabil.
Calitatea acestor lucrări şi operativitatea cu care se realizează depinde direct de
eficacitatea programelor cu care se operează în reţeaua de calculatoare ale fiecărei bănci
în parte.
Sistemul informaţional cuprinde întreaga reţea de echipamente electronice şi
subansamble existentă într-o unitate bancară, menite a facilita:

 o calitate mai bună a serviciilor prestate ;

 eficienţă sporită la locul de muncă ;
 cuprinderea şi stocarea unei game variate de informaţii ;
 introducerea de noi servicii menite să vină în întâmpinarea cerinţelor clienţilor;

31
 Sistemul informaţional bancar, în cazul Băncii Române pentru Dezvoltare –
Groupe Société Générale este un sistem de ultimă generaţie, implementat de către
concernul francez. Acesta din urmă a reuşit ca în numai câţiva ani de la preluarea Băncii
Române pentru Dezvoltare să pună la punct un sistem informatic care a înlocuit vechile
programe ce presupuneau un grad ridicat de risc şi o descentralizare excesivă.

Sistemul informatic dezvoltat la nivel naţional se bazează pe două programe de

ultimă generaţie a căror identitate nu este făcută publicităţii din motive de securitate şi
confidenţialitate.
Prin introducerea acestor programe s-a urmărit dirijarea informaţiilor către sursă
într-un context de maximă confidenţialitate.
De asemeni, s-a urmărit mărirea gradului de siguranţă a reţelei, utilizatorii din
teritoriu (cei care urmăresc serverele din reţeaua teritorială) fiind excluşi de la luarea
deciziilor pe cont propriu în ceea ce priveşte dirijarea sau modificarea informaţiilor.
Practic s-a avut în vedere o rearanjare ierarhică a posibilităţilor de acces la
fluxurile de informaţii ce tranzitează reţeaua. Astfel, s-a mers pe o redistribuire în ordine
descrescătoare a dreptului de acces la parole şi informaţii. Cu alte cuvinte, informaţiile
pleacă de la centrală în teritoriu având loc o aranjare ierarhică a posibilităţilor de acces la
acestea.
Simplificând algoritmul, putem remarca că administratorul de reţea din cadrul
sucursalei are acces limitat la serverele centrale (de menţionat că centrala Băncii Române
pentru Dezvoltare-Groupe Société Générale are montate în fiecare sucursală din teritoriu
câte două sau trei servere). Acestea sunt parolate, iar administratorii de reţea din cadrul
sucursalei trebuie să ceară dreptul de acces telefonic de la centrală şi sunt monitorizaţi pe
tot timpul accesului pe reţeaua principală.

32
 Iată mai jos structura organizatorică (informaţională) la BRD-GSG:

CENTRALA

SUCURSALĂ SUCURSALĂ SUCURSALĂ

(JUDEŢEANĂ) (JUDEŢEANĂ) (JUDEŢEANĂ)

După cum se poate observa, informaţiile pornesc de la centrală către nivelul

inferior (sucursale, agenţii) care pe baza unor norme riguros stabilite, purced la folosirea
acestora .
Programele implementate de către grupul francez au căutat să individualizeze
fiecare sucursală şi agenţie în parte, prin prisma faptului că administratorii de reţele din
fiecare sucursală nu au acces la serverele centralei.
Astfel, în cadrul unui departament de informatică din cadrul unei sucursale BRD-
GSG se găsesc pe lângă server-ul intern (care cumulează bazele de date din interiorul
sucursalei respective ) şi alte două sau trei servere care leagă sucursala de centrală, dar la
aceste servere administratorul respectivei sucursale nu are acces, fiind parolate. Acesta se
ocupă numai cu întreţinerea şi supravegherea lor.
O altă noutate care a fost semnalată în sistemul informaţional bancar BRD-GSG
este renunţarea de către sucursale la administrarea conturilor clienţilor cu ajutorul
sistemului de gestiune a bazelor de date Fox Pro, acesta fiind înlocuit cu sistemul UNIX
şi cu câteva derivate de sistem de tip Exchange.

33
 Investiţiile informatice constituie una din priorităţile principale ale BRD-GSG.
Informatizarea va permite băncii să-şi dezvolte produsele, să-şi mărească marjele din
exploatare şi să facă faţă presiunilor concurenţei. O altă noutate în cadrul sistemului
informaţional este introducerea serviciilor Vocalis şi Infocard, destinate posesorilor de
carduri emise de BRD.
Dezvoltarea infrastructurii de comunicare şi de prelucrare a datelor, începută în
1999, a continuat în 2000, prin continuarea unor ample proiecte informatice precum
iBank, BanK Trade, prin dezvoltări în domeniul moneticii, îmbunătăţirea ecranelor
bancomatelor, plata facturilor şi extinderea reţelei de bancomate). Investiţiile informatice
ale BRD-GSG, în 2000, ating 9,42 milioane USD. Banca a deschis, de asemenea, un site
Internet: www.brd.ro.
Aşa cum am menţionat la început, unul dintre avantajele sistemului informaţional
este acela că permite introducerea de noi servicii menite să vină în întâmpinarea
cerinţelor clienţilor.
Pentru acest lucru grupul BRD-GSG a pus la dispoziţia clienţilor săi persoane
juridice un nou serviciu bancar din gama produselor Electronic Banking, serviciul
MULTIX, un serviciu ce permite derularea operaţiunilor bancare cu un grad ridicat de
operativitate şi comoditate. Acest serviciu se adresează tuturor persoanelor juridice clienţi
BRD-GSG şi în special clienţilor care au nevoie să efectueze un număr mare de
operaţiuni de plată şi clienţilor cu mai multe conturi deschise la unităţi diferite.
MULTIX este un instrument de gestiune a conturilor bancare, care permite în
orice moment consultarea soldului contului, efectuarea unei game diverse de operaţiuni
fără a mai fi nevoie deplasarea la sediile unităţilor BRD. Este o soluţie completă de
administrare a conturilor compusă dintr-o legătură telefonică cu banca, o aplicaţie
informatică şi un pachet de servicii de asistenţă tehnică.
Cu ajutorul acestui serviciu clienţii BRD-GSG pot realiza următoarele operaţiuni:
 Administrarea cotidiană a conturilor;
 Legătura permanentă cu banca 24 ore / 24, 7 zile / 7;
 Obţinerea de informaţii legate de conturile deschise la BRD-GSG;
 Efectuarea de plăţi în lei şi în valută de la propriul sediu în condiţii de
maximă securitate şi confidenţialitate.

34
 Noi funcţionalităţi pentru serviciul Electronic Banking “Multix”
BRD Groupe Société Generalé oferă clienţilor săi, persoane juridice patru noi
funcţionalităţi ale serviciului de cash management Multix. Astfel, abonaţii Multix pot
beneficia de un nou modul pentru transmiterea de ordine de plată multiple (o debitare si
mai multe creditări), de facilitatea DPEPrint (listare şi gestiune de formulare de
Dispoziţie de Plată Externă), de modulul e-Vama (confirmarea electronică a plăţilor
externe) precum şi de aplicaţia FOREX (schimburi valutare).
Noile funcţionalităţi aduc o serie de avantaje legate de confortul relaţiei cu banca,
o mai bună gestiune fondurilor proprii, precum şi eliminarea deplasărilor la unităţile
băncii sau la sediiile diverşilor furnizori.
Prin modulul de plăţi multiple, clienţii Multix, pot introduce într-un singur ordin
de plată mai multe ordine de transfer simple, realizând atât plata salariilor angajaţilor
indiferent de natura contului de salarii (contul curent sau cont de card) sau de banca la
care acestea sunt domiciliate, cât şi stingerea obligaţiilor faţă de parteneri, intr-un mod
simplu şi la costuri reduse. De asemenea, noile funcţionalităţi permit gestiunea
(arhivarea, selecţia, etc.) şi tipărirea formularelor de Dispoziţie de Plată Externă, exportul
/ importul datelor in / din format Multix, pentru ordine de plată simple şi multiple.
Modulul FOREX oferă clienţilor posibiliatea de a prelua cursuri de schimb
actualizate şi de a efectua operaţiuni de schimb RON – valută sau valută-valută, la cursul
de schimb standard sau negociate, la vedere sau la termen. Nu in ultimul rand, clienţii au
de acum la dispoziţie modulul “e-VAMA”, care permite efectuarea de plăţi în favoarea
birourilor vamale, reducând atât costurile legate de vămuire, cât şi timpul aferent acestor
operaţiuni.
Începând din 2006, BRD pune la dispoziţia clienţilor persoane fizice, pesoane
juridice sau juridice autorizate, un nou serviciu de Internet Banking, denumit BRD-NET.
BRD-NET este un canal de distribuţie care oferă utilizatorilor posibilitatea
accesării de la distanţă a conturilor deschise la BRD, prin intermediul internetului, 24 de
ore din 24, 7 zile din 7. Accesul se realizează prin conectarea la site-ul tranzacţional
BRD-NET la adresa www.brd-net.ro pe bază de Cod de utilizator şi parolă.

35