Structura interviului de consiliere în cinci paşi (Ivey, 2007)

1. Raport şi structurare (înregistrarea consilierii, confidenţialitatea şi limitele acesteia, descoperirea

explicaţiei persoanei custodiate pentru problemă, discutarea aşteptărilor, evaluarea măsurii în
care problema se pretează la o şedinţă de consiliere, evaluarea atitudinii subiectului faţă de
consiliere, negocierea acordurilor practice legate de orar, frecvenţa întâlnirilor, durata lor,
informarea acestuia cu privire la cursul consilierii, tehnici, proceduri, limite, riscuri şi beneficii
potenţiale).

2. Definirea problemei (severitatea problemei măsurată de distres x incontrolabilitate x frecvenţă;

întocmirea listei de probleme, identificarea punctelor pozitive şi a resurselor).

3. Stabilirea scopului (aparţine persoanei custodiate şi trebuie să fie realizabil, concret şi să se

preteze la o şedinţă de consiliere, motivarea acestuia în vederea rezolvării problemei).

4. Generarea alternativelor (prin intermediul întrebărilor, descoperirii dirijate, explicaţiilor;

importantă aici este gândirea divergentă, stabilirea priorităţilor, acţiunilor).

5. Alegerea şi implementarea alternativei alese (pentru fiecare alternativă generată discut

potenţialele consecinţe):

- cerem persoanei custodiate să aleagă o alternativă pe care doreşte să o pună în practică,

- discutăm la modul concret: Ce va face? Când va face? Cum va face? În ce condiţii? Cu cine? Ce l-
ar putea opri? Ce dificultăţi ar putea întâmpina? Cum s-ar putea auto-boicota? Cum ar putea
depăşi acele dificultăţi?

- contract terapeutic.

Etapele consilierii în cinci paşi (Dryden & Feltham, 1993, apud Trip, 2007)

1. Orientarea persoanei custodiate spre consiliere.

2. Evaluarea problemelor persoanei custodiate.

3. Iniţierea schimbării.

4. Etapa de mijloc a consilierii.

5. Finalizarea consilierii.