Sindroamele senzitive (patologia functiei senzitive)

Perceperea mediului extern si intern este posibila gratie functiei senzitive. Astfel ca stimulii interni si externi sunt preluati
de receptori si sunt transmisi pe caile sensibilitatii catre cortexul senzitiv unde se face o analiza si o sinteza a lor. Astfel
dupa aceasta analiza si sinteza, senzatiile elementare senzitive devin senzatii constiente.

Anatomie

Sensibilitatea se intinde pe 3 etaje

1. Etaj de receptie format din receptori
2. Etaj de transmitere format din caile sensibilitatii
3. Etaj de perceptie format din scoarta senzitiva parietala

Etajul de receptie este format din receptori = dispozitive specializate care sesizeaza diversi stimuli interni si externi.
Dupa locatie, receptorii se impart in
- Exteriorecetori : in mucoase si tegumente
 Tactul este receptionat de corpusculii lui Meisner si disculile lui Merkel
 Temperatura – corpusculii Ruffini (cald ) si Krause (rece)
 Durerea – terminatiile libere de la nivelul foliculului pilos
- Proprioreceptorii : in tendoane, muschi oase
 Fusuri musculare din muschii striati si care inregistreaza intinderea pasiva a muschiului
 Organul tendinos al lui golgi din tendoane, periost care inregistreaza intinderea pasiva si activa
 Corpusculii lui Pacinii din aponevroze, seroase, tendoane care inregistreaza sensibilitatea profunda

Etajul de transmitere este format din caile sensibilitatii care sunt format din 3 neuroni senzitiv:

1. Protoneuronul senzitiv se afla localizat fie in gg spinali (pt etajul medular) fie in nucleii nv cranieni (etaj cefalic)
 Dendritele sunt in legatura cu receptorii formand nervii periferici (pt etaj medular) si nv cranieni (etaj
cefalic)
 Axonii formeaza radacinele posterioare medulare si radacinile senzitive ale nv cranieni patrunzand in MS,
respectiv in trunchiul cerebral pt a face sinapsa cu cel de al II-lea neuron senzitiv
 Fibrele nervoase apartinand acestui prim neuron, nu sunt egale ci sunt fibre nervoase
- gorase bine mielinizate si care transmit sensibilitatea profunda, fiind foarte sensibile la anoxie
- subtiri cu putina mielina care sunt rezistente la anoxie transmitand sensibilitatea superficiala

2. Al II-lea neuron senzitiv isi are locatia in functie de sensibilitatea pe care o transmite.
- Pentru sensibilitatea superficiala , neuronul se afla in cornul posterior medular
- Pentru sensibilitatea profunda , neuronul se afla in gg lui Goll si Burdach din bulb
 Axonii neuronului se X pe linia mediana formand diverse fascicule care transmit
- sensibilitatea superficiala prin fasc sppino talamice : anterior (sensib tactila) si lateral (sensib
termica si algezica)
- sensibilitatea profunda se transmite prin fasc lui Goll si Burdach din cordonul medular posterior

3. Al III-lea neuron senzitiv se afla in nucleul ventral posterior al talamusului iar de aici fibrele talamo-corticale
ajung in ariile senzitive corticale :
 Aria senzitiva primara formata din campurile 3,1,2
 Aria asociativa senzitiva formata din campurile 5,7

Etajul cortical e format din aria senzitiva primara formata din circumvolutia parietala ascendenta si care primeste
sensibilitatea profunda si superficiala din hemicorpul de partea opusa.
- Portiunea superioara a parietalei ascendente primeste sensibilitatea de la membrul inferior
- Portiunea mijlocie – sensibl de la nivelul trunchiului
- Portiunea inferioasa – sensibilitatea de la membrul superior si cap
 Sindroame senzitive

Tulb de sensibilitate se clasifica dupa:

1. Cantitate
- Anestezie – nu se simte nimic
- Hipoestezie
- Hiperestezie
2. Calitate
- Tulburari senzitive globale unde sunt afectate toate modurile de sensibilitate
- Tulburari senzitive de tip disociatie care sunt perturbate numai anumite feluri de sensibilitate. Se cunosc 2
tipuri de disociatie
 Siringomielic – unde e perturbata sensibilitatea termica si dureroasa iar sensibilitatea tactila si
profunda sunt normale
 Tabetic – unde este afectata sensibilitatea profunda si tactila iar sensibilitatea termica si
dureroasa sunt normale
3. Topografia lezionala
- Sindromul senzitiv de nerv periferic
- Sindromul senzitiv de plex
- Sindromul senzitiv de radacini posterioare
- Sindromul senzitiv de corn medular posterior
- Sindromul senzitiv de cordoane laterale
- Sindromul senzitiv de cordoane posterioare
- Sindromul senzitiv de hemisectiune medulara
- Sindromul senzitiv de sectiune medulara totala
- Sindromul senzitiv de trunchi cerebtal
- Sindromul senzitiv talamic
- Sindromul senzitiv cortical

Disociatia de tip siringomielic se gaseste in boala Siringomielie. Anatomo-patologic, boala se caracterizeaza prin leziuni
cavitare situate la nivelul MS, in regiunea retroependimara. Aceste cavitati afecteaza fasciculele spino-talamice laterale
care se X la acest nivel si care transmit sensibilitatea termica si dureroasa.
Disociatia de tip tabetic apare in Tabes (Sifilis nervos) , unde fenomenele inflamatorii luetice afecteaza fasc Goll si
Burdach.

1. Sindromul senzitiv de nerv periferic

 Se caracterizeaza prin tulburari de sensibilitate subiectiva si obiectiva, deci tulb de sensib globale pt toate
modurile de sensibilitate. Aceste tulbulari de sensibilitate sunt in teritoriul de distributie a nervului
respectiv.
 Sindromul polinevritic consta in tulb de sensibilitate subiective si obiective, simetric, distal la nivelul
membrelor.
2. Sindromul senzitiv de plex
 Tulburarile de sensibilitate sunt tot globale fiind in teritoriul de distributie a plexului respectiv. Etiologia
poate fi compresiva : adenopatii laterocervicale, tomori de vf pulmonar
3. Sindromul senzitiv radicular
 Tulburarile de sensibilitate subiectiva si obiectiva sunt dispuse in benzi longitudinale la nivelul membrelor
si in benzi transversale la nivelul trunchiului. Sindromul se caract prin faptul ca efortul de tuse si stranut
care produce o hipertensiune in LCR, produce durere comprimand radacinile posterioare. Probele de
elongatie sunt dureroase.
 In durerile radiculare, radiologic coloana prezinta modificari de spondilita, spondiloza, hernii de disc sau
tumori iar LCR prezinta hiperalbuminorahie cand procesul este compresiv.
4. Sindromul de corn medular posterior
 Se caracterizeaza printro tulburare de sensibilitate de tip disociatie siringomielica
5. Sindromul senzitiv de cordon lateral
 Se caracterizeazxa prin disociatie siringomielica dar de partea opusa deoarece este deja incrucisat.
 Daca compresia este din afara spre interior tulburarile de sensibilitate apar initial la membrul inferior
6. Sindormul sensitiv de cordon posterior
 Se caracterizeaza prin disociatie de tip tabetic cu pioererea sensib profunde si tactile, sublezional dar de
aceeasi parte cu leziunea

7. Sindormul senzitiv de hemisectiune medulara

 Lezarea unei jumatati din maduva determina tulburari de sensibilitate profunda de aceeasi parte cu leizunea,
deoarece fasc Goll si Burdach se X sus, si tulburari de sensib superficiala de partea opusa deoarece spino-
talamicele s-au X la niv MS
 Se adauga sd piramidal de aceeasi parte cu leziunea si afectarea unei radacini nervoase la nivelul leziunii,
deci de aceeasi parte cu leziunea
8. Sindromul senzitiv de leziune medulara totala
 Se caracterizeaza printro anestezie toatala pt toate modurile de sensibilitate cu nivel precis la nivelul
leziunii la care se adauga
- Sindrom bipiramidal sub forma de tetrapareza daca leziunea e la nivleul maduvei cervicale sau
parapareza daca leziunea e mai jos de maduva cervicala
- Tulburari sfincteriene
- Tulburari trofice sub forma de escare

9. Sindormul senzitiv de trunchi cerebral Exista 2 posibilitati:

 In leziunile bulbuluisi a punctii inferioare apar sindroamele senzitive alterne
- Tulb de sensib la fata de aceeasi parte cu lez deoarece e afectat nv trigemen care inerveaza fata
- Tulburari de sensibilitate superficiala si profunda in hemicorpul de partea opusa
 In leziunile la nivelul bulbului median unde trece lemniscul median avem disociatie de tip tabetic
 In leziunea idn partea laterala a bulbului unde trec fasc spino-talamice avem disociatie siringomielica
 Sindormul latero-bulbar (retroolivar sau Wallemberg)
- Tulburari de sensibilitate la nivelul fetei de aceeasi parte cu leziunea
- Tulburari de sensibilitate de tip disociatie siringomielica de partea opusa leziunii
- Paralizie velo-palatina de aceeasi parte cu leziunea prin afectarea nv cranieni 9, 10
- Sindrom cerebelos de aceeasi parte cu leziunea prin lezarea corpului restiform
- Nistagmus orizontal prin afectarea nucleilor vestibulari bulbari
- Greturi si varsaturi datorita leziunii substantei reticulate
 Cand leziunea este deasupra punctii si la nivelul mezencefalului, tulburarile de sensibilitate sunt cu
totul de partea opusa deoarece si fasciculele trigemino-talamice sunt X.

10. Sindromul senzitiv talamic

 Predomina tulburarile de sensibilitate profunda deoarece sensibilitate superficiala are o dubla reprezentare
corticala
 Cand tulburarile de sensibilitate nu sunt foarte accentuate aare durerea talamica caracterizata prin faptul
ca stimuli minori produc o durere violenta sub forma de arsura care se propaga in profunzime. Durerea
talamica poate fi provocata de stimuli minori ca o atingere si uneori de stimuli senzoriali.
 Diferenta asa de mare intre intensitatea stimulului si durerea provocata poata denumirea de hiperpatie
talamica.
 In sindromul talamic bolnavul mai prezinta
- sindrom piramidal care regreseala foarte repede
- hemianoxie omonima laterala prin afectarea corpilor geniculati laterali
- sindrom cerebelos datorita afectarii fibrelor dendro-rubrico-talamice
- miscari coreice datorita conexiunilor talamusului cu sistemul extrapiramidal
 11. Sindormul senzitiv cortical
 Atopognozie – imposibilitatea de a recunoaste locul unde a fost atins tegumentul
 Adermolexie - imposibilitatea de a cunoaste litere sau cifre ce I se scriu pe tegument
 Inatentie tactila – daca bolnavul percepe un stimul tactil in hemicorpul afectat nu il mai percepe daca
concomitent se produce un stimul tactil simetric in hemicorpul normal deoarece acesta fiind mai puternic
il acopera pe celalalt
 Astereognozia – imposibilitatea bolnavului de a recunoaste diverse obiecte prin palpare

Examenul sensibilitatii cuprinde 3 etape

- Examenul sensibilitatii subiective
- Examenul sensibilitatii obiective
- Examenul sensibilitatii provocate

Sensibilitatea subiectiva se refera la acuzele bolnavului in mod spontan.

- Durerea : se noteaza intensitatea, felul durerii, sediul si daca durerea e influientata de efortul de tuse si stranut
- Cauzalgia – este o durere cu caracter vegetativ
- Parestezii : furnicaturi, intepaturi etc

Sensibilitatea obiectiva

- Examenul sensibilitatii superficiale

 Tactila - se dezvraca bolnavul pe segmente si cu tampon de vata examinatorul atinge tegumentul.
Bolnavul cu ochii inchisi trebuie sa spuna de cate ori l-am atins. Putem gasi : hipoestezie, anestezie sau
hiperestezie. Aceasta e sensib tactila protopatica (caracter tactil al sensatiei).se transmite prin fasc
sppino-talamic anterior.
Fasc lui Goll si Burdach – sensib de finete epicritica
 Termica - se examineaza cu 2 epubrete , una calda si rece. Putem avea anestezie, hipo sau hiperestezie
 Dureroasa – se examineaza cu un ac cu gamalie , bolnavul trebuie sa diferentieze durerea provocata de
vf acului cu presiunea exercitat de gamalie. Anestezie, hipo sau hiperestezie.
- Examenul sensibilitatii profunde
 Mioartrokinetica – ne informeaza despre pozitia unor segmente din membru in spatiu. Bolnavul cu ochii
inchisi in decubit dorsal , ii miscam degetele de la membrul inferior in flexie sau extensie si el trebuie sa
ne comunice pozitia degetului respectiv.
 Vibratorie – se examineaza cu diapazonul care in stare vibranda se aseaza pe diverse excrescente osoase
(creasta tibiala, rotula, apofize diverse) si bolnavul trebuie sa ne comunice daca simte vibratia sau nu
- Examenul sensibilitatii corticale
 Stereognozia – capacitatea de a recunoaste forma, temperatura, materialul din care e facut un obiect care I
se aseaza bolnavului in palma, el fiind cu ochii inchisi.
 Nu se determina sensibil corticala la bolnavii care prezinta leziuni ale nervilor periferici. Avand o leziune
de nv periferic, bolnavul nu simte obiectul respectiv. Daca nu simte si nu are leziune la niv nv perif
bolnavul are astereognozie.
 Astereognozia ne arata o leziune la nivelul scoartei cerebrale parietale din parietala ascendenta de partea
opusa leziunii.

Examenul sensibilitatii provocate

Testeaza aparitia durerii fie la comprimarea nervilor fie la elongatia lor. Cel mai frecvent e nv sciatic care se comprima in
punctele lui Valery
- Punctul inghio-lombar
- Punctul fesier
- Punctul trihanterian posteror
- Punctul femural posterior
- Punctul popliteu
- Punctul tibial posterior
- Punctul maleolar intern si extern
- Punctul medio-plantar
Exista 3 probe de elongatie
1. Lasec – durerea provocata de a-lungul sciaticului cand se flecteaza pe bazin mb inferior extins. Bolnav in decubit
dorsal, ii ridicam mb inf sa il flectam pe bazin. Observam ca apare durerea. Masuram unghiul dintre pat si nivelul
unde a aparut durerea. Daca unghiul se mareste inseamna ca e bine. 90 grade e N
2. Bonet - durerea de a lungul nv sciatic cand ii producem o flexie si o rotatie interna a coapsei pe bazin, gamba
fiind flectata pe coapsa.
3. Nery – incercarea de ridicare a unui obiect de pe podea cu membrele infrioare extinse. De partea mb lezat trebuie
sa flecteze genunchiul.

Siringomielia

Boala degenerativa MS si a bulbului caracterizata dpdv anatomo-patologic de leziuni cavitare situate in regiunea
retroependimara sau la nivelul ungiului postero-lateral al ventriculului IV din bulb.

Etiologia :
- Frecvent la B , 30-40 ani
- Traumatismele de coloana declanseza uneori simptomatologia

Exista 2 teorii in privinta cavitatiilor

1. Teoria tumorala in care cavitatea s-ar produce intro tumora medulara ca gliomul
2. Teoria infectioasa cand aceste cavitati ar survenii dupa o mielita.

Anatomopatologic : MS este largita la nivelul cavitatii si este mai moale.

Simtomatologie : Tulburari de sensibilitate de tip disociatie (siringomielie) bilaterale , simetrice si suspendate. Cand
aceste cavitati cresc in regiunea anterioara, comprima cornul medular anterior rezultand un sd de neuron motor de tip
periferic cu amiotrofii simetrice, fasciculatiisi cu abolirea ROT.
Daca leziunea se dezvolta lateral , afecteaza fasc piramidal rezultand un sd de neuron motor de tip central.

In siringomielie mai apar tulburari trofice foarte caracteristice

- Tegument : cianotic, subtire, friabil
- Oase : osteoporoza, necroze, fracturi nedureroase uneori
- Articulatii
Cand leziunea este la nivleul bulbului rezulta siringobulbia in care bolnavul prezinta nevralgii de nv trigemen, nistagmus,
tulburari de fonatie, deglutitie.

Diagnosticul diferential :
- Tabes unde apar tulburari trofice, dar bolnavul prezinta tulburari de sensibilitate de tip tabetic, invers fata de
sfingomielir
- Tumori medulare - nu avem disociatie siringomielica
- Sleroza laterala amiotrofica
 Sindrom de neuron motor de tip central si periferic
 Fara tulburari de sensibilitate
Evolutie : 10-15 ani
Tratament
- Vitamine grup B
- Roentgen terapie in regiunea cavitatii
- Interventii chirurgicale : laminectomie cu comisuro-tomie posterioasa facand sa comunice aceasta cavitate cu
restul regiunii subarahnoidiene.
 Tabesul

Este o meningoradiculita luetica cu afectare secundara de cordoane posterioare. Este o manifestare tardiva a sifilisului
aparand la 10-15 ani de la prima infectie.

Simtomatologie

- Subiectiv
 Durere care se poate manifesta fie in teritoriul somatic fie in cel visceral. In teritoiul somatic durerea se
transmite de a lungul membrelor , are caracter ca si cum ar fi corentat (dureri furgurante). Durerea se poate
manifesta si la nivleul viscerelor in asa numitele crize tabetice.
- Gastrice – dureri violente in epigatsru, greturi, varsaturi
- Laringiana – cu imposibilitata pronuntarii cuvintelor
- Intestinala – diaree, constipatie
- Obiectiv
 Apare disociatia tabetica : tulburari ale sensibilitatii profunde si tactile epicritice cu pastrarea sensib
termice si algezice
 Din aceasta cauza bolnavul prezinta ataxie , mersul este modificat (mers talonat - loveste solul cu
calcaiul) deoarece bolnavul nu isi mai dimensioneaza bine miscarea prezentant tulburare de sensibilitate
profunda.
 ROT sunt abolite , bolnavul prezentand o hipotonie musculara, tulb sfincteriene
 Alte tulburari :
Trofice
- Articulatii – atroze tabetice cu articulatii tumefiate cu cantitate de lichid intraarticular mare si care
poate sa prezinte reactia Vaselman
- Tulburari oculare – uneori viroza, anizocorie cu abolirea reflexului fotomotor dar cu pastrarea
reflexului de acomodare la distanta (semnul Argay Roberson)

Diagnostic diferential
- Afectiuni ale nervilor periferici care prezinta ROT abolite
- Mieloza funiculare din anemia Biermer unde bolnavul prezinta si fenomene piramidale + examen sange
- Sindrom de coada de cal compresiv unde avem tulburari trofice ca si in tabes dar bolnavul prezinta si fenomene
piramidale.