Numele şi prenumele persoanei examinate Data Semnătura

Nota/procente (%) Numele şi semnătura

examinatorului

NAVIGAŢIE

Chestionar de examinare (grilă test) – eliberare / revalidare / reînnoire /

recunoaştere / echivalare licenţă de pilot de Aeronave Ultrauşoare Motorizate

1. Care este definiţia următoarelor noţiuni: 1 NM, 1 KTS, 1 Pa, 1 hPa, 1 bar, 1 mb, 1 Torr,
IAS, CAS şi atmosfera standard (parametrii acesteia)?

2. Presupunem că trebuie să ne deplasăm în zbor cu o aeronavă de la un punct A la un alt

punct B utilizând harta aeronautică şi compasul magnetic (busola).

a. Schiţaţi următoarele elemente: nordul adevărat/geografic NA, nordul magnetic NM,

nordul compas NC, linia drumului obligat LDO, drumul adevărat DA, drumul
magnetic DM, drumul compas DC, declinaţia magnetică ∆m, deviaţia compas ∆c şi
deriva ∆v.
b. Scrieţi ecuaţia capului compas CC în funcţie de unghiurile DA, ∆m, ∆c şi ∆v.
3. În cât timp veţi parcurge în zbor cu o aeronavă distanţa de la punctul A, având
coordonatele geografice N44° 30’ 15’’ E 27° 31’33’’, la punctul B, având coordonatele
geografice N47° 00’15’’ E 27° 31’33’’, cu vânt 04520 KTS, cu viteza proprie adevărată
VPA = 185 km/h (presupunem că IAS = CAS = VPA)?

4. Zburaţi cu o aeronavă de la aerodromul A cu QFE(A) = 950 hPa cu altimetrul calat pe “0”

pe acest aerodrom, la aerodromul B cu QFE(B) = 750 Torr cu A/T. Ce înălţime va indica
altimetrul în momentul aterizării?
Se dă treapta barica de 10 m/hPa.

5. Distanţa între două aeronave care zboară pe aceiaşi direcţie rectiliniu şi constant, la
aceiaşi altitudine, dar în sens contrar, este de 264 km. Viteza faţă de sol a celor două
aeronave este de 150 km/h şi 180 km/h. După cat timp se vor întâlni cele doua
aeronave? Care este spaţiul parcurs de fiecare pană la întâlnire? (nu se ţine cont de
viteza vântului, IAS = CAS = Vsol = VPA)?
6. Care este decalajul de timp faţă de ETA transmis când vă deplasaţi cu o aeronavă de la
punctul A, având coordonatele geografice N 43°00’17’’ E 27° 20’14’’, la punctul B, având
coordonatele geografice N47° 30’17’’ E 27° 20’’14’’, cu vânt 24030 KTS, cu viteza
proprie adevărată VPA = 185 km/h (presupunem că IAS = CAS = VPA)?

7. Zburaţi cu o aeronavă de la aerodromul A cu QFE(A) = 1010 hPa cu altimetrul calat pe

“0” pe acest aerodrom, la aerodromul B cu QFE(B) = 715Torr cu A/T. Ce înălţime va
indica altimetrul în momentul aterizării? Cum este poziţionat aerodromul B fata de A?
Se dă treapta barică de 10 m/hPa.

8. În cât timp veţi parcurge distanţa de la punctul A ( N 44 03’ 17’’/ E027 28’03’’ ) la
punctul B ( N 47 33’17’’ / E 027 28’03’’) zburând rectiliniu, uniform, în condiţii, meteo
CAVOK, vânt calm, înălţime constantă 150m, cu IAS = 180kts (presupunem ca IAS =
CAS = VPA)? Nu se ţine cont de viteza de rotaţie a pământului.
9. 1 mbar este echivalent cu :

a. 1,33 mm coloană mercur

b. 0,75 torr
c. 1,50 mm coloană mercur

10. Definiţi următoarele noţiuni :

Înălţimea de zbor

Altitudinea de zbor

FL

11. Zburaţi de la A la B pe distanţa de 450 km cu CC130, IAS 180kph

(presupunem ca IAS = CAS = VPA), vânt 19010MPS. Determinaţi timpul de întârziere
datorat existenţei vântului.

12. Zborul după compasul magnetic direct se face pe:

a. ortodroma
b. LDR
c. loxodroma
13. Prin CC se înţelege:

a. unghiul dintre nordul compas şi axa longitudinală a aeronavei partea din faţa
b. unghiul dintre nordul adevărat şi axa aeronavei
c. unghiul dintre nordul magnetic şi axa aeronavei

14. Unghiul dintre LDO şi LDR se numeşte :

a. ALU
b. VPA
c. ALL

15. QFE(A) = 751,88 torr; QFE(B) = 789,48 torr; QNH = 950hPa, treapta barică K =
10m/hPa. Determinaţi diferenţa de înălţime între cele două puncte A şi B.

16. Declinaţia magnetică este :

a. unghiul dintre CC şi NM
b. distanţa dintre NM şi NA
c. unghiul dintre NM şi NG

17. Deviaţia compas este :

a. unghiul dintre CC şi LDO

b. unghiul dintre NC şi NM
c. unghiul dintre NC şi NA

18. Zburaţi de la A la B pe distanţa de 300 km cu CC090, IAS = 130km/h (presupunem că

IAS = CAS = VPA), vânt 15010MPS.
Determinaţi timpul de întârziere datorat existenţei vântului.
19. QFE(A) = 741,88 torr; QFE(B) = 789,48 torr; treapta barică K = 10m/hPa.
Determinaţi diferenţa de înălţime între cele doua puncte A şi B.

20. Presupunem că trebuie să ne deplasăm în zbor cu o aeronavă de la un punct A la un

alt punct B utilizând harta aeronautică şi compasul magnetic (busola). Schiţaţi
următoarele elemente: nordul adevărat/geografic NA, nordul magnetic NM, nordul
compas NC, linia drumului obligat LDO, drumul adevărat DA, drumul magnetic DM,
drumul compas DC, declinaţia magnetică ∆m, deviaţia compas ∆c şi deriva ∆v.

21. În cât timp veţi parcurge în zbor cu o aeronavă distanţa de la punctul A, având
coordonatele geografice N46° 30’ 15’’ E 27° 31’33’’, la punctul B, având coordonatele
geografice N47° 00’15’’ E 27° 31’33’’, presupunând că nu există vânt, cu viteza proprie
adevărată VPA = 65 km/h (presupunem că IAS = CAS = VPA)?
22. Care este distanţă între două puncte de pe teren dacă pe o hartă aeronautică scara
1:500000 distanţa între ele este de 10 cm?

23. Presupunem că trebuie să ne deplasăm în zbor cu o aeronavă de la un punct A la un

alt punct B utilizând harta aeronautică şi compasul magnetic (busola). Schiţaţi
următoarele elemente: nordul adevărat/geografic NA, nordul magnetic NM, nordul
compas NC, linia drumului obligat LDO, drumul adevărat DA, drumul magnetic DM,
drumul compas DC, declinaţia magnetică ∆m, deviaţia compas ∆c (presupunem că nu
există vânt şi deriva ∆v = 0°).

24. În cât timp veţi parcurge în zbor cu o aeronavă distanţa de la punctul A, având
coordonatele geografice N46° 25’ 15’’ E 27° 31’33’’, la punctul B, având coordonatele
geografice N47° 00’15’’ E 27° 31’33’’, presupunând că nu există vânt, cu viteza proprie
adevărată VPA = 60 km/h (presupunem că IAS = CAS =VPA)?
25. Definiţi coordonatele geografice, respectiv latitudinea şi longitudinea.

26. Presupunem ca zburăm într-un spaţiu aerian de clasa C la o înălţime de 1000 m la

verticala aerodromului şi unitatea de control al traficului aerian ne cere sa aterizam în
cel mai scurt timp pe aerodrom. Calculaţi timpul minim necesar până la aterizare
cunoscând faptul că viteza maximă de înfundare cu care poate coborâ aeronava este de
5 MPS.

27. Pe hărţile de navigaţie VFR linia curbă întreruptă de culoare mov reprezintă:

a. deviaţia magnetică
b. declinaţia magnetică
c. declinaţie compas

28. Deriva reprezintă unghiul format:

a. între direcţia vântului şi deplasarea pe sol a avionului

b. între axul longitudinal partea din faţă şi linia deplasării pe sol
c. între axul longitudinal şi direcţia vântului

29. Viteza de zbor este 120 km /h CAS, vântul 4 m/s din sud, iar direcţia de zbor este
359º, care este viteza la sol ?

a. 139 km/h
b. 134 km/h
c. 130 km/h

30. Pe o hartă 1:500 000 linia neagra între localităţi reprezintă:

a. drum de ţară
b. şosea naţională
c. cale ferată
31. Unghiul format între nordul geografic şi nordul magnetic se numeşte :

a. declinaţia magnetică
b. derivă
c. abatere magnetică

32. La reperul de control pe rută constataţi că aţi ajuns mai târziu cu 10 min, motivul este:

a. puterea motorului a scăzut

b. direcţia vântului s-a schimbat
c. vântul şi-a sporit intensitatea considerabil

33. Direcţia vântului ca sens indică:

a. din ce direcţie bate vântul

b. către ce direcţie bate vântul
c. sensul se indică prin notarea alături de valoare a direcţiilor N,E,V,S.

34. Altitudinea se măsoară faţă de:

a. nivelul mării
b. sol
c. cel mai jos punct de pe glob.

35. Condiţiile atmosferei standard sunt:

a. 15º, 765 mm Hg
b. 25º,1013 Hpa
c. 30º,675 mm HG

36. Pentru estimarea timpului necesar de deplasare între două puncte sunt minim
necesare următoarele elemente:

a. viteza proprie adevărată, viteza vântului şi viteza la sol

b. viteza vântului, direcţia vântului, viteza proprie adevărată
c. viteza la sol, viteza vântului

37. Capul compas reprezintă:

a. direcţia indicată de busolă faţă de nordul magnetic;

b. unghiul format de direcţia nordului compas şi axul longitudinal al aeronavei partea
din faţă
c. unghiul format de direcţia nordului magnetic şi axul longitudinal al aeronavei
partea din faţă.
 38. Amplasarea unei busole la bordul unei aeronave determină anumite corecţii ce trebuie
făcute valorilor pe care aceasta le indică. Cum se numeşte unghiul cu care se face
corecţia valorilor indicate?

a. deviaţie compas
b. declinaţie compas
c. declinaţie magnetica

39. Înălţimea de zbor este :

a. distanţa pe verticală măsurată de la nivelul mării până la aeronavă

b. distanţa pe verticală de la sol până la aeronavă
c. înălţimea de zbor se mai numeşte şi altitudine şi se măsoară de la nivelul
corespunzător presiunii standard de 760 mm Hg şi până la aeronavă

40. Direcţia vântului se măsoară faţă de:

a. nordul geografic
b. nordul magnetic
c. nordul compas

41. Nivelul de zbor este:

a. distanţa pe verticală măsurată în sute de picioare între nivelul corespunzător

presiunii STD=1013mb Hg şi aeronavă
b. nivelul la care se află aeronava
c. distanţa măsurată în metri de la nivelul mării până la aeronavă

42. Dacă vă deplasaţi cu o aeronava către E şi vântul bate din N adică perfect din 90 de
grade faţă de direcţia în care vă deplasaţi va fi modificată viteza faţă de sol?

a. da
b. nu
c. depinde de tăria vântului

43. În aviaţie, viteza vântului se măsoară în:

a. m/s
b. km/h
c. kts

44. La decolare am “calat” scala presiunilor pe QFE şi acele altimetrului pe 0”. Daca nu am
umblat în timpul zborului la altimetru, la aterizare pe alt aerodrom acesta va arata:

a. cota aerodromului de sosire

b. diferenţa între QFE plecare şi QFE sosire
c. diferenţa între QNH sosire şi QFE plecare
45. Se numeşte “cap compas”:

a. unghiul format între direcţia de referinţa (NA, NM, NC) şi traiectul real urmat
b. unghiul format între direcţia de referinţa (NA, NM, NC) şi axa longitudinală a
aeronavei (partea din faţă)
c. unghiul format între meridianul locului şi LDR

46. Direcţia vântului (DV) este:

a. unghiul format între meridianul geografic şi vectorul vânt (la aterizare)

b. unghiul format între vectorul vânt şi meridianul geografic
c. unghiul format între NM şi vectorul vânt (la aterizare)

47. Direcţia vântului formează cu LDO un unghi numit:

a. UVD (unghiul vântului cu drumul) şi se măsoară de la vectorul vânt la LDO în

sens orar (semn +)
b. UVD şi se măsoară de la vectorul vânt la LDO în sens invers orar (semn -)
c. UDV (unchiul drumului cu vântul) şi se măsoară de la LDO la vectorul vânt în
sens orar (semn +) şi antiorar (semn -)

48. Semnul derivei este pozitiv când:

a. vântul “bate“ din stânga

b. vântul “bate” din dreapta
c. se măsoară de la ALA la LDR

49. Triunghiul de navigaţie (al vitezelor)

a. este o construcţie grafică cu rolul de a vizualiza toate direcţiile de referinţă,

traiectul, unghiurile (drumuri-capuri) şi de a stabili astfel corect poziţia aeronavei
într-un moment oarecare
b. are rolul de a permite (prin compunerea vectorilor) numai determinarea vectorului
VPA
c. are rolul de a permite (prin compunerea vectorilor) numai determinarea unghiului
D

50. Care este relaţia de calcul între DA şi DM şi care este valoarea DM dacă DA este 70° şi
DM este 5°?

a. DM = DA+(+/-Dm) = 65°
b. DM = DA –(+/-DM) = 65°
c. DM = DA –Dm = 65°
51. Abaterea laterală unghiulară (notata ALU) este:

a. unghiul format între direcţia celui mai apropiat meridian geografic şi LDO
b. lungimea perpendicularei dusă din punctul unde se află aeronava pe LDR la LDO
c. unghiul format între linia drumului obligat LDO şi linia drumului real LDR

52. Ce este loxodroma?

a. arcul mic din cercul mare care trece prin punctul de plecare PIT şi cel de sosire
PFT al unui traiect de pe suprafaţa pământului
b. linia de poziţie care intersectează meridianele sub acelaşi unghi
c. linia de poziţie care intersectează paralele sub acelaşi unghi

53. În navigaţia aeriana ce semnifică abrevierea PFT?

a. punctul de aplicaţie al Forţei de Tracţiune

b. punctul Final al Traiectului
c. nu se foloseşte această abreviere

54. Căile aeriene interne ale României au o lăţime de:

a. în funcţie de nivelul de zbor

b. 3 km stânga/dreapta faţă de axa lor
c. 5 km stânga/dreapta faţă de axa lor

55. Valoarea ZZZZ din Planul de Zbor se utilizează când:

a. viteza de zbor este mai mare de 40 km/h

b. nu există codificare ICAO pentru valoarea respectivă
c. sunt necesare informaţii suplimentare

56. Drumul adevărat (DA) reprezintă:

a. drumul format de direcţia nordului meridianului geografic şi traiect

b. drumul format de direcţia nord a meridianului magnetic şi traiect
c. drumul format de direcţia nord indicată de compas şi traiect

57. Hidrografia înfăţişează pe hartă:

a. zonele cu umiditate mai mare 50%

b. cursurile şi suprafeţele de apă
c. totalitatea obstacolelor hidrologice de pe teren

58. Înălţimea se defineşte ca fiind:

a. distanţa pe verticală a unui punct în raport cu o suprafaţă de referinţă

b. distanţa pe verticală a unui punct în raport cu suprafaţa mării
c. distanţa pe verticală a unui punct în raport cu suprafaţa izobară de 1000 mb
59. Elementele de navigaţie care determină direcţia zborului sunt:

a. drumul, capul de zbor

b. abaterea laterală unghiulară
c. deriva aeronavei

60. Unghiul de deriva se datorează:

a. fluctuaţiilor presiunii atmosferice la diferite nivele de zbor

b. tracţiunii variabile a motorului în timpul deplasării pe traiect
c. deplasării masei de aer în care zboară avionul

61. În Planul de Zbor, câmpul numărul 10 “EQUIPMENT” completat cu valorile “S/N”

reprezintă?

a. standard / Fără Transponder

b. situaţie Normală
c. stare de Necesitate

62. Declinaţia magnetica este:

a. unghiul dintre CC şi NM
b. distanţa dintre NM şi NA
c. unghiul dintre NM şi NG

63. QFE reprezintă:

a. presiunea la pragul pistei

b. presiunea la nivelul marii
c. presiunea standard

64. Distanţa pe verticală dintre două planuri a căror diferenţa de presiune este egală cu un
mb (h/Pa):

a. nivel
b. altitudine
c. treaptă barică

65. Linia de poziţie care intersectează meridianele sub acelaşi unghi constant, se numeşte:

a. ortodroma
b. loxodroma
c. secanta

66. Dacă ruta se află în dreapta axei avionului, deriva va avea valori:

a. pozitive
b. negative
c. atât a. cat şi b.
67. Mila marină (NM) reprezintă:

a. 1562 m
b. 760 m
c. 1852 m

68. La sosirea pe aerodromul de destinaţie altimetrul se calează pe:

a. QNH
b. QFE
c. QNE

69. Drumul se măsoară în sens:

a. orar
b. antiorar
c. nu contează

70. În navigaţia aeriana ca ştiinţa aplicată, Pământul se considera a fi:

a. o sfera
b. un "elipsoid de rotaţie" (obţinut prin rotirea unei elipse in jurul axei mici)
c. un corp matematic neregulat

71. Axa terestră sau "de rotaţie" se considera a fi:

a. diametrul în jurul căruia se roteşte Pământul în 24 ore

b. linia convenţionala care "trece" prin "centrul" Pământului şi faţă de care acesta se
roteşte
c. semiaxa mică a secţiunii elipsoidului de rotaţie

72. Polii tereştri (geografici) se considera a fi:

a. "punctele" în care axa terestră intersectează suprafaţa globului terestru

b. "punctele" determinate prin intersectarea semiaxei mici a Pământului cu
suprafaţa sa
c. "locurile" din care daca ar fi privita rotaţia Pământului, aceasta ar apare în sens
antiorar, respectiv orar

73. Meridian se consideră a fi:

a. o linie convenţională care "uneşte" polii tereştri

b. un cerc mare determinat pe suprafaţa terestră prin intersectarea Pământului cu
un plan care conţine punctul de origine al sferei
c. oricare semicerc determinat pe suprafaţa terestra prin intersectarea Pământului
cu un plan care "conţine" axa terestră
74. Antemeridianul se considera a fi:

a. semicercul opus al oricărui meridian

b. jumătatea unui cerc mic
c. oricare meridian

75. Numărul maxim al meridianelor este:

a. infinit (în realitate se poate "trasa" cate un meridian care sa poată trece prin
fiecare punct de pe suprafaţa terestra)
b. 360
c. 180

76. Paralela se consideră a fi:

a. oricare cerc determinat pe suprafaţa terestra de un plan care "trece" prin

"originea" elipsoidului de rotaţie
b. cercul mare determinat pe suprafaţa terestra de un plan care "trece" prin
"originea" elipsoidului de rotaţie şi este perpendicular pe axa terestra
c. oricare cerc determinat de intersecţia Pământului cu planuri perpendiculare pe
axa terestră

77. Numărul (maximal) al paralelelor este:

a. 360
b. 180
c. infinit (putându-se trasa câte o paralela care să treacă prin orice punct de pe
suprafaţa globului terestru)

78. Ecuatorul se consideră a fi:

a. cea mai mare paralela

b. oricare cerc determinat pe suprafaţa terestră
c. semicercul care divide globul terestru în emisfera nordică şi emisfera sudică

79. Coordonatele geografice sunt:

a. latitudinea şi longitudinea
b. fiecare dintre cele doua numere (valori) care precizează poziţia unui punct în
raport cu un sistem de referinţă
c. meridian, paralelă şi azimut
80. Latitudinea unui punct oarecare este:

a. valoarea unghiului (cercului de meridian) dintre planul ecuatorului şi verticala

punctului
b. valoarea unghiului (arcului de ecuator) dintre planul meridianului "0" şi planul
meridianului punctului
c. valoarea distantei (în Km sau NM) dintre planul ecuatorului şi planul paralelei
punctului respectiv
81. Latitudinea se măsoară în:

a. km sau NM
b. grade sexagesimale
c. grade centezimale

82. Valorile maxime ale latitudinii pot varia între:

a. 0 - 90 º
b. 0 - 180º
c. 0 - 360º

83. Latitudinea (de) +90o corespunde:

a. punctului cardinal E daca deplasarea are loc pe ecuator

b. meridianului cu numărul 90
c. polului nord

84. Punctul care are latitudinea (de) 0o este:

a. polul nord
b. pe ecuator
c. polul sud

85. Toate punctele de pe aceeaşi paralelă:

a. au aceeaşi latitudine
b. au latitudine diferită
c. se afla la aceeaşi distantă de meridianul "0"

86. Longitudinea unui punct oarecare este:

a. valoarea unghiului (arcului de meridian) cuprins între planul ecuatorului şi

verticala punctului
b. valoarea unghiului (arcului de ecuator) cuprins între planul meridianului "0" şi
planul meridianului punctului
c. valoarea distanţei (în Km sau NM) între planul ecuatorului şi planul paralelei
punctului respectiv

87. Longitudinea unui punct se măsoară în:

a. km sau NM
b. grade centezimale
c. grade sexagesimale
88. Valorile maxime ale longitudinii pot varia între:

a. 0 - 90˚
b. 0 - 180˚
c. 0 - 360˚

89. Toate punctele de pe acelaşi meridian au:

a. aceeaşi longitudine
b. aceeaşi latitudine
c. longitudini diferite

90. Toate punctele de pe meridianul Greenwich au:

a. latitudine = 0°(360°)
b. longitudine = 0°
c. latitudine = 180°

91. Punctul care are longitudinea (de) 180 o este:

a. pe meridianul "0"
b. numai pe ecuator
c. pe polul nord

92. Punctul care are longitudinea (de) 0 o este:

a. pe meridianul Greenwich
b. numai pe ecuator
c. numai la polul sud

93. Latitudinea şi longitudinea constituie:

a. coordonatele polare ale unui punct

b. coordonatele geografice ale unui punct
c. linia de poziţie a unui punct

94. NM (nautical mile) reprezintă:

a. lungimea arcului de 1' al meridianului terestru

b. lungimea arcului de 1' al ecuatorului terestru
c. a 40.000.000-a parte a circumferinţei terestre
95. Pentru a merge din punctul A în punctul B, drumul adevărat, din desenul de mai jos,
are ca valoare aproximativă

a. 050º
b. 130º
c. 310º
B
Nv

96. Declinaţia magnetică variază odată cu

a. altitudinea
b. ora zilei
c. locul

97. Este ora 18. Zburaţi în linie dreaptă, cu soarele din faţă. Compasul vă indică 080º.
Deduceţi că:

a. este exact
b. este fals
c. nu putem deduce nimic

98. Pentru a vă modifica capul compas trebuie:

a. să urmăriţi compasul pe timpul virajului

b. să luaţi un reper la sol înainte de intrarea în viraj în noua direcţie de luat
c. să opriţi virajul în momentul în care capul ales trece în faţa liniei compasului

99. Regimul de zbor IFR este:

a. rezervat aeronavelor ce dispun de anumite echipamente speciale

b. regimul dvs. de zbor dacă evoluaţi în condiţii de vizibilitate proastă
c. aplicabil doar avioanelor care zboară peste nivelul de zbor 196

100. Regulile de zbor premise pentru aeronavele ULM sunt:

a. fie regulile IFR, fie cele VFR, în funcţie de condiţiile de vizibilitate

b. exclusiv regulile VFR
c. exclusiv regulile IFR
101. Baza norilor este la 1500 m deasupra terenului. Pentru a respecta condiţiile meteo
minimale de zbor la vedere, nu urcaţi la o înălţime superioară la:

a. 1500 m
b. 900 m
c. 1200 m

102. Exceptând obstacolele artificiale şi persoanele, înălţimea minimă de zbor (de

siguranţă) este de:

a. 50 m (170 ft)
b. 150 m (500 ft)
c. 300 m (1000 ft)

103. FIR este:

a. o regiune de informare a zborului

b. un spaţiu aerian controlat
c. un spaţiu aerian asociat unui aerodrom

104. Pătrunderea întru-un spaţiu aerian de clasă C este supusă autorizărilor ATC date de
către unitatea de trafic aerian care are în responsabilitate acest spaţiu:

a. adevărat
b. fals
c. doar pentru VFR
d. nu ştiu

105. În cursul pregătirii unui zbor, constataţi că trebuie să traversaţi un spaţiu aerian cu
regim special, semnalat cu D 573. Deduceţi imediat că este o zonă:

a. interzisă
b. periculoasă
c. reglementată

106. Zonele interzise sunt semnalate pe hartă prin litera:

a. D
b. R
c. P

107. TMA şi AWY sunt spaţii aeriene controlate a căror utilizare este:

a. rezervată zborului IFR

b. interzis pentru aeronavele ULM fără autorizaţie specială
c. rezervată zborului VFR
108. Nivelul de zbor 55, corespunde cu:

a. o altitudine de 5500 m
b. o altitudine de 5500 ft
c. 5500 ft citiţi pe un altimetru fixat la 1013,2 mb

109. Scrieţi ecuaţia teoremei sinusurilor şi efectuaţi schiţa necesară.

110. Desenaţi un triunghi de navigaţie (al vitezelor) şi specificaţi toate mărimile

caracteristice.

111. Este ora 18. Zburaţi în linie dreaptă, cu faţa în soare. Compasul vă indică 080º.
Deduceţi că:

a. este exact
b. este fals
c. nu putem deduce nimic

112. Indicaţia 3 pe roza compasului corespunde cu:

a. 003º
b. 030º
c. 300º

113. Survolul unei zone/aşezări dens populate se efectuează numai la o înălţime minimă
reglementată:

a. adevărat
b. survolul este interzis
 114. Până la ce nivel de zbor sunt autorizate ULM-urile să urce?

a. 4 000 m
b. nivel de zbor 195 (5959 m pe un altimetru fixat la 1013mb)
c. nu depinde decât de limitele fizice ale pilotului, care ar trebuii în prealabil să îşi
evalueze limitele în cheson de decompresie

115. TMA şi AWY sunt spaţii aeriene controlate a cărui utilizare este:

a. rezervată zborului IFR

b. interzis pentru ULM fără autorizaţie specială
c. rezervată zborului VFR

116. Nivelul de zbor 55, corespunde cu:

a. altitudine de 5500 m
b. altitudine de 5 500 ft
c. 5 500 ft citiţi pe un altimetru fixat la 1013,2 mb

117. Atunci când aveţi un cap de 030º afişat pe compas, fără vânt, ruta dv. reală este
sensibil orientată spre:

a. vest
b. nord-vest
c. est

118. Pe o hartă aeronautică scara 1:500000 ce distanţă reală corespunde unei distanţe de
10 cm pe hartă?

a. 25 km
b. 50 km
c. 75 km