Sunteți pe pagina 1din 1

Limba şi literatura română

Clasa a X-a
Nume şi prenume:

Test de evaluare
I. Se dă textul:
Un filozof francez, de origine română şi care şi-a trăit tinereţea în ţară, influenţat de
Kierkegaard, se întreba, într-unul din aforismele lui, cu dispreţ la adresa romancierilor şi a
pretenţiei lor că spun ceva descriind vieţile oamenilor: ce este o viaţă? Iar eu întreb: ce este
altceva? O viaţă este totul şi felul cum se desfăşoară ea este adesea halucinant. Spiritul este
implicat şi lupta care se dă este pentru salvarea lui. Gândirea altui filozof care declară că abia
după ce a încetat să mai caute fericirea a putut în sfârşit să fie fericit e ispititoare ca gândire;
în realitate cât timp există viaţă în noi, fericirea, ca şi nenorocirea ne urmăresc în bârlogul în
care să zicem că am fi reuşit să ne retragem şi ne afumă la gura vizuinii cu atâta viclenie încât
ne silesc să ieşim fără măcar să ne dăm seama că o facem. N-aş putea să spun că după
dispariţia Căprioarei m-aş fi hotărât să nu mă mai căsătoresc, dar îmi spuneam că acest
eveniment va trebui să aibă loc târziu, pe la treizeci de ani şi numai dacă, bineînţeles (fireşte,
toţi gândim la fel), voi găsi o femeie care să mă iubească şi s-o iubesc nu împins de
circumstanţe, ci în mod lucid, cunoscându-ne bine unul pe celălalt. Până atunci aveam de
lucru: să-mi dau doctoratul, să intru în învăţământul superior şi să-mi încep lucrarea mea de
filozofie asupra caracterului unitar al conştiinţei umane şi a reintegrării ei într-un univers în
care spiritul este prezent în mod egal în tot ce există, într-un om ca şi într-un cărăbuş.
Marin Preda (Cel mai iubit dintre pământeni)
1. Numeşte câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: lucid, aforismele,
halucinant.
2. Explică rolul virgulei în secvenţa: m-aş fi hotărât să nu mă mai căsătoresc, dar îmi
spuneam că acest eveniment va trebui să aibă loc târziu.
3. Construieşte un enunţ în care să utilizezi sensul conotativ al cuvântului univers.
4. Precizează o temă şi un motiv literar identificate în textul dat.
5. Ce tip de perspectivă narativă apare în fragmentul de mai sus?
6. Explică ce mod de expunere predomină în fragmentul de mai sus.
7. Explică semnificaţia a două figuri de stil, identificate în fragmentul dat.
8. Ilustrează, cu exemple din text, două caracteristici ale textului narativ.
9. Comentează, în 60 – 100 de cuvinte (şase – zece rânduri) următoarea secvenţă: „În
realitate cât timp există viaţă în noi, fericirea, ca şi nenorocirea ne urmăresc în bârlogul în
care să zicem că am fi reuşit să ne retragem şi ne afumă la gura vizuinii cu atâta viclenie
încât ne silesc să ieşim fără măcar să ne dăm seama că o facem."
II. Scrieţi un eseu de minim o pagină în care să arătaţi că „Povestea lui Harap-Alb”, de Ion
Creangă este un basm cult.

S-ar putea să vă placă și