Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BRASOV
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR
2. INTRODUCERE..................................................................................................7
3. METODOLOGIE..............................................................................................10
ANALIZA REZULTATELOR..............................................................................13
5.CONCLUZII........................................................................................................45
6. ANEXE................................................................................................................46
2
1. PARTEA 1
3
acţiunilor de marketing şi a efectelor acestora”. 1 Această definiţie se focalizează asupra
complexităţii, caracteristicilor şi rolului cercetărilor de marketing.
Varietatea definiţiilor formulate de specialiştii din acest domeniu este relativ
mare. Principalele aspecte pe care le subliniază aceste definiţii sunt următoarele:
a. rolul cercetării. Opţiunea de a proiecta şi realiza o cercetare de marketing
este legată de o anumită situaţie decizională. Este determinată fie de
necesitatea de a soluţiona o problemă critică, fie de valorificarea unei
oportunităţi oferite de mediul în care îşi desfăşoară activitatea firma.
Informaţiile ce pot fi obţinute prin cercetare au rolul de a diminua
incertitudinea şi riscurile asociate adoptării deciziilor.
b. caracterul procesual. Cercetarea de marketing constă într-un ansamblu de
activităţi intercorelate, desfăşurate ca etape ale unui proces sistematic.
Realizarea unei cercetări presupune specificarea, măsurarea, culegerea,
analiza, interpretarea şi comunicarea informaţiilor. Cercetările de marketing
au un caracter formal, imprimat de succesiunea precisă a acestor activităţi.
c. obiectivitatea cercetării. Una dintre cerinţele majore pe care trebuie să le
îndeplinească cercetările de marketing este asigurarea unei obiectivităţi
maxime. Cercetătorul trebuie să fie detaşat, iar perspectiva pe care o adoptă să
fie imparţială. Valoarea informaţiilor rezultate scade considerabil, în măsura
în care apar distorsiuni în procesul cercetării, datorate subiectivităţii
cercetătorului.
4
cercetări de marketing. Toţi cei care utilizează astfel de servicii furnizate de terţi vor
recurge la cunoştinţele lor în domeniul cercetării, cel puţin în situaţiile în care:
evaluează oportunitatea desfăşurării unei cercetări pentru fundamentarea unei decizii
de marketing;
definesc problema decizională şi scopul cercetării;
cooperează cu cel (cei) care proiectează cercetarea, pentru a stabili coordonatele ei;
analizează raportul de cercetare, care prezintă concluziile şi recomandările
cercetătorului.
Neglijarea succesiunii fazelor şi etapelor cercetării, a relaţiilor dintre ele sau a
unei anumite etape va afecta calitatea cercetării de marketing şi implicit rezultatele ei,
ceea ce va limita aplicabilitatea lor în procesul decizional.
Procesul de cercetare începe prin definirea problemei decizionale, a scopului şi
obiectivelor cercetării. Ca rezultat al fazelor de proiectare şi realizare, cercetările de
marketing se finalizează printr-un raport prezentat în formă scrisă şi oral, solicitantului
cercetării.
Termenul de consumator este adesea folosit pentru a descrie doua diferite feluri de
entitati de consum: consumatorul personal si consumatorul organizational.
Consumatorul personal cumpara bunuri si servicii pentru propriul sau uz, pentru
folosinta in gospodarie, cadou pentru un prieten etc. In toate acese contexte, bunurile sunt
cumparate pentru a fi introduse in consumul final al unor indivizi (consumatorii finali).
Comportamentul consumatorului se refera la comportamentul pe care il manifesta
consumatorii in cercetarea pentru cumparare, folosire, evaluare si parasire a produselor si
serviciilor de la care ei se astreapta sa le satisfaca nevoile. Studiul comportramentului
consumatorului este studiul modului in care indivizii iau decizii in legatura cu cheltuirea
resurselor disponibile (timp, bani, efort) pentru bunuri de consum sau servicii. El include
studiul a CE cumpara ei, DE CE cumpara ei, CAND cumpara, UNDE cumapra, CAT DE
DES cumapra, si CAT DE DES FOLOSESC un anumit produs sau serviciu. Raspunsurile
5
la aceste intrebari pot fi descoperite prin cercetarea consumatorului si pe aceasta cale
furnizate producatorilor ca importante input-uri, pentru promovarea productiei si a
strategiei promotionale2.
2
Ioan Plaias, “ Comportamentul consumatorului”, pentru uzul studentilor, Cluj-Napoca, 2007
6
orientate pot dezvalui, in mod semnificativ, greseli de marketing si pot orienta aceasta
activitate in viitor.
Comportamentul consumatorului poate fi influentat. Suveranitate
consumatorului prezinta o formidabila provocare, dar publicitatea bine facuta a unui
produs poate afecta atat motivatia cat si (ca rezultat) comportamentul, daca produsul sau
serviciul oferit este capabil sa satisfaca nevoile consumatorului. Un succes al vanzarilor
exista atunci cand cererea exista deja sau ea este latenta si asteapta activarea, pe care
programele de marketing o pot face.
Influentare consumatorului este social legitima. Din moment ce nevoile
consumatorului sunt reale si exista un beneficiu de necontestat de la produsele sau
serviciile ce oferta utilitate veritabila – consumatorul beneficiaza ca urmare a faptului ca
este influentat sa le consume, in timp ce, concomitent, sistemul economic care le ofera
este energizat prin vanzarea produselor.
In acest proces uneori pot aparea probleme. Acesta este cazul cand deceptia,
monopolul puterii si alte forme de manipulare pot si adesea fac scurt circuit beneficiilor
scontate de consumator. Cheia legitimitatii sociale a influentei consumatorului este
garantia ca, consumatorul retine libertatea completa si nestanjenita in tot timpul
procesului de pregatire a deciziei de cumparare. Libertatea de alegere a consumatorului
este manifestata atunci cand nimic nu induce consumatorul sa actioneze in directii ce ar fi
regretate si chiar dezavuate dupa o reflectie mai atenta. Influenta improprie da nastere la
serioase incalcari etice necesitand legislatie si alte forme de activitati protectoare3.
Piata berii din Romania se ridica la un consum anual de 11,3 milioane hectolitri
cu incasari intre 500 si 600 milioane dolari. Consumul se ridica in prezent la un nivel de
49 litri de bere pe cap de locuitor, dovedindu-se astfel o piata foarte atractiva.
Cu o rata de crestere anuala de 4%, Romania urmeaza sa devina a doua piata de desfacere
dupa Polonia.
3
Ioan Plaias, “ Comportamentul consumatorului”, pentru uzul studentilor, Cluj-Napoca, 2007
7
"Aceasta crestere se datoreaza nivelului relativ redus al taxelor, imbunatatirii
semnificative a calitatii berii in urma investitiilor realizate de producatorii de bere precum
si profesionalismului si intensitatii activitatilor de marketing", spun analistii.4
In anul 2007, consumul de bauturi alcoolice si nealcoolice a reprezentat in medie
lunar pe o persoana 1,1 litri bere, 0,9 litri vin, 0,2 litri tuica si rachiuri naturale.
Comparativ cu consumurile din anii anteriori, aceste niveluri au fost mai mari cu 35,6%
la bere, in timp ce la tuica si rachiuri naturale, consumurile s-au redus cu 8,2% fata de
20055.
2. INTRODUCERE
4
http://www.zf.ro/companii/piata-berii-din-romania-absoarbe-anual-intre-500-si-600-milioane-dolari-
2870063/
5
http://www.insse.ro/cms/rw/resource/rom_cifre_2008_ro.pdf
8
medie, in timp ce vânzările de bere din restaurante, baruri si terase au scăzut cu aproape
15% in 2005, comparativ cu 2004.
D. Care din cele trei caracteristici are cea mai mare influenţă asupra deciziei de
cumpărare a berii.
1.Preţul influenţează cel mai mult decizia de cumpărare urmat de calitate şi reclamă.
2.Reclama are o influenţă semnificativă în cel puţin 65% din cazuri asupra deciziei de
cumpărare a berii.
3.Indiferent de venit, după preţ calitatea primează în decizia de cumpărare a berii.
4.Frecvenţa de consum a berii nu depinde de venit.
9
5.Vârsta influenţează frecvenţa consumului.
Consumul
Dacă cei chestionaţi sunt consumatori sau nu,frecvenţa consumului şi ce ii determină să
consume.
Marca
Definire: un nume, termen, semn, desen sau o combinaţie a acestora, care este utilizată
pentru a identifica bunurile şi serviciile unui ofertant sau ale unui grup de ofertanţi şi
pentru a le diferenţia de cele ale concurenţilor.
Locul consumului
Unde preferă să consume berea şi de unde o cumpăra în mod obişnuit.
Reclama
Cât de receptivi sunt consumatori la diferitele reclame ale produsului analizat.
Caracteristici
Definire: însuşire specifică predominantă a unui lucru, şi care îl diferenţiază de alte
lucruri.
10
2.4 Informaţii dorite a fi obţinute
- Pe care din cele trei caracteristici: preţ, reclama sau calitate trebuie sa se insiste mai
mult atunci când se doreşte sa se lanseze sau reproiecteze o marca de bere pentru a avea
succes in special in rândul tinerilor.
- Cât de tare influenţează venitul frecvenţa de consum şi locul de cumpărare.
- Motivele consumului.
3. METODOLOGIE
11
3.1. Alegerea metodei de recrutare
Chestionarul este instrumentul de culegere a datelor, unul din cele mai importante
elemente de care depinde reuşita unei cercetări selective. În elaborarea chestionarului s-a
acordat atenţie următoarelor aspecte:
identificarea caracteristicilor cuprinse în obiectivele cercetării şi ordonarea logică a
acestora;
formularea întrebărilor ce urmează a fi adresate subiectului investigat. S-au utilizat
întrebări închise,deschise şi mixte, întrebări introductive,de identificare, factuale de
comportament,de
12
cunoaştere, de opinie şi de atitudini.. S-a acordat atenţie calităţii întrebărilor ( să fie
suficient de specifice, să aibă limbaj simplu, să evite ambiguitatea, să fie neipotetice şi
neprezumtive, etc);
dimensionarea corespunzătoare, punerea în pagină şi aspectul estetic general;
codificarea şi elaborarea listei de coduri.
13
4. PARTEA 2: PARTE PRACTICA
ANALIZA REZULTATELOR
ÎNTREBAREA NR. 1
Da
Nu (se încheie chestionarul)
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid da 81 100.0 100.0 100.0
Toţi subiecţii chestionaţi sunt consumatori de bere (au consumat cel puţin
odată bere).
ÎNTREBAREA NR. 2
14
Ce mărci de bere cunoaşteţi?
Valid
Frequency Percent Percent Cumulative Percent
Val Becks
14 17.3 17.3 17.3
id
Ursus 23 28.4 28.4 45.7
Bergenbi
3 3.7 3.7 49.4
er
Timisorea
3 3.7 3.7 53.1
na
Stejar 2 2.5 2.5 55.6
Ciuc 6 7.4 7.4 63.0
Silva 1 1.2 1.2 64.2
Tuborg 10 12.3 12.3 76.5
Heineken 5 6.2 6.2 82.7
Carlsberg 6 7.4 7.4 90.1
Stela
1 1.2 1.2 91.4
Artoise
Golden
1 1.2 1.2 92.6
Brown
Peroni 2 2.5 2.5 95.1
Gosser 4 4.9 4.9 100.0
Total 81 100.0 100.0
23
Anali
20
zând
14
15
10
10
6 6
5
4
5 3 3
2 2
1 1 1
0
Becks Timisoreana Silva Carlsberg Peroni
Ursus Stejar Tuborg Stela Artoise Gosser
Bergenbier Ciuc Heineken Golden Brown
15
bere este Ursus cu o pondere de 28.4%, apoi Becks cu o pondere de 17.3% şi
Tuborg cu 12,3%.
ÎNTREBAREA NR. 3
Valid Cumulative
Frequency Percent Percent Percent
Valid Becks 22 27.2 27.2 27.2
Ursus 15 18.5 18.5 45.7
Bergenbier 2 2.5 2.5 48.1
Timisoreana 2 2.5 2.5 50.6
Stejar 5 6.2 6.2 56.8
Skol 1 1.2 1.2 58.0
Ciuc 3 3.7 3.7 61.7
Silva 1 1.2 1.2 63.0
Tuborg 8 9.9 9.9 72.8
Heineken 3 3.7 3.7 76.5
Carlsberg 4 4.9 4.9 81.5
Stela Artoise 3 3.7 3.7 85.2
Golden Brown 1 1.2 1.2 86.4
Peroni 2 2.5 2.5 88.9
Gosser 8 9.9 9.9 98.8
Noroc 1 1.2 1.2 100.0
Total 81 100.0 100.0
22
Analizând
graficul ne putem
20
da seama că cele
mai consumate
14 mărci de bere sunt:
15
Becks, Ursus ,
Tuborg, Gosser ;
10 8 8 persoanele
intervievate au
5
4
5 3 3 3
2 2 2
1 1 1 1
16
răspuns în proporţie de 27,2% că marca de bere pe care o consumă este Becks, 18.5%
consumă berea Ursus.
ÎNTREBAREA NR. 4
17
alta varianta
19.75%
20.99%
18
ÎNTREBAREA NR. 5
La sticlă
La doză
La halbă
La ţap
19
Cei mai mulţi dintre subiecţii chestionaţi (64.4%) preferă să consume berea la sticlă iar
restul :19.5% la doză , 12.6% la halbă ,3.4% la ţap.
ÎNTREBAREA NR. 6
Gustul
Publicitatea la produsul respectiv
Reduceri de preţ
Influenţa grupului de prieteni
Oferirea în mod gratuit a unui produs
Recomandarea unui cunoscător
Altele (precizaţi care)........................................................................................
20
Responses Percent of Cases
N Percent N
Gustul 69 54.8% 85.2% 54% din
totalul
Publicita
subiecţilor
tea la
9 7.1% 11.1%
produsul
respectiv
Reduceri
de preţ 11 8.7% 13.6%
Influenta
grupului
10 7.9% 12.3%
de
prieteni
Oferirea
în mod
gratuit a 11 8.7% 13.6%
unui
produs
Recoma
ndarea
unui 13 10.3% 16.0%
cunoscăt
or
Alta
varianta 3 2.4% 3.7%
Total 12
100.0% 155.6%
6
intervievaţi consumă o anumită marcă de bere fiind influenţaţi în primul rând de
gust, apoi de recomandarea unui cunoscător (10.3%) şi modificări ale preţului ,iar
cei care au răspuns cu „alta variantă” iau decizia de cumpărare din următoarele
motive: procentul de alcool, calitatea, concordanţa între preţ si calitate etc.
ÎNTREBAREA NR. 7
21
În mod obişnuit consumaţi bere în oraş?
Da
Nu
da
nu
nu
19. 75%
80. 25%
da
ÎNTREBAREA NR. 8
Berărie
22
Restaurant
Terase
Baruri
Discoteci
Chioşc
Alte locuri(precizaţi care)……………………….
Cases
Valid Missing Total
N Percent N Percent N Percent
$unde_cumpăra
74 91.4% 7 8.6% 81 100.0%
ţi(a)
Din totalul subiecţilor chestionaţi (81) marea majoritatea(91.4%) cumpăra berea pe care o
consumă din locurile precizate în variantele de răspuns oferite,doar o mica parte(8.6%)
cumpăra berea din alte locuri , cum ar fi: Supermarket-uri , Cafenele , Pizzerii.
Subiecţii care au ales unele din variantele din cadrul întrebării au preferat sa
cumpere berea pe care o consuma în mare parte din baruri (30.3%) ,terase(27.0%) si
discoteci(21.1%) rămânând restaurantele (10.5%) , chioşcurile (7.9%) si berăriile (3.3%)
pe ultimul loc.
ÎNTREBAREA NR. 9
23
Aţi cumpărat vreodată o bere fiind influenţat de reclamă sau metoda de promovare a
acesteia ?
Da
Nu
da
nu
3 0.8 6%
nu
n=25
69. 1 4%
da
n=5 6
Din totalul indivizilor chestionaţi 69.1% au cumpărat bere fiind influenţaţi de reclama
făcuta produslui si doar 30.9% au rămas indiferenţi la reclama făcuta la acel produs.
ÎNTREBAREA NR. 10
24
Freque Cumulative
ncy Percent Valid Percent Percent
Valid 1 1.2 1.2 1.2
Becks 16 19.8 19.8 21.0
Bergembier 19 23.5 23.5 44.4
Bucegi 1 1.2 1.2 45.7
Carlsberg 9 11.1 11.1 56.8
Ciuc 3 3.7 3.7 60.5
Heineken 4 4.9 4.9 65.4
Silva 1 1.2 1.2 66.7
Stejar 4 4.9 4.9 71.6
Stella Artois 8 9.9 9.9 81.5
Timisoreana 2 2.5 2.5 84.0
Tuborg 5 6.2 6.2 90.1
Ursus 8 9.9 9.9 100.0
Total 81 100.0 100.0
Reclamele care au
avut cel mai mare
impact asupra
subiecţilor
15
intervievaţi sunt
cele realizate
10 pentru marca
0
Bucegi Heineken Stella Artois Ursus
Becks Carlsberg Silva Timisoreana
Bergembier Ciuc Stejar Tuborg
25
ÎNTREBAREA NR. 11
Total Total
AFIRMAŢII Acord Neutru Dezacord
Acord Dezacord
Berea se bea cu prietenii
Berea este băutura
persoanelor active
Berea este sănătoasa
Berea te face să te simţi
tânăr
26
dezacord
10 12.3 12.3 100.0
total
Total 81 100.0 100.0
Din tabelele de mai sus reiese ca majoritatea subiecţilor chestionaţi cred ca ’ bere se bea cu
prietenii’ (60.5%) si sunt de acord ca este sănătoasa (40.7%).
27
ÎNTREBAREA NR. 12
1 2 3 4 5
Gustul
Preţul
Concentraţia de
alcool
Reclama
Ambalajul
Marca
Gustul
28
După cum observam si din graficul alăturat majoritare subiecţilor (79%) au notat
caracteristica „Gust” cu cea mai mare nota ceea ce înseamnă ca acesta caracteristica joaca
un rol important în decizia de cumpărare
Preţul
Valid
Frequency Percent Percent Cumulative Percent
Valid 1 4 4.9 4.9 4.9
2 13 16.0 16.0 21.0
3 23 28.4 28.4 49.4
4 26 32.1 32.1 81.5
5 15 18.5 18.5 100.0
Total 81 100.0 100.0
Concentraţia de alcool
Frequenc Percent Valid Cumulative
y Percent Percent
Valid 1 13 16.0 16.0 16.0
2 11 13.6 13.6 29.6
3 20 24.7 24.7 54.3
4 25 30.9 30.9 85.2
5 12 14.8 14.8 100.0
Total 81 100.0 100.0
29
notele obţinute de aceasta caracteristică sunt destul de mari: 24.7% din subiecţi au acordat
nota 3, 30.9% nota 4 şi 14.8% nota 5
Reclama
Ambalajul
30
3 16 19.8 19.8 79.0
4 14 17.3 17.3 96.3
5 3 3.7 3.7 100.0
Total 81 100.0 100.0
Marca
Con
ţ
Gustul Preţ a
N Valid 81 81
Missing 0 0
31
Medie 4.59 3.43 3.15 2.27 2.28 3.73
Mediana 5.00 4.00 3.00 2.00 2.00 4.00
Modala 5 4 4 1 1 5
Abaterea medie
.959 1.117 1.295 1.118 1.237 1.245
pătratica
Din cele de mai sus concluzionăm ca gustul are cea mai mare influentă în decizia de
cumpărare ,nota medie primită de această caracteristică fiind 4.59 .Gustul este urmat de
Marcă cu nota 3.73 şi Preţ cu nota 3.43, Concentraţie de alcool cu nota 3.15.Pe ultimul loc
situându-se ambalajul şi reclama cu notele 2.28 respectiv 2.27.
ÎNTREBAREA NR. 13
32
Să fie rece 50 27.0% 62.5%
Total 185 100.0% 231.3%
Cea mai mare parte din cei chestionaţi sunt de părere ca caracteristicile pe care
trebuie să le aibă o bere sunt în primul rând „Să fie plăcuta la gust”( 35.1%) ; „Să fie
rece”( 27.0%) şi „Să fie proaspăta”( 25.4%).Mai putini sunt cei care cred ca o bere trebuie
sa aibă renume .
ÎNTREBAREA NR. 14
În opinia dumneavoastră preţul ideal pentru o bere este (pentru o sticlă de 500
de ml achiziţionată din magazin)?
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid 1,5-2,5 ron 43 53.1 53.1 53.1
2,5-3,5 ron 28 34.6 34.6 87.7
3,5-4,5 ron 10 12.3 12.3 100.0
Total 81 100.0 100.0
33
1,5-2,5 ron
2,5-3,5 ron
3,5-4,5 ron
3 ,5 -4, 5 ron
1 2. 35%
5 3. 09%
3 4. 57% 1,5-2,5 ron
2,5-3,5 ron
Preţul ideal pentru o bere ar fi cel cuprins între 1.5 şi 2.5 Ron ,conform celor interogaţi.
ÎNTREBAREA NR. 15
34
ÎNTREBAREA NR. 15
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid masculin 51 63.0 63.0 63.0
feminin 30 37.0 37.0 100.0
Total 81 100.0 100.0
Sex
masculin
feminin
30
51
35
ÎNTREBAREA NR. 16
Rural
Urban
rural
urban
Din totalul subiecţilor chestionaţi doar 9.9% locuiesc în mediul rural iar cei 90.1% rămaşi
locuiesc în mediul urban.
36
ÎNTREBAREA NR. 17
Sub 18 ani
între 18 şi 23 ani
între 24 şi 29 ani
între 30 şi 35 ani
peste 36
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid sub 18 ani 2 2.5 2.5 2.5
între 18 si 23 ani 50 61.7 61.7 64.2
între 24 si 29 ani 14 17.3 17.3 81.5
între 30 si 35 ani 6 7.4 7.4 88.9
peste 36 9 11.1 11.1 100.0
Total 81 100.0 100.0
17.28%
intre 24 si 29 ani
61.73%
intre 18 si 23 ani
37
17.28% între 24 şi 29 ani, 11.11% peste 36, 7.41% între 30 şi 35 ani şi doar 2.47%
sub 18 ani.
ÎNTREBAREA NR. 18
şcoală gimnazială
şcoală profesională
studii medii (liceu)
studii superioare
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
scoala gimnaziala 1 1.2 1.2 1.2
scoala profesionala 3 3.7 3.7 4.9
studii medii (liceu) 51 63.0 63.0 67.9
studii superioare 26 32.1 32.1 100.0
Total 81 100.0 100.0
studii superioare 26
scoala profesionala 3
scoala gimnaziala 1
10 20 30 40 50
38
Majoritatea subiecţilor chestionaţi(63%) au studii medii(liceul), 32.1% au studii
superioare, 3.7% au terminat o şcoală profesională iar 1.2% au terminat doar şcoala
gimnazial
ÎNTREBAREA NR. 19
student, elev
student + angajat
angajat
şomer
39
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
student, elev 44 54.3 54.3 54.3
student+angajat 12 14.8 14.8 69.1
angajat 23 28.4 28.4 97.5
somer 2 2.5 2.5 100.0
Total 81 100.0 100.0
somer 2.47%
student
student+angaj at
angaj at
angaj at som er
54.32%
student
14.81%
student+angajat
Jumătate din subiecţii chestionaţi (54.3%) sunt studenţi sau elevi, 14.8% sunt studenţi dar
au şi un loc de muncă, 28.4% sunt angajaţi şi doar 2.5% sunt şomeri.
ÎNTREBAREA NR. 20
40
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid sub 250 ron 16 19.8 19.8 19.8
250-500 ron 30 37.0 37.0 56.8
500-750 ron 11 13.6 13.6 70.4
750-1000 ron 7 8.6 8.6 79.0
peste 1000 17 21.0 21.0 100.0
Total 81 100.0 100.0
8.64%
13.58%
37.04%
37% din subiecţii chestionaţi au un venit cuprins între 250 - 500 RON, 21% peste
1000 RON, 19.8% sub 250 RON, 13.6% între 500-750 RON, iar 8.6% au venitul
cuprins între 750-1000 RON.
Scopul acestei cercetări este de a răspunde la câteva întrebări esenţiale de aceea vom
analiza datele si vom face corelaţi în aşa fel încât sa încercam sa răspundem la aceste
întrebări.
41
Structura eşantionului.
student
student+angajat
angajat
somer
42
4-6 beri Count 1 7 7 1 1 17
% of
1.2% 8.6% 8.6% 1.2% 1.2% 21.0%
Total
7-10 beri Count 0 1 0 1 0 2
% of
.0% 1.2% .0% 1.2% .0% 2.5%
Total
>10 beri Count 0 5 0 0 0 5
% of
.0% 6.2% .0% .0% .0% 6.2%
Total
alta Count
0 11 1 1 3 16
varianta
% of
.0% 13.6% 1.2% 1.2% 3.7% 19.8%
Total
Total Count 2 50 14 6 9 81
% of
2.5% 61.7% 17.3% 7.4% 11.1% 100.0%
Total
Chi-Square Tests
Deoarece sig = 0.246 (este mai mare de 0.05) rezultă că între vârsta şi frecvenţa de
consum nu exista nici o legătura :deci vârsta nu influenţează frecvenţa de consum.
Aţi cumpărat vreodată o bere fiind influenţat de reclama sau metoda de promovare a acesteia? *
Alegeţi intervalul de vârsta in care va încadraţi
43
intre 18 intre 24 intre
sub 18 si 23 si 29 30 si peste
ani ani ani 35 ani 36
Aţi cumpărat da Count 1 30 11 6 8 56
vreodată o bere % of
1.2% 37.0% 13.6% 7.4% 9.9% 69.1%
fiind influenţat de Total
reclama sau nu Count 1 20 3 0 1 25
metoda de % of
promovare a Total 1.2% 24.7% 3.7% .0% 1.2% 30.9%
acesteia?
Total Count 2 50 14 6 9 81
% of
2.5% 61.7% 17.3% 7.4% 11.1% 100.0%
Total
Symmetric Measures
Asymp.
Std. Approx.
Value Error(a) T(b) Approx. Sig.
Ordinal by Ordinal Kendall's tau-b -.269 .085 -2.983 .003
N of Valid Cases 81
După cum observăm din tabelul de mai sus sig = 0.03, ( sig este mai mic decât 0.05)
prin urmare reclama are o influenţă mare asupra deciziei de cumpărare a berii.
Astfel că dintre subiecţii cu vârsta cuprinsă intre 18-24 de ani (61.7% şi totalul subiecţilor
interogaţi) 37% sunt influenţaţi de reclamă atunci când cumpără o bere, iar cei 24.7 %
rămaşi nu dau importanţă reclamei atunci când achiziţionează acest produs.
Subiecţii cu vârsta cuprinsă intre 24-29 de ani (17.3% din totalul subiecţilor interogaţi)
majoritatea sunt influenţaţi de reclamă atunci când achiziţionează un prod
44
% of
3.7% 7.4% 1.2% 3.7% 4.9% 21.0%
Total
7-10 Count 0 1 0 0 1 2
beri % of
.0% 1.2% .0% .0% 1.2% 2.5%
Total
>10 Count 0 2 1 1 1 5
beri % of
.0% 2.5% 1.2% 1.2% 1.2% 6.2%
Total
alta Count 2 6 5 2 1 16
variant % of
2.5% 7.4% 6.2% 2.5% 1.2% 19.8%
a Total
Total Count 16 30 11 7 17 81
% of 100.0
19.8% 37.0% 13.6% 8.6% 21.0%
Total %
Symmetric Measures
Asymp.
Std. Approx.
Value Error(a) T(b) Approx. Sig.
Ordinal by Ordinal Kendall's tau-b .086 .088 .977 .329
N of Valid Cases 81
Deoarece sig = 0.329 este mai mare decât 0.05 rezultă nu există legătura intre cele 2
variabile deci :frecvenţa consumului de bere nu este influenţată de venit.
ANOVA
45
3.6
Mean of Pret(Note pt. importanta criteriilor de la
1=neimportant si 5=cel mai important )
3.4
3.2
2.8
da nu
Gustul(Ce va determina sa consumati o anumita marca de bere?)
Din tabelele de mai sus rezulta ca sig = 0.044 (are o valoare mai mica decât 0.05) şi F=
4.208 ( este mai mare ca 0) ,deci exista legătura între cele 2 variabile :preţ şi gust .
Prin urmare preţul este influenţat de calitate (gust), deci preţul berii va creste concomitent
cu calitatea.
5.CONCLUZII
Am plecat de la ipotezele că :
1.Preţul influenţează cel mai mult decizia de cumpărare urmat de calitate şi reclamă.
2.Reclama are o influenţa mare in cel puţin 65% din cazuri asupra deciziei de cumpărare a
berii.
3.Indiferent de venit, după preţ calitatea primează in decizia de cumpărare a berii.
4.Frecventa de consum a berii nu depinde de venit.
5.Varsta influenţează frecvenţa consumului.
46
* Analiza rezultatelor obţinute pe parcursul anchetei ne-a demonstrat ca deşi preţul
are o influentă mare în decizia de cumpărare calitatea rămâne pe primul loc ca factor de
influentă în decizia de cumpărare a berii.
Preţul se situează pe locul doi urmat de marcă şi reclamă.
De asemenea din analiza rezultatelor a rezultat ca preţul este intr-o relaţie directa cu
calitatea(gust) prin urmare daca calitatea berii va creste şi preţul va creste o data cu ea.
6. ANEXE
CHESTIONAR
Bună ziua sunt reprezentant (ă) al firmei de consultanţă în marketing ”Y” .Dorim
să realizăm un studiu de piaţă referitor la consumatorii de bere şi preferinţele lor . Părerea
dumneavoastră ar fi de un real ajutor de aceea vă rugăm să completaţi acest chestionar.
47
Da
Nu (se încheie chestionarul)
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
La sticlă
La doză
La halbă
La ţap
Gustul
Publicitatea la produsul respectiv
Reduceri de preţ
Influenţa grupului de prieteni
Oferirea în mod gratuit a unui produs
Recomandarea unui cunoscător
Altele (precizaţi care)...........................................................................................
Da
Nu
48
8. De obicei, de unde cumpăraţi berea pe care o consumaţi in oraş?
Berărie
Restaurant
Terase
Baruri
Discoteci
Chioşc
Alte locuri(precizaţi care)……………………….
Da
Nu
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
Total Total
AFIRMAŢII Acord Neutru Dezacord
Acord Dezacord
Berea se bea cu prietenii
Berea este băutura
persoanelor active
Berea este sănătoasa
Berea te face să te simţi
tânăr
49
12. Cât de importante sunt următoarele criterii pentru dumneavoastră în decizia de
cumpărare a berii (bifaţi câte o căsuţa pentru fiecare atribut) 5= cel mai
important şi 1= neimportant?
1 2 3 4 5
Gustul
Preţul
Concentraţia de
alcool
Reclama
Ambalajul
Marca
14. În opinia dumneavoastră preţul ideal pentru o bere este (pentru o sticlă de 500
de ml achiziţionată din magazin)?
Feminin
Masculin
Rural
50
Urban
Sub 18 ani
între 18 şi 23 ani
între 24 şi 29 ani
între 30 şi 35 ani
peste 36
şcoală gimnazială
şcoală profesională
studii medii (liceu)
studii superioare
student (elevi)
student + angajat
angajat
şomer
51
52