Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cristian Herman - Teza Doctorat PDF
Cristian Herman - Teza Doctorat PDF
DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCŢII
TEZĂ DE DOCTORAT
CONTRIBUŢII LA ÎMBUNĂTĂŢIREA CONDIŢIILOR
DE SIGURANŢĂ ŞI CONFORT PE LINIILE FERATE
URBANE
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC:
prof. dr. ing. GAVRIL KÖLLŐ
Cuprins
CUPRINS .......................................................................................................... 2
2
Teză de doctorat
3
Cuprins
4
Teză de doctorat
LISTA FIGURILOR:
5
Lista figurilor
6
Teză de doctorat
7
Lista tabelelor
LISTA TABELELOR:
8
Teză de doctorat
9
Particularităţi ale liniilor ferate urbane
10
Teză de doctorat
⇒ [mm] (1.1.)
11
Particularităţi ale liniilor ferate urbane
dh x dh x dx h ef V h ef
Vr iV V Vr max l min [m] (1.2)
dt dx dt 1000 l 1000 Vr max
12
Teză de doctorat
dI x dI x dx I dI
v x
dt dx dt l dt max
dI
Pentru x 75 mm/s se obţine:
dt max
v I max V 90 V
l min l min [m] (1.5)
75 3,6 75 3
dI
Pentru x 90 mm/s rezultă:
dt max
V
l min [m] (1.6)
3,6
V2
Se observă că h ef h I h ef 11,8 I [mm] (1.7)
R
Se menţionează că în cazul căii de rulare înglobate în carosabil aceste
condiţii se corelează cu condiţiile locale.
Între două curbe succesive de sens contrar, în linie curentă, trebuie introdus
un aliniament de cel puţin 10 m.
În cazul liniilor de tramvai având ecartament normal abaterea maximă la
ecartament la construcţie este de - 2…0 mm. Supralărgirea căii de rulare (realizată
cu şine de tramvai având lăţimea canalului mai mare de 42 mm sau cu şină de cale
ferată) se calculează în funcţie de caracteristicile materialului rulant. În cazul şinelor
de tramvai având lăţimea jgheabului de cel mult 42 mm nu se prevede supralărgire în
curbe.
Distanţa dintre axele căilor de rulare alăturate în aliniament trebuie să fie de
cel puţin 3 m la care se adaugă (în cazul amplasării stâlpilor de susţinere a liniei de
contact între firele duble) diametrul acestor stâlpi, dar nu mai puţin de 50 cm. Nu se
amplasează stâlpi în axa căii de rulare duble în curbă dacă raza curbei este mai mică
de 50 m. În depouri sau platforme de parcare distanţa minimă între axele căilor
alăturate este de 4 m. În curbe se adaugă sporuri în funcţie de suprafeţele de
măturare ale vagoanelor. În figura 1.4 sunt prezentate date privind gabaritul pentru
calea de rulare a tramvaielor fără stâlpii de susţinere a liniei de contact amplasaţi în
ax, cu sau fără refugii pentru pietoni (dimensiunile în mm).
În figura 1.5 este prezentată schema pentru calculul gabaritului pentru calea
de rulare dublă în curbă.
13
Particularităţi ale liniilor ferate urbane
50
ic [%]; imax c imax ic [ % ] (1.8)
R
Curbele pot fi arce de cerc cu sau fără racordări, cu sau fără supraînălţări. În
cazul C.F.I. cu ecartament normal curbele în plan sunt conform tabelului 1.1.
14
Teză de doctorat
Razele minime [în m] ale curbelor circulare sunt date în tabelul 1.3.
15
Particularităţi ale liniilor ferate urbane
√ [km/h] (1.9)
[mm] (1.10)
16
Teză de doctorat
În figura 1.6 este prezentat un profil transversal tip pentru C.F.I. pentru
aliniament sau curbă fără supraînălţare.
B
a b
m Lt m
NSS
0.20 NST 0.20
1:1
<
:1.5 .5
1:
1 h
1
2%
0.15
0.30...0.50 4% 4%
<1
0.50...1.00 > 0.30 < 4:1 :1.
5
0.60...0.80
Lăţimea prismei căii (L), lungimea traversei (Lt), umărul prismei căii (m) şi
grosimea prismei căii sub traverse (h) sunt date în tabelul 1.7.
17
Particularităţi ale liniilor ferate urbane
a b
m Lt m+0.10
NSS
0.20 NST 0.20
2:3
<
2:3
1:
h 2:3
1
2%
2:3 0.15
0.30...0.50 4% 4%
18
Teză de doctorat
< 5:1 a b
0.13 0.13
2:3
2:3 h
0.10
3% 3%
În figurile 1.9 şi 1.10 sunt prezentate două profiluri transversale tip pentru linii
industriale îngropate.
> 3.50
0.50 Lt 0.50
NSS
NST
< 4:1
:1
h
<4
0.15
4% > 0.30
tub de beton Ø200 0.20
radier beton
h
0.15 > 0.30
4%
0.20
19
Particularităţi ale liniilor ferate urbane
beton asfaltic. În toate cazurile trebuie asigurată lăţimea jgheabului pentru circulaţia
materialului rulant.
45+S ( ± 5 mm)
NSS...NSS+30mm NSS
hliber > 38mm
20
Teză de doctorat
21
Particularităţi ale liniilor ferate urbane
22
Teză de doctorat
23
Tipuri de suprastructuri de linii urbane şi evoluţia acestora
1 - şina tramvai
2 - plăci beton prefabricate
1.75 3.00/2 3 - traversa
4 - piatră spartă
2 1...2% 1 5 - strat de repartiţie (nisip,
balast)
6 - material geotextil
7 - platforma căii
3 8 - pat de pământ
4 9
9 - dren central longitudinal
10 - nisip pilonat
5 5% 11 - rost de mastic bituminos
6 7
8
10
Fig. 2.1. Profil transversal pentru cale de rulare dublă, cu şină de tramvai,pe
traverse, închisă cu plăci de beton armat prefabricate, cu dren central.
12 1 - şina tramvai
2 - traversa
1.75 1.50 0.50 3 - pavaj
4 - strat de nisip
1
3 1...2% 2 5 - piatră spartă
4 6 - balast, nisip
7 - material geotextil
8 - pat de pământ
5 9 - fundaţie stâlp
10 - dren
5% 13 11 - stâlp
10
6 7 8
11 9
Fig. 2.2. Profil transversal pentru cale de rulare dublă, cu şină de tramvai,
înglobată în partea carosabilă, stâlpi în ax, drenuri laterale
1 - pavaj
2
3
1 2-mortar de ciment sau
1%
nisip
3 - şina tramvai
4 - şapă de egalizare
4
5 - piatră spartă 15 … 25
6 - piatră spartă 40 … 60
5
7 - balast
6
5%
11
8 - nisip 0 … 7
7 9 - geotextil
12
10 - dren longitudinal
8 9 10 11 - canal tehnic monolit
12 - şapă de egalizare
Fig. 2.3. Profil transversal tip pentru modernizarea liniilor de tramvai din Timişoara
24
Teză de doctorat
25
Tipuri de suprastructuri de linii urbane şi evoluţia acestora
26
Teză de doctorat
27
Tipuri de suprastructuri de linii urbane şi evoluţia acestora
28
Teză de doctorat
29
Tipuri de suprastructuri de linii urbane şi evoluţia acestora
30
Teză de doctorat
- interacţiunea vehicul - cale duce la apariţia unor eforturi unitare relativ mici în
elementele suprastructurii căii;
- confortul este sporit;
- scade lăţimea platformei căii deci spaţiul necesar pentru realizarea liniei;
- scade grosimea totală a suprastructurii;
- se apreciază că durata de viaţă a căii creşte;
- pot fi realizate supraînălţări mai mari (până la 200 mm) deci poate fi sporită
viteza maximă în curbe;
- dispar toate dezavantajele reprezentate de prisma căii.
Trebuie amintite şi dezavantajele structurilor fără prisma căii:
- este necesară precizie maximă la execuţie, deci toleranţe foarte mici la
recepţia căii;
- sporeşte costul şi durata investiţiei;
- modificările ulterioare ale geometriei căii sunt foarte dificile;
- trecerea de la calea clasică la cea pe plăci din beton se face cu panouri de
tranziţie speciale;
- trebuie rezolvate problemele legate de diminuarea vibraţiilor şi a poluării
fonice.
Statisticile germane arată că pentru realizarea unui kilometru de cale ferată pe
plăci rigide costurile cresc cu 38 % faţă de o cale cu prisma căii, dar cheltuielile de
mentenanţă scad de 14 ori!!!
În continuare sunt prezentate câteva soluţii tehnice de la diferite administraţii
feroviare pentru realizarea de linii ferate pe plăci rigide din beton armat.
31
Tipuri de suprastructuri de linii urbane şi evoluţia acestora
32
Teză de doctorat
33
Tipuri de suprastructuri de linii urbane şi evoluţia acestora
34
Teză de doctorat
35
Tipuri de suprastructuri de linii urbane şi evoluţia acestora
36
Teză de doctorat
placă) se va ţine seama de efectul undei pozitive din faţa primei osii respectiv între
osiile în mişcare.
Experienţa acumulată la DB a condus la următoarele concluzii:
- cea mai bună suprastructură rigidă este cea de tip RHEDA;
- cheltuielile de întreţinere sunt mult mai reduse faţă de cele de la liniile clasice
cu prisma căii;
- pe lângă activitatea de supraveghere şi verificare permanentă a căii
întreţinerea se rezumă la polizarea şinelor, înlocuirea şinelor şi întreţinerea
trecerilor la nivel.
Soluţia a fost realizată pentru prima dată în Olanda în 1972, este utilizată în
mod obişnuit la calea ferată pe poduri şi experimentată la liniile pentru viteze mari. În
figura 2.18 este prezentată schema fixării unei şine în jgheab cu material de fixare
turnat.
37
Tipuri de suprastructuri de linii urbane şi evoluţia acestora
38
Teză de doctorat
39
Tipuri de suprastructuri de linii urbane şi evoluţia acestora
40
Teză de doctorat
41
Tipuri de suprastructuri de linii urbane şi evoluţia acestora
grosime. Sarcina pe roată este limitată prin numărul roţilor pe fiecare fir în funcţie de
sarcina maximă pe care o poate ridica macaraua.
Un caz special îl reprezintă căile de rulare ale utilajelor de scos şi încărcat
cărbune din marile centrale termice. În figura următoare (fig.2.25 a, b, c) este
prezentată o secţiune transversală printr-o longrină a căii de rulare a unui asemenea
utilaj de la CET Rovinari cu observaţia că am făcut parte din echipa care a proiectat
reabilitarea acestor căi de rulare.
Şi la căile de rulare pentru macarale se recomandă ca înălţimea
suprastructurii să fie cât mai redusă, iar prinderea şinei pe traverse (chituci) să fie cât
mai eficientă.
O asemenea cale de rulare realizată cu sistem Gantrex este prezentată în
figura 2.26.
42
Teză de doctorat
2.25.a.
2.25.b.
43
Tipuri de suprastructuri de linii urbane şi evoluţia acestora
2.25.c.
44
Teză de doctorat
45
Metode de calcul al suprastructurilor de cale ferată urbane
46
Teză de doctorat
47
Metode de calcul al suprastructurilor de cale ferată urbane
48
Teză de doctorat
1
H 10 Q [kN] (3.4)
3
unde:
- H este forţa orizontală transversală, în kN;
- Q, sarcina statică pe roată, în kN.
Rezultă valori maxime H = 50…55 kN.
49
Metode de calcul al suprastructurilor de cale ferată urbane
unde:
este coeficientul de frecare (de aderenţă) între bandajul roţilor motoare şi
şină;
= 0,16…0,33;
Qm – greutatea corespunzătoare osiilor motoare, în kN.
Dacă forța de tracțiune ar fi mai mare decât forța de aderență și rezistențele
care se opun mișcării trenului ar fi suficient de mari, roțile locomotivei s-ar roti fără să
înainteze (patinare).
Forţa de frânare ( F f ) apare şi ea la nivelul suprafeţei de rulare a şinei şi are
valoarea:
F f Q f [kN] (3.6)
unde:
Q f este greutatea corespunzătoare roţilor frânate (blocate), în kN.
Alte forţe orizontale longitudinale sunt cele provocate de rezistenţele care se
opun înaintării trenului, forţele de lovire la joante, cele date de încovoierea
împiedicată a şinei sub sarcină, etc.
Forțele provocate de rezistența la înaintarea materialului rulant sunt dirijate în
sensul de mișcare (fig. 3.3.)
50
Teză de doctorat
51
Metode de calcul al suprastructurilor de cale ferată urbane
⇒ (3.9)
(3.10)
52
Teză de doctorat
⇒ ( ) (3.11)
( ) (3.12)
(3.13)
[daN] (3.15)
⇒ [daN] (3.16)
R0 R1 R2 R3 R4 [kN] (3.17)
53
Metode de calcul al suprastructurilor de cale ferată urbane
R0
ro 1000 r1 r2 r3 r4 în [N/kN] sau [‰] (3.18)
G
Rezistența de mers (R0 sau r0) apare în aliniament și palier când viteza
materialului rulant este constantă. În literatura de specialitate sunt date relații de
calcul (empirice, relativ simple, uneori mai complicate) pentru locomotive, vagoane,
automotoare, trenuri, în care viteza materialului rulant (V, în km/h) și a vântului
contrar (ΔV în km/h) reprezintă factorii principali.
Astfel, pentru locomotive diesel electrice:
( ) [‰], (3.19)
( ) ( ) [‰] (3.20)
sau:
( ) [daN] (3.21)
Forța de rezistență întâmpinată de un automotor având suprafața frontală A
[m2], se calculează cu:
( ) [daN] (3.22)
[‰] (3.23)
unde:
n = 3200, pentru vagoane de călători cu 4 osii;
n = 2500, pentru vagoane cisternă și platformă, încărcate, cu 4 osii;
n = 1950, pentru vagoane de călători cu 2 osii;
n = 1600, pentru vagoane de marfă amestecate (încărcate și goale);
n = 100, pentru vagoane cisternă sau de cărbuni goale, cu 2 sau 4 osii;
n = 850, pentru trenuri de marfă goale, în compunere amestecată.
În cazul unui tren de marfă din vagoane de diferite tipuri și încărcări se
recomandă relația:
( ) ( )
[‰] (3.24)
unde:
r0Vi este rezistența specifică de mers pentru vagonul de greutate GVi;
GV = ΣGVi – greutatea întregii garnituri de vagoane.
Rezistența de mers pentru un tren întreg este dată de relația:
[daN] (3.25)
54
Teză de doctorat
[‰] (3.26)
[‰] (3.27)
Pentru exemplificare:
- pentru vagoane: r0v = 3…4 [‰]
- pentru locomotive: r0l = 6…8 [‰]
- pentru un tren: r0 = 4…5 [‰].
Se observă că rezistenţa specifică de rulare pe calea ferată este mică în
comparaţie cu cea care intervine în mişcarea autovehiculelor (unde r0 = 10…40
N/kN) sau în transporturile aeriene (120…150 N/kN ).
G sin
r5 rd 1000 1000 sin 1000 tg 1000 i [‰] (3.29)
G
55
Metode de calcul al suprastructurilor de cale ferată urbane
800
r6 rcb [‰] (3.30)
R
unde:
- R este raza curbei în [ m ].
Forțele de frecare suplimentare care produc rezistența R6 provin din
următoarele cauze:
- la mișcarea în curbă roțile osiei, chiar cu forma tronconică a bandajelor, nu
efectuează mișcare de rostogolire pură; alunecările și patinările produc
rezistențe suplimetare din cauza frecărilor;
- aceeași mișcare în curbă poate fi descompusă într-o mișcare de translație
(rostogolire) și o mișcare de rotație (în jurul unui „centru de frecare”) care
generează forțe de frecare deci rezistențe suplimentare;
- forța de ghidare în curbă produce frecare între forța laterală activă a șinei și
buza bandajului;
- chiar dacă nu are o valoare importantă, inerția la rotire a vehiculului la intrarea
în curbă sporește rezistența R6;
- excesul sau insuficiența de supraînălțare produce deplasarea vehiculului spre
interiorul sau spre exteriorul curbei, implicit frecări între bandaje și șine și
rezistențe suplimentare.
Rezistența în curbă depinde de foarte mulți factori:
- geometria liniei (raza curbei, ecartamentul, supraînălțarea, racordările);
- materialul rulant (numărul osiilor, ampatamentul, existența și tipul boghiurilor,
diametrul roților, tensiunile din aparatele de legare și tampoane etc.);
- uzura șinelor și a bandajelor;
- viteza de circulație;
- coeficienții de frecare;
- lungimea trenului, a curbelor, poziția trenului în curbă.
Neputându-se lua în calcul toți factorii, în practică se utilizează relații empirice
sau semiempirice ca cea deja prezentată sau altele, cum ar fi cele de mai jos,
valabile când trenul întreg se află în curbă:
Dacă lungimea trenului (ltr) este mai mare decât lungimea curbei (lc) se va lua
în considerare doar rezistența aferentă lungimii aflate sub tren:
[‰] (3.34)
[‰] (3.35)
56
Teză de doctorat
În cazul când trenul se află pe mai multe curbe calculul se face cu:
[‰] (3.36)
[‰] (3.37)
(3.38)
r7 = 4 [‰] (3.41)
G dv G v f vi G V f Vi
R8 Ria m a (3.42)
g dt g t f ti g 3,6 t
vi v f 2 la 7,2 la
la t t
2 vi v f Vi V f
57
Metode de calcul al suprastructurilor de cale ferată urbane
G V f Vi
2 2
G
R8 Ria (V f2 Vi 2 )
g 3,6 7,2 la 254 la
R8 4(V f Vi )
2 2
1000 G
r8 ria a 102 a (3.44)
G g
una din rezistenţele în mişcare întârziată este rezistenţa de frânare (R9 = Rf):
4(Vi 2 V f2 )
r10 ria [‰] (3.48)
lr
unde:
- lr este lungimea rampei, în m.
58
Teză de doctorat
efectuate pentru vagoane izolate, au rezultat valorile: r15 = 2…4 N/kN pentru linia
directă şi r15 = 5…8 N/kN pentru linia abătută, pentru fiecare schimbător.
7,5
0,161 (3.51)
44 V
unde:
- V este viteza materialului rulant în [ km/h ]
Dacă v [ m/s ] este viteza materialului rulant, - viteza unghiulară a roţilor iar
R - raza cercului de rulare, pot fi deosebite următoarele tipuri de mişcare:
dacă v R , roţile motoare patinează;
dacă v R , mişcarea este de rostogolire fără alunecare;
dacă v R , se produce mişcarea de rostogolire cu alunecare.
Relaţia 3.50 limitează superior forţa de tracţiune iar limita inferioară a acesteia
este dată de:
Ft Ri (3.52)
270 N
Ft (3.53)
V
unde:
- N este puterea indicată a motorului, în CP;
- V – viteza materialului rulant, în km/h;
- η - coeficientul de randament al motorului.
În figura 3.8. sunt prezentate diagramele caracteristice ale forţelor de tracţiune
pentru o locomotivă diesel - electrică 060 - DA - 1 (având GL = 116 t şi Vmax = 120
km/h) şi pentru o locomotivă electrică 060 - EA - 1 (având GL = 120 t şi Vmax = 160
km/h). Pe aceleaşi diagrame sunt prezentate şi diagramele forţelor de aderenţă (Fa)
care limitează superior Ft, construite pe baza relaţiilor (3.50) şi (3.51).
59
Metode de calcul al suprastructurilor de cale ferată urbane
Forţa de tracţiune specifică (ft în N/kN) este cea disponibilă (Ft, în kN) pentru
fiecare kN din greutatea trenului (Gtren = Glocomotivă + Gvagoane = GL + GV, în kN) şi este
dată de relaţia:
Ft Ft
f t 1000 1000 [N/kN] (3.54)
Gtren GL GV
G ri
R G ri [N] sau R [kN] (3.55)
1000
unde:
- ri reprezintă suma rezistenţelor specifice care se opun înaintării trenului;
- G este greutatea vehiculului.
Calculul cel mai simplu se poate face prin metoda Winkler, considerând şina
ca fiind o grindă continuă, rezemate pe traverse aşezate la distanţe egale (a) şi
60
Teză de doctorat
încărcate cu sarcini verticale egale (Q) dispuse ca în fig. 3.9 pentru a rezulta
valoarea maximă pentru momentul încovoietor.
12mm 7( m n ) Q a
M max (3.57)
43mm ( m n ) 4
p c y (3.58)
Q Q
c 3 (3.59)
4 L y E Iy
61
Metode de calcul al suprastructurilor de cale ferată urbane
c lt bt
U c bo [ daN/cm2 ] (3.60)
2a
Caracteristica „D” poate lua valori de 10.000 ... 100.000 daN/cm în funcţie de
caracteristicile elementelor elastice şi în funcţie de distanţa dintre traverse (a). Pentru
U = 550 daN/cm2 şi a = 60 cm rezultă D = 33.000 daN/cm.
Solicitarea şinei din sarcini verticale statice după Zimmermann se face
considerând şina de lungime infinită, având rigiditatea EI şi sprijinită:
continuu pe mediu elastic, uniform, caracterizat prin modulul U;
punctiform în dreptul taverselor considerate reazăme elastice
caracterizate prin coeficentul D.
Calculul se face pentru un singur fir neglijându-se efectul de cadru şine-
traverse.
În ipoteza rezemării continue, se consideră următoarele notaţii:
62
Teză de doctorat
dT dM
U y; T
dx dx
şi se obţine:
d 4M M U
0 (3.62)
4 EI
dx
4 EI
L4 [cm] (3.63)
U
Q L K x QL
M e (cos Kx sin Kx ) M (3.64)
4 4
dM Q Q
T e Kx cos Kx T (3.65)
dx 2 2
1 d 2M Q Q
y e Kx (cos Kx sin Kx ) y (3.66)
U dx 2 2 L U 2 L U
63
Metode de calcul al suprastructurilor de cale ferată urbane
1 d 3M Q Q
e Kx sin Kx (3.67)
U dx 3 L U L U
L EI
M Qi Mi 4 Qi Mi (3.68)
4 64 U
1 1
y Qi yi Qi yi (3.69)
2 L U 4
64 E I U 3
4U
p c y Qi yi (3.70)
bo 4 64 E I
a a4U
Q' Qi yi Qi yi (3.71)
2L 4 64 E I
64
Teză de doctorat
Fig. 3.15. Schema de încărcare a şinei pentru metoda simplificată a lui Zimmermann
6 E I
B [ daN/cm ] (3.72)
a3
Q a 8 7
M max [ daN cm ] (3.73)
4 4 10
B 6 E I 2 12 E I
(3.74)
D a3 c lt bt c lt bt a 3
M M max
; max [ daN/cm2 ] (3.75)
Wx Wx
65
Metode de calcul al suprastructurilor de cale ferată urbane
4 3 Q a
M2 M3 [daNcm] (3.76)
4 10 4
15 V
1
dr U (3.77)
4,5 V 2 1,5 V 3
1
105 10 7 (3.78)
66
Teză de doctorat
Q ( 1 ) Q (3.79)
Qd Q Q Q
(3.80)
real d (3.81)
67
Metode de calcul al suprastructurilor de cale ferată urbane
unde:
este coeficientul de dilatare termică a oţelului din şine ( 1,15 10 5
o
C 1 );
E - modulul de elasticitate al oţelului ( 2,1 10 6 daN/cm2);
Δt - variaţia temperaturii şinei ( o C ).
Se observă că:
max E t max
(3.83)
Fig. 3.17. Eforturi din frânare dezvoltată de un tren când rezistenţele p sunt mici
Fig. 3.18. Eforturi din tracţiune dezvoltată de vehicule motor când rezistenţele p sunt
mici
68
Teză de doctorat
Valorile max pot fi de 1.000 ... 1.300 daN/cm2 . În cazul căii cu joante
respectiv în zonele de respiraţie a CFJ eforturile din variaţia temperaturii şinei pot fi
sensibil mai mici deoarece dilatarea (contracţia) poate fi parţial liberă.
1 d2y M EI 8f
M EI
dx 2 EI l2
8f EI 8 l2 E I EI
l 2 W l 2 8R W R W (3.84)
De exemplu pentru încovoierea unei şine 49 după axa y-y pentru R = 250 m,
şina având l = 25 m, Iy = 320 cm4, Wy =51 cm3, rezultă:
2,1 10 6 320
527 [ daN/cm2 ] (3.85)
25.000 51
69
Metode de calcul al suprastructurilor de cale ferată urbane
2
1 1
max l 178 Q
3 [ daN/cm2 ] (3.86)
R r
Q[ daN ]
max l 1380 [ daN/cm2 ] (3.87)
R [ mm ]
70
Teză de doctorat
sau
( ) (3.89)
71
Metode de calcul al suprastructurilor de cale ferată urbane
sau
(3.90)
În cazul unor calcule mai pretențioase, mai exacte, ar trebui luate în
considerare eforturile unitare din variații de temperatură (Ϭ4), iar rezistența la
oboseală a materialului ar trebui revizuită astfel încât în calcule să fie folosite valori
cât mai aproape de realitate. Se știe că Ϭa scade în timp din cauza creșterii
numărului de solicitări de la o valoare inițială (Ϭi) la o valoare finală valabilă pentru
materialul obosit (Ϭ0), așa cum apare în figura 3.20.
După unii cercetători [ ] rezultă că cca 1/3 din capacitatea portantă a șinei este
consumată pentru prelucrarea solicitărilor la încovoiere (Ϭ1+Ϭ2), cca 1/3 pentru
preluarea solicitărilor accidentale (Ϭ3+Ϭ4+Ϭ5), iar cca 1/3 este rezervată preluării
solicitărilor Ϭ6 și Ϭ7 (presiune de contact, uzură, oboseală). Astfel se pot utiliza
relațiile de dimensionare și rezistențele admise dar considerând un moment (Ϭ3, Ϭ4
sau Ϭ5), ceea ce duce la dublarea (aproximativă) a eforturilor unitare Ϭ1+Ϭ2+Ϭ7.
Rezultă că în calcule se va putea utiliza una din relațiile de mai jos:
( ) (3.91)
(3.92)
Traversele din lemn sunt utilizate de aproape două secole. În toată această
perioadă nu a fost necesară dimensionarea traverselor din lemn deoarece practica a
demonstrat că ele rezistă în exploatare în condiții foarte bune. Calculul traverselor a
devenit necesară odată cu apariția traversei din beton care poate fi considerată o
structură inginerească.
72
Teză de doctorat
[ ] (3.93)
[ ] (3.94)
⇒ (3.95)
unde:
Wt este modulul de rezistență a secțiunii transversale a traversei [cm3];
Ϭat – rezistența admisă a lemnului [daN/cm2].
Momentele încovoietoare se pot calcula mai exact în ipoteza rezemării
elastice a traversei, similar cu calculul șinei. Calculele sunt ceva mai complicate
deoarece traversa are lungimea finită spre deosebire de șină considerată de lungime
infinită.
În cazul traverselor din lemn (în special ale celor din esențe moi) trebuie
făcută verificarea privitoare la strivirea materialului lemnos de sub șină:
[ ⁄ ] (3.96)
unde:
a și b sunt dimensiunile în plan ale plăcii metalice suport [cm];
73
Metode de calcul al suprastructurilor de cale ferată urbane
74
Teză de doctorat
75
Metode de calcul al suprastructurilor de cale ferată urbane
3.7.3.1 Generalități
76
Teză de doctorat
Șina – caracteristici
77
Metode de calcul al suprastructurilor de cale ferată urbane
( ̅) (3.97)
unde:
• Q1 este sarcina statică pe roată;
• d – distanța dintre traverse;
• L – lungimea elastică;
• t – coeficient care depinde de probabilitatea ca solicitarea de calcul să nu
depășească
solicitarea teoretică;
• ̅ - împrăștierea valorilor măsurate ale solicitărilor față de valoarea medie.
78
Teză de doctorat
t = 3 ........................................0,997;
• s = 0,1 pentru o suprastructură în stare foarte bună;
s = 0,2 .................................................. bună;
s = 0,3 .....................................................rea;
= 1,0 + dacă V = 60....200 km/oră;
= 1 dacă V 60 km/oră.
Va rezulta solicitarea de calcul maximă posibilă:
( ) (3.98)
√ (3.99)
Dacă presiunile sunt uniform distribuite (Fig. 3.27.) se obţin următoarele relaţii
de calcul:
p= (3.100)
MS1 = ( - ) (3.101)
În relațiile de mai sus d reprezintă lățimea plăcii metalice suport sau, (în cazul
prinderilor fără placă metalică), lățimea tălpii șinei, iar t0 este distanța între axele
șinelor.
În cazul presiunilor cu variație liniară(Fig. 3.28) se obţin relaţiile de calcul
ps = = 2p (3.103)
Q a= ; Q b= (3.104)
MS2 = Q [ ] (3.105)
( )
79
Metode de calcul al suprastructurilor de cale ferată urbane
MS3 = [ ] (3.107)
( )
80
Teză de doctorat
Q1 = 12500 daN
d = 65 cm
Lmin = √ =√ = 45,5 cm = 455 mm
t= 3
= 1+ = 2 ̅ = 0,3 · 2 = 0,6
Qmax = (1+ 3 · 0,6) = 25000 daN
MS1 = ( - ) = 290000 daNcm
p= = 231,9 daN/cm
Tmax1 = 231,9 (53,9- ) = 11630 daN
La proiectarea unei traverse noi din beton sau verificarea acesteia printr-o altă
metodă se utilizează ipotezele de calcul cunoscute pentru determinarea solicitărilor:
- rezemarea numai în dreptul blocheților, presiunea sub traversă fiind dată
de (Fig. 3.29):
81
Metode de calcul al suprastructurilor de cale ferată urbane
2
M+ = - [ ] (3.113)
82
Teză de doctorat
M- = + (pu - Q) · (l - u) (3.115)
p = = = 177,9 daN/cm
l'1 = 55 – 4,4 = 50,6 cm = 506 mm
M+ = [177,9 (110 -8,8)2- 18000 · 15] = 193994 daNcm
p= = 150 daN/cm
• Betonul folosit:
Clasa C 50/60 (SR EN 206… 10107/0-90) conform NE 012/2007.
Rezistența la compresiune la 28 zile Rb 600 daN/cm2
Rezistența minimă la precomprimare Rpr 400 daN/cm2
Rezistența de calcul la întindere Rt = 18,5 daN/cm2
Rezistența de calcul la compresiune Rc = 316 daN/cm2
83
Metode de calcul al suprastructurilor de cale ferată urbane
•Module de rezistență:
Ws = 1477,249 cm3; Wi = 1773,645 cm3
84
Teză de doctorat
e = 2,932 cm
• Modulul de rezistență:
Ws = 1878,013 cm3 Wi = 942,766 cm3
85
Metode de calcul al suprastructurilor de cale ferată urbane
• Eforturile în beton :
a) Din precomprimare :
σbi = + 100,46 daN/cm2
σbs = + 56,00 daN/cm2
1 = × ≤ 0,01
86
Teză de doctorat
1 = × = 0,01
x= 4,18 cm
unde:
1 – creșterea deformației specifice în armătura pretensionată (se limitează la
0,1);
= 0,75 - coeficient care tine seama de conlucrarea betonului cu armătura
pe distanța dintre fisuri în starea limită de rezistență;
b = 0,003 - deformația specifică limită de calcul la compresiune din
încovoiere;
x – înălțimea zonei comprimate de beton cu distribuția dreptunghiulară de
eforturi
• Deformația limită de calcul a armăturii pretensionate preîntinse ( ):
= + 0,01
= 0,014181
unde:
– deformația specifică datorită contracției
unde:
σ'p = efortul unitar în armătură (rând 1, respectiv rând 2 și 3)
zp = distanța de la armătură la centrul de greutate al zonei comprimate
Mcap=0,885×1,284(14200× 16,13 + 7663,17 × 10,13 + 2835,98 × 5,33) =
365662,47 daNcm
Mcap= 365662,47 daNcm > Mexpl= 233854 daNcm
1 = × ≤ 0,01
1 = × = 0,01
x= 3,27 cm
= + 0,01
= 0,01472
87
Metode de calcul al suprastructurilor de cale ferată urbane
• Moment de decompresiune:
__
M0(i) = N0 (eop + rs)
rs = = = 3,907
__
M0(i) = 46696,42(0,776 + 3,907) = 218679,33 daNcm
• Moment de decompresiune:
__
M0(s) =N0(eop+ rs)
rs =
rs = = 2,673
M0(s) = 36379,1(2,932 +2,673) = 302904,85 daNcm
Verificarea la oboseală
88
Teză de doctorat
• Fibra superioară:
ρbs = = = 0,382
mb = 0,6 + 0,5 × 0,382 = 0,795
Rbo = 0,795 × 265 = 210,57 daN/cm2> 143,88 daN/cm2.
în care :
ρbs = coeficient de asimetrie
• Fibră inferioară:
bi = +100,46 daN/cm2< 191,22 daN/cm2
• Fibra superioară:
ρbs = = = 0,208
mb = 0,6 + 0,5 × 0,208 = 0,704
Rbo = 0,704 × 265 = 186,6 daN/cm2> 134,2 daN/cm2 = bmax
• Fibra inferioară:
ρbi = = = 0,466
mb = 0,6 + 0,5 × 0,466 = 0,833
Rezultă:
Rbo = 0,833 × 265 = 220,82 daN/cm2> 177,21 daN/cm2 = bmax
89
Metode de calcul al suprastructurilor de cale ferată urbane
N (3.120)
N (3.121)
90
Teză de doctorat
este mai mică decât cea rezultată din fixarea şinei pe traverse (şina se deplasează în
lungul căii împreună cu traversa).
Folosind notaţiile din figura 3.32 rezultă:
N (3.122)
unde:
F1p este rezistenţa dată de fixarea şinei pe traversă;
p – rezistenţa dată de prisma căii la deplasarea în lung a unei traverse.
În urma unei încercări experimentale a rezultat că în cazul prismei căii
p = pmax = 15 kN rezultând că o prindere trebuie să asigure o rezistenţă de cel puţin:
( ) N (3.123)
[( ) ( ) ]
N (3.124)
[ ( )]
91
Metode de calcul al suprastructurilor de cale ferată urbane
unde:
Q este sarcina pe roată [ N ];
a – distanţa între traversele de la joantă [ mm ];
b - distanţa între traversele ajutătoare [ mm ];
c - distanţa între traversele din câmp [ mm ];
Qe – solicitarea dată de eclisă;
γ – caracteristica elastic a suprastructurii, calculată cu relaţia:
; (3.125)
α–
λ – mărimea rostului de dilataţie [ mm ];
b0 – lăţimea echivalentă a şinei [ mm ];
I – momentul de inerţie al şinei [ mm4 ];
Ie – momentul de inerţie al perechii de eclise [ mm4 ].
Rezultă:
[ Nmm ] (3.126)
[ N/mm2 ] (3.127)
[ N/mm2 ] (3.128)
unde:
M este momentul încovoietor în dreptul rostului lipit [ Nmm ];
Ws,e – modulul de rezistenţă a al ansamblului şină – eclise [ mm3 ] care nu
este egal cu suma Ws ( pentru şină ) = We.
Experienţa acumulată, încercările experimentale efectuate, precum şi pretenţiile
faţă de siguranţă au dus la recomandarea ca în calcule Ws,e să fie înlocuit cu We.
92
Teză de doctorat
a bt Q' Q
h ; pt ; ph (3.128)
2 tg lt bt a ( lt 2 h tg )
93
Metode de calcul al suprastructurilor de cale ferată urbane
94
Teză de doctorat
Izobara zero nu este o linie dreaptă. Această izobară desparte zona activă de
sub traversă de zona neinfluenţată de acţiunea verticală a traversei. Înclinarea medie
faţă de verticală a izobarei zero este aproximativ egală cu unghiul de frecare
interioară a pietrei sparte ( 36 o ). Pentru calculul presiunilor în adâncime se
consideră izobara zero ca linie dreaptă, presiunile se întind între izobarele zero şi că
suma presiunilor la fiecare nivel (suprafeţele haşurate) sunt egale între ele (fig. 3.37).
Rezultă următoarele relaţii de calcul:
(3.129)
(3.130)
(3.131)
95
Metode de calcul al suprastructurilor de cale ferată urbane
3.9.3. Observații
( √ ) [ ] (3.132)
unde:
( )( ); (3.133)
( )( ). (3.134)
96
Teză de doctorat
97
Metode de calcul al suprastructurilor de cale ferată urbane
(3.135)
(3.136)
√ √
√ √
√ √
98
Teză de doctorat
Dacă h ≤ h1, presiunile sunt neuniforme, iar în dreptul traverselor sunt mari.
Din aceste cauze se produc deformații remanente sub formă de albie (covată) în
care apa stagnează și produce înmuierea terasamentului, deformațiile liniei,
formarea pungilor de balast, înnoroirea prismei căii, scurgerea mai dificilă a apelor
pluviale. Executarea burajelor tehnologice în această situație nu are efectul așteptat
fără asanarea platformei. Trebuie menționat că distanța prea mare dintre traverse
poate fi și ea o cauză pentru formarea pungilor de balast.
Dacă h ( ) fenomenele pot fi asemănătoare, dar mai puțin intense.
Dacă h ≥ h3 presiunile sunt uniforme și nu mai au loc fenomenele semnalate.
Rezultă că grosimea stratului de piatră spartă împreună cu cea a stratului de
repartiție trebuie să fie de cca 50…60 cm.
99
Noi soluţii privind realizarea suprastructurilor liniilor urbane
100
Teză de doctorat
[ ] (4.1)
(4.2)
(4.3)
101
Noi soluţii privind realizarea suprastructurilor liniilor urbane
102
Teză de doctorat
şi realizarea căii fără joante, iar uzurile (în special uzurilor ondulatorii) vor fi eliminate
cu ajutorul unor utilaje grele de şlefuit şine.
Realizarea direcţiei căii şi menţinerea acesteia în exploatare reprezintă o
sarcină importantă de rezolvat. În acest context, liniile (căile de rulare) cu structură
clasică de cale ferată trebuie periodic verificate la săgeţi, retrasate (dacă este cazul)
şi ripate, iar cele cu şinele fixate pe dale, înglobate în dale sau în carosabil trebuie
corect poziţionate, motiv pentru care înainte de fixarea lor definitivă se recomandă a fi
măsurate la săgeţi, retrasate şi repoziţionate, după caz.
Retrasarea curbelor reprezintă o problemă interesantă şi captivantă care a
preocupat şi preocupă în continuare o serie de specialişti. O serie de metode
analitice, grafice, grafo-analitice şi, mai nou, programe de retrasare sunt la dispoziţia
specialiştilor. În această lucrare este prezentat un program de retrasare original pe
care l-am conceput, implementat şi utilizat atât în activitatea de proiectare, cât şi în
cea de verificare a liniilor sau chiar în activitatea didactică. Programul de retrasare
original bazându-se pe două metode clasice consacrate (metoda Cassan şi metoda
ripărilor succesive), în continuare vor fi prezentate şi bazele teoretice ale acestor
două metode.
103
Noi soluţii privind realizarea suprastructurilor liniilor urbane
Dacă lungimea corzii este suficient de mică în raport cu raza curbei, arcul i-1, i
, i+1 poate fi asimilat cu un arc de cerc având raza ρ [m], iar valoarea săgeţii se poate
determina cu relaţia :
c2 1000 c 2
f m sau f mm (4.4)
8 8
104
Teză de doctorat
Sensul de crestere
00
a kilometrajului
km 8+6
e
Reper d
baza
105
Noi soluţii privind realizarea suprastructurilor liniilor urbane
106
Teză de doctorat
i fi fi '
1 1 adică:rezultă 2 i ri 1 2ri ri 1 (4.5)
f i ri f i ri 1 ri 1
'
2 2
r0 0; r1 0; 0 0 (4.6)
i 1
ri ri 1 2 i
1
i 2
ri 1 ri 2 2 i
1
..........................
2
r2 2 i
1
Prin adunare se obţine formula generală pentru determinarea ripării într-un
punct oarecare i de pe curbă :
107
Noi soluţii privind realizarea suprastructurilor liniilor urbane
i 1 i 2 2
ri 2 i i ... i ri 2i 11 i 2 2 ... i1 (4.8)
1 1 1
Se observă următoarele :
- valoarea ripărilor nu depinde de echidistanţa aleasă ;
- curbele existentă şi proiectată au tangentă comună la începutul lor ;
- numerotarea picheţilor începe de la primul punct unde săgeţile curbelor ( E
) şi ( P ) sunt diferite ;
- acest punct este ultimul care mai are riparea nulă.
rn1 rn2 0
1 2 3 ... n 0
(4.11)
108
Teză de doctorat
f c2 a2 1
k tg ( echidistanţa a = 1 )
l 8lR 2lR 2lR
1 x13
f 0 y1
2 12 Rl
k 3
f 0 x1 (4.15)
6
y
f1 2 y1 1
x 13 x13
2 12lR 6lR
k
6
f1 x1 1 2 x13
3
(4.16)
fp f
k
6
x p 13 2 x3p (4.17)
k
f p1 f x 3p (4.18)
6
109
Noi soluţii privind realizarea suprastructurilor liniilor urbane
S 24230
g 13,4611 2 g 26,9222
s 1800
c2 400
f 0,1 m 100 mm
8R 8 500
s 1800
d 9,0 2d 18,0
2 f 2 100
g d 4,4611 2g d 8,9222
g d 22,4611
f f 100 k
k 11,208 1,868
l 2g d 2 8,9222 6
Începutul racordării s-a ales în punctul 0, deci rezultă
x1 1
k
f 0 1,868
6
f1 k 11,208 ; f 2 2k 22,416
f3 3k 33,624 ; f 4 4k 44,832
f5 5k 56,040 ; f 6 6k 67,248 ; f 7 7k 78,456
x8 8,9222 8 1 0,9222
f8 100 1,8681,92223 2 0,92223 89,6631
f9 100 1,868 0,92223 98,535
k
f18 f 100 1,868 98,132
6
f19 f k 100 11,208 88,792
x26 26,9222 26 1 0,9222
f 26 1,868 1,92223 2 0,92223 10,3369
f 27 1,868 0,92223 1,465
f 25 k 1 x26 11,208 1,9222 21,544
f 24 k 2 x26 32,752 ; f 23 k 3 x26 43,960
f 22 k 4 x26 55,168 ; f 21 k 5 x26 66,376
f 20 k 6 x26 77,584 .
110
Teză de doctorat
111
Noi soluţii privind realizarea suprastructurilor liniilor urbane
112
Teză de doctorat
113
Noi soluţii privind realizarea suprastructurilor liniilor urbane
fi ' fi ri (4.20)
ri
f i ' 1 f i 1 ri 1 f i 1 (4.21)
2
ri
fi' 1 fi1 ri1 fi1 (4.22)
2
114
Teză de doctorat
Generalizând :
n n
f f
1
i
'
1
i
(4.24)
În cazul în care nu avem date privind curba proiectată ( date din albumul
curbelor, curba retrasată prin metoda diagramei unghiurilor etc. ), aceasta se va
determina aşa cum a fost prezentat în metoda Cassan, fără a se calcula valoarea
săgeţilor în jurul punctelor AR, RC, CR şi RA .
În exemplul de mai jos, considerăm că datele privind curba proiectată
corespund curbei retrasate prin metoda diagramei unghiurilor (fig. 4.9.).
115
Noi soluţii privind realizarea suprastructurilor liniilor urbane
116
Teză de doctorat
Rezultă că :
|δultim| ≤ 4mm respectiv |δultim i| ≤ 2mm după caz .
4.3.6. Concluzii
117
Noi soluţii privind realizarea suprastructurilor liniilor urbane
118
Teză de doctorat
119
Noi soluţii privind realizarea suprastructurilor liniilor urbane
120
Teză de doctorat
121
Noi soluţii privind realizarea suprastructurilor liniilor urbane
[tf] (4.26)
[tf] (4.27)
122
Teză de doctorat
Din diagramele prezentate în figura 4.12 rezultă că pentru Q.> 6tf. forţa
orizontală H produce deformarea căii şi nu deraierea vagonului.
Se poate concluziona că direcţia căii ferate se poate deforma din două motive:
- efectul forţei de compresiune din şine din cauza creşterii temperaturii
(coturi, şerpuire);
- efectul forţei de ghidare.
123
Noi soluţii privind realizarea suprastructurilor liniilor urbane
124
Teză de doctorat
125
Noi soluţii privind realizarea suprastructurilor liniilor urbane
126
Teză de doctorat
127
Noi soluţii privind realizarea suprastructurilor liniilor urbane
128
Teză de doctorat
129
Noi soluţii privind realizarea suprastructurilor liniilor urbane
Fig. 5.3. Determinarea tensiunii după rupere conform normativului JSCE SF-4
130
Teză de doctorat
Prima întrebare la care s-a căutat un răspuns a fost cea legată de cantitatea
minimă necesară de fibre sintetice. Prevederile, instrucţiunile actuale stabilesc două
condiţii în legătură cu această problemă:
- necesarul de fibre din punct de vedere geometric;
- necesarul de fibre din punct de vedere al tensiunii remanente impuse.
131
Noi soluţii privind realizarea suprastructurilor liniilor urbane
132
Teză de doctorat
Studiu de caz
Prima linie de tramvai înierbată pe placă de beton armat cu macrofibre
sintetice a fost realizată la Szeged [ ]. Acest capitol reprezintă traducerea selectivă a
lucrării [ ] şi câteva comentarii şi observaţii legate de tematica abordată.
Investiţiile în transporturile în comun finanţate cu fonduri europene au ca ţintă
dezvoltarea mobilităţii, protecţia mediului, sporirea confortultui călătorilor şi a
siguranţei circulaţiei, precum şi diminuarea continuă a circulaţiei cu autoturismele
personale.
Transportul în comun, implicit dezvoltarea transportului cu tramvaiul,
modernizarea liniilor de tramvai au devenit probleme vitale în viaţa marilor oraşe. Nu
este importantă doar simpla existenţă a liniilor de tramvai. Sunt la fel de importante
raportul cost-calitate, soluţiile tehnice şi tehnologiile utilizate, actualitatea soluţiilor,
costurile minime de întreţinere şi exploatare, durabilitatea, calitatea şi siguranţa în
exploatare.
Proiectanţii, constructorii, specialişii în general, au sarcina importantă de a
încadra cât mai bine linia de tramvai în mediul înconjurător (specific unor aglomerări
urbane), lucrarea să aibă „amprentă ecologică” vizibilă, să diminueze cât mai mult
prin soluţiile propuse efectele negative posibile asupra schimbărilor climatice,
încălzirii globale, secetei, dar şi asupra publicului călător, respectiv asupra
construcţiilor, inclusiv asupra căii de rulare.
133
Noi soluţii privind realizarea suprastructurilor liniilor urbane
134
Teză de doctorat
135
Noi soluţii privind realizarea suprastructurilor liniilor urbane
136
Teză de doctorat
137
Noi soluţii privind realizarea suprastructurilor liniilor urbane
138
Teză de doctorat
Pentru analiza stării de eforturi și deformații ale plăcii de beton s-a folosit
Metoda elementelor finite. Pentru această analiză s-a luat în considerare numai o
placa cu dimensiunile de 6,00m x 7,00m.
În programul AxisVM 12 [Structural analysis and design software for civil
engineers. ConSoft] modelarea a fost concepută dintr-un singur domeniu (placa de
beton armat). Elementele finite au forma geometrică triunghiulară. Întreaga placă de
beton armat a fost modelată ca și placă pe mediul elastic de tip Winkler, pentru
aceasta folosindu-se reazem de suprafața. Modelul Winkler are la bază ipoteza
contactului permanent între placă şi teren şi faptul că sub acţiunea încărcărilor,
deformaţiile terenului în toate punctele de pe suprafaţa de contact sunt proporţionale
cu deformaţiile plăcii, factorul de proporţionalitate fiind coeficientul de pat ks.
Coeficientul de pat ks luat în calcul este de 5 daN/cm3.
Analiza a fost efectuată în două etape:
- etapa 1 atunci când s-a luat în calcul prezenţa a două tramvaie în același
timp pe placă;
- etapa 2 atunci când s-a luat în calcul prezența a două camioane de tip A30,
cu cele două osii din spate în același timp pe placă.
139
Noi soluţii privind realizarea suprastructurilor liniilor urbane
140
Teză de doctorat
Pentru calcul s-au introdus greutăţile celor două camioane sub formă de
încărcari concentrate în dreptul roților corespunzătoare osiilor din spate astfel:
141
Noi soluţii privind realizarea suprastructurilor liniilor urbane
142
Teză de doctorat
Dimensionarea armăturilor
143
Noi soluţii privind realizarea suprastructurilor liniilor urbane
În planşa următoare (fig. 5.14.) este prezentată armarea dalei din beton
utilizată la trecerile la nivel din mun. Arad.
Fig. 5.14. Armarea dalei din beton utilizată la trecerile la nivel din mun.Arad
144
Teză de doctorat
145
Măsurători efectuate la căile de transport urbane
146
Teză de doctorat
Fig. 6.3. Funcţiile de transfer ale nivelului vibraţiilor între partea carosabilă şi
clădire
147
Măsurători efectuate la căile de transport urbane
148
Teză de doctorat
149
Măsurători efectuate la căile de transport urbane
Fig. 6.4. Diagramele de transfer ale accelerației vibrațiilor între punctul MP1 și
punctele MP2, MP3 și MP3A, pe verticală (Z), înainte de reconstrucție
Fig. 6.5. Diagramele de transfer ale accelerației vibrațiilor între punctul MP1 și
punctele MP2, MP3 și MP3A, pe verticală (Z), după reconstrucție
150
Teză de doctorat
Fig. 6.6. Diagramele de transfer ale accelerației vibrațiilor între punctul MP1 și
punctele MP2, MP3 și MP3A, pe pe direcția Y, după reconstrucție
151
Măsurători efectuate la căile de transport urbane
- autovehicule şi camionete;
- vehicule grele.
Valorile din tabelul 6.7. sunt de aşteptat în punctul MP3. Conform normativelor
în vigoare la data efectuării măsurătorilor, limitele admise pentru vibraţii sunt 10
mm/s2 ziua şi 5 mm/s2 noaptea. Se observă că, în cazul traficului având intensitatea
preconizată, vibraţiile calculate (estimate) corespund standardelor valabile. Aceste
constatări se referă la starea sistemului rutier după reconstrucţia străzii, în situaţia în
care apar defecte de suprafaţă.
152
Teză de doctorat
Fig. 6.7
153
Măsurători efectuate la căile de transport urbane
Fig. 6.8
154
Teză de doctorat
Fig. 6.9
155
Măsurători efectuate la căile de transport urbane
Fig. 6.10
156
Teză de doctorat
Fig. 6.11
157
Măsurători efectuate la căile de transport urbane
Fig. 6.12
158
Teză de doctorat
Fig. 6.13
159
Măsurători efectuate la căile de transport urbane
Fig. 6.14
160
Teză de doctorat
Fig. 6.15
161
Măsurători efectuate la căile de transport urbane
Fig. 6.16
162
Teză de doctorat
163
Concluzii şi contribuţii originale
164
Teză de doctorat
7.3. Recomandări
În urma finalizării tezei de doctorat pot fi făcute o serie de recomandări pentru
activitatea viitoare în domeniul proiectării, construcţiei şi exploatării căilor ferate
urbane. Iată câteva asemenea recomandări:
- reanalizarea, completarea, modificarea standardelor care se referă la căile
ferate urbane;
- continuarea studiilor şi cerecetărilor în vederea dimensionării dalelor sau
longrinelor de beton utilizate la căile ferate urbane, pentru stabilirea cantităţii
optime de fibre sintetice utilizate la armarea acestora;
- continuarea studiului comparativ privind poluarea mediului de către diferite
sisteme de transport;
- implementarea în activitatea feroviară a unui program de calcul de retrasare
de curbe;
- continuarea studiilor privind suprastructura căilor ferate urbane
vibroabsorbante.
165
Concluzii şi contribuţii originale
166
Teză de doctorat
BIBLIOGRAFIE
5. Bier, G.: The right rails in the road. Railconstructies voor de 21ste eeuw,
Symposium TU Delft 22 maart 1996.
6. Brüel & Kjaer: Introduction aux vibrations, Brüel & Kjaer Conference No.80,
Copenhaga.
9. Darabonţ, A., Iorga, I., Văiteanu, D., Simaschevici, H.: Şocuri şi vibraţii:
aplicaţii în tehnică, Editura Tehnică, Bucureşti, 1988.
10. Degen, F. G., Behr,W., Grutz, H. P.: Investigations and Results Concerning
Railway-induced Ground-borne Vibrations in Germany, Journal of Sound
and Vibration, 2006.
11. Degrande, G., Lombaert, G.: High-speed Train Induced Free Field
Vibrations: In-situ Measurements and Numerical Modeling, „Proceedings of
Wave 2000”, Rotterdam, Balkema, 2000.
14. Eisenmann, J.: Auswirkung des Schinenprofils und der Unterschwellung auf
die Gleislagebeständkeit, E.T.R. Darmstadt, 1990/10, pag. 619...622.
15. Eisenmann, J.: Die Bedeutung der Abhebewelle der Schiene, Der
Eisenbahningenieur, Heft 3, 1976.
167
Bibliografie
17. Eisenmann, J.: Verhaltensfunktion des Schotters, Folgerungen für hohe
Fahrgeschwiegkeiten, Eisenbahningenieur, 1981/6.
18. Eisenmann, J., Leykauf, G.: Brücken als Störstellen im Gleis, Der
Eisenbahningenieur, Heft 3, 1987.
19. Esveld, C., Modern Railway Track, MRT – Productions, Duisburg, 1989.
20. Esveld, C., Modern Railway Track, Delft University of Technology, MRT –
Productions, Delft, 2001.
22. Herman, A.: Calea fără joante. Teorie şi aplicaţii, Editura Mirton, Timişoara,
2000.
23. Herman, A.: Influenţa prismei de balastare asupra stabilităţii căii fără joante,
A VII-a Conferinţă Naţională de Geotehnică şi Fundaţii. Vol.I, pag. 275..280,
Timişoara, 1992.
24. Herman A., Cara P., Herman C., Consideraţii privind elementele geometrice
ale liniilor de tramvai, Zilele Academice Timişene, Timişoara, 22 – 23 mai
2003, pag. 499 – 503;
25. Herman A., Herman C., Curbe de racordare noi, Zilele Academice Timişene,
Timişoara, 22 – 23 mai 2003, pag. 504 – 508;
26. Herman A., Herman C., Consideraţii privind rampa supraînălţării, Zilele
Academice Timişene ediţia a XII-a, Timişoara, 26 – 27 mai 2011, pag. 362 –
365;
27. Herman A., Herman C., Consideraţii privind protecţia mediului în zona căii
ferate, Zilele Academice Timişene, 28-29 mai 2015, ---
28. Herman A., Herman C., Protecţia mediului în zona căii ferate, Conferinţa
Internaţională Club Feroviar Român, Braşov, februarie 2015, ---
29. Herman A., Herman C., Köllő G., A lélegző szakasz hossza, Conferinţa
Internaţională de Construcţii şi Arhitectură, 5-6 iunie 2015, ---
30. Herman A., Herman C., Silaghi Remus, Câteva consideraţii privind
denivelările transversale şi deraiarea materialului rulant, Al II-lea Simpozion
Naţional de Căi Ferate cu participare internaţională, Bucureşti, 30 – 31
octombrie 2003, pag. 55 – 61;
31. Herman A., Herman C., Silaghi R., Consideraţii privind deformaţiile liniilor de
cale ferată, Al II-lea Simpozion Naţional de Căi Ferate cu participare
internaţională, Bucureşti, 30 – 31 octombrie 2003, pag. 67 – 74;
168
Teză de doctorat
32. Herman A., Herman C., Silaghi R., Diagrame de eforturi şi deplasări la calea
fără joante în ipoteza rezistenţei longitudinale „p” cu variaţie liniară, Al II-lea
Simpozion Naţional de Căi Ferate cu participare internaţională, Bucureşti, 30
– 31 octombrie 2003, pag. 75 – 82;
33. Herman A., Köllő G., Herman C.: Căi ferate. Alcătuirea suprastructurii,
Editura Eurostampa, Timişoara, 2014
34. Herman A., Köllő G., Herman C., Considerations regarding the calculation of
concrete rail sleepers, Revista Acta Technika Napocensis, Cluj-Napoca, ---
2015;
35. Herman A., Köllő G., Herman C., Nagy J., Consideraţii privind ecranele
acustice, Zilele Academice Timişene, 28-29 mai 2015, ---
36. Herman A., Köllő G., Herman C., Consideraţii privind mecanica deraierii
roţilor, Conferinţa Internaţională Club Feroviar Român, Braşov, februarie
2015, ----
37. Herman A., Nagy J., Herman C., Structuri speciale vibroabsorbante, Zilele
Academice Timişene ediţia a XIV-a, Timişoara, 23 – 24 mai 2013, pag. 194
– 197;
38. Herman A., Silaghi R., Herman C., Reabilitarea liniei de cale ferată
Bucureşti-Arad-Curtici. Impactul asupra mediului,A V-a Conferinţă Naţională
Drumul şi Mediul Înconjurător, Băile Herculane, 2 – 4 octombrie 2003, pag.
46.- 49;
39. Herman, A., Stoicescu, G., Herman, C. şi Cara P.: Căi ferate. Elemente de
proiectare, construcţie, întreţinere şi exploatare, Editura Mirton, Timişoara,
2003.
40. Herman C., Herman A., Köllő G., Nagy J., Poluarea fonică în zona căii
ferate, Zilele Academice Timişene, 28-29 mai 2015, ----
42. International Transport Forum, Road Safety Annual Report 2011, 2011,
(online)
http://www.internationaltransportforum.org/irtadpublic/pdf/11IrtadReport.pdf.
169
Bibliografie
45. Janin, G.J.: La résistance latérale de la voie fereé. Le probléme de la
stabilisation du ballast, Revue générale de chemins de fer, Paris, 1957.
49. Nagy J., Köllő G., Herman C., Herman A., Tram lines design for section 1-3
in Szeged (limba maghiară), Conferinţa Internaţională de Construcţii şi
Arhitectură, Şumuleu Ciuc, 2014.
50. Nagy J., Juhasz K. P., Herman A., Herman C., Az első, műanyag szállal
erősitett és füvesített villamospálya (1-rész), A szgedi 1-es és 3-as
villamosvasút tervezése, Revista Sínek világa, Budapesta, nr.2/2015, pag.
18-21.
51. Nechita, M. și Köllő, G.: Căi ferate, Litografia I.P. Cluj-Napoca, 1982.
53. Pantea, P.: Contribuţii la studiul şi elaborarea unor noi soluţii de protecţie
prin ecranare antivibratorie a construcţiilor, Teză de doctorat, Timişoara,
1997.
54. Popescu, I.: Căi ferate – transporturi clasice şi moderne, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1987.
57. Sebeşan, I.: Dinamica vehiculelor de cale ferată, Editura Tehnică, Bucureţti,
1996.
58. Shen, X., Jones, C., Petyt, M.: Ground Vibration Generated by a Load
Moving Along a Railway Track, Journal of Sound and Vibration, 1999,
228(1): I29-I56.
170
Teză de doctorat
60. Yang et al.: Train-induced Wave Propagation in Layered Soils Using
Finite/Infinite Element Simulation, Journal of Soil Dynamics & Earthquake
Engineering, 2003, 23(4).
63. *** Instrucţia nr.341 pentru alcătuirea, întreţinerea şi supravegherea căii fără
joante. MTTc, Bucureşti, 1980.
73. ***www.agir.ro/buletine/512.pdf.
74. ***www.anpm.ro/upload/16089_13%20TRANSPORTURI.pdf
76. ***www.eea.europa.eu/ro/publications/...3/download.
171
Bibliografie
82. ***http://www.naturvardsverket.se/Documents/publikationer/620-5183-0.pdf.
83. ***http://ntl.bts.gov/lib/6000/6300/6333/indicall.pdf.
84. ***http://people.hofstra.edu/geotrans/eng/ch8en/conc8en/ch8c1en.html
172
Teză de doctorat
Cărţi:
1. Herman Alexandru, Stoicescu George, Herman Cristian, Cara Petru, Căi ferate.
Elemente de proiectare, construcţie, întreţinere şi exploatare, Editura Mirton,
Timişoara, 2003
Lucrări ştiinţifice:
173
Lista lucrărilor publicate
13. Herman Cristian, Nagy Jozsef, Herman Alexandru – Consideraţii privind liniile de
tramvai”verzi”, Zilele Academice Timişene ediţia a XIV-a, Timişoara, 23 – 24 mai
2013, pag. 126 – 133;
15. Nagy Jozsef, Köllő Gavril, Herman Cristian, Herman Alexandru, Consideraţii
privind proiectarea liniilor de tramvai 1-3 din Szeged, Revista Techical Review,
Cluj-Napoca, nr.64/2014, pag. 36 – 40;
16. Nagy Jozsef, Köllő Gavril, Herman Cristian, Herman Alexandru, Tram lines
design for section 1-3 in Szeged (limba maghiară), Conferinţa Internaţională de
Construcţii şi Arhitectură, Şumuleu Ciuc, 2014.
17. Herman Alexandru, Köllő Gavril, Herman Cristian, Nagy Jozsef, Consideraţii
privind ecranele acustice, Zilele Academice Timişene, 28-29 mai 2015, ---
18. Herman Cristian, Herman Alexandru, Köllő Gavril, Nagy Jozsef, Poluarea fonică
în zona căii ferate, Zilele Academice Timişene, 28-29 mai 2015, ----
174
Teză de doctorat
20. Herman Alexandru, Herman Cristian, Köllő Gavril, Consideraţii privind evoluţia
degradării liniilor ferate, Zilele Academice Timişene, 28-29 mai 2015, ---
21. Herman Alexandru, Köllő Gavril, Herman Cristian, Aspecte privind materialele
utilizate la realizarea ecranelor acustice, Conferinţa Internaţională Club Feroviar
Român, Braşov, februarie 2015, -----
22. Herman Alexandru, Köllő Gavril, Herman Cristian, Consideraţii privind mecanica
deraierii roţilor, Conferinţa Internaţională Club Feroviar Român, Braşov, februarie
2015, -----
23. Herman Alexandru, Herman Cristian, Protecţia mediului în zona căii ferate,
Conferinţa Internaţională Club Feroviar Român, Braşov, februarie 2015, ---
24. Herman Alexandru, Herman Cristian, Köllő Gavril, A lélegző szakasz hossza,
Conferinţa Internaţională de Construcţii şi Arhitectură, 5-6 iunie 2015, ---
25. Herman Alexandru, Köllő Gavril, Herman Cristian, Considerations regarding the
calculation of concrete rail sleepers, Revista Acta Technika Napocensis, Cluj-
Napoca, ----
26. Nagy Jozsef, Juhasz Károly Péter, Herman Alexandru, Herman Cristian, Az első,
műanyag szállal erősitett és füvesített villamospálya (1-rész), A szgedi 1-es és 3-
as villamosvasút tervezése, Revista Sínek világa, Budapesta, nr.2/2015,
pag. 18-21.
175