Dezvoltare Personală Scanat

l M inisterul Educaţiei,
C ulturii şi C ercetării
« M M al -Kepublicii Moldova
SEMINAR REPUBLICAN LA DISCIPLINA DEZVOLTARE PERSONALA

23 mai, 2019 ORHEI
SONDAJ DE OPINII
Semeni o faptă, culegi hm obicei: Dezvoltarea personală ca disciplină - cum mă ajută cu
. L a n a m.a &a flu
adevărat în viaţă?
semeni mm obicei, culegi mm c a racte r;
Care este impactul audierii cursului ’’Disciplina
semeni mm c a ra c te r, culegi mm rfestiM. personală” asupra personalităţii mele?
VIZIUNI ARTISTICE - ASOCIERI PICTURALE
+ Disciplina Dezvoltare personală mă ajută să mă cunosc mai

bine, astfel, pot lua decizii mai bune pentru îmbunătăţirea
viitorului şi prezentului meu. Această disciplină este un bun
motiv de a evolua ca personalitate, alături de societate.
(Ursu Adina, clasa a X-a)
*► Informaţiile obţinute m-au încurajat să-mi expun gândul în
mod potrivit..."(Ceban Daniel, clasa a Xl-a)
Ora de dezvoltare personală este foarte utilă, deoarece ne
învaţă cum să ne comportăm în unele moment dificile şi cum
să le evităm. (Moraru Tudor)
+ Dezvoltarea personală ne ajută în viaţă prin activităţile şi

experienţele care au scopul final de a îmbunătăţi starea de
conştientizare, dezvoltare a talentelor şi abilităţilor personale,
îmbunătăţirea calităţii vieţii şi contribuirea la realizarea
aspiraţiilor şi viselor personale. (Dodon Alexandra, clasa a X l-a)
^ Dezvoltarea personală include activităţi şi experienţe, dobândim
cunoştinţe şi sistematizăm, ne informăm despre diverse metode de
ghidare în carieră, comunicare în public şi evitarea pericolelor.
( Bulat Ecaterina, clasa a Xl-a)
+ Disciplina „Dezvoltarea personală” ne oferă informaţie utilă în

diverse domenii.
în domeniul sănătăţii ne ajută să conştientizăm importanţa unei
alimentaţii sănătoase, sportului precum şi nocivitatea drogurilor şi a
alcoolului. în domeniul ecologiei ne informează despre problemele
ecologice actuale şi comportamentul potrivit a persoanei aflate într-o
situaţie excepţională.
Iar în domeniul dezvoltării personale şi carierei ne oferă informaţia
necesară pentru luarea unei decizii cât mai chibzuite privind viitoarea
noastră carieră. ( Ţugui Ana-Maria, clasa aX I-a) )
Disciplina Dezvoltarea personală a urmărit/urmăreşte scopul de a întregi
personalitatea creatoare a elevului. Subiectele propuse ne îndeamnă să
formulăm concluzii pentru diferite trepte şi aspecte de evoluţie: calităţi
morale, relaţii interpersonale, securitatea vieţii etc. Problema apare din
aspectul emoţional. Sunt sigură că nu s-a dorit un şablon de personalitate, dar
consider că dezvoltarea personală este ceea ce facem în fiecare zi, dacă
aceste acţiuni au rezultate de creştere interioară. Dar până aici e greu să
ajungi dacă lipseşte motivaţia intrinsecă sau dacă eşti impus de cineva.
In concluzie, pot afirma că disciplina aceasta şcolară, privită ca instituţie,
este foarte bună. Insă procentul educaţional trebuie să se perfecţioneze până
la nivelul când elevul va fi prezent în viaţa lui, şi nu „închis” în cerinţe din
exterior. ( Vartic Dorina, diriginte clasa a Vil-a)
^ De cele mai multe ori când am încercat să lecturez, să mă informez despre anumite
aspecte privind această disciplină, ajungeam la concluzia: Dezvoltarea personală este, de fapt, un
factor asemenea unui prieten care îţi formează o armonie interioară, atitudine pozitivă despre tine, în
primul rând, deoarece te ajută să-ţi asumi anumite schimbări, ieşind treptat din zona de confort. Dacă
ar fi să punctăm câteva momente privind rolul acestei discipline, m-aş opri la următoarele: îl ajută pe
elev să-şi stabilească nişte direcţii mult mai clare în viaţa personală şi profesională; contribuie la
realizarea aspiraţiilor/abilităţilor personale; oferă posibilitatea celui în devenire, prin meditaţie, să
descopere modalitatea de a trăi o viaţă fericită, simţindu-se util societăţii, dar şi împlinit (viaţa
devenind exact cum şi-o doreşte); informaţia parcursă la această disciplină, din cele observate, tinde să
familiarizeze subiecţii educaţionali despre faptul cum să se evite „capcanele” fără a fi traumat
psihologi c/moral. (Buruiană Svetlana, diriginte, clasa a Vl-a)
^ Acest curs îi ajută pe elevi să dezvolte abilităţi şi comportamente noi, astfel, ei înţeleg
mai bine ce îşi doresc de la viaţă şi de ce anume au nevoie pentru a-şi îndeplini dorinţele. îi determină
să facă alegeri bune, ascultându-şi intuiţia, îi învaţă cum să trăiască inteligent, gestionându-şi emoţiile
şi comunicând eficient (Smochină Eugenia, diriginte clasa a Vil-a)
^ Rolul discilinei Dezvoltare personală rezidă în formarea tinerei generaţii, prin formare
de competenţe, abilităţi, aptitudini, valori, pregătindu-i pentru examenul vieţii. Toate cele 5
dimensiuni ale disciplinei, compun întregul arsenal al formării individului ca OM. Dezvoltarea este o
particularitate a organismelor vii, dar mai cu seamă a omului, care trebuie să înglobeze armonios atât
dezvoltarea fizică cât şi intelectuală, prin gândire critică asupra: identităţii personale, calitatea vieţii,
modul sănătos de viaţă, carieră şi antreprenoriat, securitate personală. (Boguş Rodica, diriginte clasa
a VUI-a)
W Disciplina Dezvoltare personală are un rol important în formarea tinerilor. La această
lecţie se pune accent pe cunoaşterea personalităţii elevului, pe autocunoaştere, pe formarea de abilităţi
şi deprinderi sociale, pe dezvoltarea spiritului de voluntariat şi ajutor reciproc, se iniţiază elevii în arta
relaţionării cu semenii şi cu sociumul, precum şi se dezvoltă creativitatea şi spiritul antreprenorial al
acestora( cu condiţia ca profesorul să fie maleabil şi să accepte provocările ce apar în acest context).
(Slivca Olesea, diriginte clasa a X-a)
„Uşa către progresul personal se

deschide numai dinăuntru.” —
Burke H edqes
IP Liceul Teoretic I.L.Caragiale, Orhei
Identitate
personală
o
4—>
>cd >cC
c cti
>cc >
cn
O 0
"
O ~ o Calitatea
m . • •
vietn Securitate
personală
Proiectarea
carierei
profesionale
Identitate Bune
personală • •
co
-to—
* >fd
ezvo
>(d +—
c cti
< Personală
>cC >
U)
-O T3 0)
o Calitatea
* - 9 9
vietn Securitate
personală
■
Proiectarea
carierei
profesionale
Securitate
personală
Proiectarea
PQ rin rn
LrCU I C I C I
i
profesionale
D S D O IU O llU D
0JDUO||D|0J
jS
D|DUOSJ0d
Ьэ+одиэр!
■
ттгттгаои/ I
i l Ът
Materiale preluate din cadrul proiectului GIRL POWER
Selectate şi propuse de către:

1. Marandiuc Magdalena, profesor de limbă franceză,
grad didactic superior, director adjunct pentru
educaţie
5
2. Aurelia Obreja, absolventa al liceului, lucrător de

tineret la Centrul de Tineret Orhei
Harta prieteniei
Care dintre enunţurile de mai jos descriu un prieten adevărat? încercuieşte numărul corespunzător şi
completează spaţiile punctate cu numele prietenilor tăi:
1. învaţă foarte bine. ........ 7. Se poartă frum os..........................................

2. îm i dă dulciuri. ............. 8. E amuzant....................................................
3. E sincer cu m ine............ 9. Minte pentru m ine. ............................. .......
4. Se joacă numai cu mine. 10. Ştie să păstreze un secret..........................
5. Mă ajută la nevoie.......... 11. împarte jucăriile cu m ine........ ................
6. Ne plac aceleaşi lucruri. 12. Sare la bătaie pentru m in e .......................
Priveşte harta de mai jos. Notează pe drumul către comoară numele prietenilor pe care l-ai lua cu
în P Q iiforn o u n n î nnmni*!
DEZVOLTARE PERSON ALĂ Identitate personală şi relaţionare arm onioasă
Exerciţiul. Cine sunt eu?" (roluri sociale) (15 min.)

Scopul: Formarea abilităţii de a se determina ca personalitate,comparându-se cu alte grupuri existente şi
diferenţiindu-le ; dezvoltarea sentimentului de apartenenţă şi individualitate.
Descriere:
Etapa I. Desenaţi în mijlocul foii curate un punct şi scrieţi „Eu". De la acest punct veţi trasa atâtea raze,
câte reprezentări aveţi dvs. despre sine (in viaţa cotidiană, în familie, în societate, şcoală, pentru vecini, prieteni
etc.). Timp limită 3 min.
NBÎRăspuns se va da la întrebarea „Cine?”, dar nu „Cum/ce fel de?"
Etapa II. Vă ridicaţi în picioare, prin mişcare browniană vă apropiaţi de câţi mai mulţi participanţi şi găsiţi
asemănări. Dacă veţi întâlni raze cu denumiri identice, veti nota prenumele persoanei pe raza corespunzătoare.
Timp limită 7 min
Etapa III. Analiza exerciţiului.
Reflecţie:
• Sunt persoane care au toate razele completate? Cum vă simţiţi?
• Aveţi raze necompletate? Cum vă simţiţi, când ati
observat că aveţi asemenea raze?
• Sunt persoane care nu au nici o rază completată? Dacă ar fi o astfel de persoană,cum s-ar simţi
ea?
• Toate rolurile evidenţiate pe raze le puteti realiza?
care raze vă simţiţi confortabil, în care neconfortabil?
De ce?
Comentariu: Este bine să avem şi asemănări, dar şi deosebiri.
Asemănările neunesc,iar deosebirile ne subliniază individualitatea, reprezintă o diversitate!
Urmează cuvântul moderatorului, „Despre roluri": de elev/profesor, copil/părinte, băiat/fată etc.
Joc energizant „ De aceeaşi parte a drumului" (5 min.)
Scopul: a accepta diferenţele umane; a dezvolta toleranţa.

Descriere: Tuturor elevilor li se cere să stea în mijlocul încăperii.
„ Imaginati-vă că prin mijlocul sălii trece un drum. In continuare voi numi diferite calităţi: cei care au
aceste calitate urmează să treacă pe partea dreaptă a drumului, iar cei care nu le au urmează să treacă pe
partea stângă. Uitaţi-vă cine mai este de aceeaşi parte cu D vs”.
Moderatorul va indica direcţia şi calitatea, iar elevii vor trece cât mai repede posibil.
Exemple: Trec drumul cei care:
Au un frate sau soră Se înfurie uşor.
mai mică. Le place înghetata.
Au un animal în casă. Le place să se scoale
Le place să cânte. Devreme.
Joacă bine fotbal. Merg cu bicicleta.
îşi iubesc părinţii foarte Vorbesc limba română.
mult. Se spală pe dinţi de 2-3 ori pe zi.
Le place istoria Au un ceas.
Pot înota. Sunt elevi ai clasei a VI
Au acelaşi diriginte. Sunt veseli şi glumeţi.
Studiază limba rusă. Preferă jocurile la calculator, jocurile în aer liber.
Reflecţie: Au fost de aceeaşi parte a drumului tot timpul aceiaşi elevi? Prin ce se aseamănă elevii din
clasa noastră? Ce îi face ca fiecare dintre elevii clasei să fie diferit? De ce este rău să spunem că unii oameni nu
sunt la fel de buni ca alţii? Ce anume ii face pe oameni să fie diferiţi unul faţă de celălalt?
Comentariu: Când oamenii ii văd pe ceilalţi ca fiind diferiţi de ei, apare un aspect major legat de
discriminare. Oamenii, de fapt, au intre ei asemănări şi deosebiri. Suntem fiecare unici în felul său, singulari,
individuali - nu sunteţi toti exact la fel. Discriminarea se defineşte ca acţiune prin care persoanele sunt tratate
diferit- în funcţie de vârstă, religie, etnie, stare fizică, gen, clasă socială, rasă etc.
Jocul „Relaţiile"(IO min.)

Scopul: a manifesta diferite acţiuni ce exprimă multitudinea relaţiilor cu anturajul; a recunoaşte
modalităţile de exprimare a relaţiilor interpersonale
Instrucţiune: Dragi elevi, mergeţi prin sală şi încercaţi să vă simţiţi picioarele, spatele, braţele, faja,
ochii. Clipiţi din ochi de două ori şi pregătiţi-vă să priviţi foarte atent. Va fi necesar să observaţi, ce fac alte
persoane şi să reacţionaţi diferit la cei pe care întâlniti
1) La început, trecând pe lângă alţii, îi salută zâmbind, cu o plecăciune uşoară prietenoasă a capului.
(15 sec.).
2) Când veţi întâlniţi pe cineva, va trebui să vă opriţi şi să-i strângeţi mâna sau să-l atingeţi uşor pe
umăr. Acest gest il veti face repede şi, mergând înainte, îi veţi saluta şi pe alti participanţi la fel. (15 sec ).
3) Apoi, trecând pe lângă persoanele care v-au jignit cu câteva zile in urmă, exprimaţi nemulţumirea.
(15 sec.).
4) Imaginati-va acum că toţi oamenii întâlnit în cale sunt prosti, analfabeţi". La întâlnirea cu ei,
exprimaţi-vă emoţiile sentimentele prin mers. (15 sec.).
5) Exprimati-va sentimentele şi trecând pe lângă un semen amabil. (15 sec.).
6) Imaginaţi-vă acum că omul care vă iese în cale, duce de curca un câine mare şi fioros. Imitaţi
frica/starea sufletească trăită prin mişcări. (15 sec.).
Salutati-1 acum pe cel care n-a trecut nepăsător pe lângă voi, simtindu-vă dispoziţia, starea de spirit.
Puteţi să-i dati mâna şi să-i spuneţi ceva (1-2 min.).
Reflecţie: Când, in ce situatie, v-ati simţit mai bine? De ce depinde, cum ne simţim? Ce atitudini
aşteptăm de la cei din jur si ce le oferim? Când atitudinea, gesturile noastre sunt plăcute pentru alte
persoane?
Exerciţiul.Turnul Babei" (20 min.).
Scopul: a dezvolta capacitatea de a-şi găsi locul in activitat echipei; a forma deprinderi de colaborare
şi conlucrare in echipă
Descriere: Grupul se imparte în 2 echipe. Fiecare dintre ele primeşte adeziv, foarfece şi ziare.
Obiectivul: timp de 15 minute să construiască un turn cât mai inalt care să reziste măcar un minut. Nu se
permite de a utiliza scaune, mese, alte obiecte persoane
Reflecţie: A fost greu sau uşor să conlucraţi? Ce strategii ati
utilizat, v-au ajutat să construiţi turnul? De ce depinde succesul echipei? Dar al persoanei? De ce s-a
răsturnat turnul din Babilon?
Comentariu: Se va pune accent pe comunicare, colaborare intelegere, susţinere, compromis
Exerciţiul „Calitaţile relaţiilor eficiente" (15-20 min)
Scopul: a forma calităţile pentru stabilirea şi menţinerea relaţiilor interpersonale eficiente; a aprecia
gradul de dezvoltare a relaţiilor interpersonale.
Descriere: Se formează grupuri a câte 2 persoane. 3 grupuri de preadolescenţi sunt rugate să
alcătuiască lista celor mai importante trăsături de caracter care ajută la stabilirea relaţiilor bune cu colegii,
părinţii, profesorii, iar alte 3 grupuri de preadolescenţi să enumere calităţile care sunt o bariera in stabilirea
relaţiilor bune cu colegii, părinţii, profesorii. Timp limita 7 min.
Grupurile expun rezultatele.
Moderatorul propune o listă de calităţi cu referire in relaţiile interpersonale (Anexa 3.9) şi le cere
apoi participanţilor precizeaza gradul lor de dezvoltare, folosind pentru aprecierem de 1-7 puncte (1-nivel
nesatisfacător: 2-slab dezvoltat, cu probleme grave; 3-cu anumite probleme, nu atât de grave; 4 satisfacator:
5 inalt: 6 superior. 7 nivel foarte inalt, foarte dezvoltat). Un nivel înalt şi foarte inalt de dezvoltare a
relaţiilor denotă suma de 50 de puncte acumulate
POVESTE CU TÂLC D ESPRE IM BO LD
Un împărat a primit în dar doi vulturi frumoşi. Unul a fost

antrenat, dar, despre celălalt i s-a spus că REFUZĂ să se
dezlipească de creanga pe care stătea. Acesta nu zburase
niciodată.
Unul dintre slujitori trebuia să se caţere în fiecare zi în
copac să-i ducă de mâncare.
După ce a încercat în fel şi chip să facă vulturul să zboare
de pe creangă, împăratul şi-a rugat supuşii să-l ajute.
Un bătrân înţelept s-a oferit să facă el asta şi, a doua zi
când s-a trezit, împăratul a văzut vulturul zburând de colo-colo.
- Cum ai făcut? şi-a întrebat supusul.
- A fost foarte simplu. Nu a trebuit decât să îi tai craca de
sub picioare.
Aşadar chiar şi Vulturii au nevoie de un imbold pentru a

începe să zboare.
Uneori, imboldul poate însemna atunci când ni se taie o
cracă de sub picioare. Sau asemenea puilor de vulturi care
pentru a fi învăţaţi să zboare, mama lor îi împinge jos din cuib,
în speranţa că nu se vor prăbuşi, ci vor zbura.
Imbold, conform DEX, înseamnă Ceea ce stimulează la o
acţiune; îndemn, stimulent, impuls, imbold. Este drept, putem
primi un imbold şi atunci când dorim să facem ceva măreţ,
aceasta este doar una din două căi.
Atunci când ai o problemă, ai două opţiuni: ori te
prăbuşeşti, ori îţi iei zborul!
POVESTEA CERBULUI care şi-a v ă z u t d o a r defectele
Un cerb se adăpa dintr-un râu şi în acelaşi timp îşi admira

coarnele. Apoi şi-a văzut copitele şi se gândea că ar fi fost
frumos să fie la fel de mare şi de impunătoare precum sunt
coarnele lui. Spre surprinderea cerbului, în zonă a apărut un
vânător care a tras cu arma imediat spre el, dar din fericire nu
l-a atins.
Cerbul a luat-o la fugă şi s-a strecurat printre copaci,
realizând că a putut să scape tocmai datorită copitelor sale mici
şi iuţi. Atunci a înţeles cât de grozave sunt copitele sale, dar în
timp ce le admira mândru, uitându-se la ele, şi-a prins coarnele
în ramurile unor copaci..
Până la urmă vânătorul l-a prins, iar cerbul s-a convins că ar
fi trebua să-şi dea seama mai înainte ce copite grozave avea.
MoraCa: De multe ori găsim la noi înşine lucruri care nu ne

plac. Ceea ce este important este tot timpul să avem încredere
în noi şi să fim convinşi că punctele noastre slabe pot deveni de
fapt principalele noastre calităţi.
„Eu sunt Eu, si aceasta-i minunat!”
Motto:,, Primul pas spre a avea relaţii bune cu ceilalţi este de a avea relaţii bune cu sine insusi, de a
accepta pe tine insusi.Pentru aceasta e necesar a te cunoasti petine insuti. ”
Scopul: a forma si dezvolta deprinderi de autocunoasteresi cunoaştere interpersonala.
Salutul ,,Intalnirea ’’ {5min}
Grupul sta in cerc in picioare.Pe rand,fiecare se prezintă si face o mişcare , un gest, ia o poziţie, incercand
sa demonstreze dispoziţia sa din acest moment.Cel ce se prezintă face un pas inainte.Dupa fiecare prezentare, tot
grupul repeta numele si mişcarea vazuta.
Exerciţiul „Tricoul cu deviză" (25 min.)

Scopul: a realiza un proces de autocunoaştere şi cunoaştere prin intermediul colegilor; a crea imaginea de
sine pozitivă, dar realistă.
Materiale: tricouri decupate din foi A4
Descriere: Moderatorul anunţă: „Fiecare om se prezintă în fata celorlalţi. Ati observat, probabil, tricouri
pe care găsim diferite desene, cuvinte, atât în faţă, cât şi pe spate. Partea din faţă, desigur, este destinată de a fi
citită. Cu alte cuvinte, reprezintă „Eul social" al persoanei. Iar partea din spate este „Eul ascuns”, partea
personalităţii dvs. ascunse de ceilalţi oameni. Acum, vă rugăm, în partea din fată a tricoului să reprezentaţi
personalitatea dvs. cum este văzută de alţii, iar pe partea din spate - reprezentaţi personalitatea dvs. aşa cum este
în realitate, dar ascunsă de ceilalţi. Utilizati desene, simboluri, cuvinte, diferite culori pentru a reda emoţiile ce
vreţi să le expuneţi. Timp limită: 15 min.
In continuare fiecare, pe rând, îşi expune tricoul întregului grup, iar ceilalţi membri pot oferi imediat feedback,
punând întrebări.
Reflecţie: Cum ati lucrat? A fost uşor sau greu să vă prezentaţi in faţa grupului? Ce ati simtit când vi s-a oferit
feedback?
Exerciţiul „ 20 de Eu" (20 min)
Scopul: a se autocunoaşte şi intercunoaşte; a contribui la creşterea respectului de sine; a recunoaşte propriile
trăsături ca individualitate unică, irepetabilă.
Instrucţiune: Răspundeţi de 20 de or la întrebarea cine sunt eu cum sunt eu? Utilizati caracteristici (trăsături,
interese, emoţii etc.) ce vă reprezintă Fiecare propoziţie propoziţie trebuie să o începeţi cu cuvântul Eu. La
finele caracterizării personale fiecare va citi la ce caracteristici se aseamănă. Membrii grupului ascultă atent şi
memorizează cu cine şi la ce caracteristici se aseamănă
Joc energizant Palmier, Elefant Taur"(5 min.)
Scopul: a dezvolta atentia; a dezvolta capacitatea de stăpăânire.
Participanţii stau în cerc, iar moderatorul stă în centrul cercului. El le explică regulile, spunând că va arăta la o
persoană şi că va numi una din figurile jocului: „elefant", „ palmier” sau „taur" In acest moment persoana şi cei
doi vecini sa vor arata figura respectivă. Cel care va greşi, va înlocui moderatorul şi va continua jocul. In timpul
jocului, moderatorul denumeşte un animal, dar, pentru a încurca copiii, le arată altceva.
• Se solicită să reprezinte următoarele figuri:
• „elefant"-cel din mijloc se apucă de nas cu mâna
dreaptă, mâna stângă o introduce in spaţiul format, iar
vecinii imită urechile lui;
• „taur”- cel din mijloc se apleacă şi tine degetele
aratătoare ale ambelor mâini la tâmple, imitând coamele lui, iar vecinii mişcă piciorul de lângă persoana din
mijloc, imitând un taur infuriat gata să atace;
• „palmier”- cel din mijloc ridică mâinile in sus şi uneşte palmele deasupra capului, iar vecinii imită
crengile laterale, inclinând corpurile in direcţii opuse;
• „crocodil”- cel din mijloc ţine mâinile intinse şi bate din palme, imitând gura, iar vecinii „ înoată”;
• „mixer”-cel din mijloc ridică mâinile deasupra capetelor vecinilor, care se învârtesc in jurul axei sale.
CELE TREI SITE
în Grecia antică, Socrate era vestit pentru preţuirea arătată

faţă de cunoaştere şi înţelepciune. într-o zi, o cunoştinţă l-a
oprit pe stradă şi i-a spus: „Ştii ce tocmai am auzit despre
prietenul tău?”
„Aşteaptă puţin”, i-a spus Socrate. „înainte să îmi vorbeşti
despre prietenul meu, aş vrea să îţi iei un scurt răgaz şi să te
gândeşti ce ai de gând să îmi zici. Este vorba despre ceea ce eu
numesc testul celor trei site, prin care putem cerne cuvintele
înainte de a fi rostite.
... Cea dintâi sită este ADEVĂRUL. Eşti absolut sigur că ceea ce
vrei să-mi spui este adevărat?”
„Păi, nu”, a răspuns omul, “este ceva despre care am auzit
astăzi şi...”
„Aha”, a exclamat Socrate, „Deci, de fapt, nu ştii dacă este
adevărat sau nu. Să trecem acum la cea de-a doua sită, sita
BUNĂTĂŢII. Ceea ce ai să-mi mărturiseşti despre prietenul meu
este un lucru bun?”
„Nu, din contra...”
„Aşa a continuat Socrate, „Vrei să îmi spui ceva rău despre
prietenul meu, dar nu ştii sigur dacă este adevărat. Cu toate
acestea, a mai rămas o sită. Dacă treci măcar de asta, voi
asculta ce ai de zis. Ea se numeşte sita UTILITĂŢII. Ceea ce
doreşti să îmi spui despre prietenul meu îmi este de folos?”.
-Util? într-adevăr nu.
„Atunci, i-a spus înţeleptul, dacă ceea ce vrei să-mi spui nu este»
adevărat, nici bun, nici util, e mai bine să păstrezi pentru tine",
cMora(a por/eştii: Următoarea dată când apare un zvon, cerne-l prin
aceste? trei site: Adevăr, Bunătate şi Utilitate.
„Cine îşi păzeşte sura şi limba se protejează pe sine însuşi d#
necazuri. ” Proverbe 21:23
P O V EST EA BO ABELO R DE CAFEA
O fată se plângea tatălui ei că nimic nu-i mergea bine.

Obosise să lupte fără a obţine vreun rezultat. Nu ştia cum să
facă să meargă mai departe în viaţă şi se simţea epuizată. Avea
impresia că de câte ori rezolva o problemă, apărea alta.
Tatăl ei era bucătar. A luat-o de mână şi a dus-o la el la
serviciu. A luat trei oale şi le-a pus cu apă la fiert. Când au
început să fiarbă a pus într-una morcovi, în alta ouă şi în a treia
cafea. Le-a lăsat să fiarbă fără să spună niciun cuvânt. Doar îi
surâdea fetei.
Fata aştepta cu nerăbdare, întrebându-se ce voia să facă
tatăl ei. După 20 de minute acesta stinse focul, puse ouăle într-
un castron, morcovii într-o farfurie şi turnă cafeaua într-o
ceaşcă.
Apoi a întrebat-o: „Draga mea, ce vezi aici?” „Ouă, morcovi
şi cafea”, a răspuns ea.
Atunci o îndemnă să atingă morcovii. Ea îi atinse şi observă
că erau moi.
Apoi îi ceru să cureţe un ou de coajă şi ea observă astfel că
oul era tare.
Apoi îi spuse să guste din cafea. Râzând, ea sorbi din
lichidul parfumat.
Apoi întrebă: „Ce înseamnă toate astea, tată?”
Atunci el i-a explicat că toate cele trei elemente avuseseră
de înfruntat aceeaşi adversitate: apa fiartă. Doar că au
reacţionat complet diferit. Morcovii s-au înmuiat şi au devenit
uşor de sfărâmat. Ouăle au devenit foarte tari. în schimb
cafeaua a schimbat apa.
Exerciţiul „ Dialoguri" (20 min.)
Scopul: Dezvoltarea abilităţilor de apreciere a gradului de proximitate, a spaţiului personal şi a

distanţei între „emiţător” şi receptor" identificarea relaţiilor dintre persoane, necesare pentru o
comunicare eficientă şi o atitudine binevoitoare.
Descriere:
Etapa I. Participanţii se aşează în perechi faţă în faţă, apoi li se comunică instrucţiunea:
„ In continuare veti discuta pe unul dintre subiectele: O dificultate in comunicare care a avut loc
în ultimele două săptămâni/ o situaţie frustrantă pentru Dvs. La fiecare 2,5 minute veţi schimba locul
Dvs. după indicaţia mea”
1: faţă în faţă, astfel încât să va atingeţi cu genunchii,
2. aşezaţi-vă faţă în faţă la distanta mai mare de 1 metru;
3: alături de partener, umăr la umăr;
4: spate la spate (se schimbă cu rolurile eemiţătoru devine receptor şi invers);
5: unul după altul (ca în transport);
6: faţă în fată la distanţa comodă pentru Dvs.
Etapa II. După ce participanţii au fost în toate comenzile, se aşează într-un cerc mare pentru
reflecţie.
Reflecţia: Cum v-aţi simţit? Care loc a fost cel mai eficient? De ce depinde aceasta? Din ce
cauză se formează distantă în relaţiile umane? Ce trebuie de întreprins pentru a micşora distanţa intre
oameni, pentru a înlătura indiferenta?
Comentariu: Distanţa dintre oameni ne comunică despre relaţiile dintre ei. în funcţie de valorile
de comunicare, există 4 tipuri principale de distanţe între persoane: distanta intimă, distanta personală,
distanta socială, distanta publică.
• Distanta intimă aşa-numita distanţă „corp la corp”(maximum 15 - 45 cm), este distanta la
care vocea are un rol minor, distanta la care acceptăm numai persoanele foarte apropiate -parteneri,
părinţi, fraţi, surori.
• Distanţa personală - este distanţa "familială" (45 cm până la 120 cm), distanţa în care
vocea este familială,
normală, distanţa la care acceptăm persoanele din familie ca prieteni, colegi, cunoscuţi. De
regulă, privită din exterior, zona personală începe de la lungimea braţului întins cu pumnul strâns
• Distanta socială -120-350 cm este spaţiul rezervat contactelor sociale, negocierilor,
vânzărilor şi relaţiilor profesionale, aflate în faza iniţială. Este zona pe care o impunem între noi şi
necunoscuţi, precum şi persoanelor
cu care menţinem relaţii superficiale; distanta faţă de interlocutorii ocazionali sau dezagreabili
când discutăm chestiuni de afaceri sau orice altceva pentru prima dată.
La aceasta distanţă vocea este plină, distinctă, mai intensă.
• Distanta publică până la 7.50 m este spaţiul în care acceptăm orice persoană necunoscută.
Este vorba de un discurs public, cu caracter oficial, formal, ritual, cu gesturi stereotipe. Vocea creşte în
volum, iar contactul vizual cu fiecare ascultător în parte scade în intensitate.
HÂRTIA MOTOTOLITĂ
Caracterul meu impulsiv mă făcea să explodez la cea mai

mică provocare. De cele mai multe ori, după unul din aceste
„evenimente”, mă simţeam vinovat şi ruşinat şi încercam să o
consolez pe cea care rămase rănită după cuvintele mele...
într-o zi, un Prieten care m-a văzut prezentând scuze, după
o asemenea explozie de furie, mi-a înmânat o coală de hârtie şi
mi-a spus: „Mototoleşte-o!”.
Mirat, l-am ascultat şi am făcut o minge din acea coală de
hârtie. Apoi mi-a spus: „Acum fă-o aşa cum era înainte!” N-am
reuşit, fireşte! Am încercat să o întind cât mai bine, dar hârtia
rămânea şifonată.
Atunci prietenul a adăugat: „Inima oamenilor este ca
această coală de hârtie. Impresia pe care o laşi în acea inimă pe
care ai rănit-o va fi la fel de greu de şters precum de pe această
hârtie. Chiar dacă vom încerca să corectăm greşeala, semnele
vor rămâne.
Uneori reacţionăm din instinct şi fără să ne gândim,
„aruncăm” cuvinte pline de ură şi minciună. Mai târziu, când
revenim asupra celor spuse, ne pare rău. Dar nu putem da
înapoi, nu putem şterge ceea ce a rămas înregistrat. Şi lucrul
cel mai trist este că lăsăm răni şi urme multor inimi...
Este oare greu?... sa îţi ceri scuze?... să admiţi că ai greşit?

...să ierţi şi să uiţi? ...Da, este foarte greu..., dar este cel mai
omenesc lucru pe care ar trebui să îl facem fiecare dintre noi
până nu e prea târziu...
Avem nevoie de iertare pentru a putea ierta!
ANOTIMPURILE VIEŢII
A fost odată un om care avea patru fii. El voia ca fiii lui să

înveţe să nu mai judece pripit lucrurile. De aceea, i-a trimis pe
rând, la fiecare anotimp, să privească un pom, şi anume un păr.
Pe primul l-a trimis iarna, pe al doilea primăvara, al treilea vara
şi pe mezin toamna. Când au revenit, i-a adunat şi i-a pus pe
toti» să descrie ce au văzut.
Primul a zis că părul era urât, cu crengi golaşe, întoarse şi
răsucite. Al doilea a zis că părul era acoperit de muguri verzi şi
promitea mult. Al treilea spuse că era plin de flori ce
răspândeau un dulce parfum, cum nu mai văzuse până atunci. Al
patrulea a fost de acord cu toate acestea şi a adăugat că era
încărcat de fructe coapte, împlinit şi plin de viaţă.
Omul le-a explicat atunci că toţi au dreptate, pentru că
fiecare a văzut doar un anotimp din viaţa copacului. Le-a mai
spus şi că nu poţi judeca pe nimeni cunoscându-l doar într-o
anumită perioadă. Asta este esenţa firii, a plăcerii, bucuriei şi
dragostei pe care ţi-o dă viaţa şi n-o poţi măsura decât la
sfârşitul tuturor anotimpurilor. Dacă renunţi iarna, vei pierde
promisiunea primăverii, frumuseţea verii şi bogăţia toamnei.
Morala: Nu lăsa ca vicisitudinile unui sezon să-ţi umbrească

bucuria celorlalte. Nu judeca viaţa doar după o perioadă grea!
Depăşeşte greutăţile şi sigur vor veni vremuri bune! Aspiră când
inspiri... înainte de a expira!
Trăieşte simplu! Iubeşte cu generozitate! Vorbeşte cu
bunăvoinţă! Fericirea îţi menţine dulceaţa, încercările te fac
mai puternic, durerile te fac mai uman, succesele te fac
încr*>™tor
FĂ UN PAS ÎNAINTE
Tema: D iscrim inare şi xenofobie, sărăcie, d rep tu rile om ului în general

Num ăr de
M inimum 10, m axim um 30 persoane
participanţi:
Durata: 90 m inute
- P rom ovarea com pasiunii faţă de cei care su n t diferiţi.
- C onştientizarea existenţei inegalităţii de şa n se în societate.
Obiective:
- Stim ularea înţelegerii posibilelor consecinţe personale ale ap arten en ţei la
anum ite m inorităţi sociale sau grupuri culturale.
- Fişe de prezen tare a rolurilor
M ateriale: - Un sp aţiu liber (coridor, sală m are sau în exterior)
- Muzică relaxantă.
- Citeşte instrucţiunile cu atenţie; analizează lista de „situaţii şi evenim ente”
şi adapteaz-o la grupul cu care lucrezi.
- P regăteşte fişele de prezen tare a rolurilor, câte una p entru fiecare
Pregătire:
p a rtic ip a n t
- Copiază foaia (adaptată), de m ână sau la un fotocopiator, decupează
bileţelele şi îm pătureşte-le.
Instrucţiuni:
1} Creaţi o atm osferă calm ă cu m uzică relaxantă pe fundal sau roagă-i pe participanţi să
facă linişte.
2) D istrbuiţi fişele de prezen tare a ro lu rilo r la întâm plare, câte una fiecărui participant.
Spune-le să le p ăstreze p e n tru ei şi să nu le arate altcuiva.
3) Rugaţi-i să se aşeze - de p referinţă jos la podea - şi să îşi citească p en tru sine fişele de
p rezen tare a rolului.
4) Spuneţi-le să in tre în rol, să îşi găsească un num e. P entru a-i ajuta, citiţi-le câteva din
în treb ările de m ai jos. Faceţi o pauză după fiecare din tre ele p e n tru a Ie lăsa tim p să re
flecteze şi să îşi construiască o im agine desp re ei şi viaţa lor:
« Ce fel de copilărie ai avut? în ce fel de casă ai locuit? Ce jocuri ai jucat? Cu ce se
ocupau părinţii tăi?
» Cum se desfăşoară viaţa ta de zi cu zi în prezent? Cum îţi petreci tim pul cu ceilalţi?
Ce faci dim ineaţa, după-am iază şi seara?
» Ce stil de viaţă ai? Unde locuieşti? Cât câştigi pe lună? Ce faci în tim pul liber? Ce
faci în vacanţă?
* Ce îţi place şi de ce te tem i?
5) Rugaţi participanţii să facă linişte absolută şi să se aşeze unul lângă altul (ca pe linie
de start],
6) Spuneţi-le că u rm ează să le citiţi o listă de situaţii şi evenim ente. De fiecare dată când
răsp u n d „d a ", treb u ie să facă un pas înainte. în rest, stau pe loc şi nu înaintează.
7) Citiţi situaţiile cu voce tare, câte una pe rând. în tre ele faceţi o pauză peni
tim p participanţilor să facă un pas în ain te şi să reuşească să se uite în jur să v a d ................
situează faţă de ceilalţi.
8) La sfârşit, fiecare treb u ie să observe care este ţ
p en tru a ieşi din rol, înainte de debrifarea în grup.
)
P ebrifare şi evaluare:
în tre b a ţi-i m ai în tâi p e p a rticip an ţi ce p ă re re a u d e s p re cele p e tre c u te , cura li s-a p ă ru t

activ itatea, d isc u ta ţi apoi d e s p re p ro b le m e le rid ic ate şi d e sp re ce au învăţat.
» Cum s-au s im ţit p ăşin d în ain te?
« în ceea ce îi p riv eşte p e cei care a u p ă ş it în a in te de m ulte ori, cân d a u în c e p u t să
o b se rv e că alţii nu în a in te a z ă la fel de rep ed e?
* A a v u t cin ev a im p re sia că a u e x is ta t m o m en te cân d d re p tu rile lo r d e b a z ă au fost
ig n o rate?
* în tre b a ţi p a rticip an ţii dacă ştiu ce ro lu ri au a v u tc e ila lţi (în ace a stă p a rte a activ ită
ţii p e rm ite ţi p a rtic ip a n ţilo r s ă d ezvăluie ro lu rile pe c a re le-au avut).
» Cât de u ş o r sau dificil le-a fo st s ă joace d iv ersele ro lu ri? Cum şi-au im ag in at că este
p e rso a n a al cărei rol l-au jucat? De u n d e s-au in sp ira t ca să-şi creeze situ aţiile?
* Reflectă în v re u n fel a c e s t exerciţiu societatea? în ce m od?

« Care d re p tu ri a le om ului s u n t av u te în v ed ere p e n tru fiecare d in tre ro lu ri? P oate
cineva să sp u n ă că nu i-au fost re sp e c ta te d re p tu rile om ului sau că n u a av u t acces
la aceste d re p tu ri?
* Care a r fi p rim ii p aşi ce a r p u te a rezolva inegalităţile d in so cietate?
Recomandări pentru formator:
La în cep u t, în e ta p a de im aginaţie, este p o sib il ca unii p a rtic ip a n ţi să sp u n ă că ştiu p u ţin e

lu c ru ri d e s p re v ia ţa p e rso a n e i al cărei rof tre b u ie să îl joace. S puneţi-le că nu co n tează şi
că tre b u ie să îşi fo losească c â t m ai m u lt im aginaţia.
F o rţa acestei activ ităţi co n stă în im pactul p e care îl are m ărim e a d ista n ţe i d in tre p a rtic i
p an ţi, în special la sfâ rşit cân d a r tre b u i să fie o d is ta n ţă m are în tre cei ca re au în a in ta t
şi cei care a u răm as pe loc sa u au făcu t d o a r câţiva paşi. P e n tru a m ări im pactul, e s te
im p o rta n t să ad a p te z i ro lu rile p e n tr u a reflec ta d in viaţa p articip an ţilo r. Când faci ac e st
lucru, a d a p te a z ă ro lu rile astfel în c â t d o a r câţiva p a rtic ip a n ţi să p o a tă face p aşi în a in te (şi
an u m e, să p o a tă ră s p u n d e „da"). Acelaşi lu cru este valabil d acă ai un g ru p m are şi tre b u ie
să creezi m ai m u lte roluri.
Pe p a rc u rsu l d e z b a te rii şi evaluării e s te im p o rta n t s ă vezi cum a u aflat p a rtic ip a n ţii d e s
p re p e rso n a ju l p e care au tr e b u it s ă îl in te rp re te z e . Pe b aza ex p erien ţei p e rso n a le sa u din
a lte s u rs e de in fo rm are (ştiri, cărţi, glum e etc.)? S unt sig u ri că inform aţiile şi im aginile pe
care le a u d e s p re p erso n a j s u n t de în c re d e re ? în felul acesta, p o ţi p re z e n ta m odul în care
fu n cţio n ează ste re o tip u rile şi p reju d ecăţile.
Sugestii pentru continuarea activităţii:
în fu n cţie de context, p u te ţi invita re p re z e n ta n ţi ai u n o r g ru p u ri care p led ează în favoarea

a n u m ito r m in o rită ţi cu ltu rale, etn ice sa u sociale să vo rb easc ă g ru p u lu i d u p ă ce finalizaţi
activ itatea. Aflaţi d e la in v itaţi care s u n t p ro b lem ele p e n tru care se lu p tă în p re z e n t şi
cum p a rtic ip a n ţii p o t să ajute. 0 ase m e n e a în tâ ln ire faţă în faţă a r p u te a fi o ocazie să
a b o rd a ţi sau să an alizaţi câteva din p re ju d e c ă ţile şi s te re o tip u rile care au ie şit la iveală
p e p a rc u rsu l discuţiei.
( ( 1 - ( ( ) l I I
FIŞE DE ROL
Eşti fiica d ire c to ru lu i băn cii d in localitate,

Eşti m a m ă n e c ă s ă to rită şi şo m eră.
stu d ie z i eco n o m ie la u n iv e rsita te .
Eşti fiul u n u i e m ig ra n t ch in ez c a re a r e o Ai 19 an i şi eşti fiul u n u i fe rm ie r d in tr-u n

a fa c e re p ro fita b ilă în d o m e n iu l fast-food. s a t d in su d u l ţării.
Esti o tâ n ă r ă d e 17 ani, de e tn ie ro m ă
Eşti fiica a m b a s a d o ru lu i a m e ric a n în ţa ra
(ţig an că), c a re n u a te r m in a t şcoala
în ca re locuieşti.
p rim a ră .
Esti o p ro s titu a tă de v â rsta m ijlocie şi eşti Eşti s o ld a t în a rm a tă şi efectu ezi se rv iciu l

in fectată cu v iru su l HIV. m ilita r o b lig ato riu .
Eşti u n m u n c ito r ie ş it la p e n s ie de la o Eşti p rie te n a unui tâ n ă r a r ti s t care e s te

fabrică d e în călţăm in te. d e p e n d e n t d e d ro g u ri.
Eşti p ro fe s o r ş o m e r şi lo cu ieşti în tr-o Eşti p ro p rie ta ru l u n ei c o m p a n ii d e im p o rt-

lo calitate a cărei lim bă nu o cunoşti. e x p o rt d e succes.
Eşti o fată a ra b o -m u s u lm a n ă , locuieşti

Eşti fiul p reo tu lu i d in o ra şu l în care
cu p ă rin ţii, ca re s u n t p e rs o a n e fo a rte
locuieşti.
relig io ase.
E şti p e rs o a n ă cu d eficien ţe ca re n u se E şti o p e rs o a n ă d e e tn ie g ăg ău ză şi lu crezi

p o a te d e p la sa d e c â t în cărucior. în tr-o o rg a n iz a ţie în capitală.
Eşti u n im ig ra n t ilegal d in U ganda. E şti o p e rs o a n ă ca re nu a re u n d e locui.
Eşti u n tâ n ă r a b so lv en t ca re îşi c a u tă loc de

Eşti fo to m o d e l d e o rig in e ro m ă.
m u n că.
Eşti p re ş e d in te le u n ei o rg an izaţii de
Eşti un activ ist al u n ei o rg a n iz a ţii ce
tin e r e t al u n u i p a rtid p olitic ce se află la
re p re z in tă m in o rită ţile sexuale.
g u v ern are.
E şti fo st c o n d a m n a t, ţi-ai is p ă ş it te rm e n u l
şi c a u ţi u n loc d e m u n că în lo c a lita te a de E şti le sb ia n ă şi ai 22 ani.
b aştin ă .
Etc. Etc.
Situaţii şi evenimente:
Citiţi cu voce ta re u rm ăto arele situaţii; lăsaţi tim p participanţilor să facă u n pas în ain te şi
să reuşească să se uite în ju r să vadă unde se situează faţă de ceilalţi:
* nu ai avut niciodată problem e financiare serioase;
* ai o locuinţă decentă, cu linie telefonică şi televizor;
* consideri că limba, religia şi cultura îţi su n t respectate în societatea în care trăieşti;
» consideri că opinia ta în problem e sociale şi politice contează şi că părerile îţi su n t
ascultate;
* alte persoane te consultă în diverse problem e;
* nu îţi este team ă că te -a r opri poliţia;
* ştii cui să te adresezi dacă ai nevoie de un sfat sau ajutor;
* nu te-ai sim ţit niciodată d iscrim in at/ă din cauza originii tale;
* beneficiezi de pro tecţie socială şi medicală corespunzătoare necesităţilor tale;
* îţi perm iţi să m ergi în vacanţă o dată pe an;
* poţi invita prieten i la m asă în casa ta;
* ai o viaţă in tere sa n tă şi eşti o p tim ist/ă în privinţa viitorului;
» sim ţi că poţi studia şi practica profesia pe care ţi-o doreşti;
» nu îţi este team ă că poţi fi a g re s a t/ă sau atacată pe strad ă sau în m ass-m edia;
* poţi vota la alegerile naţionale şi locale;
* poţi sărb ăto ri cele mai im portante evenim ente religioase cu rudele şi prietenii
apropiaţi;
* poţi participa la sem inarii internaţionale organizate în străinătate;
» te poţi duce la cinem a sau teatru cel puţin o dată pe săptăm ână;
« nu te tem i p en tru viitorul copiilor tăi;
* îţi cum peri haine noi cel puţin o dată la trei luni;
« te poţi îndrăgosti de cine vrei;
* simţi că îţi este ap reciată şi respectată com petenţa în societatea în care trăieşti;
* internetul îţi este accesibil şi folositor.
MODULUL
ASIGURAREA
CALITATII w
VIEŢII
Materiale preluate din cadrul proiectului FACE

1. Mîndru Nina, învăţătoare, grad didactic superior,
formator national
5
2. Meleca Valentina, învăţătoare, grad didactic II

3. Barbăroşie Aliona, învăţătoare, grad didactic I
Programul FACE - Familii şi copii în educaţie!
Programul FACE a fost creat pentru a-i ajuta pe copii în dezvoltarea concepţiei
pentru sine şi a perspectivei lor asupra propriilor competenţe, talente, interese.
FACE include următoarele domenii:
Despre mine,
Eu si
5
familia mea
Prietenii mei
Lucrurile mele preferate
Ce pot eu să fac- deprinderile mele
Sentimentele mele
Cum rezolv conflictele.
Materialul FACE de predare-învăţare a stimei de sine este împărţit pe 3 nivele
1. Vârsta 4-6 ani.Să dezvoltăm stima de sine.Să ne jucăm împreună!
2. Vârsta 7- ani. Să dezvoltăm stima de sine. Să sărbătorim împreună!
3. Vârsta 10-12 ani.să dezvoltăm stima de sine. Să lucrăm împreună!
Manualele cuprind 6 subiecte principale fiecare dintre ele abordând diverse
nivele de dezvoltare ale stimei de sine şi ale competenţelor individuale ale
copiilor.
Elevii din programul FACE sunt capabili să lucreze în mod independent, să

înţeleagă instrucţiunile scrise sau să lucreze împreună cu colegii. Sarcina
învăţătorului este de a acorda asistenţă celor care au nevoie. Astfel pe parcursul
A.
anului şcolar învăţătorul se va transforma într-un îndrumător schimbându-se în
timp de la pedagogia tradiţională.
Jocurile sunt o parte importantă în cadrul programului FACE, deoarece acestea

dezvoltă la elevi conştiinţa de sine, competenţele sociale, abilităţile de
relaţionare,spiritul de cooperare şi de echipă, ajută la îmbunătăţirea condiţiei
fizice.
ROLURI ÎN PROGRAMUL FACE
Elevii-actori principali,vor învăţa, scrie, desena, desfăşură interviuri, vor lua
legături cu alte persoane. Programul FACE cere de asemenea să-şi plănuiască şi
să-şi evalueze propriul proces de învăţare, dezvoltare şi antrenează metacogniţia
ca strategie de învăţare.
Părinţii-îi ajută în drumul lor, manifestând interes pentru ceea ce fac elevii,
rezervându-şi timp pentru a discuta cu ei oferindu-le materialele necesare.
Profesorul- are rolul de a declanşa învăţarea activă şi întregul proces personal
de învăţare. Fiind îndrumător, facilitator şi ghid care îi ajută în procesul de
învăţare.
9
DEZVOLTARE PERSONALĂ Asigurarea calităţii vieţii
Tehnica„Sarcini şi Idei cu „Scântei”
Text despre resursele economisite: apă, energie electrică,căldură, consumabile.
Conservatorul: apreciază meritul soluţiilor vechi, de exemplu rolul becurilor
tradiţionale şi a perioadei de până la apariţia becurilor led, econoame., Punctează
capcanele utilizării mijloacelor noi.
Exuberantul: emite idei originale, uneori imposibil de aplicat în practică, despre
cum am putea economisi resursele naturale fară ca acestea să aibă un imnpact
negativ asupra omului.Asigură o atmosferă creativă, identifică punctele forte ale
consumului de energie şi căldură solară.
Pesimistul: neagă oportunitatea oricărei îmbunătăţiri a soluţiilor originale
propuse.Se concentrează pe aspecte negative(de ex. Sunt foarte scumpe de
realizat).
Optimistul: critică poziţia Pesimistului şi susţine în mod realist soluţiile propuse
de Exuberant. Va demonstra cî în cazul respectării consumului econom de resurse
planeta va avea de câştigat.
Exuberant - care îşi manifestă sentimentele zgomotos, prin numeroase
demonstraţii, foarte vioi;
Conservator - Persoană care este ataşată de tradiţie, nu-i place schimbarea şi
optează pentru stabilitate în tot ce face.
Joc didactic
Subiect: Calităţile colegilor, prietenilor
Clasa a Il-a
Obiectiv: Identificarea calităţilor proprii şi a celor din jur
a. Scrieţi sau desenaţi pe o fişă colorată numele personajului de desen animat
îndrăgit.
b. Semnaţi foaia, apoi mototoliţi-o pentru a obţine un bulgăre.
c. La indicaţia profesorului aruncaţi bulgărele în clasă.
d. Fiecare elev va prinde un alt bulgăre.Aflând numele colegului care l-a scris,
va încerca să-l descrie, comparându-1 cu personajul indicat de acesta, fară a-
divulga numele.
e. Elevul care intuieşte cine e colegul descris preia ştafeta şi este următorul
care-şi descrie colegul/colega.
Exemplu:Colegul/colega mea este la fel de rapid/rapidă,
inteligent/inteligentă precum personajul....... , deoarece......
Tehnica„Steaua de idei” sau „Hexagonul de idei”

Clasa a IlI-a
Subiect: Sursele de învăţare
9
Obiectiv: Determinarea celor mai eficiente surse de învăţare

Descrierea activitătii
y
Elevii primesc o fişă de lucru cu imaginea unei stele sau a unui hexagon. Ei trebuie
să scrie la fiecare vârf o sursă care îi ajută să înveţe.Apoi vor acorda un punctaj de
la 1 la 10 conform importanţei.Vor face un cerc şi vor prezenta rezultatele .
Tehnica „Asociaţii libere”

Subiect: Resursele de învăţare
Obiectiv: Stabilirea rolului şcolii şi a computerului în procesul de învăţare a uni
elev.
Elevii vor fi împărţiţi în 2 echipe. Vor înregistra pe postere asociaţiile libere pentru
cuvintele ’’Computer” şi „Şcoală”.Vor identifica elementele comune.
Tehnica „6 De ce?”
Comentează în baza tehnicii „6 De ce?” afirmatia:Este necesar să folosim rational
11 9 j
computerul.
Model: De ce? Deoarece computerul este formă importantă şi rapidă de învăţare.
De ce? Deoarece....
Tehnica „Informaţii pe flipchart”

Subiect: Resursele care trebuie econimisite
Clasa a IlI-a
Scrieţi pe flipchart în 2 coloniţe informaţiile interesante şi informaţiile neclare pe
care trebuie să le mai analizaţi cu un matur.Discutaţi în plen aceste aspecte.
FEREASTRA
Subiectul: Sursele de învăţare
Clasa: a IlI-a
Scopul activităţii: Idenificarea surselor de învăţare şi descoperirea modelelor
comunitare.
Instrucţiuni: Se solicită elevilor să completeze independent spaţiul iber pe

fereastra improvizată şi să discute apoi în perechi despre modelele de la care putem
învăţa.
Analiză:
- Ce modele comunitare aţi descoperit pe fereastră?
- Cum putem să ne dezvoltăm aptitudinile şi interesele?
- De ce e nevoie să le dezvoltăm?
- Care sunt sursele voastre de învăţare?
j
- Cu ce aţi mai putea completa geamul?
Modele comunitare de învăţare:

9
Ce putem învăţa? De ta cine?
Să fim curajoşi, să avem voinţă.

Să ne protejăm sănătatea.
Să studiem continuu.
Să antrenăm vocea zilnic.
Să prelucrăm pământul.
Să descoperim tainele cărţilor.
îndemn la dezvoltarea aptitudinilor.

CONFERINŢĂ DE PRESĂ: „Viitorul meu”

Subiectul: Timpul - resursă importantă
Clasa: a IlI-a
Scopul activităţii: Utilizarea şi dozarea eficientă a timpului.
Instrucţiuni: Fiecare elev imaginativ se deplasează în timp cu 5 ani înainte. Sunt

rugaţi să reflecteze asupra călătoriei 3-5 min. despre cum voi deveni dacă ştiu să
organizez eficient timpul Apoi însceneză o conferinţă de presă şi, fiecare, pe rând
este în rol de prezentator, care timp de un minut le vorbeşte participanţilor. Ceilalţi
sunt în rol de jurnalişti şi reporteri care vor putea adresa întrebări.
Analiză:
- Cum v-aţi simţit în rol de prezentatori? Argumentaţi.
- Ce momente importante aţi remarcat, în rol de jurnalişti?
- Ce beneficiu aduce omului timpul dozat şi folosit cu raţiune?
- Argumentaţi că timpul este o resursă importantă.
- Cum poate fi organizat timpul, pentru a ne simţi minunat?
- Ce legătură are timpul cu un viitor fericit?
TORTUL REALIZĂRILOR
Subiectul: Bunele maniere
Clasa: a IV-a
Scopul activităţii: Aprecierea importanţei bunelor maniere în dezvoltarea
personală
Instrucţiuni: Fiecare elev desenează un tort cu un număr de lumânări egal cu
vârsta sa. Mai jos pe fişă va nota un număr de bune maiere învăţate şi pe care le
respectă, conform numărului de lumânări.
Sugestii: Elevii pot solicta ajutor de la colegi şi îşi pot îmbogăţi arsenalul bunelor
maniere. Se apelează la lectura cărţii Bunele maniere de Iurie Miron.
Analiză:
- Ce maniere aţi dobândit pe parcursul vieţii de copil?
- Care sunt beneficiile respectării bunelor maniere?
CĂUTĂTORI DE COMORI
Subiectul: Resurse care trebuie economisite
Clasa: a IlI-a
Scopul activităţii: Prezentarea şi explicarea importanţei economisirii resurselor.
Instrucţiuni: Dintr-un bol se extrag fişe colorate ce reprezintă resursele ce trebuie
economisite, apoi se grupează conform culorilor.
Elevii pot culege din Banca Informaţională fişe cu informaţii la subiect, texte
educaţionale, din care pot identifică rolul, importanţa fiecărei resurse.
Analiză:
- Ce resurse trebuie economisite?
- Cum economisiţi apa, lumina, căldura?
BANCA INFORMAŢIONALĂ 5
• Deconectaţi lumina când ieşiţi din încăpere.

• Iluminaţi numai locul din încăperea în care vă desfăşuraţi activitatea.
• Utilizaţi lumina naturală cât mai mult posibil şi nu lăsaţi lumina aprinsă când
nu aveţi nevoie de ea.
• Instalarea unor senzori de prezenţă, care să aprindă lumina numai când
sunteţi în zonă vă poate aduce o economie substanţială.
• Când speli manual vasele, nu lăsa apă să curgă neîncetat. Umple o chiuvetă
cu apă pentru spălat şi cealaltă cu apă pentru clătit.
• Ajustează stropitorile din grădină astfel încât să ude numai grădina nu şi
casa, strada.
/\
• Foloseşte maşina de spălat numai când este plină. In acest fel poţi salva până
la 3600 litri de apă pe lună.
• Pentru nevoia de apă rece de băut, păstrează o garafa cu apă în frigider, în
loc să dai drumul la robinet de fiecare dată. Astfel nu se va pierde nicio
picătură de apă.
• Monitorizează factura la apă pentru a vedea dacă există un consum excesiv.
Factura şi contoarul sunt instrumente care te pot ajuta să descoperi
eventualele scurgeri.
PUBLICITATE
Subiectul: Calităţile colegilor şi prietenilor
Clasa: a Il-a
Scopul activităţii: Exersarea capacităţii de a prezenta colegii, accentuând calităţile
deosebite.
Instrucţiuni: Elevii primesc câte o foiţă pe care ei îşi scriu prenumele. Apoi se
strâng foiţele, se amestecă şi se împart câte una la fiecare persoană. Elevilor li se
anunţă că vor avea posibilitatea să facă o mică publicitate colegului, numele căruia
este scris pe foiţă. Mai apoi se citesc şi ceilalţi ghicesc despre cine este vorba.
Analiză:
- Cum v-aţi simţit, prezentându-vă un coleg la întâmplare?
- Ce calităţi aţi descoperit la colegii voştri?
- Care ar fi calităţile colegilor unui grup, pentru a colabora eficient?
- Ce calităţi aţi putea împrumuta şi de la cine?
Rugăciunea unui copil

„Doamne, în seara asta te rog ceva special. Transformă-mă într-un televizor, ca
să-i pot lua locul.Mi-ar plăcea să trăiesc cum trăieşte televizorul în casa mea, în
jurul căruia se adună toată familia.
Fă să fiu luat în serios, să fiu în centrul atenţiei, aşa încât toţi să mă asculte, fără
să mă întrerupă. Mi-ar plăcea să mi se dea atenţia deosebită care i se dă
televizorului când ceva nu funcţionează şi o să-i ţin de urât tatei când se întoarce
obosit de la serviciu şi mama, în loc să mă ignore, să stea cu mine cnd sunt singur
şi plictisit.Să distrez toată familia, ca membrii ei să lase totul la o parte şi să stea
câteva minute alături de mine.
Doamne, nu-ţi cer prea mult, doar să trăiesc ca un televizor! ”
1.Crezi că şi alţi copii au trăit sentimente şi stări asemenea personajului din text?
2. Ce le-ai spune părinţilor acestui copil?
3.Care este rolul televizorului în familia voastră?
4.Este televizorul un „stăpân” al timpului tău liber?
LANŢUL FERICIRII
Subiectul: Bunele maniere
Clasa: a IV-a
Scopul activităţii: Conştientizarea valorii personale şi crearea unei atitudini
tolerante, îngăduitoare faţă de ceilalţi.
Instrucţiuni: Formaţi echipe a câte 6 colegi şi luaţi-vă de mâini, continuând, pe
rând gândul: „Sunt un copil fericit, deoarece...”
Analiză:
- Cum v-aţi simţit în echipă, ţinându-vă de mâini? De ce?
- Ce „fericiri” aţi descoperit la colegii grupului?
- Aţi avut colegi care nu s-au implicat? De ce oare?
- Cum puteţi face pe un coleg fericit?
Sugestii: Le putem propune elevilor să analizeze imaginea şi să argumenteze

de ce pe chipul copiilor se citeşte fericire. îşi vor aminti ce reguli vor respecta
şi ei în timpul jocurilor.
Elevii mai pot elabora povestioare despre bunele maniere şi, în pereche sau în
echipă vor concluziona.
CADRAN DE CEAS
Clasa: a IlI-a
Scopul activităţii: determinarea tipurilor de activităţi zilnice şi dozarea eficientă
a timpului.
Instrucţiuni: Elevii formează grupuri a câte 4 şi povestesc ce activităţi fac pe
parcursul unei zile şcolare şi timpul necesar pentru ele. Notează ideile pe un poster
în formă de cadran de ceas.Grupurile îşi prezintă posterele , explicând ce fac la
diferite ore şi de ce e necesar de respectat timpul pentru aceste activităţi. Se
stabiesc activităţile comune şi timpul eficient pentru realizarea lor.
Analiză:
Ştii să-ţi organizezi regimul zilei? Cum o faci?
Ce activitîâi comune ai descoperit la colegi?
Tableta de informaţii
5
si
9
idei
în fiecare dimineaţă ne trezim cu mult optimism şi dorinţă de a face şi a descoperi
lucruri noi şi interesante. Unele zile sunt speciale- ne aduc emoţii şi experienţe
deosebite.Altele sunt mai puţin memorabile, întrucât facem activităţile obişnuite,
dar foarte importante.
Aceste activităţi obişnuite sunt comune pentru fiecare persoană: somnul, igiena
personală, alimentaţia, şcoala, joaca, odihna, discuţiile cu familia şi prietenii ş.a.
Ele au o anumită durată d desfăşurare, ne străduim să le alternăm corect pe
parcursul celor 24 de ore şi respectăm regimul zilei. Tu ştii să o faci?
Activităţi ce pot fi organizate pe parcursul evenimentelor instrucţionale.
TIMPUL CĂLĂTOR
Clasa: a IlI-a
Scopul activităţii: Organizarea şi folosirea raţională a timpului liber.
Instrucţiuni: Amintiţi-vă cât timp acordaţi pe parcursul unei zile activităţilor
indicate pe vagonaşe. Completaţi, apoi discutaţi în pereche şi scoateţi concluzii.
Analiză:
- De ce e bine să folosiţi raţional timpul?

- Cât timp acordaţi pregătirii temelor?
- Cum alternaţi munca intelectuală cu jocul?
- Credeţi că timpul pierdut niciodată nu se mai întoarce? Argumentaţi.
Sugestii: Pot fi propuse studii de caz, din care elevii vor scoate concluzii.
Elevii trebuie să conştientizeze că folosirea raţională a timpului permite
omului de a duce un mod de viată
5
util si
5
sănătos.
MODULUL
MODUL
w
DE VIATA
SĂNĂTOS
Materiale preluate din cadrul proiectului Y-PEER

Smochină Eugenia, profesoară de limbă şi literatură
română, grad didactic II, formator naţional în
educaţie pentru sănătate şi tehnici de teatru social.
Tema M ALADIILE SEXUAL TRANSMISIBILE. DIVERSE MALADII. PERICOLE PENTRU
SĂNĂTATEA PERSONALĂ Ş I SOCIALĂ, (clasa a X H -a)
Ce ştiţi despre SIDA ?
1. Este periculos să îmbrăţişăm un bolnav care are SIDA. F
2. Poţi lua virusul SIDA dacă stai pe un capac de wc. F
3. Eşti în siguranţă dacă stai în aceeaşi clasă cu un elev care are SIDA. A
4. Numai homosexuallii trebuie să fie îngrrjoraţi că pot contracta SIDA. F
5. Oamenii care folosesc droguri injectate intravenos nu ar trebui să folosească acele în comun cu
alţii. A
6. Nu poţi lua virusul HIV dacă împărţi un sandwich sau bei din acelaşi pahar cu un bolnav care are
SIDA. A
7. Poţi lua virusul HIV dacă ai un sngur contact sexual. A
8. Dacă cineva din şcoală e rănit şi sângerează e o idee bună să opreşti sângerarea cu mâinile goale
( fară m ănuşi). F
9. Poţi lua virusul HIV dacă o persoană infectată tuşeşte sau strănută pe tine. F
10. Este bine să discuţi despre sexualitate, droguri şi SIDA în şcoală. A
11. SIDA este produsă de un virus. A
12. Un test pozitiv pentru SIDA înseamnă că persoana are Sida. F
13. SIDA atacă globulele roşii. F
14. SIDA este transmisă prin toate globulele corpului. A
15. E necesar să porţi un prezervativ în timpul contactului sexual pentru a preveni SIDA. A
16. Testul pentru SIDA este de obicei exact. A
17. Cele 3 căi majore de transmitere a SIDA sunt: contactul sexual, folosirea aceloraşi ace de către
mai multe persoane şi contactul cu sânge. A
18. Folosirea corectă a unui prezervativ are un rol major în prevenirea transmiterii virusului SIDA.
A
19. Mai multe simptome ale boli SIDA sunt similare cu cele ale altor boli. A
20. Una dintre dificultăţile în prevenirea SIDA este faptul că trebuie să treacă mulţi ani între infecţie
şi apariţia simptomelor. A
6
Tema MEDIUL SOCIAL ŞI SĂNĂTATEA. CALITATEA MEDIULUI- CALITATEA
SĂNĂTĂŢII. ( clasa a X l-a )
Influenţa factorilor ambientali asupra sănătăţii individuale şi celei colective
Obiective
• să recunoască factorii de risc din comunitate pentru sanătatea oamenilor.
• să desfăşoare acţiuni de îmbunătăţire a factorilor care contribuie la menţinerea sănătăţii
• să determine serviciile şi responsabilii de asigurarea unui mediu sănătos şi sigur.
Materiale necesare : coli de hârtie, cariocă
Etape Timp
Introducere 5 minute
Activitatea “Ce influenţează sănătatea noastră” 25 minute
Reflecţii si evaluare 15 minute
In total 45 minute
Desfăşurarea
» activitătii
»
Introducere
întrebaţi elevii dacă sănătatea personală depinde doar de comportamentele lor sau şi de alţi
factori.Incurajaţi-i să-şi argumenteze răspunsurile.
Activitate
1. împărţiţi elevii în grupuri a câte 4-5 persoane. Oferiţi-le câte o coală de hârtie şi cariocă pentru a
desena o hartă a comunităţii, indicând sănătatea locuitorilor.
2. Stimulaţi-i să fie cât mai creativi şi sa reprezinte toţi factorii discutaţi în grup.De exemplu:
parcul, terenul de sport, punctul medical etc.
3. Elevii vor prezenta desenele şi lista factorilor indentificaţi şi îşi vor 5rgument decizia. Faceţi un
schimb de păreri în baza desenelor.
Reflecţii si evaluare : Discutaţi despre activitatea desfăşurată, utilizând următoarele întrebări:
S V-a fost uşor să identificaţi factorii ambientali din comunitate care pot influenţa sănătatea?Ce v-a
ajutat?
S Ce se poate face pentru a elimina sau reduce consecinţele factorilor ambientali care pot afecta
sănătatea locuitorilor?
S Cine este responsabil de desfăşurarea acestor activităţi?
S Cum se pot implica tinerii în aceste acţiuni?
5
13. Prezervativele făcute din latex sunt cele mai bune, pentru că protejează cel mai bine împotriva
transmiterii virusului HIV .de la un organism 1 altul. A
14. Retragerea penisului în timpul actului sexual este o cale bună de a preveni sarcina. F
15. Duşurie vaginale după contact sexual nu sunt o metodă de contracepţie. A
16. în timpul mentruaţiei femeia nu poate rămâne însărcinată. F
17. O femeie nu poate rămâne însărcinată în urma primului contact sexual. F
18. Tinerii care au contact sexual nu trebuie să se teamă de sifilis. F
19. Principalul simptom al gonoreei la bărbat este senzaţia de arsură în timpul urinării. A
20. Infecţia cu Chlamydia este una dintre puţinele boli cu transmitere sexuală care nu produc
sterilitate. F
Tema DROGURILE. IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA SĂNĂTĂŢII

FIZICE, MINTALE ŞI EMOŢIONALE ÎN ADOLESCENŢĂ. ( Clasa a IX-a )
Pericolele consumului de droguri asupra sănătăţii
Adevărat sau Fals
1. Orice drog din lume este o otravă potenţială care prezintă pericole medicale distincte.
2. Antihistaminicele pot fi clasificate drept sedative, întrucât sunt folosite pentru a relaxa sau a seda sisten
nervos central.
3. Alcoolul şi tranchilizantele nu trebuie luate niciodată împreună.
4. Marijuana este un drog nou.
5. Te poţi îmbolnăvi foarte grav prin inhalarea cleiului(lipiciului), dar nu este fatal.
6. Fumul din ţigările cu marijuana este asociat cu creşterea riscului de bronşită, emfizem şi cancer pulmon
7. Inhalarea aerosolilor nu înseamnă consum de droguri.
8. Marijuana este pe primul loc între problemele consumului de droguri.
9. Consumul de sedative şi de alcool în acelaşi timp poate cauza afecţiuni cerebrale ireversibile.
10. Unele sedative sunt medicamente pe care le poate prescrie medicul, cum sunt somniferele, tranchilizant
şi cele pentru relaxarea musculară.
Răspunsuri
1. Adevărat.Orice drog din lume este o otravă potenţială, care prezintă pericole medicale distincte.
2. Adevărat.Antihistaminicele pot fi clasificate drept sedative, întrucât sunt folosite pentru a relaxa sau a :
sistemul nervos central.
3. Adevărat. Alcoolul şi tranchilizantele nu trebuie luate niciodată împreună.
4. Fals.Marijuana nu este un drog nou(Marijuana este un drog vechi de 5000 de ani).
5. Fals.Te poţi îmbolnăvi foarte rău de la inhalarea cleiului(lipiciului).Prizarea lipiciului poate fi fatală.
Poate duce, de asemenea, la afecţiuni permanente ale organismului.
6.. Adevărat.Fumul din ţigările cu marijuana este asociat cu creşterea riscului de bronşită, emfizem şi can<
pulmonar.
7. Fals.Inhalarea aerosolilor nu înseamnă consum de droguri (Folosirea inhalanţilor produce senzaţii simil
cu cele ale intoxicării cu alcool).
8. Fals.Alcoolul este pe primul loc între problemele consumului de droguri.
9. Adevărat.Consumul de sedative şi de alcool în acelaşi timp poate cauza afecţiuni cerebrale ireversibile
10. Adevărat.Unele sedative sunt medicamente pe care le poate prescrie medicul, cum sunt somniferele,
tranchilizantele şi cele pentru relaxarea musculară.
4
Tema SEXUALITATEA S I ADOLESCENTA. PERCEPŢII SOCIALE,7 PROVOCĂRI S I
’ y y y
COMPORTAMENT ADECVAT ( clasa a Vil-a )

Ce ştiţi despre sexualitate?
Răspundeţi cu Adevărat sau Fals la întrebările care urmează. Dacă nu puteţi răspunde la unele dintre
ele, lăsaţi spaţii goale.
1. în perioada pubertăţii, corpul fetelor şi al băieţilor suferă multe schimbări. AF
2. Menstruaţia constă în eliberarea ovulului o dată pe lună. AF
3. Fertilizarea are loc în uter. AF
4. Bărbaţii se nasc cu toţi spermatozoizii pe care îi vor avea vreodată. AF
5. Spermatozoizii sunt depozitaţi în testiculele bărbatului. AF
6. Homosexualul este o persoană care simte o atracţie sexuală faţă de o persoană de acelaşi sex.
AF
7. Cea mai eficientă metodă contraceptivă este pilula anticoncepţională. AF
8. Prezervativele oferă o bună protecţie împotriva sarcinii. AF
9. Dacă un băiat are visuri erotice însoţite de poluţie,înseamnă că ceva nu e în regulă. A F
10. Fetele pot să foloseascăă pastilele anticoncepţionale ale unei prietene dacă nu le au pe ale lor.
AF
11. Toate femeile pot folosi aceeaşi mărime de diafragmă. AF
12. Steriletele se pun şi se scot de fiacare dată când o femeie are un raport sexual. AF
13. Prezervativele făcute din latex sunt cele mai bune, pentru că protejează cel mai bine împotriva
transmiterii virusului HIV de la un organism la altul. AF
14. Retragerea penisului în timpul actului sexual este o cale foarte bună de a preveni sarcina.
AF
15. Duşurie vaginale după contact sexual nu sunt o metodă de contracepţie. AF
16. în timpul mentruaţiei femeia nu poate rămâne însărcinată. AF
17. O femeie nu poate rămâne însărcinată în urma primului contact sexual. AF
18. Tinerii care au contact sexual nu trebuie să se teamă de sifilis. AF
19. Principalul simptom al gonoreei la bărbat este senzaţia de arsură în timpul urinării. A F
20. Infecţia cu Chlamydia este una dintre puţinele boli cu transmitere sexuală care nu produc
sterilitate. AF
Răspunsuri
1. în perioada pubertăţii, corpul fetelor şi al băieţilor suferă multe schimbări. A

2. Menstruaţia constă în eliberarea unui ovul o dată pe lună. F
3. Fertilizarea are loc în uter. F
4. Bărbaţii se nasc cu toţi spermatozoizii pe care îi vor avea vreodată. F
5. Spermatozoizii sunt depozitaţi în testiculele bărbatului. A
6. Homosexualul este o persoană care simte o atracţie sexuală faţă de o persoană de acelaşi sex.
A
7. Cea mai eficientă metodă contraceptivă este pilula anticoncepţională. F
8. Prezervativele oferă o bună protecţie împotriva sarcinii. A
9. Dacă un băiat are visuri eroticce însoţite de poluţie, înseamnă că ceva nu e în regulă. F
10. Fetele pot să foloseascăă pastilele anticoncepţionale ale unei prietene dacă nu le au pe ale lor.
F
11. Toate femeile pot folosi aceeaşi mărime de diafragmă. F
12. Steriletele se pun şi se scot de fiacare dată când o femeie are un raport sexual. F
3
PSIHOLOGICE ŞI FIZIOLOGICE. DEPENDENŢA. ( clasa a Vl-a )
Alcoolul şi consecinţele lui
Adevărat sau fals
1. Alcoolismul este un semn de slăbiciune morală.
2. Consumul moderat de alcool nu dăunează unei femei însărcinate.
3. Beţia şi alcoolismul înseamnă acelaşi lucru.
4. Majoritatea medicilor şi psihologilor au fost pregătiţi pentru a diagnostica şi a trata
alcoolismul.
5. Nu este periculos să conduci dacă ai băut mai puţin de trei pahare.
6. Majoritatea persoanelor alcoolice nu au un serviciu.
7. Consumul excesiv de alcool măreşte riscul apariţiei cancerului.
8. Studiile relevă că şi o singură intoxicare gravă poate cauza deteriorarea ireversibilă a
creierului.
9. Dacă o persoană încetează să mai bea, nu mai este considerată alcoolică.
10. 10.Oricine bea poate deveni o persoană alcoolică.
11. Amestecarea băuturilor determină îmbătarea mai rapidă decât dacă s-ar consuma un
singur fel de băutură.
Răspunsuri
1. Fals.Este important să se elimine această idee pentru a înlătura sentimentul de condamnare
morală care îi împiedică pe mulţi băutori să caute sprijin.Alcoolismul este o boală care poate
fi tratată cu succes.
2. Fals.Orice bea sau mănâncă viitoarea mamă, bea şi mănâncă viitorul copil. îtrucât nimeni nu
ştie cât de mult este prea mult, cea mai bună regulă este aceea a abţinerii.Sindromul alcoolului
la făt este a treia cauză care duce la malformaţii.
3. Fals.Beţia este o pierdere temporară de control asupra reacţiilor şi a comportamentului.
Persoana alcoolică nu are puterea de a renunţa la băutură şi este dependentă de alcool.
4. Fals.Până nu demult, cursurile despre alcool nu erau incluse în programa facultăţilor medicale.
Pe măsură ce se schimbă această situaţie, o serie de medici şi psihologi sunt acum pregătiţi
să trateze în mod corespunzător un pacient care are probleme cu alcoolul.
5. Fals.Cel mai bun sfat pentru a conduce după ce aţi băut este să aşteptaţi o oră după fiecare
pahar consumat după primul. Nimic nu poate grăbi procesul de trezire, pentru că organismul
oxidează alcoolul într-un ritm constant.
6. Fals.70% din alcoolici sunt căsătoriţi şi au un serviciu. în realitate, mulţi dintre ei sunt
profesionişti cu un înalt grad de pregătire.
7. Adevărat.Persoanele alcoolice riscă adesea să facă cancer la limbă, în gură, la laringe, la ficat,
etc. Alte boli de care suferă persoanele alcoolice:ciroză, gastrită, ulcerul şi pancreatita.
Se estimează că în ţările occidentale până la 25 de cenţi din fiecare dolar cheltuit pentru
probleme de sănătate sunt cheltuiţi pentru probleme cauzate de consumul de alcool.
8. A devărat.Efectele primare ale alcoolului sunt asupra sistemului nervos central şi asupra
creierului.S-a demonstrat că un consum excesiv şi frecvent de alcool cauzează deteriorări
ireversibile.
9. Fals.Odată ce o persoană a devenit alcoolică, se consideră că suferă de alcoolism, chiar
dacă nu bea, pentru că îşi pierde repede controlul, chiar după prima băutură.
10.Fals.Nimeni nu ştie ce cauzează alcoolismul. Persoana care bea ca să scape de probleme
emoţionale şi de presiunile zilnice are şanse să devină alcoolică.
11.Fals.S-a creat un mit că dacă cineva amestecă băuturile se îmbată mai repede decât dacă ar
bea un singur fel.
DIMENSIUNEA 3. Unitatea de învăţare M odul de viată sănătos
Tema IGIENA ŞI ANOTIMPURILE. MODALITĂŢI DE PREVENIRE A BOLILOR PRIN
RESPECTAREA REGULILOR DE IGIENĂ PERSONALĂ. ( clasa a V -a )
Cum să prevenim maladiile?
Obiective:
La finele activităţii elevii vor fi capabili:
• Să recunoască simptomele celor 4 maladii discutate la lecţie;
• Să examineze comportamentele care previn îmbolnăvirile;
• Să manifeste responsabilitate faţă de propria sănătate.
Materiale necesare: coli de hârtie, cariocă.
Pregătirea activităţii
Contactaţi un medic din comunitate şi explicaţi-i obiectivele lecţiei şi care va fi rolul lui în cadrul
acesteia.
întocmiţi împreună cu medicul o listă de simptome ale celor 4 maladii care vor fi discutate la lecţie:
pneumonia, hepatita infecţioasă, tuberculoza şi dezinteria. Apoi scrieţi pe o coală de hârtie, la
întâmplare, toate aceste simptome, fără a preciza ce boală indică fiecare simptom.
Etape timp
Introducere 5 minute
Activitatea Identificaţi simptomele 25 minute
Reflecţii şi evaluare 15 minute
In total 45 minute
Desfăşurarea activitătii
Introducere
Prezentaţi tema
Activitate:
1. împărţiţi elevii în 4 grupuri. Prezentaţi-le coala de hârtie pe care sunt înscrise simptomele celor 4
maladii: pneumonia, hepatita infecţioasă, tuberculoza şi dezinteria.
2. Anunţaţi că fiecare grup va nota simptomele maladiei pe care o va examina.
3. După aproximativ 10 minute rugaţi grupurile să prezinte listele simptomelor. încurajaţi discuţiile
între grupuri. Precizaţi că unele simptome sunt caracteristice mai multor maladii.
4. Rugaţi apoi medicul să examineze listele întocmite şi să facă rectificările necesare.
5. în continuare medicul va prezenta elevilor informaţii suplimentare despre:
a. Cum se manifestă cele 4 maladii;
b. Cum periclitează acestea viaţa omului;
c. Modul de transmitere a maladiilor şi de prevenire a acestora.
Stimulaţi o conversaţie între elevi şi medic.
Reflecţii si evaluare
Discutaţi cu tinerii despre activitatea desfăşurată, utilizând următoarele întrebări:
> V-a fost uşor să depistaţi simptomele celor 4 maladii?
> Unde vă puteţi testa pentru a preveni aceste maladii?
> Ştiţi cum se acordă primul ajutor la apariţia simptomelor? Dacă da, de unde aţi aflat?
Rugaţi medicul să completeze răspunsurile elevilor şi să dea şi alte informaţii cu privire la tema
respectivă.
Tema FUMATUL ŞI ALCOOLUL -TENTAŢII PERICULOASE. CAUZE ALE CONSUMULUI.

INFLUENŢA ASUPRA PREADOLESCENTULUI. EFECTE NEGATIVE SOCIALE ,
1
personală
Materiale preluate din cadrul proiectului iCitizen
Selectate şi propuse de către :
1. Boguş Rodica, profesoară de limba şi literatura română,
grad didactic II
Proiect didactic la Dezvoltare personală
Clasa: a VUI-a
Timp: 45 de m inute
Unitatea de învăţare: Securitatea personală
Competenţa specifică:A doptarea com portam entului activ privind securitatea personală centrat
pe responsabilitate pentru starea de bine proprie şi a celor din jur.
Unitatea de competenţă: 5.2. A naliza posibilelor capcane on-line, privind riscul pentru
integritatea m orală şi viaţa elevului;
Unitatea de conţinut: O portunităţile şi capcanele on-line
Obiective operaţionale:
01 - să num ească sursele de inform are, socializare on-line;
0 2 - să găsească parteneri de discuţie, identificând idei distincte;
0 3 - să reţină ideile colegilor, sciindu-le pe poster;
0 4 - să-şi expună părerea faţă de filmul prezentat, argum entându-şi opţiunea;
0 5 - să concluzioneze, oral, într-un enunţ dezvoltat, subiectul lecţiei.
Tipul lecţiei: m ixtă
Forme de activitate: frontal, individual şi de grup;
Metode şi tehnici: Joc didactic Seminţele, Graficul T, Clustering, Pixuri în pahar, Graffiti,
Expunerea;
Resurse: Film tem atic, Prezentare Prezi, foi A l, marchere, adeziv etc.
Referinţe bibliografice:
1. Curriculum la disciplina Dezvoltare personală clasele V-IX, Chişinău, 2018;
https://m ecc.gov.m d/sites/default/files/gim naziu 20 -
09 rom ultim a.pdf?fbclid=Iw A R 2G sC6oN nEZ X onT 509XhQY-
BC7saabw axA iY nSDO eM 7CD Fw U UX O NV gY w
2. Cartaleanu T., Cosovan O., G oraş-Postica V., Lîsenco S., Sclifos L., Form area de
com petenţe prin strategii didactice interactive, Chişinău, 2008.
3. Fii în cadru, ghid pentru profesori, Educaţie pentru m edia
https://drive.google.com /drive/folders/lK 181Q zm G M aZK 3U IngV A JZnLvxw 4-A w dv
4. Film tematic: H ărţuirea online
https://drive.google.com /drive/folders/lK 1810zm G M aZK 3U IngV A JZnLvxw 4-A w dv
Etapele Ob A ctivitatea profesorului şi a elevilor Tim M etode şi Evaluare

lecţiei P tehnici
Evocare 02 Se iau seminţe (nr. de elevi * 6) de 6 culturi Se
diferite, puse câte 6 de acelaşi fel în pahare de evaluează
plastic sau cornete de hârtie (câte unul pentru 9' Joc nonformal
fiecare elev). didactic im plicarea
Fiecare elev va prim i câte 6 seminţe de acelaşi Seminţele elevilor în
fel (mazăre, fasole, bob, linte, dovleac, activitate,
porum b etc.) într-un pahar. inclusiv
Se dă indicaţia ca elevii care au în pahare diversitate
seminţe de: mazăre, fasole şi bob să discute cu a ideilor şi
colegii despre oportunităţile/avantajele echilibrul
internetului, iar cei cu: linte, dovleac, porum b dintre
să discute cu colegii despre capcanele / avantajele
riscurile internetului. /
Elevii vor circula prin clasă, discutând cu câte dezavanta
un coleg despre O portunităţile/Capcanele on- jele
line pe care le cunosc (şi care are în pahar internetul
seminţe de alt fel); după ce au vorbit, fac ui.
schim b de seminţe. Astfel, la sfârşitul tim pului
rezervat, fiecare să aibă în pahar 6 seminţe
diferite.
La încheierea circulaţiei, elevii, pe rând, vor 3'+2 Graficul T
03 scrie pe un poster, Anexa 1, ataşat la tablă,
ideile noi colectate de la partenerii de discuţie.
Profesorul va face o sinteză a ideilor propuse
de elevi.
Realizare Se form ulează subiectul: Pârghii de 5' Clustering Se
a 01 comunicare/informare on-line şi se înscrie în evaluează
sensului m ijlocul Clusteringului. Anexa 2 Se nonformal
acum ulează şi înscriu cuvintele (simbolurile) procesul
relevante. Se pot trasa linii între ideile care se de
leagă în vreun fel. Se înscriu toate ideile până completar
la epuizare. Profesorul, la necesitate, poate e şi
com pleta prin idei. organizare
a
Se propune spre vizionare un film uleţ tematic: Film informaţie
Hărţuirea Online 4' tematic i din
httDs://w w w .voutube.com /w atch?v=aiY 6HW g grafic.
K 8us Este
relevan
Elevii, după vizionare, participă la o discuţie rezultatul
dirijată. clustering
Se utilizează un pahar, în care elevii, care vor, Pixuri în ului
04 îşi pun pixurile/creioanele pentru a-şi expune 6' pahar obţinut în
opinia faţă de cele văzute în film. desfăşurar
Profesorul ia câte un instrum ent din pahar şi ea
oferă cuvântul posesorului acestuia. Cât tim p ulterioară
elevul vorbeşte, nim eni nu are voie să a
intervină. Când elevul declară că a spus tot ce activităţii.
a avut de spus, profesorul ia alt pix din pahar
şi discuţia continuă până la epuizarea tuturor
instrum entelor.
Profesorul poate adresa întrebări de precizare
pe parcursul discuţiei, iar în final va
generaliza.
Reflecţie Elevii sunt aranjaţi în grupuri a câte 5/6 10' Graffiti Se
05 m em bri conform tipurilor de seminţe, de evaluează
acelaşi fel, de la începutul orei. nonformal
Li se propune spre realizare un infografic gradul de
(desen, schemă) în care vor sintetiza subiectul creativitat
lecţiei: Oportunităţile şi capcanele online. ea
Se dotează fiecare grup cu o coală şi m archere membrilor
de diferite culori. grupurilor
şi
D upă expirarea tim pului rezervat, fiecare grup Expunerea claritatea,
va delega un reprezentant, pentru a conchide, 5' coerenţa
tim p de 1 min., esenţa produsului. discursuril
or.
Extinder Se distribuie fiecărui elev 10 Reguli de 1'

e utilizare sigură a surselor on-line, pentru a le
avea la îndem ână oricând. Anexa 3
Anexa 1
Oportunităţile şi riscurile surselor on-line
Oportunităţile / avantajele Capcanele / riscurile
1. Prom ovarea relaţiilor sociale; 1. Furtul de identitate;

2. 2.
3. 3.
4. 4.
Etc. Etc.
Anexa 3
ZECE PORUNCI PENTRU INTERNET SIGUR
1. N u da nim ănui nici adresa, nici telefonul! N u ştii cine se ascunde de partea cealaltă a
monitorului.
2. N u trim ite nim ănui pe care nu-1 cunoşti fotografia ta şi nicidecum cea intimă. Fotografia ta
intim ă n-o trim ite nici prietenului, nici prietenei - nu ştii niciodată ce pot face cu ea în viitor.
3. N u da nim ănui parolele tale, nici prietenului apropiat!

4. N u răspunde niciodată la em ail-urile şi mesajele grosolane sau vulgare. Ignoră-le!
5. Dacă nu vrei să conversezi cu cineva, nu conversa!
6 . N u fixa vreo întâlnire prin Internet cu persoane pe care nu le cunoşti în viaţa reală. Dacă se
întâm plă aşa ceva, spune acest lucru cuiva, cel mai bine - părinţilor. D espre faptul că întâlnirea
nu va fi „secretă” inform ează şi pe cel cu care urm ează să te întâlneşti.
7. Dacă dai de o fotografe, un videoclip sau un e-mail care te şochează, părăseşte site-ul şi
inform ează despre aceasta un adult.
8. N u daţi şansă viruşilor. N u deschide ataşamente/anexe ale m esajelor care vin de pe o adresă
necunoscută.
9. N u crede în toate inform aţiile pe care le găseşti pe Internet.
10. Fam iliarizează-te cu regulile chat-urilor şi discuţiilor la care doreşti să participi, ca să ştii ce
este interzis să se facă.
Plan de activităti
j
Domeniul: Siguranţa online
Subiectul: Comunicarea online. Neticheta şi regulile ei
Grupul ţintă: Elevii claselor a X-XII
Timp: 45 min
Obiective operaţionale:
O 1. Elevii identifică tipurile de comunicare
O 2. Elevii exprimă prin propriile cuvinte unele definiţii ale vocabularului de bază
a comunicării online.
O 3. Elevii disting argumente de ce este important să ţinem cont de unele reguli ale
comunicării online.
O 4. Elevii îşi evaluează cunoştinţele, elaborând un mesaj-model
Strategii didactice: asalt de idei, discuţie ghidată, lucrul în grup, cercurile

paralele.
Resurse: prezentare Power-Point, fişe de lucru, caieţelul de notiţe .
Termeni cheie: CMC, Jurnalism participativ, spam, pup up, virus, spyware
Etapele lecţiei
Etapa 1 Identificarea /explicarea problemei

Etapa 2 Explorarea riscurilor
Etapa 3 Determinarea soluţiilor
Etapa 4 Evaluarea cunoştinţelor
Sugestii de conţinut şi de proiectare a învăţării Limi Strategii Sugestii
te didactice privind
crono elab.
logice produsu
lui
Etapa 1: Ce tipuri de comunicare cunoaşteţi? 4 min. Asalt de idei

De ce este important să cunoaştem regulile de
comunicare online?
Etapa 2: 7 min. Discuţie

* Se propune un articol din ziar si se dă citire din ghidată.
prezentare.
* în baza informaţiei de mai sus , profesorul invită
elevii la discuţii referitor la consecinţele unei
comunicării on-line neadecvate.
Lucrul în
* Se introduce vocabularul de bază al comunicării
grup-dacă
online:CMC, Jurnalism participativ, spam, pup up,
nu este
virus,spyware.
suport
tehnic
Se formează echipe a câte 5participanţi şi li se oferă
fişe cu definiţiile vocabularului de bază.
Profesorul propune elevilor să îmbine după cum

consideră următoarele definiţii cu termenii propuşi.
Etapa 3 10 Discuţie
• Apoi elevii sunt încurajaţi la discuţie şi min. dirijată.
urmează întrebarea: Cum aţi proceda în
aceste situaţii? Aduna
rea
• Profesorul propune spre vizualizare nişte Lucrul în materiale
mesaje de pe facebook . grup -lor
• Apoi profesorul propune un şir de lucruri pe pentru
care le putem face atunci când avem impresia crearea
că cineva ne-a spart contul. 12 unei
• Se propune spre vizualizare o adresa min emisiuni
electronic, se analizează şi formulează un radiofoni
model corect. ce „Cum
• Se introduce termenul neticheta şi elevii sunt să
comuni-
încurajaţi să definească, apoi primesc 3 căm
definiţii şi analizează care este corectă. eficient”
• Apoi se propune regula de aur şi elevilor li se
propune să lucreze în 3-4 grupuri şi să
identifice cele 10 reguli ale netichetei din
prezentare.
Etapa 4: Grupul de lucru se împarte în echipe a 10 Lucrul în

câte 5 participanţi şi li se propune să realizeze câte min grup
un mesaj pe subiecte diverse (invitaţie, aviz, cerere,
scrisoare, felicitare etc) conform normelor şi
regulilor netichetei (trag la sorţi).
Feedback : Se invită elevii într-un cerc , se numără ce la 1 la 2 şi se formează 2
cercuri şi îşi comunică unul altuia ce au învăţat nou astăzi.
Fişa de lucru
îmbinaţi, vă rog, cum consideraţi, următoarele definiţii: CMC, Jurnalism

participativ, spam, pup up, virus, spyware.
1) Expresia se referă la toate formele de comunicare ce au loc prin intermediul

calculatoarelor. Domeniu specific de studiu întemeiat în anii ’80 şi ’90, ce a
reunit mulţi cercetători din domenii disciplinare diverse, în studiul formelor
comunicării mediate.
2) Un tip de jurnalism care presupune o anumită implicare din partea

cititorilor, ziarul poate fi administrat în totalitate de către cititori legat de
ultimele dezvoltări ale tehnologiei 2.0, ce simplifică procesul de publicare,
facilitând răspândirea conţinutului.
3) Utilizatorul nu mai este privit astăzi ca un simplu consumator de informaţie,

ci şi ca un producător de informative.
Pentru a include ambele funcţii a fost creat termenul de
“prosumator” (O’Real, 2005)
4) Utilizarea sistemelor electronice de mesagerie pentru a trimite mesaje

nesolicitate, fără discriminare, în special de publicitate. Element furnizat de
interfaţa cu utilizatorul care rezultă în urma unui click de mouse şi oferă acces
mai uşor la alte funcţii sau link-uri
5) O aplicaţie care se poate multiplica singură şi răspândi de la un computer la

altul.
6) Este un software care ajută la strângerea de informaţii despre o persoană sau o

organizaţie fără ştirea lor şi care poate trimite astfel de informaţii către o altă
entitate fără acordul consumatorului, sau care îşi asumă controlul asupra unui
calculator fără ştirea proprietarului.
Anexa 1
De ce este important să cunoaştem regulile de comunicare online.
Citirea textului spre mediere
Un serviciu de ambulanta a concediat un tehnician medical care a îndrăznit

să-şi critice şeful pe Facebook.
Cazul a intrat în atenţia Consiliului Naţional pentru Relaţii de Muncă, după ce
Dawnmarie Souza a fost concediată, pentru că a folosit un limbaj nu tocmai
laudativ la adresa şefului său, într-o postare pe Facebook.
Femeia a scris, folosind terminologia utilizată de medici pentru un pacient cu
boli psihice ca: îmi pare bine ca propria noastră companie i-a permis unui „17" (
17- bolnav mintal)să devină şef.
Compania a replicat că este strict interzis ca angajaţii să facă orice comentariu
despre compania la care lucrează. Cazul a ajuns în faţa instanţei, iar un judecător
va începe audierile părţilor la începutul anului.
MODULUL
Proiectarea
carierei
profesionale şi
dezvoltarea
■ ■» ■ ■
spiritului
antreprenorial
Materiale preluate din cadrul proiectului JOBS

1. Digor Nadejda, profesor de istorie şi educaţie civică,
grad didactic II
2. Golovatiuc Regina, profesor de istorie şi educaţie
civică, grad didactic II
3. Cotruţă Tatiana, profesor de limbă engleză
Ce tip de responsabilităţi au oamenii?
6.1. Responsabilităţi acasă

Oamenii experimentează conflicte de loialitate - cum ar trebui să decidă?
6.2. De ce ar trebui oamenii să respecte legea?
Care sunt cele mai bune motive pentru a respecta legea?
6.3. A cui problemă este?
Cum sunt împărţite responsabilităţile sociale?
6.4. De ce devini oamenii cetăţeni activi?
De ce vor oamenii să schimbe societatea şi cum pot face acest lucru?
A trăi în democraţie
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE£ 6 ;
Ce tipuri de responsabilităţi aau
Responsabilitate legală
Cetăţenii din orice stat au dreptul să ştie care sunt drepturile lor prin lege şi, de asemenea, să aprecieze
măsura responsabilităţilor lor legale faţă de stat şi ceilalţi cetăţeni. Responsabilităţile cetăţenilor din
societăţile democratice sunt uneori rezumate la trei îndatoriri principale, şi anume să voteze, să plătească
impozitele şi să respecte legea.
Responsabilităţile sunt adesea reversul drepturilor. De exemplu, dreptul la liberă exprimare aduce cu sine
responsabilitatea de a permite acelaşi drept şi altora. Cu toate acestea, oamenii care comit infracţiuni nu
pierd neapărat drepturile pe care le-au negat altora (ca în cazul uciderii sau discriminării). De asemenea,
oamenii au adesea obligaţii care nu sunt reciproce, de exemplu, responsabilităţi faţă de copii.
Responsabilitate morală
în ECD este foarte important să se cultive capacitatea tinerilor de a gândi din punct de vedere moral. Fără
această capacitate, nu poate exista nicio evaluare critică a legilor societăţii sau structurilor sociale din
perspectiva corectitudinii (echităţii) acestora. Din acest motiv, atunci când elevilor li se predau legi care îi
afectează, aceştia ar trebui să fie, de asemenea, încurajaţi să evalueze critic funcţia şi scopul lor şi dacă
acestea ar trebui să fie schimbate în vreun fel.
Predare pentru responsabilitate

Examinând motivele pentru care persoanele se comportă într-un mod pro-social, sau subliniind măsura
nevoilor altor persoane, profesorii pot ajuta elevii să devină mai conştienţi de nevoile şi de drepturile altora.
De asemenea, este important ca profesorii să demonstreze atitudini de responsabilitate în faţa elevilor.
Elevii învaţă să devină cetăţeni responsabili, nu numai prin studiu în clasă, dar şi prin faptul că li se dă
posibilitatea de a învăţa din experienţă. în acest sens, o şcoală bună din punct de vedere ECD va căuta să
încurajeze elevii să fie implicaţi în viaţa şcolii şi în comunitatea mai largă, de exemplu, prin intermediul
consiliilor şcolare.
In această unitate de învăţare elevii vor:

- explora seria de responsabilităţi experimentate de cetăţeni în societate;
- explora natura responsabilităţilor legale ale oamenilor;
- examina natura împărtăşită a responsabilităţilor sociale;
- examina motivul pentru care oamenii îşi asumă răspunderea personală de a determina schimbarea socială.
Unitatea de învăţare 6: Responsabilitate
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 6: Responsabilitate

Ce tip de responsabilităţi au oamenii?
Titlul lecţiei Obiective Sarcinile elevilor Resurse Metoda
Lecţia 1: Să exploreze lista de Elevii analizează Copii ale poveştii Discuţie individuală
Responsabilită responsabilităţi pe dilema morală. „Milan alege”. şi în grup. Discuţie cu
ţi acasă care le au oamenii. toată clasa. Activitate
Elevii discută Hârtie pentru sarcini individuală de
Să înţeleagă că analizele alternative. de scriere. scriere.
responsabilităţile se
pot afla în conflict Elevii fee declaraţii
unele cu altele. individuale.
Lecţia 2: De ce Să exploreze Elevii analizează o Copii ale poveştii Analiză împărtăşită a

ar trebui raţionamentul moral dilemă morală. „Dilema lui Schmitt”. dilemei morale.
oamenii să care stă la baza
respecte legea? deciziilor despre Elevii evaluează Hârtie pentru sarcini Analiză susţinută de
conflicte de critic motivele pentru de scriere. profesor
responsabilitate. respectarea legii.
Tablă. Redactarea poveştii.
Elevii sugerează Discuţie cu toată
situaţii în care o clasa.
îndatorire morală ar
putea anula
îndatorirea de a
respecta legea.
Lecţia 3: A cui Să exploreze natura Elevii discută despre Copii ale Analiză critică
este responsabilităţilor răspunderea pentru „scrisorii”. Tablă. structurată.
problema? legale ale oamenilor. anumite probleme Hârtie pentru sarcini Analiză şi discuţie în
sociale. de scriere grup.
Să exploreze individuală. Obţinerea
distincţia dintre Elevii finalizează un consensului şi
obligaţiile morale şi cadru conceptual. negociere.
legale. Scriere individuală
Elevii elaborează
răspunsuri scrise la
problemele ridicate.
Lecţia 4: Să examineze natura Elevii lucrează în Copii ale bucăţilor de Lucru în grup.
De ce devin comună a grupuri pentru a hârtie despre Jelena Negociere.
oamenii responsabilităţii concepe împreună o Sande (Material Raţionament moral.
cetăţeni activi? pentru probleme povestire. didactic pentru elevi Evaluare critică.
sociale. 6.4), deja decupate. Cercetare.
Elevii emit ipoteze Prezentare de grup.
Să examineze referitoare la Resurse pentru a
motivele pentru care motivele pentru susţine cercetarea
oamenii acceptă conduita motivată elevilor.
răspunderea pentru social.
suferinţa altora. Resurse pentru
Elevii analizează prezentare în grupuri,
Să exploreze roiul rolul ONG-urilor. de ex. coli mari de
ONG-urilor în hârtie, pixuri
societatea civilă. în grupuri, elevii colorate.
cercetează activitatea
unui ONG sau a unui
militant social.
în grupuri, elevii îşi

prezintă constatările.
Obiective de Să exploreze lista de responsabilităţi pe care le au oamenii. Să înţeleagă că

învăţare responsabilităţile se pot afla în conflict unele cu altele. Să exploreze raţionamentul moral
care stă la baza deciziilor despre conflicte de responsabilitate.
Elevii analizează dilema morală. Elevii discută analizele alternative. Elevii dau declaraţii
Sarcinile elevilor
individuale.
Resurse Copii ale poveştii „Milan alege”.

Hârtie pentru sarcini de scriere.
Discuţie individuală şi în grup restrâns.

Metode
Discuţie plenară.
Activitate individuală de scriere.
învăţare conceptuală
Responsabilitate: Ceva ce oamenii trebuie să facă - responsabilităţile pot fi legale, morale sau sociale, în funcţie de
cum apar.
Conflict moral: Conflictul pe care oamenii îl experimentează atunci când trebuie să decidă între două sau mai multe
moduri de acţiune.
Responsabilitate civică: îndatoririle oamenilor faţă de comunitatea mai largă. Aceste responsabilităţi apar din cauza
faptului că a fi membru într-o societate presupune drepturi în schimbul responsabilităţilor.
Lecţia
Profesorul introduce ideea că toată lumea are responsabilităţi de un anume fel şi că problemele pot apărea
atunci când oamenii pun unele responsabilităţi mai presus de altele. Există alegeri dificile. Profesorul citeşte
povestea „Milan alege” şi solicită elevilor să se gândească la următoarele aspecte. Unele întrebări ar putea fi
discutate în perechi înainte ca răspunsurile să fie finalizate. împreună cu alţii, elevii ar putea, în mod util, să
ia notiţe înainte de a-şi împărtăşi ideile cu clasa.
1. Ce spune povestea despre tipul de responsabilităţi pe care le are Milan? Cât de multe tipuri diferite de
responsabilitate puteţi vedea (responsabilitate pentru el, pentru familia lui, pentru şcoală, pentru
comunitatea locală sau pentru restul lumii)?
2. Ce credeţi că ar trebui să facă Milan şi de ce? Este de acord toată lumea din clasă?
3. Cât de dificilă credeţi că este decizia pe care trebuie să o ia Milan? Ce o face dificilă?
4. Ce responsabilităţi are tatăl lui Milan în poveste? Cât de multe puteţi vedea?
5. Credeţi că tatăl din Milan a avut dreptate să-i ceară să stea acasă?
6. Cât de grav ar fi daca Milan nu l-ar asculta pe tatăl său? Acest lucru ar fi o decizie dificilă pentru
Milan? Daţi motivele pentru răspunsul vostru.
Sarcină de scriere
Cu propriile voastre cuvinte, scrieţi ce credeţi că i-a scris Milan tatălui său. Comparaţi versiunea voastră cu
cele ale altora din clasă. Elevii împărtăşesc ideile lor cu clasa.
Generalizare
Poate că elevii au abordat deja unele aspecte generale legate de conflictul moral.
Profesorul răspunde la aceste gânduri sau cere clasei să se gândească mai general la tipurile de răspundere
pe care îl au oameni faţă de:
ei înşişi;
familie;
comunitatea locală;
comunitatea naţională;
întreaga lume.
Elevii lucrează din nou în grupuri. Ei ar putea folosi un tabel pentru a stabili responsabilităţile diferite.
Motivele pentru care oamenii nu sunt de acord cu privire la măsura în care oamenii au responsabilităţi faţă
de alţii şi faţă de comunitate sunt apoi discutate în clasă.
Declaraţii individuale
Profesorul ar trebui să ofere apoi elevilor următoarele informaţii. „în poveste, unele dintre responsabilităţile
lui Milan au venit în conflict unele cu altele. Gândiţi-vă la câteva exemple proprii în care responsabilităţile
oamenilor ar putea veni în conflict. Luaţi exemple specifice şi vorbiţi despre modul în care credeţi că
oamenii rezolvă astfel de conflicte de responsabilitate.”
Dacă elevii consideră că este greu să se gândească la aceste lucruri; profesorul ar trebui să ofere câteva
exemple specifice, bazându-se pe contextul local.
Obiective de Învăţare Să exploreze natura responsabilităţilor legale ale persoanelor.

Să exploreze diferenţa dintre obligaţiile morale şi legale.
Elevii analizează o dilemă morală într-o discuţie plenară.

Sarcinile elevilor Elevii evaluează în mod critic motivele pentru respectarea legii.
Elevii sugerează situaţii în care o îndatorire morală ar put«» anula îndatorirea de a
respecta legea.
Copii ale poveştii „Dilema lui Schmitt”.

Resurse
Hârtie pentru sarcini în scris.
Tablă.
Analiză comună a dilemei morale.

Metode Analiză susţinută de profesor.
Redactarea poveştii.
Discuţie cu toată clasa.
Lege: O normă stabilită de un guvern local sau naţional.
S tat de drept: în societăţile democratice, guvernele şi cei care deţin puterea sunt supuşi legii ţării respective. Puterea
este preluată în mod democratic în conformitate cu normele din constituţia ţării şi nu ca urmare a forţei sau războiului.
Oamenii au o îndatorire generală de a respecta legea deoarece acest lucru este decis la nivel democratic.
în d ato rire legală: Obligaţiile pe care oamenii şi le-au stabilit în baza legii.
Responsabilitate m orală: Obligaţiile personale pe care oamenii le simt în baza convingerilor lor despre ce este bine şi
rău.
Lecţia
Profesorul prezintă povestea „Dilema lui Schmitt” şi solicită elevilor să lucreze în perechi pentru a analiza
dacă Schmitt ar trebui să încalce legea şi să fure banii sau nu. Profesorul scrie opinii diferite pe tablă pentru
a stabili dacă Schmitt ar trebui să fure bani.
Profesorul solicită elevilor să aleagă o opinie cu care sunt de acord şi să adauge propriul lor motiv în scris:
Schmitt ar trebui să fiire bani, pentru că ...
Schmitt nu ar trebui să fure bani, pentru c ă ...
Profesorul observă seria de motive sugerate de elevi pe tablă. De exemplu:
„El ar trebui să fure banii, pentru că viaţa fiicei sale este mai importantă decât legea împotriva
furtului”;
„El nu ar trebui să fure banii, pentru că ar putea fi prins”; sau
„El nu ar trebui să fure, pentru că este greşit să se încalce legea”.
Diferitele motive sunt apoi discutate în clasă. De ce sunt ele diferite? Sunt unele motive mai bune decât
altele? Profesorul cere apoi elevilor să completeze această propoziţie:
”în general, este greşit să se încalce legea, deoarece ...”
Ca o alternativă, profesorul ar putea cere clasei să se gândească la cât mai multe motive pentru care este
greşit să se încalce legea. De obicei, răspunzând la această întrebare, oamenii vin cu o serie de răspunsuri,
inclusiv următoarele:
„Este greşit să încalce legea, deoarece:
ai putea fi prins şi pedepsit;
legea protejează oamenii de rău şi este greşit să faci rău altor persoane;
toată lumea şi-ar pierde controlul dacă legea nu i-ar opri;
încălcarea legii subminează încrederea în rândul oamenilor;
- societatea are nevoie de lege şi ordine pentru a supravieţui, fără legi va fi haos;
- încălcarea legii încalcă drepturile individuale ale oamenilor, cum ar fi drepturile lor la proprietate sau
la viaţă”.
Profesorul atrage atenţia clasei că oamenii au o serie de motive pentru a respecta legea. Unele dintre acestea
au de a face cu urmărirea intereselor personale, alte motive arată interes pentru alte persoane, iar unele arată
o preocupare pentru bunăstarea societăţii în ansamblu (a se vedea nota de mai jos).
Pentru a ilustra aceste concepte, profesorul ar putea desena o serie de trei inele concentrice pe tablă scriind
„sine”, „alţii” şi „societate” în fiecare inel, pornind de la inelul interior. Diferitele motive ar trebui scrise în
zona corespunzătoare.
Profesorul subliniază faptul că respectarea legii în sine nu este neapărat un semn de „bun cetăţean”. Multe
fapte greşite au fost comise de oameni care de fapt respectau legea, spunând că au doar „îşi fac datoria”. Pe
de altă parte, povestea arată că periodic, este posibil ca chiar şi oameni buni să ia în considerare încălcarea
unei anumite legi pentru un motiv bun din punct de vedere moral.
Pentru a sprijini înţelegerea de către elevi a echilibrului dificil dintre sarcinile legale şi responsabilităţile
morale, profesorul le cere apoi elevilor să scrie propriile lor poveşti în care oamenii (pentru motive
întemeiate) iau în considerare încălcarea legii. Exemplele ar putea fi depăşirea limitei de viteză în caz de
urgenţă sau sfidarea unei legi pentru că este rea sau nedreaptă.
Unii dintre elevi citesc cu voce tare exemplele lor în discuţia cu toată clasa. Profesorul subliniază apoi
deosebirea dintre responsabilităţile morale (pe care oamenii le iau asupra lor ca parte a propriilor lor valori
şi convingeri) şi îndatoririle legale, care sunt impuse de guverne. Tensiunile între aceste două tipuri de
responsabilitate pot determina cetăţenii să critice unele legi cu care nu sunt de acord şi să lucreze la
modificarea lor. Ei pot chiar, uneori, decide să încalce unele legi pentru motive pozitive din punct de vedere
moral. Istoria oferă multe exemple de situaţii în care oamenii au încălcat legile pentru a protesta împotriva
lor sau a se revolta împotriva guvernelor tiranice. Profesorul ar trebui să ilustreze acest lucru cu câteva
exemple locale. El ar trebui să sublinieze faptul că astfel de acţiuni nu ar trebui să fie tratate cu
superficialitate din cauza pericolului de subminare a statului de drept, de care depind democraţiile stabile.
Notă
Dilema morală oferită în această lecţie nu este diferită de celebra „Dilemă a lui Heinz”, concepută de
Lawrence Kohlberg, psiholog american, în 1950. Aceasta a fost una dintr-un număr de dileme pe care
Kohlberg şi colegii săi le-au distribuit tinerilor între 10 şi 25 de ani, din trei în trei ani, aproximativ. S-a
constatat că în timp, tinerii, în medie, au progresat de la folosirea raţionamentului centrat pe sine atunci
când sunt mici, la utilizarea raţionamentului centrat pe mai multe persoane din adolescenţa timpurie. Apoi,
în mijlocul adolescenţei, cei mai mulţi dintre ei au arătat un progres în ceea ce priveşte raţionamentul
centrat pe societate, deşi contextul şi tipul dilemei poate influenţa tipul de raţionament pe care îl folosesc
oamenii la un moment dat. S-a demonstrat că copiii mai mici consideră normele şi legile ca inflexibile şi
bazate nu pe scop social, ci numai pe autoritatea legiuitorului. Până la adolescenţă, tinerii sunt mult mai
conştienţi de faptul că legile au scopuri sociale, care pot fi analizate, interogate şi criticate ca fiind greşite
sau neloiale din punct de vedere moral.
, , \ÎI?\' k if i ' */A ' i 1 « ' < K*■

Lecţia 3
A cui problem ă e ste? t
Cum sunt împărţit e responsabilităţile sociale?
Obiectiv de învăţare Să examineze natura comună a responsabilităţii pentru probleme sociale.
Elevii discută despre responsabilitatea pentru anume probleme sociale. Elevii

Sarcinile elevilor finalizează un cadru conceptual. Elevii produc răspunsuri în scris la problemele
ridicate.
Resurse Copii ale „scrisorii”.

Tablă.
Hârtie pentru redactare individuală de către elev.
Analiză critică structurată. Analiză şi discuţie în grup. Obţinerea consensului şi

Metode
negociere. Sarcină individuală de scriere.
Problemă socială: O problemă experimentată de toţi sau de mai mulţi membri ai unei comunităţi, iar răspunderea
pentru aceasta este împărţită de diferite părţi ale comunităţii sau de comunitate în general. Responsabilitatea pentru o
problemă socială nu este neapărat împărţită în mod egal între părţile implicate.
Grad de responsabilitate: Gradul în care cineva poate fi responsabil pentru o problemă socială.
Lecţia
Profesorul prezintă scrisoarea imaginară trimisă ziarului local. Aceasta conţine plângeri în legătură cu două
probleme sociale care îi îngrijorează pe locuitorii unui oraş.
Profesorul le cere clasei de elevi să: a) identifice problemele şi b) să facă o listă (pentru ambele probleme)
cu oamenii care ar putea fi responsabili. Profesorul poate ajuta în acest proces desenând pe tablă o schemă,
aşa cum se indică mai jos.
Cine este implicat în orice fel în această problemă?
Lucru în grup
Pasul 1
împărţiţi clasa în grupuri de trei sau patru persoane. Daţi fiecărei persoane din grup un număr de puncte egal
cu numărul părţilor implicate.
Pasul 2
Fiecare membru al grupului împarte mai întâi punctele părţilor în funcţie de modul în care consideră că ar
trebui împărţită răspunderea pentru problemă. De exemplu, s-ar putea ca copiii şi câinii să nu primească
niciun punct, dar proprietarii câinilor şi politicienii ar putea împărţi punctele între ei sau unul ar putea primi
mai multe puncte decât celălalt.
Pasul 3
Atunci când fiecare membru al grupului s-a decis, îşi împărtăşesc pe rând ideile unii cu alţii, prezentând
motivele. Elevii se pot răzgândi în acest stadiu. în final, fiecare grup totalizează punctele acordate fiecărei
părţi. Această situaţie reprezintă modul în care grupul ca întreg consideră că ar trebui împărţită răspunderea
pentru această problemă.
Profesorul discută cu întreaga clasă concluziile la care au ajuns grupurile. Profesorul explorează diferitele
opinii exprimate, obţinând de la elevi motivele care stau la baza acestor judecăţi.
Dacă timpul permite, repetaţi exerciţiul cu problema mizeriei şi gunoiului. Sau înlocuiţi cu o problemă mai
relevantă pentru localitatea şcolii sau mai provocatoare pentru capacitatea grupului.
Notă
Problemele din aceste exemple sunt adecvate pentru elevii care nu au încă foarte mare experienţă în
discutarea problemelor politice. Acest lucru se întâmplă pentru că acestea sunt concrete, vizibile şi relativ
uşor de înţeles (deşi sunt destul de dificil de rezolvat). Clasele mai mari sau triai avansate ar trebui să fîe
solicitate să discute probleme mai sofisticate, cum ar fi şomajul sau rasismul, folosind acelaşi tip de cadru
conceptual.
Pasul 4: Discuţie care rezultă din exerciţiu
în sesiunea plenară finală, profesorul solicită elevilor să se gândească dacă oamenii îşi asumă, în general,
responsabilitatea pentru acţiunile lor. Dacă nu, să se gândească cum ar putea fi convinşi să facă acest lucru.
Va ajuta educaţia în vreun fel? Sau este necesar să se creeze noi legi sau să se introducă sancţiuni mai mari?
în cazul în care guvernul local sau naţional acceptă responsabilitatea pentru anumite probleme, întrebaţi-i pe
elevi despre costul probabil şi cum ar trebui să fie plătit acesta. Profesorul ar putea cere clasei, de asemenea,
să se gândească la rolul tinerilor în rezolvarea problemelor sociale de acest gen. Aceştia ar trebui să fie
scutiţi de răspundere din cauza vârstei lor? Este corect ca tinerii să lase problemele comunităţii în sarcina
adulţilor? Astfel de probleme ar putea constitui baza unei sarcini individuale de scriere.
Profesorul explică necesitatea ca politicienii locali şi naţionali să fie conştienţi de probleme pe măsură ce
acestea se dezvoltă. Politica înseamnă adesea a aborda problemele comune ca o comunitate. Aceasta nu
înseamnă că guvernele pot rezolva orice problemă, şi multe probleme nu ar apărea dacă oamenii şi-ar asuma
o mai mare responsabilitate pentru consecinţele acţiunilor lor de la bun început.
Obiective de învăţare Să examineze motivele pentru care oamenii acceptă răspunderea pentru suferinţa
altora. Să exploreze rolul ONG-urilor în societatea civilă.
Elevii lucrează în grupuri pentru a concepe împreună o povestire.

Elevii emit ipoteze referitoare la motivele pentru conduita motivată social.
Sarcinile elevilor Elevii analizează rolul ONG-urilor.
în grupuri, elevii cercetează activitatea unui ONG sau a unui militant social,
în grupuri, elevii îşi prezintă constatările.
Copii ale bucăţilor de hârtie despre Jelena Santic (fişă de lucru 6.4 pentru elevi), deja
Resurse decupate.
Resurse pentru susţinerea cercetării elevilor.
Resurse for prezentare în grupuri cum ar fi coli mari de hârtie, pixuri colorate.
Lucru în grup.
Negociere.
Metode Raţionament moral.
Evaluare critică.
Cercetare.
Prezentare în grup.
Acţiune socială: Acţiune întreprinsă de cetăţeni sau de membrii unei comunităţi pentru abordarea unei probleme
sociale.
Cetăţean: Cineva care are calitatea de membru legal (cetăţenie) al unei comunităţi naţionale. Cetăţenia presupune
drepturi şi îndatoriri, deşi oamenii sunt diferiţi în ceea ce priveşte măsura în care simt răspunderea pentru ceea ce se
întâmplă în comunitate.
Cetăţean activ: Cineva care întreprinde o acţiune publică răspunzând la o problemă socială sau comunitară.
Organizaţie non-guvernamentală (ONG): O organizaţie stabilită şi susţinută de cetăţeni (nu guverne) pentru
abordarea unei probleme sociale. ONG-urile sunt publice, nu secrete, şi lucrează în cadrul structurilor unei societăţi
pentru a determina schimbarea. Ele abordează adesea probleme în care drepturile oamenilor nu sunt protejate sau
recunoscute în mod adecvat de către guvern. ONG-urile pot lucra cu guverne sau în opoziţie cu acestea. Societăţile
democratice au legi care permit ONG-urilor să existe şi să aibă drepturi şi protecţii legale.
Societatea civilă: Se spune că oamenii şi organizaţiile care întreprind acţiuni sociale, în afara activităţii efectuate de
guvern, fac parte din societatea civilă. Societatea civilă face parte din legătura dintre cetăţenii individuali şi guverne.
Lecţia
Profesorul împarte clasa în grupuri de aproximativ patru elevi. El comunică apoi informaţii despre Jelena
Santic (Fişa de lucru 6.4). în mod ideal, acestea ar trebui scrise pe bucăţi de hârtie separate. Profesorul
solicită grupului să împartă aleatoriu bucăţile de hârtie membrilor grupului. Fiecare membru al grupului
citeşte pe rând bucata sa de hârtie celorlalţi membri ai grupului. Grupul aşează apoi bucăţile de hârtie într-o
ordine în care să aibă sens.
Profesorul le cere apoi elevilor să discute următoarele întrebări în grup şi, pe cât posibil, să ajungă la un
răspuns comun. Profesorul subliniază că este posibil ca membrii grupului nu fie de acord, dar schimbul de
idei produce cele mai bune răspunsuri. Elevii individuali ar trebui să scrie propriile răspunsuri. Profesorul
discută apoi problemele cheie cu clasa, pe baza întrebărilor de mai jos.
întrebări
Care credeţi că au fost motivele principale pentru care Jelena Santic s-au implicat în Grupul 484?
Din ceea ce ştiţi despre Jelena Santic, ce cuvinte aţi folosi pentru a o descrie?
De ce credeţi că Jelena Santic şi Grupul 484 nu au părăsit activitatea pe care au dorit să o desfăşoare
pentru guvern?
Ce tipuri de nevoi încearcă să acopere Grupul 484?
- Ce fel de societate au sperat să construiască Jelena Santic şi Grupul 484?
Cât de importante credeţi că sunt organizaţiile non-guvemamentale (cum ar fi Grupul 484) în
societate? Ce credeţi că pot realiza? Gândiţi-vă la rolul lor în legătură cu activitatea guvernelor,
precum şi în ceea ce priveşte satisfacerea nevoilor (drepturilor) oamenilor.
Gândiţi-vă la societatea voastră. Pentru ce nevoi, pe care le cunoaşteţi, şi-ar putea asuma
responsabilitatea indivizii activi sau ONG-urile?
Pentru a da un exemplu, profesorul citeşte apoi următorul citat dintr-un raport internaţional pentru anul
2003 privind ONG-urile din Bosnia şi Herţegovina:
„Sectorul ONG din Bosnia şi Herţegovina continuă să aibă contribuţii pozitive la procesul de construire a
democraţiei şi societăţii civile. [...] Există în prezent 7.874 organizaţii non-guvemamentale în Bosnia şi
Herţegovina înregistrate în baza vechilor şi noilor legi.[...]
Sectorul ONG a arătat că a fost capabil să efectueze campanii publice mari, care au pledat pentru schimbări
în probleme vitale pentru societatea bosniacă, inclusiv tineret, egalitatea de gen, mediu, protecţia drepturilor
minorităţilor etc. Un mare număr de ONG-uri continuă să ofere servicii în domeniile de îngrijire a sănătăţii
şi bunăstării sociale, reconstrucţiei, protecţiei drepturilor omului, protecţiei mediului şi protecţiei
minorităţilor.23”.
Profesorul discută acest citat cu elevii. în primul rând ei ar trebui să analizeze dacă domeniile de activitate
menţionate în raport se aplică şi în ţara lor. Apoi profesorul ie cere să se gândească la exemple de tipuri de
proiecte care ar putea intra în aceste domenii diferite de activitate.
întrebări
Ca o ultimă activitate în această unitate, fiecare grup ar putea lua unul din aceste domenii şi pregăti o
prezentare despre acesta, bazată pe lecţie. Ca o alternativă, în cazul în care facilităţile de cercetare sunt
disponibile, viaţa altor cetăţeni activi din ţară ar putea fi cercetată şi ar putea forma obiectul prezentării de
grup. Elevii ar putea include, de asemenea, figuri internaţionale, cum ar fi Maica Tereza şi Nelson Mandela.
23 Sursa: Raportul USAID intitulat „2003 NGO Sustainability Index, Europe and Eurasia“ pp. 42 şi 43;
www.usaid.gov/loc.ations/curopc_eurasia/dem_gov/ngoiadex/2003/bosnia.pdf
A trai în democraţie
aflEc
Milan aproape terminase pregătirea pentru a pleca la şcoală când tatăl său a intrat în bucătărie.
„Milan, chiar am nevoie de ajutorul tău azi la câmp. Nu poţi rămâne acasă, să nu te .duci la şcoală?
Recoltele vor avea de suferit dacă le mai lăsăm pe câmp.”
Milan nu era încântat.
„Tată, chiar trebuie să mă duc la şcoală azi,” spuse el, „este prima întâlnire a consiliului elevilor şi eu
tocmai am fost ales unul dintre reprezentanţii clasei a opta.”
„Dar nu o să fii singurul, nu?” spuse tatăl, „nu va conta dacă nu te duci. Mai sunt şi alţi reprezentanţi ai
clasei a opta, nu?”
„Da, dar dacă nu mă duc ar însemna să dezamăgesc oamenii care m-au ales. în plus, avem ora de ştiinţe
azi. Nu vreau să o pierd. Trebuie să trec examenele, dacă vreau să fiu admis ia universitate.”
Tatăl lui Milan mormăi dezaprobator.
„Vorbeşti despre plecatul la universitate ca şi când familia nu ar conta. De ce nu îţi dai seama că avem
nevoie de tine acasă? Ce fel de ajutor ne vei da dacă pleci Ia universitate? Şi unde o să te duci după ce îţi
iei diploma? E puţin probabil că te vei întoarce aici, asta-i sigur.”
„Ar trebui să te bucuri că vreau să mă descurc în viaţă,” strigă Milan înfuriat, „spre deosebire de
majoritatea băieţilor de pe aici. Nu au nicio ambiţie. Vor sfârşi prin a face ce au făcut taţii lor.”
„Nu există nimic greşit în a avea puţin respect pentru generaţia mai în vârstă,” răspunse tatăl lui Milan,
din ce în ce mai enervat. „Toată vorbăria asta despre educaţie, în ultimul timp, mă scârbeşte. Mi se pare
că ai uitat valorile strămoşeşti, atunci când aveam un ţel comun. Te interesează numai de tine.”
Milan oftă. Mai auzise toate astea şi înainte.
„Tată, dacă obţin o slujbă bună, nu voi uita de tine şi de familie. Cum poţi să crezi că aş face aşa ceva?
Chiar vrei să renunţ la şcoală şi să nu mai realizez ce ştiu că sunt în stare să fac? Toţi profesorii mei spun
că aş putea fi un bun om de ştiinţă. Poate, într-o bună zi, voi face descoperiri care vor ajuta pe toată
lumea.”
Tatăl lui Milan bătu în masă.
„Prima ta datorie este faţă de familie şi comunitatea asta, mai ales acum când vremurile sunt aşa de
grele. Ţi-ai umplut capul cu vise. Cum îţi pasă despre lumea reală?”
Aceste cuvinte îl durură pe Milan, dar nu vru să o arate. Preţ de o secundă, se uită fix la tatăl său, într-o
tăcere sfidătoare. Apoi, bătrânul se întoarse şi ieşi din casă, trântind uşa la plecare.
Milan se aşeză şi oftă. Se gândi un minut şi se hotărî. Apucă geanta de şcoală şi se îndreptă spre uşă. Apoi
se opri, scoase o foaie de hârtie şi se aşeză şi scrise un bilet tatălui. A fost cel mai greu lucru pe care l-a
făcut în viaţa lui.
Fişa de lucru 6.2 pentru elevi

Dilema Ini Schmitt
Unica fiică a Iui Schmitt este grav bolnavă. Are nevoie urgentă de operaţie, dar singurii medici din zonă
care pot face operaţia cer bani înainte de a trata vreun pacient. Schmitt nu ştie ce să facă. El şi soţia lui au
câteva economii, cu care sperau să poată cumpăra o mică prăvălie. Ar renunţa bucuroşi la bani pentru a-şi
salva fiica, dar suma nu e nici pe departe suficientă.
Schmitt imploră medicii să facă operaţia pe mai puţini bani, dar aceştia spun că nu pot face aşa ceva,
deoarece nu ar fi corect faţă de ceilalţi pacienţi, care trebuie să plătească preţul întreg. Schmitt cere familiei
şi prietenilor să îi împrumute bani, dar nu strânge, în acest fel, decât o sumă mică. Şi, în tot acest timp,
starea fiicei lui Schmitt este din ce în ce mai gravă.
Din disperare, Schmitt se gândeşte să fure restul de bani pentru a salva viaţa fiicei sale.
)
Fişa de lucru 6.3 pentru elevi isss / 'K /

Lucrurile scapă de sub con ’ f , <*■
Analizaţi următoarea scrisoare, care a apărut într-un ziar local.
Reprezentăm un grup de rezidenţi din zonă şi suntem deosebit de îngrijoraţi de numărul de probleme care par să
apară deoarece oamenii nu sunt pregătiţi să îşi asume responsabilitatea pentru propriul comportament.
Numeroşi câini umblă liberi Proprietarii lor fie nu ştiu, fie nu le pasă. Câinii lasă mizerie pe stradă, iar acest lucru
nu este numai neplăcut, dar ar putea constitui şi un pericol pentru sănătate. Unii câini umblă în haite şi sunt răi.
Trebuie ţinuţi sub control strict, mai ales în situaţiile în care sunt copii care se joacă în apropiere.
De asemenea, suntem de părere că prea multe gunoaie sunt lăsate la întâmplare în oraş şi în împrejurimi. Acest lucru
se datorează faptului că oamenii sunt prea leneşi pentru a-şi arunca gunoiul în mod corespunzător. Este inestetic,
atrage şobolani şi favorizează răspândirea bolilor. Dacă oamenii aruncă cutii de vopsea şi produse chimice la
întâmplare, acestea pot ajunge în cursuri de apă şi râuri şi pot afecta sursele de apă potabilă.
De ce nu se gândesc oamenii mai mult la efectele propriilor acţiuni? Şi de ce nu iau politicienii măsuri în acest sens?
Cu respect,
Fişa de lucru 6.4 pentru elevi

Sortară de cartonaş: viaţa Jelen ei Santic
1. 2.
Jelena Santic s-a născut în anul 1944. Era din Serbia. Jelena Santic a murit de cancer în anul 2000.
3. 4.
După moartea Jelenei, câţiva dintre prietenii ei au luat Jelena Santic şi Grupul 484 au desfăşurat
o piatră dintr-o clădire bombardată din Belgrad. A fost Proiectul Pakrac în Croaţia, care a contribuit la
decorată de copii refugiaţi care veniseră din Kosovo. dezvoltarea încrederii între populaţia din Serbia şi
Apoi, piatra a fost dusă la Parcul Păcii Jelena Santic Croaţia după războiul din 1991. în acest proiect, i
din Berlin, drept simbol. s-au alăturat voluntari din ambele tabere şi din
comunitatea internaţională.
5. 6.
Jelena Santic a fost membru fondator şi conducător al Jelena a scris articole împotriva naţionalismului şi
unei organizaţii denumite Grupul 484. Grupul 484 este rasismului, care au fost publicate la nivel
o organizaţie non-guvemamentală (ONG). Grupul 484 internaţional. A fost recompensată cu premiul
încurajează soluţionarea conflictelor prin mijloace non- internaţional pentru pace pentru munca sa de
violente, toleranţă şi cooperarea ca fundament pentru către o organizaţie denumită Pax Christi.
clădirea societăţilor umane.
7. 8.
La Berlin, există un parc al păcii numit după Jelena Jelena Santic a devenit balerină recunoscută la
Santic, drept recunoaştere pentru munca sa. Jelena a nivel internaţional şi profesoară de balet.
vorbit la o adunare publică în acest parc.
9. 10.
Jelena Santic a fost o militantă anti-război şi a luptat Grupul 484 şi-a primit numele de la faptul că unul
pentru drepturile omului ale tuturor persoanelor. Ea şi dintre primele proiecte a implicat 484 de familii
organizaţia sa au făcut eforturi pentru a ajuta refugiaţii din Croaţia, care au rămas fără locuinţe din cauza
care ajungeau în număr mare în Serbia. războiului. Grupul 484 a oferit acestor refugiaţi
ajutor, alinare şi consultanţă cu privire la
drepturile lor.
D IR E C Ţ IA G E N E R A L A E D U C A Ţ IE O R H E l
1 F L IC E U L T E O R E T IC „O N IS1FO R CHI-BU” , MUN. O R H E l
P R O IE C T D ID A C T IC
C lasa: a VH-a
D ata: 23.05.2019
Profesori: Straista Tatiana, profesoară de lim ba germană, grad didactic II
Druguş Ecaterina, profesoară de lim ba engleză, grad didcatic II
D isciplina: Dezvoltare Personală
U nitate de în v ă ţa re : Securitatea personală
S ubiectul lecţiei: Siguranţa utilizării surselor Online. Prevenirea situaţiilor de risc.
D u rata activ ităţii: 45 min
T ipul activ ităţii: lecţie de form are a priceperilor şi deprinderilor

C o m p otenţa specifică
0 A doptarea com portam entului activ centrat pe responsabilitate, privind securitatea personală, starea de bine a sa şi a celor din jur;
1 nit a tea de com p eten ţă
o A daptarea com portam entului în reţelele online, din perspectiva prevenirii situaţiilor de risc;
O biectivele lectici:
C ognitive. Elevul va fi capabil:

o să determ ine victima, harţuitorul şi persoana de încredere în situaţii de risc în mediul online;
o să identifice modalităţi de prevenire a situaţiilor de risc în mediul online;
P siho-m otorii. Elevul va fi capabil:

o să m odeleze situaţii pentru soluţionarea cazurilor de risc în mediul online;
o să dezvolte abilitatea de lucru în grup;
A fective. Elevul va fi capabil:

o să-şi exprim e em oţiile din perspectiva victimei, a hărţuitorului şi a m artorului;
o să conştientizeze pericolul fenomenului de hărţuire în mediului online;
S trateg ii d idactice
M etode si tehnici de p re d a re -în v ă ţa re
> Tehnica „Colţurile”, tehnica „Tim elaps", jocul de rol, discuţia dirijată, asaltul de idei, jocul didactic;
E orm e de o rg a n iz a re
f' Frontal, individual, lucrul în grup;
R esurse m ateriale
/- Fişe de lucru, tabla, instrum ente de scris, cartonaşe colorate , sm artboard, telefoanele mobile;
R esu rse bibliografice
> Curriculum naţional la D ezvoltarea personală. Clasele V —IX;

> Dezvoltarea personală. G hid metodologic pentru clasele V - IX;
W ebografte: w w w .siguronline.m d , w ww .go ogle.com , www.Ynutoube.eom . v v w .g o o g le .ru , www.facebook.com

Secvenţele \c tiv ita te a d id actică M etode M ijloace T im p
in stru irii şi d idactice
•
procedee Şl M in.
’ form e
de org.
E v o carea/ Profesorul citeşte elevilor câteva afirmaţii.
Id en tifica re a Fiecare elev alege una din poziţiile: ..De a c o rd ”, „Contra". ..Nu p o t decide ” şi se apropie de colţul clasei Lucrul 5 min.
şi expficarea rezervat pentru cei care aleg un anum e răspuns. Pentru a evita confuziile, profesor fixează din Frontal
p ro b lem ei tim p în colţurile respective ale clasei, foi pe care este scris: „De a c o rd ”, „ C o ntra’”,„N u p o t d ecid e’’. Tehnica
Afirmaţii: colţurile
> Este am uzant să scrii comentarii răutăcioase la fotografiile prietenilor din reţea.
Fiecare are dreptul să-şi expună în public părerea despre o altă persoană. Chiar şi în m ediul online.
Este corect să postez fotografii ale prietenilor cu mine şi să nu le cer permisiunea.
* Nu este nim ic grav dacă, printr-un program special, adaug fotografia feţei unei colege care
niciodată nu se supără la fotografia corpului unui fotomodel în lenjerie, apoi public im aginea într-
un grup închis al clasei noastre. Vom râde cu toţii, apoi voi şterge.
După fiecare afirm aţie, profesorul ghidează o scurtă discuţie. Pentru fiecare situaţie profesorul aduce
argum ente de ce anum ite acţiuni în mediul online sunt incorecte şi pot uşor afecta im aginea cuiva, pot
ofensa, înjosi, umili.
Profesorul anunţă subiectul şi obiectivele lecţiei cu ajutorul elevilor.
Profesorul generalizează discuţia. M enţionează că uneori, dintr-o glumă, în mediul online se poate ajunge Lucrul
R ealizarea la hărţuire. Profesorul întreabă elevii cu ce asociază ei term enul de hărţuire online. Prin intermediul Asaltul de Frontal 5 min.
sensului/ aplicaţiei m entim eter.com , cu ajutorul telefoanelor mobile, elevii crează câmpul asociativ al cuvântului idei Lucrul
hăţuire online. Toate răspunsurile sunt proiectate pe smartboard. Profesorul prezintă definiţia propusa de individual
! E x p lo rarea DEX si alte d ic ţio n are de specialitate. Explicaţia Smartboar

1
riscu rilo r. Scopul activităţii: Elevii înţeleşi ce înseamnă hărţuirea în mediul online. d
Profesorul le com unică elevilor că, în continuare, vor viziona câteva secvenţe video, în care vor identifica Telefoane
3 categorii de personaje: victima, persoana hărţuitoare şi martorii (cei care urm ăresc situaţia de hărţuire mobile
1
Online), precum şi momentul în care putea fi prevenită/stopată situaţia de hărţuire. Tehnica Lucrul in 15
Timelaps
«rup min.
1
Fiecare grup pregăteşte o m ică situaţie în să m odeleze finalul secvenţelor video vizionate în aşa mod încât Jocul de j
rol
să ofere soluţii pentru depăşirea situaţiilor de risc şi să m enţioneze rolul categoriilor de personaje Fişe de
determ inate in activitatea precedentă. Toţi elevii din grup participă la alcătuirea situaţiei. lucru
Profesorul concluzionează cu oferirea sfaturilor utile în caz de hărţuire Online Cum să te protejezi de Cartonaşe
D eterm in area hărţuirea online. preluate de pe w w w .siguronline.m d colorate
so lu ţiilo r
15
Profesorul le vorbeşte copiilor despre portalul w w w .siguronIine.m d şi serviciul T elefonul C opilului 116 Lucrul în
min.
111, unde s-ar putea adresa dacă cineva îi hărţuieşte sau ei cunosc cazuri de hărţuire a altor copii în mediul grup
online. Smart-
Scopul jocului de rol: Elevii învaţă să ceară ajutor de la o persoană adultă în care au încredere board
„Reţeaua
Lucrul
R eflecţie Profesorul solicita elevilor sa răspundă la întrebarea: Cu ce cuvinte cheie asociaţi un mediu online sigur/ fără frontal
de ce avem nevoie pentru un m ediu online sigur? Cu ajutorul unui ghem cu sfoară care este pasat riscuri” 3 min
E v a lu a re a colegilor, se creează o reţea pe care sunt plasate afirm aţiile elevilor referitoare la un factorii care creează
mediul online sigur. Jocul Ghem
cu n o ştin ţelo r
Sfoară
acu m u late Scopul activitătii: Elevii conştientizează că m ediul online sieur este responsabilitatea fiecărui utilizator al „Persoana Baloane
reţelelor. de
Elevii îşi exprim ă starea em oţională printr-un joc. încredere"
E x tin d e re De realizat un spot publicitar de 1-? m inute cu titlu l: “Spune „ Da " mediului online sigur Spoturile vor 2 min
rula pe pagina faccbook a liceului. în holul liceului pentru a inform a şi colegii despre riscurile în mediul
•
online.
Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii
©
Moldova
ţp ) ©
Direcţia Generală Educaţie Orhei

&
©
BiiTi© #
la &
•
&
Dezvoltare personală &
i i
clasa a Ii-a
©
©
Unitatea de învăţare: 5. Securitatea personală

©
Subiect curricular: Situaţiile excepţionale cu

©
caracter natural. Cutremur de pământ, inundaţii,

furtuni. M odalităţi de comportament personal şi •
©
colectiv. 6
©
&
(ft
&
•
©
Realizat de BUIACOVRODICA
învăţător clase primare
t*
ţ*> ©
grad didactic unu

#
©
#
©
©
IP Gimnaziul „Mihai Eminescu”, Orhei

©
23 mai, 2019 f*
©
Proiect didactic
învăţător: B uiacov Rodica, grad didactit unu, IPG „M ihai Em inescu”, Orhei
Clasa: a Il-a
Disciplina: Dezvoltare personală
Durata lecţiei: 45 m inute
U nitatea de învăţare: 5. Securitatea personală
Subiect curricular: S ituaţiile excepţionale cu caracter natural. Cutrem ur de păm ânt, inundaţii, furtuni, grindină. M odalităţi de com portam ent
personal şi colectiv.
lip u l lccţici: Lecţia de form are a capacităţilor de aplicare a cunoştinţelor

Unităţi de com petenţe Obiectivele lecţiei Produsul lecţiei Criterii de evaluare
La sfârşitul lecţiei elevul va fi P 9-Studiul de caz în grup 1. Descriu ghidat un studiu de caz
1.2. D em onstrarea unui capabili: „ Situaţii dificile ” (cauze, comportamente, consecinţe)
com portam ent organizat în situaţii 01 - să distingă (num ească) formele 2. Exprim emoţiile privind situaţia
excepţionale conform de m anifestare a calam ităţolor respectivă.
recom andărilor. 3. Formulez clar opinia/poziţia
naturale;
proprie.
1.3. R espectarea regulilor privind 4. Identific soluţia potrivită situaţiei
securitatea elevului în condiţiile 0 2 - să sim uleze com portam ent
descrise.
casnice, şcolare, stradă, transport şi adecvat în funcţie de tipul de
în m ediul natural. alarmă; 1. Recunosc semnalul de
Pi 4_Activitate de simulare: al arm are/evacuare.
O 3 . sa identifice soluţii de prevenire evacuarea din clasă 2. îmi păstrez calmul. Sunt calm.
a fenom enelor negative ce afecteaza „ Cum să reacţionăm în caz de 3. Mă deplasez pe traseul de
m ediul natural; cutremur? ” evacuare/ căile de evacuare din
instituţia de învăţământ (conform
„ Alarmă, incendiu în spaţiu
O 4 - Să enumere acţiunile de planului de evacuare).
închis! ” 4. Execut acţiuni conform situaţiei.
intervenţie şi ocrotire a populaţiei, în
Mă prezint la locul stabilit.
caz de calam ităţi naturale.
1. Respect tema propusă.
05 -Să manifeste dorinţa de a respecta 2. Mă implic (propun un desen
siguranţa vieţii proprii şi a celor Pi-Expoziţie de desene realizat personal/ de cineva /
din jur. „Blazonul securităţii personale împreună cu cineva).
(3-5 semne, obiecte, inscripţii) Sunt receptiv la ideile colegilor.
Argumentez calm implicarea
personală în expoziţia de desene.
Tipul evaluării: Instrumentală, noninstrum entală
\
Instrum ente de evaluare: fişe de autoevaluare, desene, jo c de rol.
T ehnologii didactice:
a) M etode şi tehnici: explicaţia , descoperirea, dem onstrarea, D iagram a Y, „Ştiu, vreau să ştiu, am aflat”,studiul de caz, problem atizarea, exerciţiu,
jo c de rol, universul aprecierilor,exprim area prin simboluri.
b) Forme de organizare: frontal, grup, individual, independent.
c) Resurse m ateriale: laptop, film video, fişe de lucru, imagini, criterii de succes, fişe de autoevaluare, cupele semafor.
M odel constructivist: E R R E bazat pe etapele: Evocare. Realizare a sensului. Reflecţie. Extensie.

R esurse inform aţionale şi m etodologice:
■ Curriculum naţional. învăţăm ânt prim ar, clasele I-IV. Chişinău 2018, 222 p.
■ Ghid de im plem entare a curriculum ului pentru învăţăm ântul primar. . Chişinău 2018, Dezvoltarea personală p.227-244
■ https://www. voutube.com/watch ?v=o-x9msu VoQc
■ https://www. youtube.com /watch ?v=W chBKD -4dhM
■ https://educatie.inm ures.ro/m atenale-didactice-pentru-ciclul-prim ar/fise-didactice-ventru-scolari-m ici/fenom ene-ale-naturii
DESIG N UL L E C Ţ IE I
Etapele Continutul lecţiei Strategii didactice
lecţiei <D M etode şi M ijloace Forme de
> "O Evaluare
O tehnici didactice organizare
J— Sarcini didactice
didactice
l
o
Evocare 1’ • Pregătirea m aterialelor necesare desfăşurării activităţii
• A sigurarea ordinii şi a liniştii
• Salutul oaspeţilor şi prezentarea invitaţilor specialişti de la Serviciul Salut Frontal
1’ Protecţiei Civile, Orhei. netraditional
• G lobuleţul- m ascota lecţiei, vă salută cu un soare de emoţii, cu o
ploaie de cunoştinţe şi cu o adiere caldă de succese pe parcursul întregii M ascota A3
lecţii!
Ol • A şteptările lecţiei: Copiii se deplasează în cele 4 colţuri ale clasei şi Aprecieri
4’ aleg o insulă,m otivând alegerea:
Plic verbale
Insula D escoperirilor (cu un plic, ce se ascund cuvintele noi)
D escoperirea Ghicitori pe
Insula M irării (curiozităţi)
fişe A4 cu
Insula Bucuriei (Laude, cuvinte încurajatoare)
imagini
Insula Satisfacţiei (M otivare cu ecusoane pentru fiecare la fnal de lecţie)
M icul Globulet
^ I A venit cu-n pliculeţ,’

r
Explicaţia
02 Plin cu multe ghicitori
Pentru copiii cei vioi!
(urm ează extragerea din plic a câte o ghicitoare despre fenom ene ale
naturii de către elevi. Răspunsurile snt descoperite la tablă prin imagini)
A nexa 1
4’
Ce sunt toate răspunsurile de la ghicitori? (fenom ene ale naturii)
Dar ştiţi voi oare că... aceste drăguţe fenomene se pot transforma
Realizarea Observarea Televizor sau Frontal
în calamităţi sau catastrofe naturale?
videoproiector
sensului 01 Banca de inform aţii- de la Insula Descoperirilor
Filmul
C alam iatate-nenorocire mare, dezastru provocat de obicei
de un fenomen natural,5 care loveşte
mMm., »
o colectivitate,5 adică
,
o 5tară,
1’ un popor.
A nunţarea subiectului: Situaţiile excepţionale cu caracter natural.
Cutrem ur de pământ, inundaţii, furtuni, grindină Incendii,M odalităţi de Planşă color
com portam ent personal şi colectiv.
Diagram a Y
Cinem a
'J’ V izionarea filmuleţului despre 7 dintre cele mai mari dezastre
natiira 1e(////pv://h’n■1 1 Youtuhe.com/watch ?v=o-x9msg VoQc)
f &S*..
-A trageţi atenţia la film x e veţi auzi? ce veţi vedea?ce veţi simţi? Tehnica
Diagram a Y Frontal
In urm a vizionării fllm uleţului Ce aţi văzut? Ce aţi auzit? Ce Cretă colorată \
2’ ati simtit?
-Elevi, ce daune şi pagube pot aduce calamităţile naturale ale

învăţare Fişe A4 cu Cooperare
02 fenom enelor? Cine ne ajută să prevenim, să ieşim din situaţii
reciprocă im agin color grup
excepţionale, ne salvează în toate aceste cazuri? -SA L V A TO R II
pentru fiecare Produsul 9
- Azi veţi şi voi în rol de salvatori ai Pământului
grup
învăţarea reciprocă în grup
8’
Salvatorii /(RSf
Clasa se îm parte în 4 grupuri pentru a învăţa reciproc despre
modalităţile şi condiţiile de prevenire şi ocrotire în caz de calamităţi
naturale
03
I grup: Cum trebuie să acţionez în caz de INCENDIL^-.S'a/va.Foc
II grup: Cum trebuie să acţionez în caz de CUTREM UR?-
SalvaPăm ânt
III grup: Cum trebuie să acţionez în caz de INUND AŢIE?-
SalvaApa
IV grup: Cum trebuie să acţionez în caz de FU RTUNĂ?- SalvaVânt
5’
Vezi ANEX A 2 fişele inform ative
Televizor
Evaluarea lucrului în grup- fiecare memru al echipei reproduce
Filmul Grup
inform aţia în faţa colegilor. Demonstrarea
-în paralel învăţătorul prezintă la ecran film uleţul cu poze ale
2’ gXUV\ilmhttps://wmv.voutube.com/watch?v=W chBKD4dhM (FmzmQn Globul eţe
tricolor Frontal Autoapreciere
tat)
de grup
-Ce NOU şi Curios aţi aflat?
Autoaprecierea: Cum am lucrat în grup (foarte bine, bine, binişor)
Joc de rol
cu semnalizare cu globuleţele în 3 culori de pe m asa grupului. Produsul 14
5’
Activitate de simulare: evacuarea din clasă
i 04
1 „ Cum să reacţionăm în caz de cutrem ur? ” , V*
învăţătorul dă semnalul: Cutremur! Atenţie . ne adăpostim!
-Coniii de lâ.neă usă se se linesc de nerete si între usa deschisă:
„Alarm ă, incendiu în spaţiu în c h is !”
1. învăţătorul inform ează elevii printr-un film uleţ educative cum se Joc de rol Telefoane Individual
A precieri
acţionează în caz de incendiu la şcoală
în caz de incendiu A pelăm num ărul de urgenţă 112 - Serviciul verbale
Protecţiei
Civile şi a Situaţiilor Excepţionale (SPCSE) ,
04 Prezentăm următoarea informaţie: ANEXA 3- Algoritm Frontal
2 . învăţătorul prezintă circum stanţele unui incendiu (fişă,).
3. Elevii, pe rând, sim ulează apelul telefonic, conform datelor.
Reflecţia 1’ Feedbackul învăţătorului: respectarea regulilor şi executarea
corectă este apreciată de cadru didactic prin cuvinte încurajatoarede la
Insula Bucuriei
2’ -Cuvânt de com pletare li se oferă oaspeţilor specialişti de la SPCSE
Im portant: N u apelăm Serviciul Protecţiei Civile şi a Situaţiilor
Aprecieri
Excepţionale fără nici o necesitate. Serviciul Protecţiei Civile şi a
Situaţiilor Excepţionale funcţionează 24/24 ore. verbale
- Pentru a fi mai în siguranţă vă propun să creaţi un scut de apărare
îm potriva calam ităţilor naturale în grup
3’
„B la zo n u l securităţii p ersonale’’’ (4-5 semne, obiecte, inscripţii)
Timp de 2 m in elevii crează colajul pe fişa-blazon din 4 semene de Frontal
protecţie îm potriva calam ităţilor natural, propuse de învăţător în plic

03 Blazonul
pe m asă (ex: o umbrelă, un fulger, barcă, robinet cu apă peste flacără, Fisa-blazon
112, telefon, etc.) Autoaprecieri
Planşa
decupat A5
Extensie -
« l Ù J 3é l ,
Produsul 1
U ltim ile ştiri Cutia unui Individual
2’ Ultimile Ştiri la televizor: televizor independent Expoziţie
Dragi telespectatori,
-Azi la lecţia de Dezvoltarea personală
am studiat tem a......
- am aflta c ă ....
- cel mai captivant a fost......
Tem a pentru acasă: Vizionări de desene animate la subiect pe

parcursul verii.________ ______________________________
A N EX A 1
Ghicitori cu im agini
N ori pe ceru-ntunecat Strugure nu-s, nici piatra nu-s,
Limbi de foc au aruncat, însă cad din nori, de sus;
Zgom ot mare se porneşte
Tot in cale-au luminat, Florile eu nim icesc
Parcă ne-asurzeşte,
Iar copii-au speriat, La căldură m ă topesc,
Pe toţi ne vesteşte,
(fulgere) (grindina)
Că ploaia soseşte.
( T u n e tu l) Cad din nori mărgele,
Peste văi şi ape trece
Lacrimi mari şi grele.
N or de frunze îl petrece, Strâm bă-Lem ne, supărat,
Pământul le primeşte
Face crengi să se aplece, în pădure a plecat
Căci se răcoreşte
H aideţi,num ăr pân’la zece! copacii doboară,
Grâul bine creşte.
(vântul) Şi totul răstoarnă,
( P lo a ia )
Galben, roşu la culoare, Drumurile troieneşte
Licurici lasă să zboare! Ce-i stă-n cale risipeşte. De la mare pân’ la munte
(soarele) ( V isc o lu l) Picură stele mărunte,
(ninsoarea)
A NEX A 2
Cum trebuie să acţionezi în caz de:
I. Incendiu
> Dacă te afli într-o clădire incendiată, ieşi im ediat în aer liber.
> Dacă eşti încuiat în casă, închide uşa încăperii unde s-a produs
incendiul. Intră într-o altă cam eră şi dacă poţi suna la telefon,
form ează 112 şi anunţă pompierii despre incendiu.Dacă nu,
deschide geamul şi strigă după ajutor, fără să te apleci în afară.
> In nici un caz să nu te ascunzi sub pat sau în dulap.
> N u folosi ascensorul.
> N u încerca să stingi tu însuţi focul.
> Odată ajuns afară, nu te mai întoarce înăuntru, chiar dacă ai uitat II. Cutrem ur
acolo jucaria preferată. Părinţii îţi vor cum păra alta. Viaţa ta este > Din momentul vibraţiei şi până la zguduirile cele mai puternice când
va apărea pericolul dărâmării vor trece 1 5 - 2 0 secunde. In acest
cea mai importantă.
tim p trebuie să alegi metoda adecvata de purtare: fie părăseşti
clădirea, fie ocupi unul din locurile mai puţin periculoase din
interior.
> D acă reuşeşti, deschide uşa de la intrare.
> Păzeşte-te de obiectele ce pot cădea.
> Dacă ai hotărât să părăseşti clădirea, fa-o repede, dar atent. N u folosi
de ascensor.
> D acă te afli pe stradă, răm âi acolo. Alege un loc deschis la distanţa
de 10- 20 metri de clădiri şi linii electrice.
CUTREMUR
III. Inundaţie
> în caz de inundaţie:
> Transferaţi la etajul de sus sau în podul casei obiectele mai preţioase.
> închideţi gazul, apa, electricitatea.
> înainte de plecare, încuiaţi uşa cu cheia.
> Luaţi obiectele de preţ, actele, lucrurile de prim ă necesitate,
m ijloacele de salvare pregătite şi vă îndreptaţi spre punctul de
evacuare, unde o să vi se indice ruta şi unitatea de transport.
Feriţi-vă de cablurile rupte, de liniile de com unicaţii, de sectoarele
de drum afectate.
IV. Furtună, vijelii

în caz de furtună şi vijelie:
> închideţi bine uşile, geamurile, cerdacurile, orificiile pentru
ventilare.
> N u vă apropiaţi de obiectele metalice, de pilonii de tensiune înaltă,
de paratrăsnet. N u luaţi în mâini nimic metalic, ca să nu vă
transformaţi într-un paratrăsnet mobil.
> Staţi mai departe de copacii izolaţi.
> Dacă vijelia v-a găsit pe loc deschis, nu fugiţi, mai bine e să vă
ascundeţi într-un şanţ, groapă, orice adâncitură, să vă lipiţi strâns
de păm ânt, stângeţi la corp mâinile şi acoperiţi capul cu ele.
A NEX A 3 „ A la r m ă , in c e n d iu în s p a ţiu în c h is ! ”
A LG O RITM U L
Prezentăm urm ătoarea informaţie:

• Adresa: oraşul/satul, strada, numărul casei, num ărul scării,
num ărul apartam entului. (In cazul în care în sat nu sunt străzi
denum ite, se vor prezenta diferite puncte de reper: şcoală, biserică,
prim ărie, m agazin etc.)
• Ce arde? (casă/apartam ent, automobil, gunoi, magazin etc.
• Condiţii. Cum arde? (flacără deschisă, fum) şi dacă sunt persoane
în interiorul casei/apartam entului
Blazonul securităţii
A NEXA 4
D IR EC ŢIA GENERALĂ ED UC A ŢIE ORHEI
S 5
INSTITU ŢIA PU B L IC Ă LICEUL TEO RETIC „ALECU R U SSO ”, ORHEI
PROIECT DIDACTIC LA DISCIPLINA DEZVOLTARE PERSONALĂ

TEMA: Problemele ecologice şi siguranţa personală.
Patraş Tatiana - diriginte cl.XI-a, profesor de chimie,

grad didactic superior
23 Mai 2019
IN ST ITU ŢIA PUB LICĂ L IC E U L T E O R E T IC „A L E C U RUSSO” , O R H E I
P R O IE C T D ID A C TIC LA D ISC IPLIN A D EZV O L T A R E PERSO N A LĂ
Profesor : Patraş Tatiana

Data: 23.05.2019
Clasa: a Xl-a
Tema: P roblem ele ecologice şi sig u ran ţa personală.
Tipul lecţiei: de formare a capacităţilor, de aplicare a cunoştinţelor
■
ft-
U nitatea de în v ăţare: Securitatea personală
U nităţi de com petenţă:
5.2. Aprecierea situaţiilor de risc major personal şi global, în baza informaţiilor privind situaţia ecologică, traficul de fiinţe umane etc.
5.3. Elaborarea unor strategii de comportament pentru diverse situaţii de risc.
O biectivele lecţiei: La finele'leciiei elev(-a/-ul) va f i capabil/-ă:

O] .. să definească noţiunile situaţie de risc personal şi global, în baza informaţiilor privind situaţia ecologică;
0 2 ...să clasifice situaţiile de risc ecologic după provenienţă şi gradul de risc personal şi global;
0 3 ...să analizeze situaţiile de risc ecologic, conform ;algoritmului propus;
0 4 ...să elaboreze un plan de acţiune pentru aplicareacom portam entului corect în situaţii de risc;
O 5 ... să aprecieze corect importanţa respectării regulilor de comportament adecvat în caz de alarmare şi evacuare.
S T R A T E G II D ID A C TIC E:
• Form e de activitate: grup, frontal.
• M etode şi procedee: Conversaţia dirijată, Studiul de caz, Brainstorming, Problematizare, Analiza, învăţare multimedia, învăţare prin
cooperare, Clustering, Graffiti, Acrostih, RAI etc.
• M ijloace didactice : fişe de lucru individuale şi pe grupe, texte-suport, fotografii cu SE, videoproiector, postere, cariocă. material
teoretic: „ Regulile de comportament în caz de alarmare şi evacuare.”
SCENA RIU L LECŢIEI
^T A PE L E O RESURSE PRO CED URA LE EV A LU ARE
LECŢIEI B. de conţinut de timp forme de m etode şi mijloace (m etode,
organizare procedee didactice instrum ente,
indicatori)
EVO CARE Lecţia începe cu semnalul 2 min Frontal problem atizar •Pe ecranul
• Captarea strident a! unei sirene care e monitorului
atenţiei anunţă că a avut loc o situaţie învăţare derulează un
de risc major. multim edia filmuleţ cu o
• Elevii sunt repartizaţi în situaţie de risc (o
grupe după figura geom etrică După inundaţie, un
O rganizarea aleasă semnalul cutrem ur de
elevilor pentru a ( indiferent de culoare) strident: teren, un
forma grupa. Profesorul propune elevilor 2 min tehnica: Simt- incendiu etc.)
să reconstruiască im aginea Văd-Aud Fotografii cu
• D escoperirea din poză, iar pe verso, Puzzle una din situaţii
tem ei totodată, să descopere un ecologice
cuvânt, care'este parte (secetă,
com ponentă a denumirii inundaţii,
temei. alunecare de
teren, cutremur,
incendiu etc.)
REALIZAREA Problem ele ecologice şi

SEN SU LU I siguranţa personală.
• Anunţarea Profesorul propune elevilor 2 min Frontal Conversaţia Material Power -
tem ei şi a să se expună vizavi de dirijată Point
obiectivelor aşteptările de la activitate,
• Prezentarea argum entând importanţa
conţinutului O, temei studiate (Anexa 3). 2 min
ce uijnează a A nunţă obiectivele urmărite .
fi recapitulat, Profesorul propune elevilor
sistem atizat sa definească
şi evaluat noţiunile de situaţie de risc 2 min Frontal Brainstorm ing Poster, carioca, Chestionare
înscriind datele, propuse de material în orala
Power - Point

Dezvoltare Personală Scanat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dezvoltare Personală Scanat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

l M inisterul Educaţiei,

SEMINAR REPUBLICAN LA DISCIPLINA DEZVOLTARE PERSONALA

+ Disciplina Dezvoltare personală mă ajută să mă cunosc mai

+ Dezvoltarea personală ne ajută în viaţă prin activităţile şi

+ Disciplina „Dezvoltarea personală” ne oferă informaţie utilă în

„Uşa către progresul personal se

Selectate şi propuse de către:

2. Aurelia Obreja, absolventa al liceului, lucrător de

1. învaţă foarte bine. ........ 7. Se poartă frum os..........................................

Exerciţiul. Cine sunt eu?" (roluri sociale) (15 min.)

Joc energizant „ De aceeaşi parte a drumului" (5 min.)

Scopul: a accepta diferenţele umane; a dezvolta toleranţa.

Jocul „Relaţiile"(IO min.)

Un împărat a primit în dar doi vulturi frumoşi. Unul a fost

Aşadar chiar şi Vulturii au nevoie de un imbold pentru a

Un cerb se adăpa dintr-un râu şi în acelaşi timp îşi admira

MoraCa: De multe ori găsim la noi înşine lucruri care nu ne

Scopul: a forma si dezvolta deprinderi de autocunoasteresi cunoaştere interpersonala.

Salutul ,,Intalnirea ’’ {5min}

Exerciţiul „Tricoul cu deviză" (25 min.)

în Grecia antică, Socrate era vestit pentru preţuirea arătată

O fată se plângea tatălui ei că nimic nu-i mergea bine.

Exerciţiul „ Dialoguri" (20 min.)

Scopul: Dezvoltarea abilităţilor de apreciere a gradului de proximitate, a spaţiului personal şi a

Caracterul meu impulsiv mă făcea să explodez la cea mai

Este oare greu?... sa îţi ceri scuze?... să admiţi că ai greşit?

A fost odată un om care avea patru fii. El voia ca fiii lui să

Morala: Nu lăsa ca vicisitudinile unui sezon să-ţi umbrească

Tema: D iscrim inare şi xenofobie, sărăcie, d rep tu rile om ului în general

în tre b a ţi-i m ai în tâi p e p a rticip an ţi ce p ă re re a u d e s p re cele p e tre c u te , cura li s-a p ă ru t

* Reflectă în v re u n fel a c e s t exerciţiu societatea? în ce m od?

Recomandări pentru formator:

La în cep u t, în e ta p a de im aginaţie, este p o sib il ca unii p a rtic ip a n ţi să sp u n ă că ştiu p u ţin e

Sugestii pentru continuarea activităţii:

în fu n cţie de context, p u te ţi invita re p re z e n ta n ţi ai u n o r g ru p u ri care p led ează în favoarea

Eşti fiica d ire c to ru lu i băn cii d in localitate,

Eşti fiul u n u i e m ig ra n t ch in ez c a re a r e o Ai 19 an i şi eşti fiul u n u i fe rm ie r d in tr-u n

Esti o p ro s titu a tă de v â rsta m ijlocie şi eşti Eşti s o ld a t în a rm a tă şi efectu ezi se rv iciu l

Eşti u n m u n c ito r ie ş it la p e n s ie de la o Eşti p rie te n a unui tâ n ă r a r ti s t care e s te

Eşti p ro fe s o r ş o m e r şi lo cu ieşti în tr-o Eşti p ro p rie ta ru l u n ei c o m p a n ii d e im p o rt-

Eşti o fată a ra b o -m u s u lm a n ă , locuieşti

E şti p e rs o a n ă cu d eficien ţe ca re n u se E şti o p e rs o a n ă d e e tn ie g ăg ău ză şi lu crezi

Eşti u n im ig ra n t ilegal d in U ganda. E şti o p e rs o a n ă ca re nu a re u n d e locui.

Eşti u n tâ n ă r a b so lv en t ca re îşi c a u tă loc de

Selectate şi propuse de către:

2. Meleca Valentina, învăţătoare, grad didactic II

Elevii din programul FACE sunt capabili să lucreze în mod independent, să

Jocurile sunt o parte importantă în cadrul programului FACE, deoarece acestea

Tehnica„Steaua de idei” sau „Hexagonul de idei”

Obiectiv: Determinarea celor mai eficiente surse de învăţare

Tehnica „Asociaţii libere”

Tehnica „Informaţii pe flipchart”

Instrucţiuni: Se solicită elevilor să completeze independent spaţiul iber pe

- Cu ce aţi mai putea completa geamul?

Modele comunitare de învăţare:

Ce putem învăţa? De ta cine?

Să fim curajoşi, să avem voinţă.

îndemn la dezvoltarea aptitudinilor.

CONFERINŢĂ DE PRESĂ: „Viitorul meu”

Instrucţiuni: Fiecare elev imaginativ se deplasează în timp cu 5 ani înainte. Sunt

• Deconectaţi lumina când ieşiţi din încăpere.

Rugăciunea unui copil

Sugestii: Le putem propune elevilor să analizeze imaginea şi să argumenteze

, , \ÎI?\' k if i ' /A ' i 1 « ' < K■