Cojocaru Ioana Lakatos Annamaria Popescu Mariana

Reabilitarea fondului construit

Declarație de intenție – Cartierul Aviației

Situat în nordul Bucureștiului, cartierul Aviației, în forma sa actuală s-a construit după
anul 1980 și este alcătuit cu precadere din blocuri de locuințe colective cu regim mic de înălțime
( P+3, P+4). Acestea au fost ridicate în urma demolării cartierului de case Herăstrau, fiind de fapt
și ultimul ansamblu de blocuri construit în vremea comunismului din București. Încă din anii
constituirii, zona era foarte cautată, cartierul fiind considerat unul select, dedicat în special
personalului armatei, poliției si aviației. Poziția sa actuală în oraș este, de asemenea, una
favorabilă, aflându-se în apropierea principalului centru de afaceri al orașului, într-o zonă
efervescentă si travestată continuu de oameni diverși, o zona cu un potențial imobiliar ridicat.

Referitor la tipurile de funcțiuni, cartierul de blocuri este exclusiv alocat locuirii,

singurele zone cu o funcționalitate diferită și anume spațiile destinate comerțului, fiind prezente
la parterul blocurilor dinspre bulevardele principale, unde se creează o ,,galerie’’ comercială de-a
lungul trotuarelor. Înspre interiorul cartierului, există o singură insulă de case, unde se remarcă o
mixitate funcțională între locuințele individuale și diferitele magazine și spații destinate în
principal serviciilor. O influență importantă provine din zona centrului de afaceri, de asemenea,
care polarizează spațiul urban din mai multe puncte de vedere: atât pozitiv, din punctul de vedere
al multitudinii de funcțiuni ce deservesc zona, dar și negativ, în ceea ce privește traficul intens.
Referior la circulații, cartierul este conectat cu restul orașului prin intermediul bulevardelor mari
(auto), dar și al mijloacelor de transport public, de la autobuze și tramvaie și până la metrou. Cu
toate acestea un aspect de menționat ar fi intensitatea crescută a traficului, cu precadere
dimineața și seara, motivul fiind cel menționat anterior. Situația locurilor de parcare reprezintă
de asemenea, un punct slab al zonei, numarul mașinilor depășind capacitatea locurilor destinate
parcării acestora. De-a lungul timpului, au facut facute demersuri pentru rezolvarea acestei
probleme, străzile cu dublu sens devenind cu sens unic. Totuși, locuitorii cartierului nu sunt
nevoiți să călătorească departe de casă pentru a-și satisface majoritatea activităților uzuale,
cartierul beneficiind de toate funcțiunile necesare locuirii în împrejurimi, de la spații comerciale
(magazine, mall), parcuri(Herăstrau), școli/grădinițe și până la spații destinate sănătății. Din
punctul de vedere al valorii imobiliare, aspectele anterior enunțate ridică nivelul prețului în zonă,
cartierul Aviației devenind unul dintre cele mai căutate cartiere ale orașului, proximitatea față de
locul de muncă (centrul de afaceri) fiind și acesta un ,,plus” evident. În ceea ce privește aspectul
social, locuitorii sunt cu precadere tineri corporatiști, aceștia nefiind neapărat rezidenți de mult
timp în zonă. De asemenea, populația îmbătrânită este mai redusă decât în alte cartiere
„dormitor” din București, procentul copiilor fiind prin opozitie crescut. Apropiindu-ne de
ansamblul studiat spre reabilitare acesta se organizează în jurul unei curți interioare, având două
fațade (cele scurte) către nord și sud, cele lungi privind către est respectiv vest. În curtea
Cojocaru Ioana Lakatos Annamaria Popescu Mariana

interioară, ce devine un laimotiv al zonei, acest tip de organizare fiind repetat de mai multe ori în
interiorul cartierului, exista o parcare, potențialul său nefiind din pacate atins în prezent.

Având ca temei cele enunțate mai sus, propunerea noastră ia în considerare în primul
rând orientarea cardinală, înăltimea de P+6 fiind alocată zonelor ce nu umbresc spațiile de locuit
din celelalte tronsoane de bloc, existând și o zona unde supraetajarea a fost evitată în mod expres
ca urmare a unui studiu de însorire. Referitor la volumetrie, aceasta este compactă, având un joc
de plin și gol la ultimul nivel dat de logiile apartamentelor. Cu privire la funcționalitate, locuirea
este funcțiunea principală, având totuși și spații comune/publice de care locuitorii cartierului pot
beneficia. Acestea sunt: o zonă de birouri destinată antreprenorilor locali (dat fiind numarul
crescut al tinerilor), un afterschool, unde scenariul imaginat presupune îngrijirea copiilor de către
bătrânii din bloc, astfel se realizează o mai bună coagulare a comunității și o zonă destinată
sportului, de asemenea având ca temei prezența crescută a tinerilor, mai ales corporatiști, al caror
stil de viață include sportul ,,la îndemană”. Referitor la aparatamentele propuse, acestea
beneficiază de un partiu în concordanță cu rigorile prezentului, având suprafețe mai mari decat
cele ale blocului existent, un aspect important pe care echipa noastra a mizat în realizarea lor,
fiind acela ca fiecare apartament să beneficieze de logii și balcoane.

Pentru zona actualei parcări, respectiv curtea interioară, se propune realizarea acesteia
(parcarii) semi-îngropat, pentru ca dala de deasupra acesteia sa devină un parc, de care pot
beneficia toți locuitorii ansamblului și cartierului. Amenajările mizează pe crearea spațiilor
diverse, adaptate tuturor vârstelor.

Referitor la materialități, structura etajelor 5 și 6 va fi realizată din metal (stâlpi și grinzi),

pe terasa blocului existent, fiind propus un etaj tehnic ce va avea menirea sa preia încărcările
suplimentare. În ceea ce privește finisarea exterioară, propunerea își dorește sa aibă un aer
minimalist, fiind folosită tencuială decorativă albă pentru zona reabilitată, iar pentru propunere
tablă fălțuită în nuanțe deschise (ocru). Ca accent, se propune introducerea unor elemente
realizate tot din tablă în aceeași nuanță ca cea anterior menționată, care încadrează golurile
ferestrelor blocului existent. De asemenea, pentru estetica fațadelor, balcoanele vor fi încadrate și
ele în același finisaj, precum o ilustrează atât planșele cât și schemele conceptuale, creându-se un
joc al acestora ce leagă blocul existent de supraetajarea propusă.

În concluzie, propunerea mizează pe o încadrare cât mai bună in context, luând în

considerare atât factori referitori la funcționalitate și circulații, cât și la evoluția istorică și socială
a zonei, dar și la potențialul acesteia de dezvoltare.