1 SCALE Scala Hamilton de evaluare a depresiei (HAM-D sau HRSD) Inventarul pentru depresie Beck (BDI) Scala de

evaluare a anxietății Hamilton (HAM-A) Scala Severității Tulburării de Panică (PDSS) Scala sindromului pozitiv și
negativ (PANSS) Scala evaluării simptomelor psihotice (PSYRATS) Scala calității vieții (QLS)
PSIHOPATOLOGIE-EXAMINARE

1 Un bărbat de 42 ani intră în sala de urgență cu acuza de bază „niște bărbați mă urmăresc”. El de asemenea se
plânge că aude o voce care îi spune că rănească pe alții. El spune examinatorului că prezentatorul de știri îi transmite
mesaje speciale despre starea lumii fiecare noapte prin televizor. Această ultimă convingere este un exemplu de care
tulburare psihiatrică?
a. Idee delirantă de grandoare
b. Iluzie
c. Slăbirea asociațiilor (asociații îndepărtate)
d. Idee de referință
e. Întunecarea conștiinței
Rs. D O idee de referință este convingerea că o obiect, eveniment sau persoană în mediul său (de obicei,
televiziunea sau radioul) are o semnificație personală deosebită. O amăgire este o credință fixă, falsă și a
amăgirea grandioasă are o temă care atribuie puteri sau talente special persoană delirantă. O iluzie este
interpretarea greșită sau interpretarea greșită a adevărului stimuli externi senzoriali. O asociere liberă descrie o
perturbare în continuitatea gândirii în care ideile exprimate nu par a fi legate în mod logic. Înfundarea conștiinței se
referă la o conștientizare generală redusă a
mediul inconjurator.

2 Un bărbat de 23 ani este adus în sala de urgență după ce acesta se apropiase de o doamnă necunoscută întrun
magazin și a început să o lovească, pretinzând că el „știa că ea a fost trimisă să-l spioneze”. În camera de urgență s-a
depistat că este în stare de alertă, fiind orientat în propria persoană, spațiu și timp. El nega că aude voci. El continua
să insiste că sunt „agenți speciali” împrăștiați prin tot orașul care îl supraveghează. Acest simptom este un exemplu
al cărei tulburări psihiatrice?
a. Idee delirantă
b. Iluzie
c. Reprezentare perceptuală a unui sunet sau imagine care nu este prezentă
d. Egomanie
e. Fugă disociativă
Rs. A O amăgire este o credință fixă, falsă
care nu este în concordanță cu mediul cultural al pacientului. Perceptualul prezentarea greșită a unei imagini
senzoriale reale este o iluzie. Perceptualul reprezentarea unui sunet sau a unei imagini care nu este prezentă este o
halucinație. O auto-preocupare patologică este definirea egomaniei. Un disociativ fuga este o stare în care pacienții
călătoresc departe de casele lor sau muncesc și își asumă noi identități sau ocupații în timp ce uităm aspecte
importante și detalii ale lor
vieți anterioare.

3 Un bărbat de 56 ani a fost spitalizat pentru infarct miocardic. Două zile după internare, el se trezește în toiul
nopții și strigă că este un om ce stă lângă fereastră în salonul său. După intrarea asistentei medicale și aprinderea
luminii, pacientul este ușurat fiindcă înțelege că „bărbatul” de fapt era draperia de la fereastră. Această eroare de
percepere a realității este cel mai bine descrisă de care din următorii termeni psihiatrici?
a. Idee delirantă
b. Halucinație
c. Iluzie
d. Proiecție
e. Sinestezie
Rs. C O iluzie este interpretarea greșită sau interpretarea greșită a unui stimul senzorial real, spre deosebire de o
halucinație, care este o percepție falsă senzorială fără legătură cu orice stimul senzorial real. O amăgire este a
credință fixă, falsă, care nu are legătură cu inteligența sau cu cultura pacientului fundal. Prin definiție, o amăgire nu
poate fi corectată cu utilizarea logicii sau raţionament. Proiecția este un mecanism de apărare în care pacientul
reacționează la un pacient impulsul inacceptabil impus ca și cum ar fi fost în afara eului - de exemplu, un paranoic
pacientul reacționează la ceilalți ca și când l-ar fi rănit. Acest lucru se datorează faptului că impulsurile ostile
inacceptabile ale pacientului sunt proiectate pe alții și pe pacient reacționează ca și când ceilalți au impulsuri ostile
față de pacient. Sinestezia este o senzație sau halucinație cauzată de o altă senzație (pentru
de exemplu, o senzație vizuală declanșează halucinația unei senzații auditive).

4 Un rezident psihiatru este chemat să consulte o pacientă de 75 ani care a suportat o protezare de șold două zile
înainte. La examinare, rezidentul observă că pacienta spune că anul curent este 1956, și crede că este la fiul său
acasă. Aceste deficite ilustrează care aspect al examinării statusului psihic?
a. Concentrarea
b. Memorie
c. Procesul gândirii
d. Orientarea
e. Nivelul de conștiință
Rs. D Orientarea se referă la starea conștientizarea individului cu privire la timp și loc și conștientizarea identitatea
de sine și de alții în mediul înconjurător. Din acest motiv, stările cognitive sunt adesea denumite "orientate × 3",
adică orientate spre persoană,
locul și timpul.

5 Un taximetrist de 28 ani este cronic consumat de frica de a nu călca accidental un pieton. Deși el încearcă să se
convingă că fricile sale sunt prostești, anxietatea sa continuă să crească până când el merge înapoi la locul scenei
„accidentului” și nu se convinge că nimeni nu stă culcat rănit pe stradă. Acest comportament este un exemplu de ce
din cele următoare?
a. Compulsie secundară unei obsesii
b. Obsesie declanșată de o compulsive
c. Ideație delirantă
d. Manifestare tipică a tulburării de personalitate obsesiv-compulsivă
e. Fobie
Rs A Obsesiile recurente și constrângerile sunt caracteristicile esențiale ale tulburării obsesiv-compulsive (TOC).
Sunt observații gânduri persistente sau imagini mintale care sunt subiectiv experimentate ca intrusive și străin și
provoacă în mod caracteristic diferite nivele de anxietate. Sunt constrângeri acte repetitive, comportamente sau
gânduri concepute pentru a contracara anxietatea provocată de obsesiile. Diagnosticul tulburării de personalitate
obsesiv-compulsivă este rezervat pentru acei pacienți cu deficiențe semnificative la nivel profesional sau profesional
eficacitatea socială. Acești pacienți sunt preocupați de reguli, reglementări, ordinea, neatacitatea, detaliile și
realizarea perfecțiunii

6 O femeie de 23 ani se adresează în sala de urgență cu acuza de bază că aude voci de șapte luni. În afara
halucinațiilor, ea are ideea că radioul îi transmite mesaje speciale. Când a fost întrebată de înțelesul proverbului
„Cum îți așterni așa și dormi”, pacienta a răspuns, „dacă îți așterni pe moale vei dormi mai bine”. Care din
următoarele simptome din statusul psihic sunt demonstrate de pacient?
a. Sărăcia vorbirii
b. Gândire concretă
c. Fugă de idei
d. Slăbirea asociațiilor (asociații îndepărtate)
e. Gândire autistic
Rs. B Pacienții care prezintă gândire concretă și-au pierdut abilitatea de a forma concepte abstracte, cum ar fi
metafore, și se concentrează în schimb pe lucruri și fapte reale. Gândirea concretă este norma la copii și este
observată în tulburările cognitive (retard mental, demență) și schizofrenia.

7 Un bărbat de 24 ani este internat în secția de internare psihiatrică după ce mama sa a observat că stă nemișcat
ore în șir în poziții bizare. Pe parcursul examinării, pacientul stă cu o mână ridicată deasupra capului și cu alta
orientată direct în fața sa. Este mut, nu pare să fie conștient de cele cel înconjoară și activ opune rezistență la
încercările de ai schimba poziția. Care din următoarele descrie cel mai bine comportamentul pacientului?
a. Apraxia
 b. Distonia
c. Sinestezia
d. Catatonia
e. Starea de transă
Rs. D Asumarea voluntară a unei poziții inadecvate sau bizare pentru perioade lungi de timp se numește postură
catatonică și se vede, de obicei, în schizofrenie, mai ales în tipul catatonic. În postură catatonică, pacienții se opun
încercărilor de a le face să își schimbe poziția (acest lucru se numește și negativism). Un simptom similar, flexibilitate
ceros, se referă la pacienții care mențin poziția corpului în care sunt plasați. Apraxia se referă la incapacitatea de a
efectua activitate voluntară cu motor, deși nu există deficite motorii sau senzoriale. Dystonia se referă la contracția
prelungită a unui grup de mușchi. În sinestezie, stimularea unei modalități senzoriale produce o senzație care
aparține unei alte modalități senzoriale (de exemplu, o culoare este percepută ca un miros). Trance-ul este o stare de
somn caracterizată printr-o stare redusă a conștiinței.

8 O femeie de 36 ani cu schizofrenie se adresează în sala de urgență cu acuza de bază că „ei încearcă să mă
omoare.” În sala de examinare, ea este hipervigilentă și insistă să stea în colț cu spatele la perete. Brusc ea începe să
fixeze privirea într-un colț și să afirme, „Nu, nu poți să mă impui să fac asta!” Care din următoarele simptome este
cel mai probabil că pacienta le resimte?
a. Gândire concretă
b. Depersonalizare
c. Fugă de idei
d. Halucinații
e. Idee de referință
Rs. D O halucinație este percepția unui stimul atunci când nici un stimul senzorial nu este, de fapt, prezent.
Halucinațiile pot fi auditive, vizuale, tactile, gustative, olfactive sau kinestezice (mișcări ale corpului). Halucinațiile
auditive sunt cel mai frecvent asociate cu boli psihotice, în timp ce halucinațiile vizuale, tactile, gustative și olfactive
sunt adesea asociate cu tulburări neurologice. Gândirea concretă este incapacitatea de a forma concepte abstracte,
cum ar fi metaforele, și să se concentreze în schimb pe lucruri și fapte reale. Depersonalizarea este senzația
subiectivă a faptului că sinele este deconectat de la lume, ireal sau îndepărtat. Zborul ideilor este un proces de
gândire în care gândurile consecutive, în timp ce sunt legate într-un anumit grad, sunt secvențial tangențiali. O idee
de referință este convingerea că ceva în mediul înconjurător (în mod obișnuit, televizorul sau radioul) îi dă persoanei
speciale mesaje destinate numai lui sau ei.

9 Un bărbat de 56 ani este adus în oficiul terapeutului de către soția sa deoarece aceasta a remarcat o schimbare a
personalității pe parcursul ultimelor trei luni. În timp ce pacientul este chestionat, el răspunde la fiecare întrebare cu
aceleași trei cuvinte. Care din următoarele simptome cel mai bine se potrivește cu comportamentul pacientului?
a. Simptomatică negative
b. Dezorientare
c. Gândire concretă
d. Perseverație
e. Circumstanțialitate
Rs. D Perseverența și circumstanțialitatea sunt forme de tulburare de gândire. În perseverență, pacientul afișează o
incapacitate de a schimba subiectul sau răspunde la diferite întrebări. Circumstanțialitatea este o perturbare în care
pacientul se regăsește în detalii inutile înainte de a comunica ideea centrală. Capacitatea de a generaliza și de a
formula concepte este numită gândire abstractă. Inabilitatea de abstractizare se numește concretență și se vede în
tulburările organice și, uneori, în schizofrenie. Gândirea abstractă este evaluată de obicei prin testarea asemănărilor,
a diferențelor și a semnificației proverbelor. Simptomele negative includ amotivarea, apatia și retragerea socială.
Aceste simptome sunt adesea observate în schizofrenie.

NOZOLOGIE

10. O femeie de 23 ani se adresează în sala de urgență cu acuza, că din senin, a fost prinsă de o frică copleșitoare,
asociată cu scurtarea respirației și palpitații ale inimii. Aceste simptome au durat circa 20 minute și pe parcurs ce le
retrăia, ea se temea că moare sau că înnebunește. Pacienta a avut pe parcursul lunii 4 episoade similare și se
îngrijorează că vor mai continua. Care din următoarele este cel mai probabil diagnostic?
a. Episod acut psihotic
 b. Hipocondrie
c. Tulburare de panică
d. Tulburare de anxietate generalizată
e. Tulburare de stres posttraumatic
Rs. C Acest pacient prezintă simptome tipice de atacuri de panică recurente. Atacurile de panică pot apărea sub o
mare varietate de afecțiuni psihiatrice și medicale. Pacientul este diagnosticat cu tulburare de panică atunci când
există episoade recurente de panică și există cel puțin o lună de persistență îngrijorare, îngrijorare sau schimbări de
comportament asociate atacurilor. Atacurile nu se datorează efectului direct al bolilor medicale, medicamentelor sau
abuzului de substanțe și nu sunt mai bine luate în considerare de o altă tulburare psihiatrică. Deși anxietatea poate fi
intensă în tulburarea de anxietate generalizată, depresia majoră, psihoza acută și hipocondriza, aceasta nu are
prezentarea tipică (adică un episod discret sau un atac de panică) descrisă în această întrebare.

11. O fetiță de 4 ani este adusă la pediatrul său din cauză că părinții cred că ea nu „se dezvoltă normal”. Mama
fetiței declară că fiica sa părea normală pentru de la doi la trei ani ai vieții sale. Ea mergea și a început să vorbească
folosind propoziții. Ea a fost capabilă să se joace cu mama și sora sa mai în vârstă. Mama observa că pe parcursul
ultimelor două luni fiica ei a pierdut aceste capacități anterior căpătate. Ea nu se mai juca cu nimeni și a încetat
complet să mai vorbească. A pierdut controlul sfincterului anal, când anterior ea nu a avut nevoie de un scutec
pentru cel puțin un an. Care din următoarele este diagnoza cea mai probabilă?
a. Tulburarea Rett
b. Tulburarea dezintegrativă a copilărie
c. Autism
d. Tulburarea Asperger
e. Tulburarea de dezvoltare pervazivă
Rs. B Tulburarea dezintegrativă din copilărie este caracterizată de o dezvoltare aparent normală prin cel puțin primii
doi ani de viață. În acest timp, abilitățile adecvate vârstei, cum ar fi comunicarea verbală și nonverbală, relațiile
sociale, controlul intestinului și vezicii urinare și jocul se desfășoară în mod normal. Boala se manifestă ca o pierdere
semnificativă din punct de vedere clinic a aptitudinilor dobândite anterior înainte de vârsta de 10 ani. În tulburarea
Rett, debutul bolii apare mai devreme, de obicei la șase luni de la naștere, și există stereotipii de mână caracteristice
care nu apar în copilăria dezintegrată tulburare. Prezența dezvoltării aparent normale a discursului și a altor
comportamente, urmată de pierderea acestora, distinge această tulburare de autism, tulburarea lui Asperger și
tulburarea de dezvoltare pervertită, în care nu există nici o pierdere a aptitudinilor dobândite anterior.

12. O femeie de 23 ani se întoarce acasă după ce naște o fetiță sănătoasă. Ea remarcă pe parcursul ultimei
săptămâni că a devenit tot mai iritată și că nu doarme foarte bine. Ea retrăiește că nu va fi o mamă bună și că va face
o greșeală în îngrijirea copilului său. Care din următoarele este cel mai probabil diagnostic?
a. Depresie post-partum
b. Psihoză post-partum
c. Tulburare de adaptare
d. Blues-ul postpartum
e. Depresie majoră
Rs D Blues postpartum sunt foarte frecvente, cu o prevalență estimată între 20 și 40%. Simptomele includ
tearfulness, iritabilitate, anxietate, și labilitate starea de spirit. Simptomele apar de obicei în timpul primului
două până la patru zile după naștere, vârf între zilele cinci și șapte și rezolva până la sfârșitul celei de-a doua
săptămâni post-partum. Această stare rezolvă spontan și, de obicei, singurele intervenții necesare sunt sprijinul și
reasigurarea. În contrast, pacientul în cauză 289 prezintă simptomatologie mai gravă, inclusiv ideație suicidară, cu
începutul unui plan, care poate indica depresia postpartum, mai degrabă decât bluzele postpartum mult mai
frecvente.

13. Un bărbat în vârstă de 47 ani cu master în chimie trăiește în hotel la drumul mare și își câștigă existența prin
cerșire și colectarea cutiilor rambursabile. Zece ani în urmă el și-a pierdut lucrul într-o firmă mare din cauză că a fost
găsit că furase banii companiei și i-a folosit pentru a miza în cursele de cai. Ulterior, a avut câteva servicii dar de
fiecare dată ajungea să fie concediat. El de asemenea a furat și a împrumutat bani de la prieteni și rude. Fiind
întrebat despre acest comportament, pacientul a declarat că s-a simțit foarte vinovat în legătura cu asta dar „se
părea cu nu se poate singur opri”. Care din următoarele diagnoze cel mai bine se potrivește simptomelor
pacientului?
a. Tulburare de personalitate antisocială
b. Tulburare de conduit
c. Joc de șansă patologic
d. Stare de fugă
e. Tulburări factice cu simptome predominant psihologice
Rs .C Jocurile de noroc patologice se regăsesc în categoria de diagnostic numită tulburări de control al impulsului,
împreună cu boala pyromaniei, tulburarea explozivă intermitentă, trichotilomania, kleptomania și tulburarea de
control al impulsurilor, care nu au fost specificate în alt mod. Criteriile DSM-IV pentru jocurile de noroc patologice
sunt destul de similare cu criteriile pentru tulburările de abuz de substanțe: preocuparea cu jocurile de noroc;
trebuie să joace sume tot mai mari de bani pentru a obține aceleași efecte; eforturi nereușite de oprire sau de
reducere; folosirea jocurilor de noroc pentru a scăpa de probleme sau pentru a ușura starea de spirit dysphoric;
după pierderi de bani, revenirea la jocurile de noroc a doua zi pentru a "rupe chiar"; minciuna față de familie și
prieteni pentru a ascunde pierderile și gradul de implicare în jocurile de noroc; săvârșirea de acte ilegale pentru
finanțarea obiceiului; și pun în pericol relațiile importante sau pierd locuri de muncă din cauza jocurilor de noroc.
Marea majoritate a jucătorilor compulsivi sunt bărbați. Prevalența este estimată la 0,2 până la 3% din populația
generală, variind în funcție de numărul de locații de jocuri disponibile.

14 O femeie în vârstă de 24 ani se prezintă în sala de urgență cu acuza de bază că „stomacul meu descompune
înăuntrul meu”. Ea declară că pentru ultimele șase luni ea în fiece zi plângea și că avea o atenție, energie și interes
scăzut în hobby-urile obișnuite. A slăbit circa 11 kg în perioada dată. Ea nu putea adormi și când totuși adormea ea se
trezea devreme dimineața. Pentru ultimele trei săptămâni, ea a devenit convinsă că ea moare de cancer și că ea se
descompune din interiorul corpului său. De asemenea, pe parcursul ultimelor două săptămâni ea auzea voci
chemând-o pe nume când nimeni nu era în jurul ei. Care din următoarele este diagnoza cea mai probabilă?
a. Tulburare delirantă
b. Tulburare schizoafectivă
c. Tulburare schizofreniformă
d. Schizofrenia
e. Tulburare depresivă majoră cu simptome psihotice
Rs E Acest pacient prezintă o depresie majoră cu trăsături psihotice. Timp de peste două săptămâni (minimul pentru
diagnosticare), pacientul sa plâns de anhedonie, plâns, anergie, scăderea concentrației, scăderea în greutate de 25
de lb și insomnia cu trezirea dimineața devreme. Ea are, de asemenea, iluzii somatice care sunt starea de spirit
congruentă și o halucinație auditivă. Prezența fenomenelor psihotice care urmează unei imagini clare a afecțiunii
dispoziției face ca diagnosticul depresiei majore cu trăsături psihotice să fie cel mai probabil.

15 Un bărbat de vârstă medie este cronic preocupat de sănătatea sa. Pentru mulți ani el se temea că funcția
neregulată a intestinului său însemna că are cancer. Acum el este foarte îngrijorat că ar avea o patologie cardiacă, în
pofida reasigurărilor terapeutului său că „bătăile extra” ocazionale pe care le detectează când își verifică pulsul sunt
complet benigne. Care din următoarele este diagnoza cea mai probabilă?
a. Tulburare de somatizare
b. Hipocondrie
c. Tulburare delirantă
d. Tulburarea algică
e. Tulburare de conversie
Rs B Hipocondriza este caracterizată de teama de a se dezvolta sau de a avea o boală gravă, pe baza interpretării
distorsionate a pacientului de senzații sau semne fizice normale. Pacientul continuă să se îngrijoreze, chiar dacă
examenele fizice și testele de diagnostic nu reușesc să dezvăluie nici un proces patologic. Temerile nu au certitudinea
absolută a iluziei. Hipochondriza se poate dezvolta în fiecare grupă de vârstă, dar debutul este cel mai frecvent
întâlnit între 20 și 30 de ani. Ambele genuri sunt reprezentate în mod egal și nu există diferențe de prevalență pe
baza statutului social, educațional sau civil. Tulburarea tinde să aibă un curs cronologic, recidivant.

16 O femeie de 25 ani, naște un copil sănătos prin cezariană. Ea remarcă că pe parcursul următoarei săptămâni că a
devenit mai iritată și că nu doarme foarte bine. Ea se îngrijorează că copilul ei ar putea muri și fantasmează că dacă
copilul ar muri și ea și-ar curma viața. Ea declară că nu a dormit și că a pierdut 4,5 kg pe parcursul săptămânii. Pe
parcursul următoarei săptămâni, ea începe să investigheze cum ar putea comite suicid și cheamă un prieten să vadă
dacă acesta ar dădăci copilul în așa fel ca în cazul în care o face, femeia să nu lase copilul singur. Care din
următoarele este diagnoza cea mai probabilă?
a. Depresie post-partum
b. Psihoză post-partum
c. Doliu necomplicat
d. Blues-ul postpartum
e. Tulburare de anxietate generalizată
Rs. A

17 Un băiat de 19 ani este adus la terapeut de către părinții săi după ce acesta ia chemat de la colegiu, fiind terifiat
că Mafia îl persecută. El declară că a mâncat practic nimic altceva decât fasole din conserve timp de șase săptămâni
din cauză că „ei sunt peste tot – nu pot fi prea atent.” El este convins că Mafia a montat camere în dormitor și că ei îi
privesc fiece mișcare. Uneori resimte voci a doi bărbați care vorbesc despre el când nimeni nu e în jurul său. Colegul
de cameră declară că pentru ultimele două luni pacientul a devenit tot mai retras și suspicios. Care din următoarele
este diagnoza cea mai probabilă?
a. Tulburare delirantă
b. Tulburare schizoafectivă
c. Tulburare schizofreniformă
d. Schizofrenie 3
e. Intoxicație cu fenciclidin (PCP)
Rs C Tulburarea schizofreniformă și schizofrenia cronică diferă numai în ceea ce privește durata simptomelor și
faptul că funcționarea socială sau profesională afectată asociată cu schizofrenia cronică nu este necesară pentru a
diagnostica tulburarea schizofreniformă. Ca și în cazul schizofreniei, tulburarea schizofreniformă se caracterizează
prin prezența iluziilor, a halucinațiilor, a gândurilor dezorganizate și a discursului, precum și a simptomelor negative.
Durata totală a bolii, inclusiv fazele prodromale și reziduale, este de cel puțin o lună și mai puțin de șase luni.
Aproximativ o treime din pacienții diagnosticați cu tulburare schizofreniformă se confruntă cu o recuperare
completă, în timp ce restul progresează spre schizofrenie și tulburare schizoafectivă. În funcție de predominanța
simptomelor particulare, sunt recunoscute patru subtipuri de schizofrenie: paranoide, dezorganizate, catatonice și
reziduale. Omul din această întrebare prezintă simptomele clasice ale schizofreniei paranoide. Acest subtip de
schizofrenie este caracterizat prin halucinații proeminente și idei delirante cu o conservare relativă a afecțiunilor și a
funcțiilor cognitive. Delusiile sunt de obicei grandioase sau persecutive sau ambele, organizate în jurul unei teme
coerente central. Halucinațiile, de regulă auditive, sunt frecvente și legate de tema delirantă. Anxietatea, furia,
argumentativitatea și disponibilitatea sunt adesea prezente. Schizofrenia paranoidă tinde să se dezvolte mai târziu în
viață și este asociată cu un prognostic mai bun.

18 După ce a fost martoră la un conflict violent între părinți săi, o tânără femeie dezvoltă o cecitate subită dar nu
pare să fie afectată așa precum s-ar fi așteptat după o disfuncție de așa gen. Pupilele ei reacționează normal la
lumină și ea reușește cumva să evite obstacolele în timp ce merge. Părinții ei, care sunt în mijloc de divorț, pun de o
parte divergențele sale și se focusează pe patologia fiicei sale. Care din următoarele este cel mai probabil diagnostic?
a. Tulburare factică
b. Simulare
c. Tulburare de somatizare
d. Tulburare de conversie
e. Tulburare de personalitate histrionică
Rs D Tulburarea de conversie este caracterizată de apariția bruscă a unuia sau mai multor simptome care simulează
o boală neurologică acută, în contextul stresului psihologic sever. Simptomele cu care se manifestă tulburarea de
conversie sunt conforme cu înțelegerea proprie a pacientului
și nu sunt asociate cu semnele de diagnostic obișnuite. Spre deosebire de malingere și tulburare falsă, tulburarea de
conversie este nevolioasă. Tulburarea de conversie este mai frecventă la femei, cu un raport de sex feminin la bărbat
de 2-5: 1. În copilărie, ambele sexe sunt reprezentate în mod egal. Prevalența este cea mai mare în zonele rurale și
printre cei defavorizați, cei nedemonstrați și întârziate cognitiv. Debutul brusc și relația temporală cu un stres sever
ajută la diferențierea tulburării de conversie de la mai multe afecțiuni cronice, cum ar fi tulburarea de somatizare și
tulburările de personalitate.
19. O femeie de 27 ani se adresează psihiatrului cu acuza de bază că ea se simte depresivă toată viața sa. În timp ce
declară că nu a fost atât de depresivă ca să fie incapabilă să funcționeze, ea totuși nu se simte cu adevărat bine mai
mult de o săptămână ori două la rând. Ea nu a fost suicidară sau psihotică, deși stima ei de sine este cronic joasă.
Care din următoarele este cel mai probabil diagnostic?
a. Depresie majoră
b. Tulburare de adaptare
c. Ciclotimia
d. Tulburare bipolară
e. Distimie
Rs. E Dysthymia este definită ca o depresie cronică care durează cel puțin doi ani. De obicei, începe în adolescența
târzie sau la maturitatea precoce, iar uneori pacienții descriu depresia atâta timp cât își pot aminti. Simptomele
fluctuează, dar de obicei nu sunt severe. Pacienții au tendința de a avea stima de sine scăzută și se percep ca fiind
inadecvate și inferioare celorlalte. Simptomele somatice caracteristice depresiei majore sau melancoliei sunt mai
puțin proeminente în distimie.

20. O femeie de 65 ani trăiește singură într-o casă dărăpănată, deși membrii familiei sale au încercat în van să o
mute într-o locuință mai bună. Ea poartă haine stranii și în afara modei și scormonește coșurile de gunoi a vecinilor
săi pentru a găsi cutii și sticle rambursabile. Ea este foarte suspicioasă față de vecini. Ea era convinsă pentru o
perioadă scurtă de timp că vecinii săi complotau împotriva vieții sale, după ce ea a fost jefuită și aruncată pe trotuar
de către un adolescent, dar acum crede că nu e cazul. Ea crede în „puterea cristalelor ce mă va proteja” și le-a
aruncat la întâmplare prin toată casa ei. Care din următoarele este cel mai probabil diagnostic?
a. Autism
b. Schizofrenia paranoidă
c. Tulburare de personalitate schizotipală
d. Tulburare de personalotate evitantă
e. Tulburare de personalitate schizoid
Rs C Schizotipala tulburare de personalitate, o tulburare cluster A, este caracterizată de disconfort acut în relații
strânse, distorsiuni cognitive și perceptuale și comportament excentric începând de la maturitate timpurie și prezent
într-o varietate de contexte. Persoanele cu tulburare de personalitate schizoidă nu prezintă gândirea magică,
ciudățenia, percepțiile neobișnuite și aspectul ciudat tipic indivizilor schizotipali. În schizofrenie, simptomele
psihotice sunt mult mai prelungite și mai severe. Persoanele evitate evită interacțiunea socială din timiditate și frică
de respingere și nu din dezinteres sau suspiciune. În autism, interacțiunile sociale sunt mai afectate și
comportamentele stereotipice sunt de obicei prezente.

21. O femeie de 36 ani este adusă de către soțul acesteia la psihiatru din cauză că pe parcursul ultimelor opt luni ea
a refuzat să iasă din casă, crezând că vecinii încearcă să-i facă rău. Ea se teme că dacă ei o vor vedea o vor răni și ea
găsește mici frânturi de argumente în favoarea acestei idei. Aceste dovezi includ: vecinii săi lasă coșurile lor de gunoi
pe stradă ca ea să se împiedice, parchează mașina în drumurile de acces în așa fel ca să poată să se ascundă și să o
spioneze; și merg în jurul casei ca să poată trage cu ochiul unde ea se ascunde. Ea spune că dispoziția ei este în
regulă și că „ar fi bine dacă m-ar lăsa în pace.” Ea neagă că ar auzi pe vecini sau pe oricine altcineva să vorbească cu
ea, dar ea este sigură că ei complotează „pentru a-i cauza moartea și haos.” Care din următoarele este diagnosticul
cel mai probabil?
a. Tulburare delirantă
b. Tulburare schizofreniformă
c. Tulburare schizoafectivă
d. Schizofrenie
e. Tulburare depresivă cu simptome psihotice
Rs A Trăsătura principală a tulburării delirante este prezența uneia sau a mai multor iluzii fără caracter bizar, fără
deteriorarea funcționării psihosociale și în absența comportamentului bizar sau ciudat. Halucinațiile auditive și
vizuale, dacă sunt prezente, nu sunt proeminente și sunt legate de tema delirantă. Halucinații tactile și olfactive pot
fi, de asemenea, prezente dacă sunt încorporate în sistemul delirator (cum ar fi senzația de insecte care se târăsc
peste
pielea în iluzii de infestare). Subtipurile de tulburare delirantă includ erotomanic, grandios, gelos, persecutory și
somatic (iluzii de a fi infestate cu paraziți, de a emite un miros rău, de a avea SIDA). Tulburarea delirantă se
manifestă, de obicei, în viața adultă mijlocie sau târzie și are un curs fluctuant cu perioade de remisiune și recădere.
 22 O studentă în colegiu care anterior era într-o stare de sănătate bună dezvoltă incontinență urinară tranzitorie ce
se rezolvă încet pe parcursul câtorva săptămâni. Trei luni mai târziu, după despărțirea cu iubitul său, ea se prezintă în
cabinetul medical acuzând vedere încețoșată în ochiul drept ce a apărut subit. Care din următoarele este cel mai
probabil diagnostic?
a. Tulburare somatoformă
b. Miastenia gravis
c. Depresie mojoră
d. Tulburare de identitate disociativă
e. Scleroză multiplă
Rs E Multe tulburări neurologice grave pot fi confundate cu tulburări de conversie. În acest caz, ambele tulburări de
conversie și scleroza multiplă ar fi ridicate pe lista de diagnostice posibile. Diagnosticul diferențial poate fi deosebit
de provocator cu scleroza multiplă, o afecțiune caracterizată de apariția bruscă a simptomelor neurologice care, cel
puțin la început, se rezolvă adesea spontan. Alte cauze ale confuziei diagnostice posibile sunt faptul că simptomele la
scleroza multiplă pot fi precipitate de stres și că scleroza multiplă, cum ar fi tulburarea de conversie, este mai
frecventă la femei.

23 În fiece dimineață a zilelor de școală, o fetiță de 8 ani devine plângăreață și stresată și pretinde că se simte rău.
Odată fiind la școală, ea des se adresează la asistenta medicală, acuzând cefalee și dureri stomacale. Cel puțin o dată
pe săptămână, ea nu vine la școală sau este luată mai devreme de mama sa datorită acuzelor. Pediatrul acesteia a
exclus cauze organice a simptomelor fizice. Copilul este fără vreun simptom în weekend, cu excepția când părinții
pleacă și o lasă cu o bonă. Care din următoarele este cel mai probabil diagnostic?
a. Tulburare de anxietate de separare
b. Depresie majoră
c. Tulburare de somatizare
d. Tulburare de anxietate generalizată
e. Tulburare de atașament
Rs A Tulburarea de tulburare de anxietate se caracterizează prin manifestări de stres atunci când copilul trebuie
separat de cei dragi. Dificultatea duce adesea la refuzul școlar, la refuzul de a dormi, la simptomele somatice
multiple și la plângeri atunci când copilul este separat de cei dragi și uneori poate fi asociat cu atacuri de panică
pline. Copilul se teme de obicei că răul va veni fie la cei dragi, fie la el însuși în timpul separării. Acesta este un
comportament normal la copiii de la 1 la 3 ani, după care se consideră că sunt patologici.

24 Un bărbat de 25 ani se adresează la psihiatru cu acuza de bază de dispoziție depresivă cu durata de o lună.
Mama sa, față de care era foarte apropiat, a murit o lună în urmă, și din acel moment el s-a simțit trist și foarte
plângăreț. El avea dificultăți în concentrare, a slăbit cu 1,5 kg și nu doarme liniștit întreaga noapte. Care din
următoarele este diagnosticul cel mai probabil?
a. Depresia majoră
b. Distimia
c. Tulburare de stres posttraumatică
d. Tulburare de adaptare
e. Doliu necomplicat
Rs. E Pierderea unei persoane iubite este adesea însoțită de simptome care amintesc de depresie majoră, cum ar fi
tristețea, șuierarea, insomnia, apetitul redus și pierderea în greutate. Atunci când aceste simptome nu persistă mai
mult de două luni după pierderea ei, ele sunt considerate o manifestare normală a pierderii. Un diagnostic de
depresie majoră în aceste circumstanțe necesită prezența unei afectări funcționale marcate, preocupări morbide cu
vină nerealistă sau lipsit de valoare, ideație suicidară, întârzieri psihomotorii marcate și simptome psihotice.

25 Un băiat de 17 ani se adresează la terapeut din cauză că adoarme în locuri neadecvate, deși el obținea suficient
somn pe parcursul nopții. Pacientul declară că adormea în timp ce mânca sau mergea la volan. El remarcă că el
doarme aproximativ 20 minute și când se trezește inițial este incapabil de a se mișca. El remarcă că uneori el chiar
poate adormi în picioare, și i s-a spus de către alții că în acele momente el pur și simplu cade jos la podea brusc. I-a
fost montat un monitor portabil și i s-a găsit că în perioada episoadelor el intră imediat în faza REM a somnului. Care
din următoarele este diagnosticul cel mai probabil?
 a. Narcolepsie
b. Apneea în somn
c. Hipersomnie primară
d. Sindrom Kleine-Levin
e. Tulburare de comportament din somnul REM
Rs A În timpul narcolepsiei, perioadele REM nu sunt segregate în ritmul lor obișnuit în timpul somnului, dar brusc și
repetat intră în stare de veghe. Somnul nocturn prezintă o perioadă REM cu debut de somn sau una care apare
foarte curând după apariția somnului. Printre pacienții tratați pentru această tulburare, 15 până la 30% prezintă, de
asemenea, unele mioclonii nocturne sau apnee în somn. Majoritatea narcolepților experimentează cataplexia (o
pierdere bruscă a tonusului muscular), halucinații hipnagogice (experiențe de vis care apar chiar înainte de somnul
real) sau paralizie de somn (paralizie scurtă care apare chiar înainte sau imediat după debutul somnului).

26 Un pacient de 52 ani este îndreptat la psihiatru după ce este mustrat la serviciu din cauză că permanent își 4
finisează lucrul mai târziu. El insistă că el nu va finisa nimic până când nu va fi „perfect, comparativ cu lucrul colegilor
mei.” El are puțini prieteni pentru că îi plictisește cu cerințele sale de „precizie în timp” și din cauza lipsei sale de
căldură emoțională. Aceasta a fost un pattern pe parcursul întregii vieți a pacientului, deși el refuză să creadă că
problemele au ceva a face cu comportamentul său personal. Care din următoarele este diagnosticul cel mai
probabil?
a. Tulburarea obsesiv-compulsivă
b. Tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă
c. Tulburarea de personalitate tip borderline
d. Tulburarea bipolară, stare mixtă
e. Tulburare de anxietate nespecificată
Rs B Trăsătura esențială a tulburării de personalitate obsesiv-compulsivă este o preocupare cu perfecțiunea,
ordinea și controlul. Persoanele care suferă de această tulburare pierd punctul principal al unei activități și își pierd
timpul, deoarece acordă prea multă atenție normelor și detaliilor și nu sunt satisfăcuți de nimic mai puțin decât
"perfecțiunea". Ca și în alte tulburări de personalitate, simptomele sunt ego-sintetice și creează interpersonale ,
dificultăți sociale și profesionale. Tulburarea obsesiv-compulsivă este diferențiată de tulburarea de personalitate
obsesiv-compulsivă prin prezența obsesiilor și constrângerilor. În plus, pacienții cu simptome de tulburare obsesiv-
compulsivă le văd ca eododonici. Pacienții cu tulburare de personalitate limită prezintă o istorie a instabilității
omniprezente a dispoziției, a relațiilor și a imaginii de sine, începând cu vârsta adultă. Comportamentul lor este
adesea impulsiv și auto-dăunător. Pacienții cu tulburare bipolară prezintă probleme de stabilitate a dispoziției; starea
de spirit poate fi deprimată timp de mai multe săptămâni la un moment dat, apoi euforică. Pacienții cu o tulburare
de anxietate, care nu sunt altfel specificați, prezintă anxietatea ca simptom principal, deși nu se potrivesc în mod
special cu altă tulburare de anxietate mai specifică, conform DSM-IV-TR.

27 O femeie de 35 ani a trăit într-un spital psihiatric de stat pe parcursul ultimilor 10 ani. Ea petrece majoritatea
zilei balansând, mormăind încet cu sine, sau uitându-se în reflecția sa într-o oglindă mică. Ea necesită ajutor pentru a
se îmbrăca și a face duș, și ea des chicotește și râde fără un motiv aparent. Care din următoarele este diagnosticul cel
mai probabil?
a. Schizofrenie
b. Tulburare delirantă
c. Tulburare bipolară, faza maniacală
d. Tulburare schizoafectivă
e. Tulburare schizofreniformă
Rs A Caracteristicile esențiale ale tipului dezorganizat de schizofrenie sunt discursul dezorganizat și
comportamentul, afectarea plană sau inadecvată, afectarea funcțională mare și incapacitatea de a efectua activități
de bază cum ar fi dușul sau prepararea meselor. Grimacingul, alături de comportamente prostești și ciudate și
manieră, este obișnuit. Halucinațiile și iluziile, dacă sunt prezente, sunt fragmentate și nu sunt organizate conform
unei teme coerente. Acest subtip este asociat cu funcții premorbide slabe, cu debut insidios timpuriu și cu un curs
progresiv fără remisiuni. Pacientul a avut, evident, tulburarea prea lungă pentru ca diagnosticul să fie
schizofreniform, iar absența simptomelor de dispoziție determină un diagnostic de tulburare bipolară sau tulburare
schizoafectivă. Pacienții cu tulburare delirantă nu au, în general, o afectare semnificativă a afectării sau funcției.

28 Un asistent social face o vizită de rutină la un băiat de 3 ani care abia a fost returnat mamei sale biologice după
ce a petrecut trei luni la orfelinat ca rezultat al unei neglijări severe. Inițial copilul pare a fi foarte sfios și se agață
temător de mama sa. Ulterior, el începe să se joace într-un mod destul de distructiv și dezorganizat. Când mama
încearcă să-l oprească din a arunca blocuri în ea, el începe să pălească și să muște. Mama devine înfuriată și începe
să strige. Care din următoarele este cel mai probabil diagnostic pentru copil?
a. Tulburarea opoziționismul provocător
b. Tulburare de Hiperactivitate și Deficit de Atenție (ADHD )
c. Tulburarea de atașament reactivă
d. Tulburarea de stres posttraumatică (PTSD)
e. Depresie majoră
Rs C Tulburarea de atașament reactiv este rezultatul unei relații precoce extrem de disfuncționale între principalul
îngrijitor și copil. Atunci când îngrijitorii nu iau în considerare în mod constant nevoile fizice sau emoționale ale
copilului, copilul nu reușește să dezvolte un atașament sigur și stabil cu ei. Acest eșec cauzează o perturbare severă a
capacității copilului de a se relaționa cu alții, manifestată printr-o varietate de probleme comportamentale și
interpersonale. Unii copii sunt temători, inhibitori, retrași și apatici; altele sunt agresive, disruptive și dezorganizate,
cu toleranță scăzută la frustrare și modulare slabă a afectării. Această condiție este adesea confundată cu DOC sau
ADHD.

29 O femeie de 32 ani este adusă în sala de urgență de către poliție după ce a fost găsită stând în mijlocul unei
autostrăzi ocupate, goală, impunând traficul să oprească. În sala de urgență ea este agitată și neliniștită, cu logoree și
un affect ce alternează între euforie și iritabilitate. Tatăl acesteia este contactat și el declară că acest gen de
comportament are loc și în familie. Care din următoarele este cel mai probabil diagnostic?
a. Delirium
b. Tulburarea bipolară, manie
c. Tulburarea bipolară, stare mixtă
d. Ciclotimie
e. Schizofrenie
Rs B Mărirea dispoziției, labilitatea starea de spirit, iritabilitatea, comportamentul expansiv, creșterea energiei,
nevoia scăzută de somn, lipsa înțelegerii, judecata proastă, dezinhibarea, impulsivitatea și vorbirea sub presiune sunt
simptome caracteristice ale maniei acutizate. În cazurile mai severe, sunt prezente idei halucinaționale și halucinații
congruente.

30 O femeie de 24 ani este cronic somnoroasă și obosită. Somnul ei este întrerupt constant din cauza că de îndată
ce adoarme, un sentiment inconfortabil de târâre în gambe o forțează să meargă sau să-și miște picioarele. Care din
următoarele stări este des asociat cu această tulburare?
a. Dificiență de niacin
b. Tulburarea de panică
c. Arterioscleroză
d. Sarcina
e. Apneea obstructivă
Rs D Această femeie suferă de sindromul picioarelor neliniștite, o tulburare caracterizată de nevoia irezistibilă de a-
și mișca picioarele în timp ce încearcă să adoarmă. Pacienții descriu senzațiile neplăcute din vițeii lor ca fiind senzația
de viermi sau furnici care se târăsc. Doar mișcarea picioarelor sau mersul pe jos ușurează disconfortul. Sindromul
picioarelor neplacere poate fi cauzat de sarcină, anemie, insuficiență renală sau tulburări metabolice diverse.

31 O femeie de 23 ani se adresează la psihiatru fiindcă ea „nu poate ieși din baie.” Ea spune psihiatrului că ea a fost
incapabilă de a merge la lucru ca secretară pentru ultimele trei săptămâni din cauză că îi ia cel puțin patru ore să facă
duș. Ea descrie un ritual complicat în care ea trebuie să aibă grijă ca fiecare parte a corpului său să fie frecată de trei
ori, în aceeași ordine de fiecare dată. Ea remarcă că mâinile sale sunt rănite și însângerate de la atâta frecat. Ea
declară că urăște ceea ce-și face dar devine insuportabil de anxioasă de fiecare dată când încearcă să se oprească. Ea
remarcă că ea mereu făcea duș pentru o durată mai mare, dar problema s-a înrăutățit în mod constant pentru
ultimele cinci luni. Ea menționează că ea de asemenea are un ritual în verificare atunci când încuie ușa sa (de fiecare
dată când încuie ușa ea trebuie să verifice de cinci ori că ușa e într-adevăr încuiată). Ea neagă probleme cu prieteni
sau la lucru, decât acelea probleme ce la moment o împiedică să meargă la lucru. Care din următoarele este cel mai
probabil diagnostic?
a. Tulburare hiperactivă cu deficit de atenție
b. Tulburarea obsesiv-compulsivă
 c. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă
d. Tulburare de anxietate de separare
e. Tulburarea psihotică scurtă
Rs B Trăsăturile esențiale ale tulburării obsesiv-compulsive sunt obsesiile (gânduri recurente și persistente care sunt
experimentate ca invazive și nepotrivite și care cauzează anxietate) și compulsii (comportamente repetitive pe care
persoana se simte conduse să le facă). În această tulburare, simptomele pacientului sunt ego-dystonice pentru el /
ea, spre deosebire de persoana cu o tulburare obsesiv-compulsivă de personalitate. Pacienții cu tulburare de
hiperactivitate cu deficit de atenție prezintă probleme cu lipsa de atenție, hiperactivitate și / sau impulsivitate.
Pacienții cu tulburare de anxietate de separare se tem să piardă sau să dăuneze figurilor majore de atașament și să
devină nerăbdători atunci când se anticipează separarea de acasă sau de acele figuri majore. Pacienții cu tulburări
psihotice scurte prezintă dovezi de iluzii sau halucinații pentru o perioadă scurtă de timp, de obicei după expunerea
la un anumit stresor extern.

32 Un băiat de 21 ani este adus în sala de urgență de către părinții săi din cauză că nu a dormit, nu s-a spălat, nu a
mâncat în ultimele trei zile. Părinții declară că pe parcursul ultimelor șase luni fiul lor s-a comportat straniu și „parcă
nu era el.” Ei declară că se încuia în camera sa, vorbea singur cu sine și scria pe pereți. Cu șase săptămâni înainte de
vizita în sala de urgență, fiul lor a devenit convins că un coleg student îi fura gândurile și îl făcea incapabil de a învăța
materialul de la școală. În ultimele două săptămâni, ei au remarcat că fiul lor a devenit depresiv și a încetat să aibă
grijă de sine, inclusiv spălarea, mâncarea și îmbrăcarea. La examinare, pacientul este murdar, ciufulit și plânge. El
acuza la incapacitatea de a se concentra, un nivel scăzut de energie și sentiment de suicid. Care din următoarele este
cel mai probabil diagnostic pentru acest pacient?
a. Tulburare schizoafectivă
b. Schizofrenie
c. Tulburare bipolară I
d. Tulburarea de personalitate schizoidă
e. Tulburare delirantă
Rs A Tulburarea schizoafectivă este diagnosticată atunci când sunt îndeplinite criteriile necesare pentru schizofrenie
(iluziile, halucinațiile, discursul sau comportamentul dezorganizat și / sau simptomele negative; durata perturbării,
inclusiv perioada prodromală și reziduală, de cel puțin șase luni cu cel puțin o lună de simptomele active) și pacientul
prezintă la un moment dat în cursul bolii un episod depresiv major sau un episod maniacal. Omul din întrebare
îndeplinește toate aceste criterii. Tulburarea delirantă nu este însoțită de o scădere a funcționalității sau de
simptome afective semnificative. Persoanele cu tulburare de personalitate schizoidă nu au simptome psihotice.
Tulburarea bipolară este diferențiată de tulburarea schizoafectivă prin absența perioadelor de psihoză însoțite de
simptome afective deosebite.

33 O fetiță de 18 ani este adusă la psihiatru de către mama sa din cauză că fetița face duș de la două la trei ore și ea
este incapabilă de a opri acest comportament, în pofida faptului că ar dori să se oprească. La chestionare, pacienta
declară că ea se simte „murdară și contaminată” de microbii din casă și dacă nu face duș ea se simte tot mai
anxioasă. Odată fiind în duș, ea trebuie să folosească o metodă specifică pentru spălare, și dacă deviază de la ea,
trebuie să înceapă de la început. În discuția diagnosticării problemei cu pacienta, care din următoarele afirmații ar
trebui să i se spună?
a. Este neobișnuit să întâlnești această tulburare la cineva atât de tânăr 5
b. Tulburarea este de obicei destul de sensibilă la intervenția farmacologică
c. Tulburarea de obicei este cauzată de evenimente traumatice
d. Tulburarea este transmisă din generație în generație cu o rată de 25-30%
e. Tulburarea are perioade frecvente de remisiune completă spontană
Rs B Tulburarea obsesiv-compulsivă are de obicei debutul de la copilăria târzie până la maturitatea precoce și are o
prevalență de aproximativ 2,5% pe durata vieții. Stresul este, de obicei, asociat cu agravarea simptomelor, dar
evenimentele traumatice nu provoacă această tulburare. În timp ce o minoritate de pacienți au perioade de
remisiune completă, aproximativ o treime au un curs fluctuant și până la 60% au un curs constant sau progresiv.
Mulți pacienți sunt semnificativ îmbunătățiți prin intervenția farmacologică. Agenții cei mai frecvent utilizați sunt
inhibitorii de recaptare a serotoninei, cum ar fi fluoxetina și sertralina, deși se folosește și clomipramina triciclică.

34 O învățătoare în școala primară este îngrijorată de o fetiță de 6 ani din clasa ei care nu a vorbit un cuvânt de
când a început școala. Mica fată participă adecvat în activitățile clasei și utilizează gesturi și desene și dă din cap
pentru a comunica. Părinții declară că mica fată vorbește doar în casă și doar în prezența celor mai apropiate rude.
Care din următoarele este cel mai adecvat diagnostic?
a. Autism
b. Tulburare de limbaj expresiv
c. Tulburare opoziționismul provocător
d. Fobia de școală
e. Mutism selective
Rs E În mutismul selectiv, un copil se abține voluntar să vorbească în situații particulare (de obicei la școală),
rămânând în același timp verbal la domiciliu. Unii copii vorbesc doar cu părinții și frații și sunt mut cu rudele și
prietenii. Copiii cu mutism selectiv nu au un impediment lingvistic și nici nu prezintă lipsa interacțiunilor sociale, lipsa
imaginației și comportamentul stereotipic caracteristic autismului. Dimpotrivă, ele pot fi destul de interactive și
comunicante într-un mod nonverbal, folosind desenul, scrisul și pantomima. Copiii cu fobie școlară refuză să meargă
la școală, dar nu au probleme de comunicare prin limbă. Opoziția tulburare sfidător este caracterizată de refuzul
persistent de a urma regulile și de a sfida față de autorități, nu prin lipsa de a vorbi.

35 Un bărbat de 52 ani se adresează la terapeut cu acuza de bază că se simte deprimat pe parcursul ultimelor două
luni. El remarcă că nu doarme bine, a pierdut 11,5 kg pe parcursul ultimelor 6 săptămâni, și retrăiește anergie și
anhedonie. Adițional, pe parcursul ultimelor patru săptămâni el a început să audă vocea tatălui decedat ce-i spune
că el este un ratat și a început să se îngrijoreze că organele sale se descompun. Care din următoarele afirmații este
adevărat?
a. Pacientul trebuie tratat inițial cu un SSRI și un antipsihotic
b. Pacientul are un episod acut de schizofrenie
c. Pacientul cel mai probabil suferă de o tulburare factică cu simptome psihologice
d. Pacientul cel mai probabil abuză de alcool
e. Pacientul trebuie tratat inițial doar cu SSRI
Rs A Depresia psihotică este puțin probabil să se îmbunătățească fără tratamentul antipsihotic. Dozele de
medicamente antipsihotice necesare sunt de obicei mai mici decât cele necesare pentru tratarea schizofreniei.

36 O femeie atractivă și bine îmbrăcată de 22 ani este arestată pentru prostituție, dar la înregistrarea în închisoare
ea este găsită că de fapt este bărbat. Pacientul spune terapeutului consultant că el este o femeie prinsă în corpul
unui bărbat și că el a resimțit asta așa de când era copil. El primește hormoni feminini și este în încercarea de a găsi
un chirurg care ar îndepărta genitalele masculine și i-ar crea un vagin. Care din următoarele este cel mai probabil
diagnostic?
a. Homosexualitate
b. Tulburare de identitate sexuală
c. Fetișism transvestic
d. Tulburare delirantă
e. Schizofrenie
Rs B La adolescenți și adulți tineri, tulburarea identității de gen se caracterizează printr-o identificare puternică între
sexe, un disconfort persistent cu sexul sexual și o primejdie sau tulburare semnificativă clinic. Astfel de pacienți își
urmăresc, de obicei, convingerea la copilăria timpurie, trăiesc de multe ori ca sex opus și caută o intervenție
chirurgicală de schimbare a sexului și tratament endocrin. Acești pacienți simt un sentiment de ușurare și de
adecvare atunci când poartă îmbrăcăminte de sex opus. În contrast, pacienții cu fetișism transvestic sunt excitați
sexual de acest comportament. Homosexualitatea nu este un diagnostic în DSM-IV. În timp ce unii homosexuali
îmbrăcăminte încrucișată pentru a căuta un partener de același sex, ei nu simt că aparțin sexului opus și nici nu
doresc o intervenție chirurgicală de schimbare a sexului.

37 Un bărbat de 26 ani se adresează la un terapeut cu acuza de bază de dispoziție depresivă pe parcursul ultimelor
5 săptămâni. El s-a simțit trist, cu scăderea concentrației atenției, scăderea energiei și interesului în hobby-urile lui
obișnuite. Șase luni înainte de vizita curentă el a fost în sala de urgență cu atac de astm bronșic acut și a fost inițiat
prednisolon. Care din următoarele este cel mai probabil diagnostic?
a. Tulburare afectivă secundară unei condiții medicale generale
b. Tulburare afectivă induse de substanțe
c. Depresie majoră
d. Tulburare de adaptare
 e. Distimie
Rs B Conform criteriilor DSM-IV, pacienții care dezvoltă o tulburare de dispoziție după folosirea unei substanțe (fie
ilicită sau prescrisă) sunt diagnosticați cu o tulburare a dispoziției induse de substanță. Diagnosticul depresiei majore
nu poate fi făcut în prezența utilizării fie a substanței, fie a unei afecțiuni medicale generale care ar putea fi cauza
tulburării de dispoziție. Prednisonul este un vinovat comun în provocarea tulburărilor de dispoziție, de la depresie la
manie la psihoză.

38 Un băiat de 12 ani este adus la psihiatru deoarece mama sa spune că băiatul o „înnebunește”. Ea declară că el
mereu se ceartă cu ea și tatăl său, nu urmează nici o regulă a casei și o tachinează neîncetat pe sora sa. Ea spune că
el este răutăcios și răzbunător și ușor își pierde cumpătul. Odată ce e nebun, el rămâne așa pentru perioade lungi de
timp. Mama remarcă că băiatul a început să aibă așa comportament nu mai mult de un an în urmă. În timp ce ea
afirmă că acest comportament a început acasă, acum s-a răspândit și asupra școlii, unde notele sale au căzut din
cauză că refuză să participe. El nu a avut probleme cu legea, nu a distrus proprietăți și nu a fost agresiv față de alții
sau față de animale. Pacientul se ține pe poziții că nimic din toate astea nu e din cauza sa – părinții săi pur și simplu
sunt nerezonabili. El neagă că ar s-ar simți în depresie și remarcă că el doarme bine pe tot parcursul nopții. Care din
următoarele este cel mai probabil diagnostic?
a. Tulburarea opoziționismul provocător
b. Tulburarea de personalitate antisocială
c. Tulburare de conduită
d. Debut în copilărie a schizofreniei
e. Mania
Rs A Acest pacient are tulburare de opoziție sfidător. Prezența simptomelor, inclusiv a fi supărată, răutăcioasă și
răzbunătoră, pierzându-și rapid temperamentul și alții în mod deliberat enervant timp de cel puțin șase luni este
caracteristică bolii. Este, de asemenea, caracteristic faptul că băiatul neagă că are o problemă, dând vina pe alții. În
timp ce uneori comportamentul începe în afara casei, alteori, ca și în această întrebare, tulburarea începe la
domiciliu și
apoi este dus la școală și alte arene. Acest pacient nu are istoric de comportament agresiv față de animale sau de alții
și nu a fost distructiv sau în dificultate cu legea, făcând tulburarea comportamentului mai puțin probabil. El este sub
vârsta de 18 ani, vârsta minimă pentru care poate fi diagnosticată tulburarea de personalitate antisocială. El neagă
simptomele de dispoziție și dormește bine în noapte, făcându-se improbabilă manie. Nu s-au observat simptome
psihotice, excluzând schizofrenia din copilărie.

40 O femeie de 40 ani este arestată de poliție după ce este găsită că se strecoară prin fereastra casei unei vedete
cinema. Ea declară că vedeta de cinema a invitat-o în casa sa din cauză că cei doi sunt căsătoriți în secret și „pur și
simplu nu ar face bine carierei lui dacă toți ar cunoaște.” Vedeta de cinema neagă că s-ar fi întâlnit cu ea, dar
remarcă că femeia ia trimis sute de scrisori pe parcursul ultimilor doi ani. Femeia nu a fost implicată în careva
probleme anterior și își trăia de altfel viața izolat și obișnuit. Care din următoarele este cel mai probabil diagnosticul?
a. Tulburare delirantă
b. Tulburare schizoafectivă
c. Tulburare bipolară tip I
d. Ciclotimie
e. Tulburare schizofreniformă
Rs A Acest pacient suferă de o amăgire erotomanică - iluzia de a avea o relație specială cu o altă persoană, de multe
ori o persoană celebră.

41 Un băiat de 5 ani nu arată nici un interes în alți copii și ignoră orice adult în afară de părinți. El petrece ore în
alinierea jucăriilor sau învârtirea roților acestora dar nu le utilizează pentru jocuri „dea cineva”. El rar folosește
vorbirea pentru a comunica și părinții lui afirmă că niciodată nu a făcut-o. Examinarea fizică indică că capul lui are o
circumferință normală și mersul acestuia este normal. Care din următoarele este cel mai probabil diagnostic pentru
acest băiat?
a. Tulburare obsesiv-compulsivă
b. Sindromul Asperger
c. Tulburarea dezintegrativă a copilăriei
 d. Autism
e. Tulburarea Rett
Rs D Tulburarea autistă este caracterizată de lipsa de interes pentru interacțiunile sociale, comunicarea verbală și
nonverbală severă, comportamentele stereotipice și o gamă foarte restrânsă de interese. Copiii cu autism nu se
implică în joc imaginativ și imitativ și pot petrece ore de căptușire și de filare sau de dezmembrare a jucăriilor și
punerea lor împreună. Pacienții cu tulburare obsesiv-compulsivă pot petrece ore pe sarcini repetitive (cum ar fi
căptușirea jucăriilor), dar nu prezintă dificultățile cu limba și interacțiunea socială pe care le prezintă acest pacient.
Pacienții cu sindrom Asperger nu prezintă o întârziere semnificativă clinic în dezvoltarea limbajului vorbesc sau
receptiv, ceea ce face ca acest diagnostic să fie puțin probabil. Pacienții cu tulburare dezintegrată în copilarie au o
perioadă de dezvoltare de aproximativ 2 ani (inclusiv vorbirea și abilitățile interpersonale) înainte de a se regresa;
acest pacient nu a avut niciodată aparent o astfel de perioadă. Pacienții cu tulburare Rett până la vârsta de 5 ani ar fi
de așteptat să aibă microcefalie și un mers dezordonat (instabil și rigid).

42 Un băiat de 15 ani este arestat pentru împușcarea proprietarului unui magazin pe care el a încercat să-l
jefuiască. El a fost în departamentul pentru tineri a serviciului de costudie de câteva ori pentru o varietate de crime
împotriva proprietății, posesia de substanțe nelegale, atac și jaf. El este vesel și nepăsător pe parcursul arestului, mai
îngrijorat de a pierde jacheta de piele decât de soarta bărbatului pe care l-a rănit. Care 6 din următoarele este cel
mai probabil diagnostic în acest caz?
a. Tulburarea opoziționismul provocător
b. Tulburarea de personalitate antisocială
c. Tulburare de personalitate narcisică
d. Tulburare de conduit
e. Abuz de substanțe
Rs D Copiii cu tulburări comportamentale manifestă o nerespectare persistentă a regulilor și a drepturilor altor
persoane care durează cel puțin un an. Agresiunea față de oameni și animale, distrugerea proprietății, înșelăciunea și
activitățile ilegale, precum și dispariția frecventă de la școală reprezintă principalele caracteristici ale acestei
tulburări. Aproximativ o treime dintre copiii diagnosticați cu tulburări comportamentale încep să devină adolescenți
delincvenți, iar mulți sunt diagnosticați cu tulburare de personalitate antisocială la vârsta adultă. Pacienții cu
tulburare de personalitate antisocială prezintă un model general de nerespectare și încălcare a drepturilor altora de
la vârsta de 15 ani, cu dovezi ale unei tulburări de comportament înainte de vârsta de 15 ani. Abuzul de substanțe
este doar o fațetă a tulburărilor de comportament. Copiii cu tulburare sfidător de opoziție sunt problematici și rebeli,
dar nu se implică în activități agresive, distructive sau ilegale. De asemenea, ei nu prezintă lipsa de empatie față de
ceilalți și ignorarea drepturilor altor persoane care sunt tipice pentru tulburarea comportamentului.

43 Un bărbat de 52 ani este văzut de psihiatru în sala de urgență din cauză că el se plânge că aude și vede oameni
miniaturali care îi spun că ucidă pe oricare din câmpul lui de vedere. El declară că aceste simptome sau dezvoltat
subit pe parcursul ultimelor 48 ore, dar că le-a avut ca „apărut și dispărut” pe parcursul anilor. El declară că niciodată
nu a căutat tratament pentru simptome dar că acest epizod este în mod particular rău. El neagă orice consum de
substanțe nelegale. Pacientul este conștient și orientat în timp, spațiu și propria persoană. Examinarea statutului
psihic este normală cu excepția halucinațiilor auditive și vizuale. Procesele gândirii sunt normale. Toxicologia la
droguri este pozitivă la cocaină. Este destul de insistent în necesitatea de a fi „închis” în spital pentru simptomele pe
care le retrăiește. Care din următoarele este cel mai probabil diagnostic?
a. Psihoză indusă de SPA
b. Schizofrenie
c. Tulburare schizoafectivă
d. Tulburare schizofreniformă
e. Simulare
Rs E Acest pacient este, probabil, malingering. Este destul de probabil că, dacă este admis, va fi găsit că are un motiv
de câștig secundar pentru că dorește să se afle în spital (pentru a evita, de exemplu, sistemul juridic). Este puțin
probabil ca la vârsta lui să se îmbolnăvească brusc cu tulburare schizofreniformă, schizofrenie sau tulburare
schizoafectivă. Descrierea destul de simplistă a halucinațiilor într-un senziual clar limpede și absența unui proces de
gândire dezordonat provoacă, de asemenea, suspiciunea de malingere. Deși pacientul are cocaină în sistemul său,
prezența sa servește pentru a sublinia faptul că acest pacient este mai puțin adevărat decât sugerând o psihoză
indusă de substanță, care probabil nu ar fi prezentă în manieră.
 44 O femeie de 28 ani este văzută de terapeutul său cu acuza de bază de dispoziției depresivă. Ea de asemenea
remarcă că doarme mai mult decât în mod obișnuit – până la 14 ore pe noapte – dar nu se simte odihnită și că se
simte obosită și ostenită tot timpul. Ea a câștigat în greutate cu 6,25kg pe parcursul ultimei luni, lucru ce o indispune
nespus, dar ea spune că se pare că a avut o așa o poftă puternică pentru dulciuri că adăugarea în greutate părea
inevitabilă. Care din următoarele este cel mai probabil diagnostic?
a. Tulburare afectivă secundară unei condiții medicale generale
b. Tulburare afectivă induse de substanțe
c. Ciclotimia
d. Tulburare afectivă de sezon
e. Tulburarea distimică
Rs D Pacienții cu tulburare afectivă sezonieră prezentă în mod obișnuit în modul în care are acest pacient. Pacienții
prezintă, de obicei, semne și simptome tipice sezoniere, cel mai adesea în timpul iernii, cu simptome care se transmit
în primăvară. Hipersomnia și hiperfagia (semnele atipice ale unei depresii) sunt văzute clasic cu această tulburare.
Terapia cu lumină și agenții serotoninergici (de obicei ISRS) sunt tratamentele de alegere pentru această tulburare.

45 Un bărbat de 33 ani căsătorit ce suferă de anxietate cronică se prezintă pentru o consultație psihiatrică. El
declară că căsătoria sa este una foarte fericită și oferă o anamneză a vieții sexuale ce include relații sexuale zilnice și
satisfăcătoare cu soția sa. Fanteziile sale sexuale sunt predominant heterosexuale, dar ocazional el fantasmează
retrăiri homosexuale în timp ce se masturbează. El își aduce aminte de aceste experiențe ca fiind plăcute. Pacientul
admite un nivel de vină tranzitorie corelată cu „înșelarea efemeră” a soție sale. În baza anamnezei vieții sexuale, s-ar
putea deduce în mod rezonabil care din următoarele diagnoze?
a. Tulburarea de personalitate schizotipală
b. Tulburarea de personalitate antisocială
c. Tulburarea de personalitate narcisică
d. Tulburarea de personalitate borderline
e. Fără tulburare de personalitate
Rs E Nu există nimic în istoria pacientului care să sugereze prezența unei tulburări de personalitate. Semnul
distinctiv al unei tulburări de personalitate este prezența unei constelații de comportamente sau trăsături care
cauzează o afectare semnificativă a funcționării sociale sau profesionale sau provoacă o suferință subiectivă.
Pacientul din întrebare, dimpotrivă, raportează o căsnicie fericită și o capacitate de a funcționa bine în circumstanțe
sociale și profesionale. În timp ce unele persoane din societatea noastră ar putea să se opună comportamentului său
sexual din motive morale, astfel de judecăți nu fac parte din procesul de diagnosticare.

46 O femeie de 23 ani se prezintă la terapeutul său cu acuza de bază că ea este anxioasă în legătură cu modul cum
arată. Ea remarcă că „de când se ține ea minte” era obsedată de faptul că ceva trebuia să fie în neregulă cu fața sa.
Ea remarcă că ochii ei sunt prea îndepărtați și nasul ei este deformat. Ea declară că aceste griji îi „distrug viața”
fiindcă ea cheltuiește tot timpul izolânduse de alții în așa fel ca alții să nu îi vadă fața. Terapeutul nu a observat nimic
neobișnuit în fața pacientei, dar această afirmare nu a consolat pacienta. Care din următoarele este cel mai probabil
diagnostic?
a. Tulburare dismorfică corporală
b. Tulburare delirantă
c. Tulburarea obsesiv-compulsivă
d. Tulburare de somatizare
e. Hipocondrie
Rs A Tulburarea dismorfistică a corpului se caracterizează printr-o preocupare cu un defect imaginat în aspect (în
acest caz, pacientul crede că ochii și nasul sunt malformați). Preocuparea trebuie să interfereze cu funcționarea
zilnică normală și să provoace primejdie semnificativă din punct de vedere clinic. Nu poate fi mai bine luată în
considerare de o altă tulburare mentală (cum ar fi anorexia nervoasă). Această tulburare are o distribuție
aproximativ egală între bărbați și femei, iar majoritatea pacienților au vârsta cuprinsă între 20 și 40 de ani în
momentul diagnosticării.
47 Un băiat de 14 ani este adus la psihiatru din cauză că pentru ultimele 15 luni el a fost iritabil și depresiv practic
mereu. Băiatul remarcă că îi este dificil să se concentreze și că a slăbit cu 2,3 kg pe parcursul acelei perioade fără ca
să încerce. El declară că se simte precum că mereu este depresiv, și simte deznădejde că ar putea să se simtă bine
vreodată. El neagă ideație suicidară sau halucinații. El doarme bine și se descurcă la școală, deși profesorii lui au
observat că el nu pare că reușește să se concentreze la fel de bine ca înainte. Care din următoarele este diagnosticul
cel mai probabil?
a. Depresie majoră
b. Tulburare distimică
c. Tulburare afectivă secundară unei condiții medicale generale
d. Adolescență normal
e. Ciclotimie
Rs B Acest pacient suferă de o tulburare distimică, caracterizată printr-o dispoziție iritabilă sau depresivă timp de
cel puțin un an. (Acest pacient este un adolescent - dacă era adult, timpul necesar pentru diagnosticarea distimiei ar
fi de doi ani.) Pacientul se plânge de dificultate în concentrare și a suferit unele pierderi în greutate. De asemenea, se
simte lipsit de speranta ca niciodata sa nu se simta deprimat. Cu toate acestea, el nu are nici o ideație suicidară sau
simptome psihotice și nici alte simptome vegetative. El încă se descurcă bine în școală, un indiciu că depresia nu este
probabil suficient de gravă pentru a evalua un diagnostic de depresie majoră, mai ales când este combinată cu
durata de timp în care acest pacient a fost deprimat și iritabil.

48 Fiece patru sau cinci săptămâni, o femeie de 35 ani, care de obicei funcționează bine și ușor manierat, retrăiește
câteva zile de iritabilitate, este plângăreață și tristețe neexplicabilă. Pe parcursul acestor zile, ea de asemenea se
simte obosită și ghiftuită și mănâncă cantități enorme de dulciuri. Care din următoarele este cel mai probabil
diagnostic?
a. Ciclotimia
b. Tulburarea de personalitate borderline
c. Tulburarea de identitate disociativă
d. Tulburarea disforică premenstruală
e. Tulburarea depresivă minoră
Rs D Simptomele fizice și emoționale ale tulburării dismorfice premenstruale (PMDD) sunt limitate la faza luteală
târzie a ciclului menstrual și se rezolvă la una sau două zile după apariția menstruației. Cu toate că majoritatea
femeilor aflate la vârsta fertilă prezintă unele simptome de PMDD în timpul ciclurilor lor menstruale, numai 5 până la
9% îndeplinesc criteriile pentru diagnostic.

49 O pacientă solicitantă de 25 de ani începe psihoterapia afirmând că ea este pe cât de disperată pe atât de 7
plictisită. Ea declară că pe parcursul ultimelor cinci sau șase ani ea a retrăit periodic anxietate și depresie și a comis
câteva tentative de suicid. Ea de asemenea relevă o varietate de comportamente impulsive și auto-sabotate și
promiscuitate sexuală. Ea se întreabă dacă nu cumva este o lesbiană, deși majoritatea experiențelor sale sexuale au
fost cu bărbați. Ea a finisat abrupt două tentative anterioare de psihoterapie. În ambele cazuri ea era înfuriată pe
terapeut din cauză că el nu era dispus să prescrie medicație anxiolitică. Care din următoarele este cel mai probabil
diagnostic?
a. Distimia
b. Tulburare de personalitate histrionică
c. Tulburare de personalitate antisocială
d. Tulburare de personalitate borderline
e. Tulburare de control al impulsurilor nespecificată în altă parte
Rs D Istoria pacientului și prezentarea simptomelor sunt clasice pentru diagnosticarea tulburării de personalitate
limită. Pacienții cu personalități de frontieră prezintă o istorie a instabilității generalizate a dispoziției, a relațiilor și a
imaginii de sine, începând cu vârsta adultă. Comportamentul lor este adesea impulsiv și auto-dăunător, sexualitatea
lor este haotică, orientarea sexuală poate fi incertă, iar furia este intensă și deseori acționată. Reacțiile gesturilor
suicidare recente sunt frecvente. Schimbările de dispoziție durează de obicei de la câteva ore la câteva zile. Pacienții
descriu adesea sentimentele cronice ale plictiselii și ale goliciunii
50 Un bărbat de 24 ani cu schizofrenie cronică este adus în sala de urgență după ce părinții săi l-au găsit în patul
său și nu erau capabili să vorbească cu el. La examinare, bărbatul este confuz și dezorientat. El are rigiditate
musculară gravă și o temperatură de 39,40 C (1030 F). Tensiunea arterială este înaltă, și el are leucocitoză. Care din
următoarele este pasul cel mai bun în tratamentul farmacologic a acestui bărbat?
a. Haloperidol
b. Lorazepam
c. Bromcriptin
d. Benztropin
e. Litium
Rs C Pacientul are sindrom neuroleptic malign (NMS), o complicație care pune viața în pericol de tratament
antipsihotic. Simptomele includ rigiditate musculară și distonie, akinesia, mutism, obtundare și agitație. Simptomele
autonome includ febră mare, transpirație și tensiune arterială crescută și ritm cardiac. Ratele mortalității sunt
raportate între 10 și 20%. În
în plus față de tratamentul medical de susținere, cele mai utilizate medicamente pentru această afecțiune sunt
dantrolenă (Dantrium) și bromocriptină (Parlodel), deși amantadina este uneori utilizată. Bromocriptina și
amantadina posedă efecte directe ale agonistului receptorului dopaminei și pot servi la depășirea blocadei de
receptori dopaminici indusă de antipsihotice. Dantrolenul este un relaxant direct al mușchilor.

51 Pe parcursul ultimelor trei săptămâni, o fetiță de 15 ani a fost nevoită să aprindă și să stingă lumina de 23 ori
exact la orele 22:30 înainte de a merge la culcare. Ea putea să petreacă de la o oră la două pe acest ritual din cauză
că era nevoită să înceapă de la început în caz că era întreruptă sau pierdea firul numărării. Ea este supărată dacă
poziția sau ordinea obiectelor care le are pe masă este schimbată un pic și nu poate să se oprească din a se îngrijora
pentru siguranța familiei sale. Împreună cu tratamentul farmacologic, care din următoarele terapii a fost dovedit ca
fiind eficient în această tulburare?
a. Terapia prin joc
b. Psihoterapia psihodinamică
c. Terapia de grup
d. Terapia cognitiv-comportamentală
e. Terapia de familie
Rs D Tehnicile de terapie comportamentală, cum ar fi prevenirea expunerii și răspunsului și desensibilizarea, sunt
foarte eficiente la adulți și adolescenți cu diagnostic de TOC. TOC are o prevalență pe parcursul vieții între 0,2 și 1,2%
la copii. Copiii de la 2 ani au fost diagnosticați cu tulburare. Spre deosebire de cazul TOC cu debut adult, obsesiile și
constrângerea sunt adesea ego-sintetice în TOC în copilarie.

52 O fetiță de 7 ani este adusă la terapeut din cauză că părinții acesteia au remarcat că ea se scoală din pat
noaptea, și fiind încă în somn, merge prin casă câteva minute înainte de a se întoarce în pat. Când este forțată să se
trezească pe parcursul unuia din aceste episoade, ea este confuză și dezorientată. Părinții acesteia se tem că ea s-ar
putea accidental răni pe parcursul acestor episoade. Care din intervențiile următoare ar trebui să fie recomandate de
către terapeut?
a. Să spună părinților să mențină un mediu sigur și să monitorizeze simptomele pacientei
b. Să inițieze benzodiazepine în doze mici pe noapte
c. Să inițieze antidepresive triciclice în doze mici
d. Să spună părinților că copilul ar beneficia de la psihoterapia cognitive
e. Internează pacienta în spital și obține EEG
Rs A Tulburarea de somnolență este o parasomnie asociată cu un somn lent. Pacientul este de obicei dificil de
trezit, confuz și amnezic pentru episod. Frecvent la copii, vârste somnambulice cu vârste cuprinse între 4 și 8 ani și,
de obicei, dispare după adolescență. Persoana care încearcă să trezească somnambulul poate fi atacată violent.
Severitatea tulburării variază de la mai puțin de un episod pe lună fără nici o problemă pentru episoadele de noapte
complicate de leziuni fizice la pacient și altele. Nu este recomandat un tratament - mai degrabă, obiectivul este de a
continua să se monitorizeze simptomele pacientului și să se mențină un mediu sigur până când tulburarea se rezolvă
53 O fetiță de 13 ani mormăiește și-și curăți gâtul de câteva ori pe oră și discursul său este des întrerupt de strigăte
aleatorii. Ea de asemenea efectuează activității motorii complexe, idiosincratice așa ca întoarcerea capului spre
dreapta în timp ce închide ochii și deschide gura. Ea poate preveni aceste mișcări pentru perioade scurte de timp, cu
un efort. Care din următoarele este cel mai adecvat tratament pentru această tulburare?
a. Psihoterapie psihodinamică individuală
b. Lorazepam
c. Metilfenidat
d. Haloperidol
e. Imipramin
Rs D Ticurile vocale, cum ar fi mormăitul, lătratul, curățarea gâtului, coprolalia (vorbirea repetitivă a vulgarităților) și
strigătele și ticurile motorii simple și complexe sunt caracteristice sindromului Tourette. Tratamentul farmacologic al
acestei tulburări include neuroleptice și agoniști ai2 (clonidină, guanfacină

54 O femeie de 24 ani este internată în spitalul psihiatric după un gest suicidar. Ea și-a tăiat încheieturile după un
conflict cu iubitul. Acesta este al patrulea gest al acestei paciente, ce are loc după o ceartă cu un părinte sau cu iubit.
În secție, ea neagă că ar fi suicidară, că ea nu halucinează și nu e delirantă. Pacienta cauzează un înalt grad de
dezordine în secție din cauză că mecanismul primar de apărare al ei este clivajul. Care din următoarele afirmații ar fi
adecvate de spus din partea terapeutului pacientului?
a. Tulburarea ei va răspunde rapid la tratament
b. Tulburarea ei ar trebui să cauzeze puțină deteriorare în funcționarea de adaptare
c. Pacientul va avea nevoie de benzodiazepine pentru a controla impulsivitatea
d. Pacientul va avea nevoie de lucru de lungă durată în psihoterapie pentru ameliorare
e. Tulburarea ei va include des perioade de remisiune de până la un an
Rs D Acest pacient are tulburare de personalitate limită. Tulburările de personalitate sunt caracterizate ca modele
profund înrădăcinate, inflexibile, disfuncționale de percepție, gândire și relaționare cu lumea. Tulburările de
personalitate generează, de obicei, relații conflictuale, precum și deteriorarea generală a funcționării adaptive.
Trăsăturile caracteristice ale personalității caracteristice unei tulburări de personalitate sunt, în general, recunoscute
de adolescență sau chiar mai devreme, și de obicei persistă pe toată durata vieții adulte. Ei nu sunt ușor de tratat și,
în general, nu sunt de acord. Câteva îmbunătățiri au fost observate în cadrul unor setări psihoterapeutice pe termen
lung. Utilizarea benzodiazepinelor ar fi contraindicată la pacienții cu această tulburare, deoarece devin ușor
dependenți de substanțe.

55 Un pacient schizofren nu are nici un interes în contactul social sau reabilitare profesională. Afectul său e
aplatizat și el vorbește foarte puțin și petrece majoritatea zilei în fața televizorului, nespălat și nebărbierit. El are
unele idei delirante cronice de persecuție, dar acestea nu au un impact asupra funcționării sale la fel de mult ca alte
simptome. Care din următoarele medicamente antipsihotice ar fi cel mai adecvat în tratamentul acestui pacient?
a. Molindone
b. Haloperidol decanoate 8
c. Chlorpromazine
d. Olanzepine
e. Perphenazine
Rs D Pacientul schizofrenic în această problemă manifestă o prevalență a simptomelor negative (afecțiune plată,
abulie, lipsa motivației). Două medicamente antipsihotice s-au dovedit eficiente pentru simptomele negative:
clozapina și olanzapina. Cu toate acestea, datorită riscului ridicat de agranulocitoză cu clozapină, utilizarea sa este
limitată la cazurile refractare de schizofrenie, dischinezie tardivă severă și simptome psihotice la pacienții cu boală
Parkinson.

56 O femeie de 32 ani se adreseaz ă la psihiatru cu acuza de baz ă de a fi îngrijorat ă „de toate.” Ea declar ă c ă
mereu a fost o „îngrijorat ă”, dar pe parcursul ultimelor șase luni ea devenit practic incapabil ă de a func ționa din
cauza c ă se îngrijoreaz ă pentru o a șa variate mare de lucruri, inclusiv dac ă vor fi sau nu n ăscu ți s ă n ăto și viitorii
ei copii, dac ă so țul are o amant ă, și dac ă pre ședintele actual ajut ă țara s ă se mi ște în direc ția corect ă. Este
diagnosticat ă cu tulburare de anxietate generalizat ă și ini țiat ă pe buspiron. Care din urm ătoarele afirma ții trebuie
oferite pacientului?
a. Buspiron este un benzodiazepine
b. Buspiron va ac ționa foarte rapid, și pacientul ar trebui s ă observe o mic șorare a grijii în urm ătoarele câteva zile
c. Buspiron este cel mai sedativ din medicamentele anxiolitice utilizate de obicei și deci trebuie s ă fie utilizat cu
precau ție în caz de șofaj
d. Buspiron este de trei ori mai potent decât diazepam, la o baz ă per –miligram
e. Buspiron are un poten țial mai mic de abuz decât diazepamul
Rs E Buspirona și benzodiazepinele au structuri chimice diferite. Capacitatea Buspironei este echivalentă cu potența
diazepamului. Deoarece durează aproximativ trei săptămâni pentru apariția efectelor antianxioterapiei, buspirona
nu este utilă pentru tulburările de anxietate care necesită intervenție acută. Buspirona este mai puțin sedativă decât
benzodiazepinele și pare să aibă un potențial mai mic de abuz.

57 O femeie de 42 ani se adreseaz ă la terapeutul s ău din cauz ă c ă a fost depresiv ă pentru ultimele trei luni. Ea
de asemenea a observat c ă a ad ăugat în greutate cu 9 kg f ă r ă efort. Ea observ ă c ă nu are pl ăcere din activitățile
care cândva se bucura și pare obosit ă majoritatea timpului. Aceste simptome au determinat pacienta s ă se retrag ă
de la multe func ții sociale de care cândva se bucura. Terapeutul apreciaz ă pacienta cu diagnoza de hipotiroidie și
începe tratamentul substitutiv. Șase s ăpt ămâni mai târziu, nivelele hormonilor tiroidieni la pacient ă s -au
normalizat, dar ea continu ă s ă se simt ă depresiv ă. Care din urm ătoarele este cel mai adecvat pas în
managementul acestui pacient?
a. Recomandarea pacientului de a începe psihoterapie
b. Cre șterea dozei de hormon substitutiv oferit pacientului
c. Ini țierea tratamentului cu antidepresive
d. De a spune pacientei s ă a ștepte înc ă șase s ăpt ămâni, timp în care dispozi ția se va ameliora
e. Chestionarea pacientei asupra anamnezei abuzului de substan ț e
Rs C Acest pacient suferă probabil de o tulburare a dispoziției secundare unei stări medicale generale, caracterizată
printr-o dispoziție depresivă și pierderea interesului pentru activitățile pe care le-a avut de obicei. Este interesant de
observat că multe dintre aceste tulburări de dispoziție, în special cele cauzate de o afecțiune endocrină, persistă
chiar și după ce starea medicală a fost tratată. În acest caz (și în cazul descris în această întrebare), medicul ar trebui
să înceapă pacientul cu medicamente antidepresive.

58 O femeie de 45 ani a fost violat ă fizic și psihic în propria cas ă de c ătre doi intru și. Ea nu poate s ă - ș i aduc ă
aminte nimic despre incident. Ea este îngrijorat ă de pierderea memoriei cu care ea se mândre ște ca fiind una
excelent ă, și ș i -ar dori s ă - și aminteasc ă fe țele celor doi intru și ca s ă poat ă ajuta poli ția s ă îi identifice. Care din
urm ătoarele afirma ț ii trebuie s ă fie oferite acestei paciente?
a. Este probabil c ă va retr ăi și viitoare episoade de pierdere a memoriei din moment ce a suportat pe acesta
b. În majoritatea cazurilor revin spontan
c. Este probabil c ă va dezvolta un episod depresiv major odat ă ce î și aminte ște incidental
d. Antidepresivele vor ajuta s ă - și recupereze memoria
e. Pierderea memoriei este de obicei ireversibil ă
Rs B Amnezia amovibilă este incapacitatea de a reaminti informații importante, de obicei de natură traumatică,
care nu pot fi explicate prin uitare obișnuită. Amnezia disociată este cea mai frecventă dintre toate tulburările
disociative și este cea mai frecventă în deceniile a treia și a patra a vieții. Deși o mică parte dintre pacienți prezintă
un diagnostic comorbid (alte tulburări disociative, abuzul de alcool, depresie, tulburări de personalitate), majoritatea
pacienților cu amnezie disociativă nu au alt istoric psihiatric semnificativ. Pierderea memoriei se poate extinde de la
minute la ani. Cele mai multe cazuri de amnezie disociativă se rezolvă spontan, de obicei, după eliminarea situației
stresante și a individului în condiții de siguranță. În cazurile care nu se rezolvă spontan, sunt utilizate hipnoza și
interviurile, ajutate de medicamente (benzodiazepine și barbiturice).