Obezitatea

Definiţia:
Este o stare patologică caracterizată prin creşterea greutăţii corporale pe seama
ţesutului adipos, obiectivizată printr-un IMC >30 kg/m2

Prevalenţa:
20-25% (în România) din populaţie (toate vârstele) este afectată de obezitate.
Predominant este afectată populaţia din mediul urban. Predomină în special la femei. Este un
factor de risc aterogen principal.

Aprecierea statusului ponderal:

IMC = G/Î2 (kg/m2)

Valorile indicelui masei corporale

IMC(kg/m2) Clasificare
<18,5 subponderal
18,5-24,9 normoponderal
25-29,9 supraponderal
≥30 obez

Factori de risc şi/sau cauzali ai obezităţii:

1. Factorul genetic:
 implicat 25-75%
 agregarea familială
2. Factori individuali, socioeconomici şi stilul de viaţă
 vârsta
 sexul
 circumstanţe fiziologice: obezitatea la menopauză, sindromul adipozo-genital la
adolescenţi
 nivelul socioeconomic şi educaţional
 sedentarismul
 comportamentul alimentar: alimentaţia hipercalorică cu aport crescut de glucide şi
lipide.
 fumatul
 factori psihologici
 medicamente

Clasificarea obezităţii:
I. CRITERIUL ETIOPATOGENIC
1. OB primară
2. OB secundară
II. CRITERIUL CLINIC
1. OB androidă
2. OB ginoidă
III. CRITERIUL CRONOLOGIC
1. OB juvenilă
2. OB adultului
Tablou clinic:
 evaluarea greutăţii
Aprecierea greutăţii ideale:
• Formula Broca
GI = Î – 100
• Formula Lorentz
GI = (Î-100)-(Î-150)/4
După aceste formule, când diferenţa între greutatea reală(actuală) şi cea ideală(normală) este
de peste 15-20% corespunde obezităţii de gradul I, între 20-30% corespunde obezităţii de
gradul II, peste 30% corespunde obezităţii de gradul III.
 diagnosticul morfotipului
 patogenia (cauza)
Obezitatea generalizată se caracterizează prin depunerea uniformă a ţesutului adipos.
Obezitatea localizată:
- de tip ginoid: ţesutului adipos este depus predominant în jumătatea inferioară a
organismului
- de tip android: ţesutului adipos este depus predominant în jumătatea superioară(ceafă
şi abdomen).

Examene paraclinice:
 Glicemia a jeun, TTGO, CT, TGL, HDL-Co, LDL-Co, ex. endocrinologice, EKG, probe
funcţionale hepatice.
 Măsurarea pliului cutanat: metodă de elecţie la copil pentru aprecierea obezităţii.
 Raportul talie-şold permite clasificarea obezităţii în androidă sau ginoidă.

Complicaţii şi boli asociate

1. Cardiovasculare: HTA, boală coronariană, AVC, tromboză venoasă
2. Metabolice: DZ tip 2, dislipidemii, insulinorezistenţă
3. Gastrointestinale: hernie hiatală, litiază biliară, cancer colorectal, steatoză hepatică
4. Respiratorii: dispnee, hipoventilaţie, sleep apnea
5. Neurologice: sciatica
6. Boli ale glandei mamare: neoplasm, ginecomastie
7. Genitourinare: ovar polichistic, incontinenţă urinară, fertilitate redusă, complicaţii ale
sarcinii
8. Ortopedice: boala artrozică
9. Psihologice: depresie, anxietate

Managementul pacientului cu exces ponderal. Strategiile sugerate de OMS (1998)

 PREVENIREA EXCESULUI PONDERAL
 SCĂDEREA PONDERALĂ
- Optimizarea stilului de viaţă
- Medicamente
- Chirurgia bariatrică
 MENŢINEREA NOII GREUTĂŢI

Tratament:
Mijloace pentru scăderea şi menţinerea greutăţii:
A. Modificarea stilului de viaţă
 regim alimentar
 activitate fizică
 modificarea comportamentului alimentar
B. Farmacoterapie
C. Intervenţii chirurgicale pentru scăderea greutăţii (chirurgia bariatrică)
1. Regimul alimentar:
 Hipocaloric
 Dietele: <800 kcal/24 de ore, dar nu de zero calorii) - ¯ cu
1,5-2,5 kg/săptămână; 1200 kcal/24 de ore - ¯ de 0,5-0,6
kg/săptămână
 Dieta ad-libitum, hipolipidică
 Hipoglucidic
 120-150 g G /zi- din fructe, legume şi, în cantitate ¯, din pâine
şi din cartofi
 Hipolipidic
 maximum 40 g L (0,7-0,8 g/kg corp/zi), în special nesaturate.
 Normoproteic
 1 g P /kg corp/zi - din lactate degresate, carne slabă şi, în
special, din peşte
2. Practicarea exerciţiilor fizice:
Consum energetic:
• Mers lent: 50-100 kcal/h
• Mers rapid: 300 kcal/h
• Ciclism, înot, tenis: 600 kcal/h
• Urcatul scărilor: 1.000 kcal/h
3. Tratamentul medicamentos reprezentat de medicaţia anorexigenă.
4. Tratamentul chirurgical
Indicat în caz de:
• IMC ≥40 kg/m2;
• IMC ≥35 kg/m2 în prezenţa complicaţiilor obezităţii;
insuccesul metodelor de scădere/menţinere aplicate timp de un an

Bibliografie:
1. Corneliu Borundel – “Manual de medicină internă pentru cadre medii”, Ed. Bic All,

Bucureşti, 2000.

2. L. Domnișoru – ”Compendiu de medicină internă” – Ed. Științifică, București, 1995