Industria produselor de slăbire

Oprah Winfrey a dat startul unei manii a dietelor în 1988, atunci când a apărut în emisiunea ei de
televiziune în blugi Calvin Klein mărimea 10 și s-a lăudat că a pierdut 67 de kilograme prin utilizarea
programului Optifast, elaborat de compania Sandoz Nutrition. În ziua în care Oprah a făcut anunțul,
Centrul de medicină preventivă din cadrul Spitalului Universitar din Philadelphia a primit 500 de apeluri
privind produsul Optifast. De atunci, industria dietelor a crescut cu câte 15% pe an, ajungând la o cifră
totală de afaceri de 3 miliarde de dolari pe an.
Principalii concurenți în 1992, atunci când piața produselor de slăbire a atins punctul maxim, erau
următorii:
Weight Watchers International: 1,3 miliarde $
Nutrisystem, Inc.: 764 milioane $
Dieta Center, Inc.: 275 milioane $
Thompson Medical Company (Slim-Fast): 260 milioane $
Sandoz Nutrition (Optifast): 120 millioane $

Programele de slăbire au fost vândute prin susținerea oferită de celebrități, de exemplu Lynn
Redgrave a făcut reclamă pentru Weight Watchers, Susan Saint James pentru Diet Center. Pe la mijlocul
anului 1990, senatorul Ron Wyden din Oregon, pe atunci președinte al Subcomisiei pentru afaceri mici și
mijlocii a cerut reprezentanților industriei să explice tacticile lor de vânzări. În urma acestor audieri ,
Wyden a arătat că 90% dintre persoanele care folosesc aceste diete,își recapătă greutatea pierdută într- un
timp scurt, chiar mai puțin de doi ani. Wyden a întrebat de ce angajații acestor programe sunt numiți
specialiști, când în realitate ei nu au expertize și sunt agenți de vânzări.Directorul general al Weight
Watchers a depus mărturie, afirmând că unele companii au compromise programele de slăbire rapidă și
promisiunile nu au încetat să crească. Chiar înainte de audierile House, nouăsprezece femei au dat în
judecată Nutrisystem și Jenny Craig Inc, în Dade County (Miami), Florida, pentru faptul că programele de
slăbire le-ar fi cauzat probleme la vezica biliară. Șaptesprezece dintre femei au trebuit să suporte o
operație de scoatere a vezicii biliare după ce au participat la programul Nutri/System, chiar dacă anterior
nu avuseseră niciun diagnostic în această privință. Ca răspuns, Nutrisystem a declarat că persoanele obeze
sunt vulnerabile la o varietate de boli, inclusiv ale vezicii biliare. Compania a etichetat acuzațiile ca fiind
„atent orchestrate”.
Nutrisystem a fost forțată să falimenteze, dar s-a reînființat în 1993, cu un nou acționariat și o
nouă filozofie de pierdere în greutate, care includea încurajarea exercțiilor în sălile lor. Un consultant de
marketing a observat cu privire la industria produselor de slăbire că piața serviciilor nutriționale este atât
de mare încât chiar dacă pierzi unii clienți vei câștiga imediat alții. Același consultant spunea că într-o
anumită măsură, în această industrie, marketingul este mai improtant decât produsul.
În 1991, Comisia Federală de Comerț (FTC) a acuzat Optifast, Medifast și Ultrafast că au făcut
afirmații de marketing înșelătoare și nefondate. Agenția a considerat drept nefondate afirmațiile de tipul
„Vei avea tot ce ai nevoie pentru a-ți menține sub control greutatea pentru tot restul vieții”, care puteau fi
găsite în unele reclame. Wyden a declarat că reclamațiile FTC împotriva celor trei companii sunt doar
începutul, problema fiind dacă standardele impuse se vor aplica întregii industrii.
Pe la jumătatea anului 1992, FTC a încheiat ancheta privind publicitatea înșelătoare la produse de
slăbit și a emis o serie de linii directoare privind acest tip de publicitate. Reclamele de tip „înainte și
după” trebuiau să includă fotografii ale clienților tipici, nu ale celor mai de succes, iar pretențiile de
menținere a greutății trebuiau să fie fundamentate.Liniile directoare ale FTC au fost rezultatul studiilor
National Institutes of Health, care constatau că apoape toți cei care au ținut dietă și au folosit produsele de
slăbit au câștigat într-un an două treimi din greutatea pierdută și întreaga greutate în termen de cinci ani.
Ca urmare a noilor prevederi ale FTC, Food and Drug Administration (FDA) a anunțat că va
decide dacă fenilpropanolamina va putea fi folosită în continuare ca inhibitor de apetit. Acțiunile în
instanță privind răspunderea producătorului au continuat. Între timp, alarmată de bolile cauzate de
produsele de slăbit, Oprah Winfrey a anunțat că nu va mai folosi niciodată un astfel de produs.Un
sociolog american, Susie Orbach, afirmă că în fiecare an 50 milioane de americani încep să țină regim și
remarcă faptul că cu 22 de ani înainte problemele alimentare afectau doar un număr limitat de femei de
30-40 de ani, în vreme ce acum afectează fete de 9 ani, dar și femei de 60 de ani.
Primele două companii din industrie – Jenny Craig și Weight Watchers – au fost citate de FTC în
octombrie 1993, pentru publicitate înșelătoare. Alte trei companii au căzut de acord cu FTC să nu
reprezinte greșit performanța programului, să pună la dispoziție datele disponibile și să menționeze pe
etichetă că pierderea în greutate poate fi temporară.
Departamentul pentru problemele consusmatorilor din New York a fost primul care a impus
reglementări pentru centre de dietă, a căror încălcare poate conduce la amenzi de 5000 de dolari:
1. Centrele trebuie să posteze în mod vizibil un afiș privind drepturile consumatorilor și să îi
informeze pe aceștia că pierderea rapidă în greutate poate conduce la probleme grave de sănătate și că
doar schimbarea stilului de viață, constând într-o alimentație sănătoasă și în exerciții fizice, poate aduce o
pierdere permenntă de greutate.
2. Toate centrele trebuie să ofere, de asemenea, fiecărui client potențial un exemplar al
Drepturilor consumatorului.
3. Toate centrele trebuie să ofere potențialilor clienți informații privind costurile ascunse ale
produselor sau ale testelor de laborator necesare.
4. Toate centrele trebuie să îi anunțe pe cei care țin dietă care este durata așteptată a programului.
Acțiunile FTC împotriva publicității false au condus la o reducere cu 15% a veniturilor industriei
produselor de slăbire.
În anul 1997, Societatea Americană de Medicină Bariatrică a dat publicității un document care se
referă la preocupările sale cu privire la utilizarea medicamentelor împotriva obezității, cum ar fi Redux și
fen-Phen, alături de promisiunile producătorilor privind creșterea permanentă în greutate. Apariția unor
noi medicamente împotriva obezității a condus la deschiderea unor noi clinici, concentrate în întregime pe
pastile și rețete, cu un total de 18 milioane de rețete lunare emise de cele mai multe ori nu pentru pacienți
obezi în sens clinic, ci pentru cei care voiau să piardă 3-5 kilograme.
Un studiu din anul 1997 a constatat o afecțiune a valvei cardiace în rândul utilizatorilor de fen-
Phen, iar FDA a retras de medicamentele de slăbire de pe piață. Cei care au folosit aceste medicamente a
început litigii. Vânzările de medicamente anti-obezitate a ajuns la aproape 500 milioane de dolari în 1996,
dar în 1998 a scăzut la 28,8 milioane de dolari. Centrele de dietă care se bazează pe cele două
medicamente au fost, de asemenea, chemate în instanță și multe, bazate numai pe prescrierea de
medicamente, au fost închise. Clieții s-au plâns că nu au primit suficiente avertismente.
La începutul anului 1998, un studiu pe 1.072 de persoane, finanțat de către societatea-mamă a
producătorilor de Redux și Pondimin au găsit doar o rată de 6,5-7,3% de pacienți cu probleme la valva
cardiacă între cei care au luat medicamentele, față de 4,5%, la pacientii care au luat placebo. Un cardiolog
a etichetat diferența ca „irelvanată statistic”. Totuși, interdicția emisă de FDA s-a menținut și procesele au
continuat.
 Au continuat să apară noi produse pentru scăderea în greutate, care accelerează metabolismul și
inhibă pofta de mâncare. Metabolife International, Inc. a condus o campanie agresivă pentru a contracara
relatările negative din mass-media cu privire la efectele adverse ale medicamentului Metabolife, care,
susține compania, accelerează metabolismul și reduce appetitul. În 2002, FDA a început o anchetă privind
Metabolife și alte produse care conțin ingredientul numit efedrină, cunoscut de asemenea sub numele de
ma huang, un supliment pe bază de plante, foarte frecvent utilizat în multe produse de pierdere în
greutate. Metabolife a atins vânzările maxime de 1 miliard de dolari la sfârșitul anilor 1990. În anul 1999,
mai mult de 12 de milioane de oameni foloseau produse care conțin efedrină, dar FDA a devenit
îngrijorată atunci când s-au înregistrat cel puțin șaptezeci de decese și peste 1.400 de cazuri de efecte
adverse legate de efedrină. Efectele adverse au inclus tensiune arterială, insomnie, nervozitate,
tremurături, dureri de cap, convulsii, atacuri de cord și accidente vasculare. În 2005, FDA a ridicat parțial
interdicția privind efedrina. Există încă limite privind utilizarea efedrina în alte produse, precum și limite
privind disponibilitatea pentru consumatori. Un tribunal federal a menținut interdicția contestată de o serie
de producători.
Între timp, FDA a descoperit ca Metabolife nu a răspuns la peste 13.000 plângeri de sănătate cu
privire la produsele efedrină, iar procesele au inceput sa erupă peste tot în țară. Michael Ellis, fondatorul
si directorul general al Metabolife, a fost pus sub acuzare în iulie 2004 pentru faptul că a mințit FDA si,
de asemenea, pentru evaziune fiscală. Ellis și Metabolife, au fost acuzați că au dezinformat FDA și au
încercat să influențeze și să împiedice procedurile efectuate de FDA cu privire la reglementarea
suplimentelor alimentare care contin efedrină.
Metabolife a declarat faliment sub prevederile Capitolului 11 și, fiind în imposibilitatea de a
asigura un cumpărător pentru companie, continuă în afaceri cu un nou director general, Ronald
Cunningham. Metabolife nu mai pune pe piață produse cu efedrină, dar produce alte tipuri de produse de
dietă și produse pe bază de plante. Blevins și Ellis au rămas în consiliul diirector al Metabolife. La data de
6 noiembrie 2007, domnul Ellis a pledat vinovat pentru faptul că a mințit FDA atunci când a afirmat că
Metabolife nu a primit plângeri din partea consumatorilor. Procesul a arătat că Ellis a ascuns mai mult de
10.000 de plângeri ale clienților
Jenny Craig a început să folosească o strategie bazată pe celebrități pentru introducerea pe piață a
programului său de pierdere în greutate, iar prima clienta a fost Monica Lewinsky. În 2007, un ceai verde
ceai care ajută la reducerea apetitului au fost subiectul unui show găzduit de Oprah Winfrey.

Intrebari si raspunsuri :

1. Presupunând că obțineți un loc de muncă part-time pe postul de „consilier de slăbire", cu

ajutorul unui program de pierdere rapidă în greutate. Ai avea vreo constrangere etica în ați executa jobul ?
Nu,nu aș avea o constrângere morală deoarece ar fi jobul pe care mi l-am ales și rolul
meu ar fi de promovare al unor produse sau servicii. Practic, nu aș obliga pe nimeni să
achiziționeze și să utilizeze aceste produse,fiind doar o strategie de marketing. Produsele ar fi
adresate unei anumite categorii de persoane care sunt suficient de mature să pună în balanță atât
avantajele, cât și dezavantajele.
2 Nu vor oamenii doar să slăbească rapid ? Cum ar fi daca le-ai spune că se pot îngrașa la loc și
că pot avea probleme de sănătate, dar ei ar decide să continue? Tu și produsul tău ați adera la un
standard moral de dezvăluire totală și ai lasa la libera alegere ?
 Oamenii își doresc să slăbească rapid, dar de cele mai multe ori nu mai țin cont de consecințele
pe care le poate avea o slăbire accelerată. Dacă aceștia ar decide să continue, chiar dacă le-am spus că
se pot îngrășa și pot avea probleme de sănătate, probabil că i-aș lăsa să facă cum consideră,deoarece
fiecare e liber să își ia propriile decizii și să suporte consecințele. Cu siguranță i-aș da și exemple din viața
reală, dar decizia finală aparține fiecăruia. Nicio companie nu își dezvăluie în totalitate informațiile
privind produsele, ci doar informațiile necesare pentru ați da seama ce conține și ce poate produce acel
produs.

3. Industria dietelor face bani din motivație temporară? Sau industria dietelor oferă doar
motivație temporară?
Interesul industriei dietelor de slăbit este de a atrage cât mai multe persoane pe piață și astfel
pentru a avea profituri cât mai mari. Faptul că rezultatele pentru industrie sunt mari doar pe termen
scurt la apariția unui produs nou, înseamnă că industria oferă doar motivație temporară, clienții sunt
atrași doar pe moment. O parte din clienți nu reușesc să ducă la bun sfârșit dieta, iar alții sunt
dezamăgiți de rezulultatele diferite.

4.Sunt reclamele pentru pierderea in greutate derutante?

Cu sigurață există și reclame pentru pierderea în greutate derutante, deoarece sunt create
pentru a atrage câți mai mulți viitori utilizatori, iar lucrurile nu stau în realitate așa cum sunt prezentate
la televizor sau în alte surse mass media. Sunt derutante și pentru faptul că producătorii încearcă să
caute formula magică, pentru a reuși să intre în mintea consumatorilor ducând la achiziția produselor.
Aceștia pot avea diferite strategii, printre care se numără și promotiile.

5. Weight Watchers, care în 1994 a înregistrat o pierdere de 50 de milioane de dolari, a început un

nou program, care pune accentul pe alimente sănătoase, prevenirea bolilor de inimă și exerciții fizice.
Acest tip de program evita problemele etice ale programelor de slabit rapid?

6 Având în vedere problemele Redux și fen-Phen, ce concluzie se poate trage în privința

industriei dietelor? Cum ar arăta o abordare etică a managementului unei clinici de pierdere în greutate?
Există un conflict inerent între abordarea bazată pe pierderea rapidă in greutate și realitatea pierderii în
greutate și cea a managementului acestor clinici?
La început industria a fost mai preocupată să își atragă venituri decât de sănătatea oamenilor și
astfel până la prima apariție a afecțiunii valvei cardiace nu s-au efectuat testele necesare pentru evitarea
acestui lucru . În ciuda acestor întâmplări producătorii au scos noi medicamente la fel de nocive care au
condus în unele cazuri chiar și la deces.
Clinica trebuie să le ofere consumatorilor produse testate suficient dar și informații încât
să nu le pună viața în pericol . Pentru o buna funcționare compania trebuie să pună sănătatea
oamenilor pe primul loc înainte de interesul financiar și să le spună în detaliu ceea ce implică
consumarea acestui produs.
Există un conflict între managementul acestor clinici și realitatea pierderii în greutate
deoarece în dorința de a avea câți mai mulți client, managerii omit anumite informații iar
pierderea în greutate nu este atât de rapidă așa cum susțin aceștia.
 7. Ce ai învățat despre industria dietelor din cazul Metabolife, din interdicția, procesele și
punere sub acuzare din acest caz?
În cazul Metabolife s-a urmărit interesul financiar aceștia neținând cont de numeroasele
plângeri care s-au făcut cu privire la produsele efedrină . Dacă Michael Ellis nu ar fi mințit în
legătură cu plângerile de sănătate și ar fi răspuns la ele și ar fi luat măsurile necesare la timpul
respectiv probabil compania nu ar fi dat faliment .
În urma acestui caz observăm că și cele mai mari companii dau greș dacă nu au un
management etic corespunzător.
8. De ce considerați că produsele de slăbire continuă să aibă un loc în showul lui Oprah Winfrey?
Ce răspundere legală și morală au părțile responsabile pentru afirmațiile făcute în reclamele la produsele
și programele de slăbire?
Produsele de slabire continuă să aibă loc în show-ul lui Oprah Winfrey deaorece lumea își
recapătă încrederea când văd că aceste produse sunt promovate de celebrități atât de mari .