UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE

Facultatea de Inginerie Electrică, Electronică și Tehnologia Informației

Automatica Avansata, Productica si Informatica Industriala

REFERAT
Platforme informatice pentru productie si servicii

Indrumator :
Prof. Brezeanu Iulian
Inginer:
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE
Facultatea de Inginerie Electrică, Electronică și Tehnologia Informației
Automatica Avansata, Productica si Informatica Industriala

Bocan Eugen Viorel

Page 2
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE
Facultatea de Inginerie Electrică, Electronică și Tehnologia Informației
Automatica Avansata, Productica si Informatica Industriala

Optimizarea activităţiilor de vânzare,

distribuţie şi facturare

Page 3
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE
Facultatea de Inginerie Electrică, Electronică și Tehnologia Informației
Automatica Avansata, Productica si Informatica Industriala

1.Ce inseamna ERP?

Enterprise Resource Planning (ERP) reprezintă sisteme bazate pe arhitectura
client/server dezvoltate pentru prelucrarea tranzactiilor şi facilitarea integrării tuturor
proceselor, din faza planificării proceselor, dezvoltării productiei, până la relatiile cu
furnizorii, clientiii sau alti parteneri de afaceri. ERP este considerata expresia cea mai
fidelă a interdependentei dintre economic şi tehnologia informational.
Un studiu al pietei ERP indică un procent de 20% pentru organizatiile care au deja
instalate suite integrate, în toate ramurile de activitate, predominante fiind cele cu
activitate de productie. Acelaşi studiu relevă că popularitatea subiectului se va mentine la
aceleaşi cote ridicate, în condiţiile în care 34% din firmele chestionate derulează un
proiect ERP ori sunt în faza incipientă a unui astfel de proiect.
Proiectele ERP sunt adesea asociate cu modificări organizaţionale importante, în
sensul îmbunătătirii modului de desfăşurare a activitătii, ceea ce literatura de specialitate
a consacrat sub numele Business Process Reengineering (BPR), adică Reproiectarea
Proceselor Economice.
Deoarece sistemele ERP oferă integrarea este evident că ele reprezintă mult mai
mult decât proiecte software. Dincolo de schimbările tehnologice, de infrastructura,
beneficiile importante ale ERP derivă tocmai din schimbările la nivelul proceselor
economice, al structurii organizaţionale, al rolurilor şi deprinderilor membrilor
organizatiei, ca şi din activităţile de management al cunoştintelor.
Producătorii solutiilor sunt de câtiva ani într-un proces de cercetare şi adoptare în
solutiile proprii a platformelor e-business. Mai exact, din 1999, clasicele ERP-uri au
îmbrăcat o haină nouă, fiind rescrise şi transformate essential, pentru a cuprinde toate
avantajele Internet şi, implicit, pentru a furniza noi functionalităti pe Internet, în 2000, au
fost lansate pe piata suite e-business ERP.
Subiectul este completat cu două capitole de maximă actualitate, unde integrarea
este cercetată "mai departe" până la nivelul pietelor şi corporatiilor electronice prin
aplicaţii "la modă": Supply Chain Management, Enterprise Application Integration,
Enterprise Service Bus, Business Process Management, Business Process Integration,
Enterprise Nervous System.
Pachetele Enterprise Resource Planning au devenit în anii '90 o prezenta obişnuită
în marile corporatii şi în companiile multinaţionale. A doua jumătate a ultimului deceniu
din secolul XX a însemnat deschiderea lor şi pentru segmentul întreprinderilor medii şi
mici. Iniţiativa generalizării lor a determinat amplificarea popularităţii şi a discuţiilor din
literatura de specialitate, iar primii ani din actualul secol XXI confirmă importanţa
acestui fenomen.

Page 4
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE
Facultatea de Inginerie Electrică, Electronică și Tehnologia Informației
Automatica Avansata, Productica si Informatica Industriala

Într-o definite orientată tehnologic, ERP reprezintă un sistem informaţional

contabil bazat pe interfete grafice utilizator, baze de date relationale, limbaje de generatia
a IV-a, instrumente CASE şi arhitectură client/server. Totuşi, a fost unanimă opinia că,
deşi tehnologia este esentială în realizarea ERP, definitia trebuie să reliefeze ariile
functionale acoperite: contabilitate, productie, vânzare, aprovizionare, stocuri, control de
calitate etc.
Astfel, sistemele ERP sunt pachete de aplicatii formate din mai multe module
care sprijină toate ariile functionale: planificare, productie, vânzare, marketing,
distributie, contabilitate, financiar, resurse umane, gestiunea proiectelor, stocuri, service
şi întretinere, logistică şi e-business. Arhitectura sistemului facilitează integrarea
transparentă a modulelor, asigurând fluxul informatiilor între toate funcţiunile
întreprinderii într-o manieră extrem de transparentă.
Alegerea sistemului ERP potrivit permite beneficiarului să implementeze un sistem
integrat unic, prin înlocuirea sau reproiectarea sistemelor functionale existente.

2.Cum lucreaza ERP?

ERP constă din module software care acoperă toate ariile functionale, structurate
ca de exemplu: marketing şi vânzări, service, proiectare şi dezvoltare de produs,
producţie şi controlul stocurilor, aprovizionare, distribute, resurse umane, finance şi
contabilitate, servicii informatice. Integrarea acestor module este realizată fără duplicarea
informatiilor, cu ajutorul noilor tehnologii de baze de date şi al reţelelor de calculatoare.
Datele reprezintă fundatia unui sistem ERP. Baza de date reprezintă un depozit
central pentru stocarea şi organizarea datelor. Oferta de baze de date comerciale este mai
restrânsă în comparatie cu oferta suitelor ERP: sunt 20 de platforme de baze de date la
sute de aplicatii de tip ERP. Putini sunt furnizorii ERP care au avut succes în dezvoltarea
propriilor platforme de baze de date. Această strategie este mai rar întâlnită, deoarece
presupune un efort sustinut pentru a contracara avantajele oferite de platformele
dezvoltate de firme specializate, deja testate şi cunoscute pe piata.
Programele realizează legătura între bazele de date şi functionalitătile deservite.
Altfel spus, funcţionalitatea este atinsă prin interactiunea dintre programe şi bazele de
date. Programele asigură culegerea datelor, validarea, prelucrarea şi transferul lor, ca şi
exportul datelor către alte medii.
Pentru a obtine informatiile cerute, programele preiau date din bazele de date
create prin alte programe, dar şi din alte surse. Astfel, datele pot fi introduse de operatori,
de la tastatură ori prin preluare directă (scanarea codurilor bară, spre exemplu). Interfetele
devin tot mai importante, o dată cu dezvoltările tehnologice, deoarece asigură
comunicarea mai uşoară între diferite medii. Prin interfete adecvate, programele pot

Page 5
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE
Facultatea de Inginerie Electrică, Electronică și Tehnologia Informației
Automatica Avansata, Productica si Informatica Industriala

prelua date şi din alte surse: Internet, Electronic Data Interchange (EDI), echipamente de
productie, alte programe de aplicaţii.
Rezultatele prelucrării sunt oferite utilizatorilor sub formă de rapoarte, fie afişate
pe ecranul monitorului (display-uri), fie tipărite la imprimantă, dar şi sub formă de fişiere,
care pot fi exportate şi prelucrate cu ajutorul altor medii de lucru.
Prima modalitate de furnizare a rezultatelor - pe ecran - are avantajul
interactivităţii: actualele sisteme ERP au dobândit tot mai multă flexibilitate. Informaţiile
afişate pe ecran sunt diferite în functie de tipul de utilizator care le solicită şi pot fi chiar
personalizate pentru fiecare utilizator în parte.Astfel, după delimitarea câmpurilor de date
solicitate, pot fi operate selectii asupra acestora,sunt posibile sortări după criterii diferite
şi pot fi stabilite niveluri de sumarizare (totaluri, alte calcule). Pe de altă parte, afişarea
diferenţiată a informaţiilor pe categorii de utilizatori este un aspect impus de politica de
securitate a datelor în cadrul organizaţiei, în sistemele ERP de ultimă generate sunt
incluse form-uri (formulare) care afişează informaţiile într-o interfata grafică, cu un mod
simplu şi intuitiv de operare. Utilizatorul poate obţine ad-hoc şi interactiv informaţiile
dorite. Din punct de vedere tehnic, este vorba în primul rând de programarea soft, care a
înlocuit programarea hard. Aceasta permitea scrierea de programe fixe ca şi
funcţionalitate, în care opţiunile sunt limitate la cele avute în vedere iniţial. Programarea
soft a devenit posibilă o dată cu generalizarea interfeţelor grafice utilizator şi se combină
cu programarea vizuală şi cea dirijată de evenimente, în acest mod a fost îmbunătăţită
flexibilitatea aplicaţiilor, nu numai pentru ieşiri, ci şi pentru intrări şi prelucrări de date:
acelaşi program poate fi operat în mod diferit de către utilizatori diferiţi.
În ce priveşte rapoartele, pe lângă posibilitatea de parametrizare a acestora,
sistemele ERP au un generator de rapoarte, cu ajutorul căruia pot fi construite noi
rapoarte, ce nu au fost prevăzute în cerinţele iniţiale. Cel mai des întâlnit este formatul
tabelar (Excel, Lotus 1-2-3 etc.), care poate fi salvat şi exploatat mai apoi cu ajutorul
spreadsheet-ului (pentru analize complexe asupra datelor, calcule suplimentare, grafice).
Această opţiune de export este deosebit de importantă în sporirea functionalitătii de
ansamblu a sistemelor ERP, deoarece elimină cererile de modificare ulterioară a
aplicaţiilor din partea beneficiarilor.
În fine, sistemele ERP pot genera ca ieşiri diferite documente, cu formă şi
conţinut standard: facturi, avize de expedite, NIR-uri, comenzi etc. Dacă în primele
sisteme ERP, nu era posibilă configurarea documentelor de ieşire în forma dorită (firmele
fiind nevoite să modifice formatele), sistemele actuale oferă diverse soluţii pentru
obţinerea ieşirilor în formatul dorit. Sunt utilizate instrumente de proiectare third-party
pentru flexibilitate în definirea ieşirilor. Majoritatea oferă facilităţi grafice, pentru
utilizarea însemnelor firmei (logo/antet specific).

Page 6
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE
Facultatea de Inginerie Electrică, Electronică și Tehnologia Informației
Automatica Avansata, Productica si Informatica Industriala

3.Module functionale

Fiecare furnizor oferă un sistem ERP diferit de al celorlalti, cu un anume grad de

specializare, dar, sub aspectul modulelor de bază, toate sunt identice şi propun aceeaşi
„formulă".
Modulele pachetelor integrate sunt interdependente şi combinate interfunctional,
dar pot lucra şi independent. Sistemele sunt operaţionale pe platforme diferite: UNIX,
Windows NT, Windows 2000, IBMAIX, HP-UX, dar şi Linux.
Sub titlu de exemplu, tabelul următor prezintă modulele de bază ale ofertei SAP
-R/3 System. Noi module sunt adăugate ofertei, ca răspuns la cererea pietei şi a
evoluţiilor tehnologice, în principal tehnologia Internet.

Module de bază în structura SAP R/3 System

Financiar-Contabilitate Control Workflow Gestiunea capitalului fix

Gestiunea proiectelor Mentenanţă Soluţii industriale
Resurse umane Gestiunea materialelor Managementul calităţii
Planificarea producţiei Vânzări §i distribute
Gestiunea investiţiilor Trezorerie

 Aprovizionare (Furnizori) - gestionează procesele de aprovizionare prin

evidenta cererilor de aprovizionare, a cererilor de ofertă, a ofertelor de la
furnizori şi a comenzilor transmise acestora, ca şi a facturilor primite.
Componenta depăşeşte atributiile unei aplicatii de gestiune, fiind un instrument de
optimizare a aprovizionării, care poate determina realizarea de economii. Această
componentă nu poate functiona fără informatiile din fişierele de furnizori (sunt suite în
care acestea două sunt incluse în acelaşi modul).
De asemenea, Aprovizionare se leagă de componenta Stocuri. Alte functiuni vizează:
alegerea celei mai bune oferte, pe baza criteriilor de preţ, conditii de plată şi de livrare,
urmărirea contractelor încheiate cu furnizorii pe durate determinate.
 Vânzări — gestionează activitătile specifice procesului de vânzare:
gestiunea clientilor (foloseşte datele din fişierele de bază), gestiunea
nomenclatoarelor de articole şi preţuri, gestiunea contractelor şi
comenzilor, procesul de livrare şi facturare;

Page 7
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE
Facultatea de Inginerie Electrică, Electronică și Tehnologia Informației
Automatica Avansata, Productica si Informatica Industriala

 Modul B.I.- intr-un mediu de afaceri in permanenta expansiune, in cadrul

companiilor, procesul simplu de initiere a unei actiuni - generare a unui
rezultat - raportare nu mai este suficient.
Luarea celor mai bune decizii, care sa genereze si rezultatele optime, necesita o
permanenta interactiune intre analiza si raportare. Acest instrument este foarte folositor in
special managerilor din cadrul companiei care trebuie sa ia decizii rapide, pe baza unor
informatii corecte si usor generabile, pentru a putea fi intotdeauna cu un pas inaintea
competitiei.
 Modulul de analize financiare al Senior.ERP Suite ofera un instrument
simplu si eficient de generare de rapoarte si instrumente de analiza.
Sistemul permite utilizatorilor crearea unei mari varietati de analize (stocuri, vanzari,
incasari, plati, achizitii, contabile centre de venit si cost), folosind rapoartele de tip CUB ,
folosind tehnologia OLAP, instrumente care pot fi oricand actualizate fara a iesi din
raportul respectiv, printr-un simplu clic.
Avantajele care decurg din folosirea acestui modul sunt:
-Scurtarea timpului de cautare in cantitati mari de date pentru a gasi informatia potrivita,
necesara solutionarii unei anumite situatii;
-Relevarea automata a unor informatii critice ascunse, cu impact puternic asupra
deciziilor;
-Folosirea informatiilor relevante pentru imbunatatirea calitatii deciziilor si cresterea
probabilitatii de a obtine rezultate superioare.
 Modul SFA - este un pachet dezvoltat pentru automatizarea fortei de
vanzare prin agenti. Cu acest pachet, Senior Software se adreseaza
firmelor de import si distributie care doresc sa isi automatizeze forta de
vanzari, pentru a avea o imagine completa si fidela a activitatii agentilor
de vanzari.
Modulul de SFA al Senior ERP.Suite reprezinta o solutie avansata de Automatizare a
Fortei de Vanzari in segmentele moderne de marketing, vanzari si distributie.
Acesta furnizeaza informatiile si este principalul canal de comunicare intre companie si
clientii sai.
Hand-held/ Pda-urile utilizate de agenti confera acestora un instrument facil care permite
colectarea eficienta in format digital a datelor, intr-un timp scurt.
Modulul administreaza si ofera sprijin tuturor modalitatilor de vanzare si distributie.
Acesta permite agentilor de vanzari sa execute activitati variate de vanzari si marketing,
precum:
● Activitati de pre-sales - Preluarea comenzii
● Activitati van-sales - Facturare comanda
● Activitati post-sales - Merchandising si marketing la punctele de vanzare.
Beneficii:

Page 8
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE
Facultatea de Inginerie Electrică, Electronică și Tehnologia Informației
Automatica Avansata, Productica si Informatica Industriala

- grad foarte ridicat de parametrizare si extensibilitate ceea ce face ca solutiile oferite sunt
perfect adaptate necesitatilor fiecarui client in parte
- servicii complete, capacitatea de a livra un sistem integrat la cheie
- implementarea unui astfel de sistem are pentru beneficiar efecte puternice asupra
imbunatatirii activitatii si sustinerea a agentilor de vanzari/merchandising cu informatii
vitale
- permite eliminarea operarii duble, a erorilor umane, permitand astfel reduceri
semnificative de costuri
- de asemenea implementarea unui astfel de sistem permite cunoasterea mai
cuprinzatoare, mai exacta si mai rapida a miscarilor pietii, fluentizarea comunicatiilor
inter- si intra-departamentale si, aspect de importanta majora, imbunatatirea substantiala a
serviciilor si relatiei cu clientii proprii (marea retea de comercianti de toate marimile)
- suport pentru comunicatii on-line bazate pe GPRS sau CDMA.

 Modul Portal Web - site-ul de comenzi on-line (e-commerce) face

parte din categoria aplicatiilor web "business-to-business", adresandu-se
firmelor care au o retea de distributie pentru produsele proprii sau pentru
cele importate.
Prin facilitatile si functionalitatile sale, modulul comenzi on-line va ofera:
-posibilitatea preluarii online de comenzi de la partenerii clienti ai companiei;
- comenzile astfel preluate ajung direct in ERP, persoanele de la facturare trebuind sa le
verifice si sa le transfere in avize sau facturi fiscale;
- reducerea costurilor telefonice, de fax, cu personalul dedicat activitatii de preluare
comenzi atat cele proprii cat si ale partenerilor;
- informatii online, actualizate despre preturi, produse noi, imaginea produselor, starea
comenzilor emise;
- promptitudine in livrari, disponibilitatea de 24 de ore din 24, 7 zile din 7 a site-ului de a
prelua comenzile;
- cresterea calitatii serviciilor oferite si a relatiilor cu partenerii.
Pentru performanta, modulele prezentate trebuie să prezinte următoarele caracteristici:
 asigurarea confidenpalitătii, protetipei si securitătii împotriva accesului
neautorizat la date. Securitatea este realizată la nivel de utilizator, la nivel de
subcomponentă şi la nivel de functionalitate (pe operatii: vizualizare, adăugare,
modificare, ştergere);
 scalabilitatea, adică posibilitatea de a începe implementarea într-o configurate de
bază, adăugând apoi alte module, în functie de resurse şi necesităţi;
 portabilitatea vizează trecerea uşoară de pe o platformă pe alta, în principal la
nivelul aplicatiilor cu bazele de date;
 trasabilitatea asigură urmărirea fluxului unui document prin firmă, dar şi a tuturor
prelucrărilor şi accesărilor aplicaţiei;
Page 9
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE
Facultatea de Inginerie Electrică, Electronică și Tehnologia Informației
Automatica Avansata, Productica si Informatica Industriala

 securitatea, concretizată într-un sistem coerent şi complet care reglementează

drepturile şi restricţiile utilizatorilor pe module, funcţionalităţi, operaţii, până la
nivelul câmpurilor din baza de date;
 parametrizarea (proces numit şi personalizare sau adaptare) permite definirea
regulilor şi convenţiilor de bază specifice modului în care fiecare beneficiar îsi
desfăşoară activitatea.

Există următoarele motive principale pentru care companiile trebuie să instaleze şi

să implementeze un sistem ERP:
1. Integrarea informaţiilor financiare. Atunci când managerul unei companii
încearcă să descopere performanţa de ansamblu a întregii sale companii, el poate găsi mai
multe versiuni ale stării adevărate a firmei. Departamentul financiar are un set de cifre,
vânzările au alt set, şi fiecare departament are o părere diferită despre modul cum
contribuie la obţinerea profitului. Sistemele ERP creează o singură versiune a stării
financiare, care nu poate fi pusă la îndoială deoarece fiecare departament foloseşte
aceeaşi versiune.
2. Integrarea informaţiilor despre comenzile de la clienţi. Sistemul ERP poate
deveni locul unde sunt procesate comenzile de la clienţi din momentul în care acestea
sunt primite de către serviciul de relaţii cu clienţii până în momentul în care produsele
sunt livrate şi este emisă factura pentru comanda respectivă. Păstrând aceste informaţii
într-un singur sistem, (şi nu în mai multe sisteme informatice ce nu pot comunica unele
cu altele), poate fi mai uşor de urmărit traseul unei comenzi, stadiul în care ea se află în
orice moment, şi de asemenea, pot fi coordonate mai uşor toate departamentele firmei,
indiferent de locaţia unde se află.

Prin modulele "Aprovizionare" şi "Desfacere", se oferă un suport activ atât

departamentelor de planificare/urmărire a producţiei, cât şi departamentului comercial
(urmărire derulare comenzi clienţi şi furnizori, planificare/urmărire aprovizionare-
desfacere).

Modulul de desfacere completează şi prelucrează documentele efectuate în cadrul

activităţilor de desfacere (vânzări şi transferuri de articole), oferind facilităţi pentru
înregistrarea, centralizarea şi urmărirea vânzărilor şi pentru administrarea transferului de
articole între diferite gestiuni ale firmei.

Prin completarea şi înregistrarea documentului, se actualizează automat stocurile

articolelor vândute sau transferate. Metoda de actualizare a stocului poate fi FIFO sau cea
a alegerii specifice (în cazul asigurării trasabilităţii) şi se stabileşte în momentul
configurării sistemului.Modulul realizează înregistrarea, modificarea, vizualizarea,
emiterea, ştornarea, ştergerea sau anularea documentelor de desfacere. Fiecare document
Page
10
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE
Facultatea de Inginerie Electrică, Electronică și Tehnologia Informației
Automatica Avansata, Productica si Informatica Industriala

emis se poate tipări la cerere, formatul acestuia de configurează în funcţie de cerinţele

clientului.

Avizele de expediţie către clienţi pot fi facturate (total sau parţial) prin realizarea de
asocieri între facturi şi avize înregistrate la date anterioare facturilor; în momentul
facturării se poate specifica, pentru fiecare articol, cantitatea facturată.

Facturile şi avizele de expediţie pot fi generate pe baza comenzilor primite de la client,

permiţând livrarea totală sau parţială a uneia sau mai multe comenzi. În cazul în care
comanda pe bază căreia se face documentul este cu rezervare de stoc, livrarea se face
numai din stocul rezervat pentru comanda respectivă.

Modulul DESFACERE asigură evidenţa automată a documentelor de vânzare, consistenţa

datelor, regăsirea şi prelucrarea complexă a informaţiilor specifice.

Pentru fiecare articol completat pe un document este afişată cantitatea disponibilă în stoc
în momentul înregistrării documentului.

La înregistrarea unui document sunt puse la dispoziţie ferestre de căutare necesare la

completarea codurilor clienţilor, mărfurilor, modalităţilor de plată, băncilor. Aceste
ferestre oferă posibilitatea regăsirii informaţiei dorite folosind orice criteriu de selecţie. În
orice fereastră se pot adăuga elemente noi, fără a întrerupe înregistrarea documentului.

Consistenţa datelor.

Operaţiile de modificare sau ştergere sunt permise doar pentru documente a căror dată
face parte dintr-o perioadă deschisă atât din punct de vedere comercial cât şi contabil.

Facturile şi avizele de expediţie pot fi generate pe baza comenzilor înregistrate anterior.

În cazul în care comanda s-a rezervat din stoc, factura sau avizul anulează rezervarea şi
scade automat stocul.

Documentele de încasare asociate documentelor de desfacere pot fi înregistrate prin

intermediul modulului ÎNCASĂRI.

Aceste sisteme informatice pot rezolva şi problema politicilor de preţ şi a discounturilor, în

principal, prin găsirea preţului de vânzare funcţie de articol, client şi de politicile de preţ
practicate.

Sistemul gestionează mai multe liste de preţuri, peste care pot fi aplicate diverse politici de preţ
(perioade de promoţie, discounturi la vânzări peste o anumită limită).

Aceste politici de preţ sunt generale, ele trebuiesc adaptate la modul de lucru al fiecărei firme.

Page
11
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE
Facultatea de Inginerie Electrică, Electronică și Tehnologia Informației
Automatica Avansata, Productica si Informatica Industriala

Modulele de aprovizionare şi desfacere cuprind :

- vânzări de mărfuri sau produse din stoc, cu tipărirea facturilor, avizelor de
expediţie, iar la export cu tipărirea invoce-ului;
- intrările de materiale pe bază de facturi, avize de expediţie, cu evidenţierea
diferenţelor constatate la recepţie şi tipărirea de NIR - uri corespunzătoare;
- calculul automat al preţului de import (transport, asigurare, taxe vamale,
comisioane, accize);
- evidenţa condiţiilor de plată pe fiecare furnizor şi client în parte;
- contarea automată a documentelor, conform caracterizărilor contabile
definite în modulul Contabilitatea Financiară;

Rapoarte generate de modulul Desfacere

- Catalog de clienţi;
- Antecalculaţii de preţ (cu posibilitatea definirii de elemente noi de
calculaţie);
- Facturi clienţi (intern sau export);
- Avize de expediţie, retur de marfă;
- Statistici de vânzări:
- Criterii multiple de selecţie: articole, grupe de mărfuri, localităţi, magazine
de desfacere, clienţi, intervale de timp
- Topul vânzărilor, în funcţie de criteriile selectate;
- Calculul preţului mediu de vânzare, cu sau fărî TVA;
- Urmărirea comparativă a vânzărilor pe perioade de timp;

Aprovizionare
- Catalog de furnizori;
- Facturi furnizori (intern sau import);
- Avize de intrare, retur de marfă;
- Recepţia mărfii (fie pe aviz, fie pe factură) cu specificarea diferenţelor pe
NIR;
- Situaţii furnizori (plăti furnizori, solduri pe furnizori);
- Statistici:
- Criterii multiple de selecţie: articole, grupe de mărfuri, localităţi, furnizori,
intervale de timp
- Calculul preţului mediu de aprovizionare
- Urmărirea aprovizionărilor în funcţie de criteriile selectate
-
4.Caracteristici . Avantaje. Dezavantaje

Page
12
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE
Facultatea de Inginerie Electrică, Electronică și Tehnologia Informației
Automatica Avansata, Productica si Informatica Industriala

Principalele caracteristici ale sistemelor ERP sunt:

 sunt pachete software proiectate în medii client/server;
 prelucrează majoritatea tranzact;iilor organizatiei;
 integrează şi unifică procesele economice;
 utilizează o bază de date la nivelul organizatiei, în care datele sunt
introduse singură dată;
 permit accesul la date în timp real;
 oferă suport multivalută şi multilingv;
 sunt adaptate specificului dat de ramura în care operează (diferite ramuri
industriale, servicii, comert, bănci, sănătate etc.);
 permit realizarea de adaptări fără interventia programatorilor.

Avantajele sistemelor ERP

Avantaj Mod de concretizare

Informaţii de calitate Bază de date unică (date consistente si corecte), rapoarte

îmbunătatite

Evitarea redundanţei datelor Baza de date unică elimină operaţiile repetitive de actualizare
şi operaţiunilor (introducere si modificare)

Scăderea timpului de răspuns Rapoarte şi informaţii ad-hoc oferite de sistem

Adaptabilitate Schimbările în procesele economice se reconfigurează uşor în

sistemul ERP

Scalabilitate Structura modulară a sistemului facilitează adăugarea de noi

componente

Sistem de întreţinere Contractul de întreţinere pe termen lung cu furnizorul ERP nu

îmbunătăţit este facultativ, ci face parte din proiectul ERP

Dimensiune colaborativă Module precum CRM sau SCM extind si deschid sistemul
către furnizori si clienţi

Deschidere către Arhitectura sistemelor ERP permite integrarea noilor tipuri de

e-business aplicaţii e-business

Page
13
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE
Facultatea de Inginerie Electrică, Electronică și Tehnologia Informației
Automatica Avansata, Productica si Informatica Industriala

Dezavantajele sistemelor ERP

Dezavantaj Mod de combatere/diminuare

Proiecte consumatoare de timp Implicarea activă a managementului, obţinerea

consensului si acceptului general

Costuri mari Dificil şi nerecomandat

Neconformitatea modulelor Alegerea unui sistem ale cărui arhitectură si componente

corespund proceselor economice, culturii si obiectivelor
strategice ale organizaţiei

Dependenţa de furnizor Analiza atentă a celor două alternative: furnizor unic sau
mai mulţi furnizori, prima însemnând implicarea
furnizorului pe termen lung, a doua oferind sansa alegerii
solutiilor „best of breed"

Complexitate Selectarea doar a modulelor care sunt absolut necesare

Necesitatea extinderii şi dezvoltării Poate fi eliminată, dar va reduce potenţialul sistemului,

ulterioare a sistemului care va deveni la un moment dat ineficient.

În majoritatea cazurilor publicate, eşecul implementării unui pachet de aplicatii integrate

s-a datorat problemelor organizaţional. Într-un top 10 al motivelor se regăsesc:
 tratarea ERP ca pe un sistem software;
 lipsa implicării managerilor executivi (top-manageri);
 concentrarea eforturilor pe instalarea software-ului şi „învătarea" acestuia;
 aşteptări nerealiste în privint;a duratei de implementare;
 utilizarea sistemelor ERP pentru colectarea, prelucrarea datelor şi
obţinerea informat;iilor;
 neimplicare şi neacceptare din partea utilizatorilor;
 implementări realizate de consultanţi şi specialişti externi;
 lipsa pregătirii psihologice corespunzătoare a utilizatorilor;
 comunicare defectuoasă între membrii echipelor de proiect;

Page
14
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE
Facultatea de Inginerie Electrică, Electronică și Tehnologia Informației
Automatica Avansata, Productica si Informatica Industriala

 sproiectul nu a fost pregătit corespunzător ori resursele necesare dezvoltării sale

au fost insuficiente.

Bibliografie

1. Buşe L. Analiza economico-financiară a firmei, SITECH, Craiova,

2007

2. Nistorescu T., Sitnikov C. Management Strategic, Editura SITECH, Craiova, 2003

3. Dragomir Ghe. Managementul Resurselor Umane, Editura Universitaria,

Craiova, 2008

4. Constantinescu D. Managementul Întreprinderii, Editura SITECH, Craiova,

2005

5. Tumbăr C.,M. Vărzaru, I. Management şi gestiune pentru simulări decizionale,

Crăciun, R. Ogarcă Editura Universitaria, Craiova, 2007

6. Liţoiu V Birotică, Editura Universitaria, Craiova, 2005

7. Ţugui, A., Fătu, T., Managementul Resurselor Informatice, Ed. Secom Libris,
Iaşi, 2004

Page
15
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE
Facultatea de Inginerie Electrică, Electronică și Tehnologia Informației
Automatica Avansata, Productica si Informatica Industriala

Logic Theorist

Primul program de inteligență artificială (primul program special proiectat pentru a imita
abilitățile de rezolvare a unei probleme de oameni) a fost creată în 1955-1956 de Herbert
Simon, Allen Newell și John Shaw.

Herbert Simon Alexander (1916-2001), un castigator al Premiu Nobel (în economie), din
1978, a fost un american politolog, economist, sociolog și psiholog, a carui cercetare a
variat de-a lungul domeniile psihologiei cognitive, științe cognitive, informaticii,
administrarii publice, economiei, management, filosofia științei, sociologie și științe
politice. Cu aproape o mie de publicații extrem de citate, el a fost unul dintre oamenii de
știință care u influentat cel mai mult societatea secolului XX.

Simon era consulant al RAND Corporation la începutul anilor 1950, și în timp era acolo
a vazut o imprimantă printand o hartă, folosind litere obișnuite, cifre și semne de
punctuație ca simboluri, el si-a dat seama că o mașină care putea manipula simboluri
astfel ar putea la fel de bine simula procesul de luare a deciziilor și, eventual, chiar
procesul gândirii umane.

Programul care a tipărit harta a fost scris de Allen Newell (1927-1992), un om de stiinta
al RAND Corporation ce a studiat teorie logistică și organizare. Pentru Newell,
momentul decisiv a fost în 1954 cand a urmărit o prezentare programarii modelelor și
dintr-o dată înțeles modul în care interacțiunea dintre unități simple, programabile ar
putea realiza un comportament complex, inclusiv comportamentul inteligent al ființelor
umane.

Newell și Simon a început să vorbească despre posibilitatea de a invata masinile să se

gândească. Primul lui proiect a fost un program care putea dovedi teoreme matematice,
cum ar fi cele utilizate de Russell și Whitehead in Principia Mathematica. Newell a
inrolat ajutorul unui programator de la RAND, John Clifford Shaw (1922-1991), pentru a
dezvolta programul.
În vara anului 1956, John McCarthy, Marvin Minsky și Claude Shannon au organizat o
conferință la Dartmouth College pe tema a ceea ce ei numeau „inteligență artificială“ (un
termen inventat de McCarthy pentru ocazie). Simon și Newell au prezentat cu mândrie
grupului Logic Theorist și au fost oarecum surprins când programul a primit cu oarecare
caldura . Mai târziu Simon destainuie: Ei nu au vrut să audă de la noi, și nu am vrut să
auzim de la ei: am avut ceva să le aratam! ... Într-un fel a fost ironic pentru că am facut
deja ceea ce ei cautau, după; și în al doilea rând, ei nu au fost prea atenti

Page
16
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE
Facultatea de Inginerie Electrică, Electronică și Tehnologia Informației
Automatica Avansata, Productica si Informatica Industriala

Cliff Shaw a codat Logic Theorist folosind o versiune timpurie a IPL (Information
Processing Language) limbaj de programare, ce rula pe un calculator de la centrul de
cercetare RAND din Santa Monica .

Logic Theorist a infiintat domeniul programării euristice și în curând a dovedit 38 din

primele 52 de teoremele di capitolul 2 al Principia Mathematica. Dovada unuia dintre
teoremele a fost surprinzător mai eleganta decât dovada produs laborios de mână chiar de
Russell și Whitehead. Simon a fost capabil să arate noua dovada lui Bertrand Russell
însuși, de care acesta a fost foarte incantat.

O descriere detaliată a Logic Theorist poate fi găsita într-un memorandum RAND din
1963.

Spacewar game

Spacewar nu a fost primul joc de calculator creat vreodată (să menționăm doar OXO al
lui Alexander Douglas și Tenis pentru doi al lui William Higinbotham), dar are un loc de
necontestat în începutul erei computerului și istoria jocurilor pe calculator. Spacewar a
fost primul joc ce a obține recunoașterea pe scară largă, și este, în general, recunoscut ca
fiind primul din joc din categoria (genul ) „shoot-'em“ up“

Spacewar joc a fost inceput în 1961 de către tânărul programator de calculator de la MIT
Steve „Slug“ Russell (născut în 1937), care a fost inspirat din scrierile timpuriiale
autorului de science fiction Edward Elmer Smith
.

Russell a scris Spacewar pe un PDP-1, un mini-computer interactiv timpuriu DEC

(primul computer comercial-time sharing), care a folosit un catod cu raze de afișare de
tip tub și o tastatură de intrare.

Spacewar a fost un joc pentru doi jucători, fiecare jucător preia controlul unei nave
cosmice și încearcă să-o distrugă pe cealaltă. O stea masivă în centrul ecranului trage
catre ambele nave (numite „the needle “ și „the wedge “) și este nevoie de indemanare
pentru a evita sa cazi în ea. În caz de urgență, un jucător poate intra în hiperspațiu pentru
a reveni la o locație în mod aleatoriu pe ecran, dar numai la riscul de a exploda în cazul
în care este folosit prea des (exista o probabilitate tot mai mare ca nava sa explodeaze cu
fiecare utilizare).

Steve Russell avea nevoie de aproximativ 200 de ore de muncă pentru a programa prima
versiune a Spacewar, și el a fost ajutat de prietenii săi de la fictivul „Institut Hingham“:

Page
17
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE
Facultatea de Inginerie Electrică, Electronică și Tehnologia Informației
Automatica Avansata, Productica si Informatica Industriala

Martin Graetz și Wayne Wiitanen. Caracteristici suplimentare au fost ulterior dezvoltate

de Dan Edwards si Peter Samson.

Jocul sa răspândit rapid la alți programatori, care au început sa creeze propriile lor
variante, ce includea caracteristici, cum ar fi mine spatiale, dispozitive de invizibilitate,
și chiar și o versiune în perspectivă first-person, jucata cu două ecrane, care simula
vedere din perspectiva fiecarui pilot din cabina de pilotaj. A devenit extrem de popular
și a fost portat pe scară largă în alte sisteme .

Page
18