Obezitatea = creşterea excesivă a masei

ţesutului adipos (gras), manifestată prin

creşterea greutăţii corporale cu mai mult
de 20% din greutatea normală (OMS)
ANTROPOMETRIE

Normal: IMC = 18,5-24,9 kg/m2

Suprapondere: IMC = 25-29,9 kg/m2

Obezitate
• gradul I: IMC = 30-34,9 kg/m2;
• gradul II: IMC = 35-39,9 kg/m2;
• gradul III: IMC ≥ 40 kg/m2.
GREUTATEA IDEALA

Formula Lorenz (lansata in 1929):

G (kg) = I (cm) – 100 – [I (cm) – 150)] / 2 pentru femei

G (kg) = I (cm) – 100 – [I (cm) – 150] / 4 pentru barbati;

Ecuatia Lorenz modificata dupa varsta:

Gi (kg) = 50 + [I(cm) – 150]/4 + [V (ani) – 20]/4

Formula Societatii Metropolitane de Asigurari New York (sau tabelele de

greutate ideala, datand din 1943 – 1983)
GI = 50 + 0.75 x [I (cm) – 150)] + (V – 20)/4, pentru barbati
Femei- valoarea obtinuta se inmulteste cu 0.9;
◦ distributia tesutului adipos,
◦ se coreleaza mai bine decat IMC cu riscul
cardiovascular
◦ clasifica obezitatea ca ginoida (de tip gluteo-femoral)
sau androida (de tip abdominal)
◦ obezitatea de tip abdominal se asociaza cu risc cardio-
metabolic crescut.
◦ se calculeaza ca raport intre circumferinta soldului si cea
abdominala, si semnifica distributie abdominala a
obezitatii la valori >0.85 la femei sau >0.9 la barbati
(valori  considerate de OMS in definitia sindromului
metabolic)
Factori declanşatori ai obezităţii

•Traumatisme psihoafective
•Traumatisme fizice (mai ales cele craniene)
• Imobilizarea prelungită
• Schimbarea modului de viaţă
• Oprirea bruscă a sportului
•Tabagismul
• Medicamente: antidepresive triciclice, antipsihotice,
steroizi, litiu, anticonvulsivante (valproat de Na)
• Pubertatea, sarcina, perimenopauză
• Context psihologic
Tulburări ale comportamentului
alimentar

•Tulburările ritmului alimentar

- absenţa micului dejun
- masa de seară predomină cu 2/3 din raţia ingerată
- consumuri extraprandiale mai frecvente la obezi
-prize alimentare rapide, inconştiente

•Pulsiunile alimentare
- binge-eating – consumul unor mari cantităţi de alimente
într-un interval redus de timp
- night-eating – consumul a cel puţin 50% din aportul
caloric total al unei zile după masa de seară
Clasificarea obezităţii după dispoziţia
ţesutului adipos

1.Obezitate gluteo-femurală – obezitate ginoidă,

de tip „pară”. IAF < 0,85

2. Obezitate abdominală – obezitate androidă,

centrală, de tip „măr”. IAF >0,95 (B); >0,85 (F)
Circumferinţa taliei >94 cm (B); >80 cm (F)

3. Obezitate mixtă – asocierea caracterelor

obezităţii androide cu cele ale obezităţii ginoide.
PRINCIPALELE COMORBIDITĂŢI ALE OBEZITĂŢII ŞI RISCUL DE
MORBIDITATE ŞI MORTALITATE

Comorbidităţi ce induc morbiditate într-o măsură mai mare decât

mortalitate
Artroze
Litiază biliară
Disfuncţie vezicală
Probleme psihologice
Nivelul scăzut al activităţii fizice

Comorbidităţi ce determină indirect mortalitate, mai ales prin boală

cardiovasculară
Apneea obstructivă de somn
Diabetul zaharat
Dislipidemia
Hipertensiunea arterială
Boala tromboembolică

Comorbidităţi ce determină direct mortalitate

Boala cardiovasculară
Cancere favorizate de obezitate (colon, uter, ovar, vezică biliară)
1. Din punct de vedere al locului de acţiune:
• mecanism central: implică emisferele
cerebrale şi structurile imediat anterioare care
influienţează apetitul. Ex. : amfetaminele,
antagoniştii serotoninergici, etc.
• mecanism periferic: implică structurile
periferice, în mod special aparatul digestiv
reducând absorbţia unor principii nutritive.
Ex. : orlistatul, acarboza, olestra,
metforminul, etc.
2. Din punct de vedere al utilizării actuale există
medicamente:
• retrase din circulaţie: amfetaminele, agoniştii
serotoninergici, diuretucele, hormonii
tiroidieni.
• IMC≥40 kg/m²
• IMC≥35 kg/m² dar cu afecţiuni majore
determinate de obezitate: artrite
debilitante, boală de reflux severă,
diabet, HTA, sindrom de
hipoventilaţie, sterilitate, probleme
psihosociale şi economice
• Vârsta între 18-60 de ani
• Eşecul tratamentului conservator
aplicat pe cel puţin 1 an
• Pacient care va coopera pe termen
lung după operaţie
• IMC<35 kg/m²
• Vârsta sub 18 ani şi peste 60 de ani
• Obezitate de cauză endocrină
• Dependenţa de droguri şi alcool
• Risc operator inacceptabil
• Boli asociate grave: hepatopatie,
cardiopatie, patologie digestivă
1. Tehnici restrictive
• Creează condiţii de reducere a ingestiei alimentare, numai
pentru alimentele solide, fiind însă “sabotate” de ingestia de
semisolide şi lichide hipercalorice.
• Gastroplastia orizontală
• Gastroplastia verticală
• Bandingul gastric
• By-pass-ul gastric
2. Tehnici de malabsorbţie
• Au ca element comun renunţarea la o întinsă suprafaţă de
absorbţie intestinală şi păstrarea în circuitul digestiv a numai
50 cm de intestin subţire.
• By-pass-ul jejunoileal
• By-pass-ul bilio-intestinal