BASIC / Lazarus, 1979

 Comportament/ Behavior: Ce face pacientul?

 Sentimente / Afecte: Ce resimte pacientul la acest comportament, înainte

de comportament şi după comportament?

 Senzaţie: fenomene somatice asociate

 Imaginaţie / Imagery / reprezentări: imagini anterioare, fantezii

 Cogniţii / Gânduri: care sunt gândurile automate înainte de / în timpul /

după comportament?

 Relaţii interpersonale: ce fel de relaţii interpersonale are pacientul?

 Drugs: Ce medicamente/ droguri ia pacientul?

 Resurse: În ce anume este competent pacientul?

 Organismul: De ce boli / anomalii suferă pacientul?

 Motivaţia pentru terapie: Cat de mare este dispoziţia sa de a se

schimba?

 Deficite: Deficite cognitive, intelectuale, de imaginaţie !

 Capacităţi de autoreglare: capacitatea de a se auto-întări si self-soothing

(a-si alina suferinta, de a se auto-echilibra, de a suporta emotii/ senzatii

neplacute)
 SORCC

Stimul: Efectul lumii exterioare, situaţia, persoane

Organism: declanşatori biologici, care ţin de persoana/ individ, condiţii care ţin

de soma (oboseala, substante/medicamente, dar şi psihice precum expectaţii,

atitudini, atribuţii şi norme / culture)

Reacţie: frecvenţa, durata, intensitatea

Consecinţele şi prin ele, feed-back, realizează întăririle

- întăriri pozitive ce întăresc reacţia (recompensa/ laudă, apreciere,

confirmare, jetoane /”token” sau hrana ca întăritori pozitivi) şi intariri

negative (prin evitarea stimului/sitautiei „nocive”)

- pedeapsă (verbală sau corporală)

- ---------------

- întărire exterioară şi întărire lăuntrică (autoîntărire)

- consecinţe de lungă durată şi de scurtă durată

- consecinţe pozitive şi consecinţe negative

Contingenţe: ceea ce face legătura / asocierea dintre comportament şi

consecinţe - legatura intermitenta/variabila intre comportament si

consecinte / consecintele pot aparea sau nu in urma unui anume comportament

(este un aspect contingent) . Persoana stie ca exista o sansa ca acea consecinta

(dorita) sa apara si de aceea repeta un anume comportament. Exemple: jocuri

de noroc; privitul la TV (ca poate apare ceva bun).

Contingente se refera si la elemente contingente care intervin pt a creste

probabilitatea declansarii unui comportament : carciuma la alcoolici, a ţigărilor şi

a locurilor de fumat pentru dependenti de nicotinica – elemnte care cresc

probailitatea manifestarii unui comportament.

- Program de gestionare a contingentelor („Contingency management „)

se refera la folosirea sistematica a intaririi – tehnica folosita mai ales in

dependent de substante. Comportamentul pacientilor este recompensat (uneori
pedepsit) in functie de aderenta sau lipsa de aderenta la un tratament.

Se realizează cu un pattern/ model de întăriri care acţionează contingent sau

intermitent. Acest pattern trebuie clarificat- discutat cu pacientul

Pattern-ul conţine 4 elemente: cognitiv, emoţional, somatic şi comportamental

Cele 4 elemente se vor raporta întotdeauna la situaţii

De exemplu, în anorexia nervosa în raport cu micul dejun: ce gândeşti la micul

dejun (cognitiv), ce simţi (emoţional) ai teama, foamea (somatic), refuzul

mâncării (comportamental). Elementele/aspectele care pot fi prezente dar nu

in mod necesar pentru a sustine comportamentul.

------------------------------------------------
Exemplu dupa CBT for Personality Disorders
By Henck van Bilsen, Brian Thomson

Comportament de auto-mutilare, P borderline cu trasaturi histrionice

Distingem 3 tipuri de cauze posibile:

1. Disperare – automutilare pentru ca disperarea sa inceteze

2. Distractie – din plictiseala

3. O forma de comunicare (mesaj pt familie si prieteni)

Pentru a putea realiza SORCC – pacientul trebuie sa realizeze un jurnal detaliat

al comportamentelor sale/ rezultatul analizei:

S- singuratate, plictiseala / nu exista nimic urgent

O- ruminatie cu privire la greseli trecute, dezamagiri, lucruri neplacute facute de

altii in raport cu pac., ceea ce duce la:

ganduri de catastrofizare disperare si anxietate

ganduri de solicitare (demanding thoughts) anger

 Faptul de a fi plictisita determina nevoia de adrenalina / actul de

automutilare si de aici  ganduri cu privire la faptul ca ar putea sa se

auto-mutileze !

 Faptul ca are reprezentari (imagini) privind faptul ca cei din jur se vor

ocupa de ea si o vor alina de aici  ganduri cu privire la faptul ca ar putea

sa se auto-mutileze !

R- Comportamentul
Taierea inceata, in spatii regulate, cu o lama pe brate, picioare si abdomen

C- Consecinte:

De scurta durata:

Adrenalina (rush), evitarea plictiselii si disperarii (alinare), identificarea cu

imagini din filme (sange) dar si ganduri pozitive pt ea/ acum ei vor intelege cat de

prost/gresit m-au tratat (razbunare)

De lunga durata: grija si atentia celorlalti dar si dezgustul fata de sine; dezgustul

celor din jur!

Contingente / aspecte contingente in consecinte

- legatura intermitenta/variabila intre comportament si consecinte

Consecintele sunt intermitente iar pacienta a observat ca are nevoie de gesturi

mai frecvente si mai intense de auto mutilare.

Consecintele se constituie ca un amestec de intariri pozitive (adrenalina,

gandurile de razbunare, imaginea ei ca zeita a sangelui) si intariri negative – prin

evitarea/ incetarea sentimentelor de plicitseala, anxietate si disperare.