ASOCIAŢIA PERPETUU CONECTIV

Târgovişte, Dâmboviţa. C.I.F. 31043664 Tel: 0767.352.909 / Fax: 034.581.56.82

Email: perpetuu.conectiv@gmail.com www.meditatiicristina.wordpress.com.

Curs în vederea pregătirii

pentru examenele de
titularizare și definitivat
Formator: Ene Denisa
 Cursul I
CUPRINS
1. Introducere
•Evaluarea
2.Programe examene:
 Modelul E.R.R.
Titularizare;
6. Metode şi tehnici folosite în activităţile de
 Definitivat.
comunicare orală
3. Structura examene
7. Metode şi tehnici folosite în activităţile de
4. Programa școlară comunicarea scrisă
5. Proiectarea pedagogică 8. Prezentarea unui model de rezolvare a
Proiectarea lecției subiectului de titularizare/definitivat
•Etapele lecției 9. Teme de lucru
•Obiective/competențe
•Strategii didactice:
-metode si procedee
-mijloace de învățământ
-forme de organizare
 ZARURILE SENTIMENTELOR
Participanţii împărţiţi în grupuri mici se aşază
în cerc pe podea sau în jurul unei mese. Fiecare
grup are un zar şi o hârtie pe care sunt notate şase
emoţii, fiecare număr reprezentând o emoţie/un
sentiment diferit:

1= ură,
2= tristeţe,
3= teamă,
4= plăcere,
5= dragoste,
6= surpriză.

Fiecare participant aruncă zarul şi în funcţie de

numărul obţinut el/ea împărtăşeşte celorlalţi când a
avut ultima oară acel sentiment.
 Calendar definitivat 2015
pana la 31 octombrie 2014: Emiterea deciziilor de constituire a comisiilor de examen
judetene / Comisiei de examen a municipiului Bucuresti
pana la 21 noiembrie 2014: Inscrierea candidatilor la unitatile de invatamant, transmiterea
dosarelor de inscriere la inspectoratul scolar, verificarea si avizarea acestora
21 noiembrie - 19 decembrie 2014: Inregistrarea candidatilor in aplicatie. Instiintarea
candidatilor cu privire la admiterea sau respingerea dosarului de inscriere
pana la 5 iunie 2015: Efectuarea inspectiilor la clasa
8 - 30 iunie 2015: Completarea dosarelor si validarea datelor de inscriere existente in
aplicatia electronica
9 iulie 2015: Sustinerea probei scrise
14 iulie 2015: Afisarea rezultatelor
14 - 15 iulie 2015: Inregistrarea contestatiilor si transmiterea acestora la centrele de
evaluare/ contestatii
16 - 17 iulie 2015: Solutionarea contestatiilor
18 iulie 2015: Afisarea rezultatelor finale
20 - 31 iulie 2015: Transmiterea la Ministerul Educatiei Nationale a tabelelor nominale cu
candidatii admisi si validarea rezultatelor examenului prin ordin al ministrului educatiei
nationale
pana la 1 septembrie 2015: Eliberarea de catre inspectoratele scolare a certificatelor de
acordare a definitivarii in invatamant
 Calendar titularizare 2015
înregistrarea cererilor de înscriere a candidaților la concursul de ocupare
a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate, inclusiv pentru
absolvenții promoției 2015, la inspectoratele şcolare; - Perioada: 11-21 mai
2015
verificarea și avizarea dosarelor candidaților de către comisia
judeţeană/municipiului Bucureşti de organizare și desfășurare a concursului
și consilierul juridic al inspectoratului școlar; - Perioada: 22-25 mai 2015
validarea înscrierii, prin semnătură, de către candidați sau împuterniciții
acestora prin procură notarială în original, conform graficului stabilit de
comisia de organizare și desfășurare a concursului; neprezentarea la
validare a absolvenţilor din promoţiile anterioare, atrage după sine anularea
înscrierii la concurs.-Perioadele: 25-26 mai 2015; 9-13 iulie 2015 pentru
absolvenții promoției 2015
Afișarea listei candidaților înscriși și a graficului privind susținerea
probelor practice/orale și a inspecțiilor speciale la clasă;Termen: 27 mai
2015
organizarea și desfășurarea probelor practice/orale și a inspecțiilor
speciale la clasă;-Perioada: 28 mai-26 iunie 2015
desfășurarea probei scrise: 15 iulie 2015
Structura examenelor-învățători
Examen titularizare: 4 ore, 2 subiecte generale;
Subiectul I (45p) vizează realizarea unui scenariu didactic cu tot
ceea ce implică acesta: Conceperea obiectivelor operaționale/competențelor
specifice, alegerea metodelor, procedeelor, mijloacelor și formelor de
organizare a activității, precum și evaluarea activității didactice.
Subiectul al II-lea (45p) vizează evaluarea (fie metode de
evaluare, fie realizarea de itemi, descriptori de performanță, evaluarea finală
etc.) .
Examen definitivat: 4 ore, 3 subiecte generale;
Subiectul I (30p):
A. Limba și literatura română:
- 1. limba română (vocabular, fonetică, morfologie,sintaxă etc. )
-2. Literatură română (poezie, proză, dramaturgie)
-B.Matematică (de gimnaziu)- 2 subiecte accesibile
-Subiectul al II-lea (30p):
-A. METODICA PREDĂRII LIMBII ROMÂNE
-B. METODICA PREDĂRII MATEMATICII
-Subiectul al III-lea (30p):
-Eseu pedagogie.

 Examen gradul II

1. proba scrisă: metodica predării limbii şi literaturii române

şi universale pentru copii, metodica predării limbii materne, precum
şi metodica predării activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de
copii;
2. proba orală: pedagogie şi elemente de psihologie şi de
sociologie educaţională.
Structura examenelor- educatori
 Examen titularizare: 4 ore, 2 subiecte generale;
• Subiectul I (45p) vizează realizarea unui scenariu didactic cu tot ceea ce
implică acesta: Conceperea obiectivelor operaționale/competențelor specifice,
alegerea metodelor, procedeelor, mijloacelor și formelor de organizare a activității,
precum și evaluarea activității didactice.
• Subiectul al II-lea (45p) vizează evaluarea (fie metode de evaluare, fie
realizarea de itemi, descriptori de performanță, evaluarea finală etc.) .
 Examen definitivat: 4 ore, 3 subiecte generale;
Subiectul I (30p):
• A. Limba română:(vocabular, fonetică, morfologie,sintaxă etc. )
• B. Literatură română și literatură pentru copii: (poezie, proză, dramaturgie)
Subiectul al II-lea (30p)
• Metodica activității instructiv-educative din învățământul preșcolar: 2 subiecte
Subiectul al III-lea (30p)
• Pedagogie preșcolară și elemente de psihologie a educației: 2 subiecte
 Subiecte
• Se dă următoarea secvenţă din programa şcolară……..
• Competenţa generală/Obiectiv cadru
• Competenţa specifică/Obiectiv de referinţă
• Conţinuturi
• O secvenţă din scenariul didactic:(operaţionalizarea
obiectivelor, metode, forme de organizare a clasei,
mijloace şi materiale didactice, justificarea alegerilor
făcute)
 PROPRIA ANALIZA SWOT
 PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
• DIAGRAMA VENN

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
 Metoda SINELG (Sistemul Interactiv de Notare
pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gândirii)
Este o metodă de menţinere a implicării active a gândirii elevilor în citirea unui
text, de monitorizare a gradului de înţelegere a unui conţinut de idei, de învăţare
eficientă ce urmăreşte să realizeze autoactualizarea pentru a face conexiuni şi
interrelaţii cu noile cunoştinţe, să angajeze activ elevii în maximizarea înţelegerii,
sporind eficienţa învăţării şi asigurându-i astfel durabilitatea.
Elevii sunt organizaţi în patru grupe sau în perechi. Înainte de a începe
lectura textului, elevilor li se cere să noteze tot ceea ce ştiu sau ceea ce cred că
ştiu despre tema ce va fi prezentată în text. Ei sunt atenţionaţi că nu are o mare
importanţă dacă ceea ce scriu este corect sau nu, important este să scrie tot ceea
ce le vine în minte referitor la acea temă, solicitându-şi gândirea sau imaginaţia
(brainstorming ). Apoi ideile propuse de elevi sunt inventariate şi scrise pe tablă
sau pe o folie de retroproiector. Orice neconcordanţe de păreri sunt discutate
încercând să existe un acord minimal cu privire la ceea ce se reţine. Elevii sunt
invitaţi apoi să citească textul cu atenţie. În timpul lecturii textului, ei trebuie să
facă pe marginea lui nişte adnotări cu semne care au anumite semnificaţii:
 Metoda SINELG (Sistemul Interactiv de Notare
pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gândirii)

• ―V‖ – acolo unde conţinutul de idei

confirmă ceea ce ei ştiau deja sau
credeau că ştiu;
• ―-‖ – unde informaţia citită contrazice sau
este diferită de ceea ce ştiau;
• ―+‖ – în cazul când informaţia este nouă
pentru ei;
• ―?‖ – în dreptul ideilor care li se par
confuze, neclare sau în cazul când vor să
ştie mai mult despre acest aspect.
 Metoda SINELG (Sistemul Interactiv de Notare
pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gândirii)

• Pe măsură ce elevii au înaintat în citirea textului, pe

marginea lui au apărut aceste patru tipuri de semne, în
funcţie de nivelul cunoştinţelor şi gradul înţelegerii
acestora. După terminarea lecturii textului, urmează o
scurtă pauză pentru a da posibilitatea elevilor să
reflecteze puţin asupra celor citite şi notate cu semne.
• Apoi elevii revin la ideile listate la început şi discută în
grup, sau cu pereche, despre ce şi cât din cunoştinţele şi
convingerile fiecăruia s-au confirmat sau nu, comparând
lista de idei proprii cu textul citit şi adnotat. Pentru a
monitoriza ideile textului şi gradul de înţelegere a
acestora este utilă realizarea unui tabel cu patru coloane
corespunzătoare celor patru categorii de semne utilizate
şi notate pe marginea textului.
Metoda SINELG (Sistemul Interactiv de Notare
pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gândirii)

“V” „+” „-” „?”

Ceea ce Informaţie Contrazice, Confuz,

ştiau nouă diferită neclar

Exerciţiu propus: Aplică metoda SINELG pe

textul “O posibilă reţetă de succes”
 O posibilă reţetă de succes....
Pentru a trece fără emoţii de examenul de titularizare sau de
definitivat, este nevoie, pe lângă pregătire temeinică, de multă, multă
originalitate. De aceea trebuie să stăpâneşti şi să te... ‖joci‖ cu noţiunile
specifice disciplinei tale, dar şi cu noţiunile generale de metodică şi
pedagogie.
Astfel, trebuie să ştii câte ceva (  ) despre curriculum, programă
şcolară şi componentele acesteia, metode pe care le alegi pentru a-ţi atinge
obiectivele, forme de organizare a clasei, materiale şi mijloace didactice, dar
trebuie să fii expert şi în operaţionalizarea obiectivelor de referință, evaluare,
tipuri de itemi, barem de corectare şi notare. Evident că şi competenţele
generale sunt extrem de importante, aşa că este bine să le acorzi o
importanţă deosebită!
Nu uita, de asemenea, că rolul tău, ca facilitator al învăţării este
acela de a crea valori şi atitudini la elevii tăi!
Bine! Asta ţine de pregătirea ta, dar originalitatea vine din
prezentarea subiectului… altfel.... (cred că aici intervin eu).... aşa că te
sfătuiesc să ai grjă de :
 O posibilă reţetă de succes....

• Alegerea unor metode mai puţin cunoscute ( Mozaicul, Predicţiile, Ştiu-Descopăr-

Aplic, S.I.N.E.L.G......)

• Justificarea alegerii metodelor şi a mijloacelor didactice prin argumente

psihopedagogice. În acest sens, de ajutor îţi sunt teoriile învăţării şi cercetările făcute
de Piaget, Gardner, Chomsky, Vîgotski sau alţii care au ţinut cont de dezvoltarea
cognitivă a copiilor.

• Folosirea modelului E.R.R., T.I.M, Z.D.P.

• Operaţionalizarea competenţelor specifice conform teoriei Landsheere

• Respectarea celor 3 „ C‖ : coerent, corect şi complet

• Dacă lucrezi susţinut şi te pregăteşti temeinic, sigur vei avea parte de succes! Eu
sunt lângă tine să te ajut!

• Cu prietenie,
• Cristina Vasile
ORGANIZAREA REZOLVĂRII
SUBIECTUL DE METODICĂ

PROGRAMA OPERAŢIONALIZAREA CADRUL DE

ŞCOLARĂ OBIECTIVELOR ÎNVĂŢARE E.R.R

REALIZAREA REFLECŢIA
CG/ OC CS/OR EVOCARE
SENSULUI

FORME
DE MIJLOACE METODE
ORGANIZARE ŞI MATERIALE
CONŢINUTURI METODE: A CLASEI DIDACTICE

METODE
 Sugestii de planificare a materiei de învățat

DEFINITIVAT
 Educatori  Învățători

 Pedagogie: 20 teme  Pedagogie: 7 teme mari

 Literatura pentru copii :
-genul liric popular: 2
-genul liric cult: 24
-genul epic: 23
-genul dramatic: 3
 Limba şi literatura română: 3 didactici
(comunicării, orale, exprimării scrise)
 Metodica predării activităţilor
instructiv- educative în grădiniţa de
copii: 5 teme
 Literatură :
-genul liric 10
-genul epic: 8
-genul dramatic: 3
 Matematică: 8 teme
 Limbă: 5 teme mari (gramatica de
bază+vocabular,fonetică etc.)
 Metodica predării lb. române: 3 teme
 Metodica predării matematicii: 12 teme

 = 80 teme  = 56 teme
 Sugestii de planificare a materiei de învățat

Educatori Învățători
Pedagogie: 3 teme/lună Pedagogie: 1 temă/lună

Literatură: 7 opere de citit/lună Literatură: 3 opere /lună

Limba şi literatura Câte 2 subpuncte/ lună din Matematică: 2 teme/lună +4 luni aplicații,
română: fiecare recapitulare.
didactică+recapitulare în
mai,iunie.
Metodica predării 1 temă/lună+recapitulare în Limbă: 1 temă/lună+aplicații, recapitulare
activităţilor : ultimele luni. în ultimele 3 luni.

Metodica predării I-noiembrie;

lb. române: II-
decembrie,ianuarie,februarie,martie
III-aprilie
Mai,iunie-recapitulare,aplicații.

Metodica predării 2 teme/lună+aplicații.

matematicii:
 Sugestii de planificare a materiei de învățat

TITULARIZARE

• I. Studierea, aprofundarea materiei conform cursului

curent;(Lunile XI,XII,I,II)
• II. Studierea, aprofundarea teoriilor, cunoștințelor despre
evaluare;(Lunile III,IV)
• III. Aplicații pe subiecte.(Lunile V,VI)
 Cum să înveți ușor, rapid și
temeinic!
• Fă-ți propriile tale eseuri referitoare la TOATE temele din programă. Acest lucru este
indicat să îl faci din timp, pentru a putea parcurge toate temele date. Odată făcute
aceste eseuri, îți va fi mai ușor să rezumi materia;
• În funcție de stilul tău de învățare, fă-ți munca mai ușoară, astfel:
 Citește, fă scheme, desene, corelații, sublinieri, cât mai colorat pentru a-ți fi drag să
le recitești de câte ori ai nevoie.
 După ce ți-ai creat aceste „eseuri‖, adoptă o tehnică foarte eficientă (indicat dacă ai
un stil de învățare auditiv, și nu numai) :
Înregistrează-te când citești aceste eseuri și ascultă
înregistrarea la telefon, cu căștile sau la casetofon în mașină,
ori de câte ori ai timp liber, pe care îl poți valorifica: fie în
autobuz, fie în drum spre școală, seara când adormi sau
oricând poți. În acest mod, vei „împușca” mai mulți iepuri, nu-ți
va mai fi așa de greu să te apuci de învățat, că le vei avea la
îndemână și le vei memora mai ușor și rapid.
Același lucru îl poți face și cu operele la lb.română, le vei
audia și vor fi mult mai ușor de reținut.
 Curriculum
Termenul curriculum este de origine latină (curriculum, curricula),
având mai multe sensuri: alergare, parcurgere, cursă, traseu etc., de unde şi
semnificaţia contemporană mai frecvent utilizată: parcurs, drum de viaţă sau
carieră (curriculum vitae).

*În pedagogie, curriculum-ul devine domeniu de preocupări sistematice

după anul 1920, iar conceptul includea: toate experienţele pe care elevul
le parcurge sub îndrumarea şcolii (Kearney and Cook, 1960).
 În sens larg, curriculum-ul cuprinde ansamblul proceselor
educative şi experienţelor de învăţare prin care trece elevul pe durata
parcursului său şcolar.
În sens restrâns, curriculum-ul sau curriculum formal/oficial
cuprinde ansamblul documentelor şcolare de tip reglator în cadrul
cărora se consemnează datele esenţiale privind procesele educative şi
experienţele de învăţare pe care şcoala le oferă elevului.

1. Exerciţiu aplicativ: Notaţi pe foaia primită ce aţi înţeles prin

conceptul de CURRICULUM și concepeţi un simbol grafic (un desen)
care ar putea deveni element cheie în înţelegerea conceptului de
curriculum (ex. Când mă gândesc la curriculum văd o/un....)
 Documente oficiale: - plan cadru;
- programă școlară.
Plan cadru
Clasa
Arii Discipline P I II III IV
Limba şi literatura română1 5 7 6 5 5
Limbă şi comunicare
Limbă modernă 1 1 1 2 2
Matematică2 3 3 4 4 4
Matematică şi ştiinţe ale naturii
Ştiinţe ale naturii 1 1 1 1 1
Istorie - - - - 1
Geografie - - - - 1
Om şi societate
Educaţie civică - - - 1 1
Religie 1 1 1 1 1
Educaţie fizică 2 2 2 2 2
Educaţie fizică, sport şi sănătate Joc şi mişcare - - - 1 1
Muzică şi mişcare 2 2 2 1 1
Arte
Tehnologii Arte vizuale şi abilităţi practice 2 2 2 2 1

Consiliere şi orientare
Dezvoltare personală 2 1 1 - -
Număr total de ore trunchi comun 19 20 20 20 21
Curriculum la decizia şcolii (discipline opţionale) 0-1 0-1 0-1 0-1 0-1
Număr minim de ore pe săptămână 19 20 20 20 21
Număr maxim de ore pe săptămână 20 21 21 21 22
 Schemă orară
Nr.crt Aria curriculară /disciplina Plan cadru Tipul de curriculum Nr. de
C. nucleu C. C. extins Opţional ore
aprofundat

I Limbă şi comunicare 7-9

1 Limba şi literatura română 5-7 5 1
2 Limba modernă 1 2-3 2
II Matematică şi Ştiinţe ale naturii 4-6
1 Matematică 3-4
2 Ştiinţe ale naturii 1-2
III Om şi societate 4-6
1 Educaţie civică 1-2
2 Istorie 1-2
3 Geografie 1-2
4 Religie * 1
IV Arte 2-3
1 Educaţie plastică 1-2
2 Educaţie muzicală 1-2
V Educaţie fizică şi sport 2-3
1 Educaţie fizică 2-3
VI Tehnologii 1-2
1 Educaţie tehnologică 1-2
VII Consiliere şi orientare 0-1
1 Consiliere şi orientare 0-1
VIII Discipline opţionale 1-3
1 1-3
TOTAL ORE 20
Număr minim ore pe săptămână 21
Număr maxim ore pe săptămână 24
Plan de învățământ-nivel preșcolar/grădiniță cu program normal

Nivel I Nivel II
Nr. Categoria de activitate 3-5 ani 5-7 ani
crt. Număr de activități Număr de activități
propuse propuse

I. Activități comune 7 10
A. Activități de educare a limbajului 1 2

A. Activități matematice 1 2
B. Cunoașterea mediului 1 1
A. Educație pentru societate 1
B. Activități practice și elemente de activitate 1 1
casnică
A. Educație muzicală 1 1
B. Educație plastică 1 1
A. Educație fizică 1 1
II. Activități alese, jocuri și alte activități
desfășurate cu copiii 17 14
III. Extinderi 0-1 1-2
IV. Activități opționale 0-1 1-2
Număr mimin de activități/săptămâna 24 26
Număr maxim de activități/săptămâna 25 28
Nr. Locul activ. În Nivel I Nivel II
crt. programul Categoria de activitate 3-5 ani 5-7 ani
zilnic Număr de Număr de
activități activități
propuse propuse
I. Dimineața Activități comune 7 10 Plan de
A. Dimineața Activități de educare a limbajului 1 2 învățământ-nivel
A. Dimineața Activități matematice 1 2 preșcolar/grădiniță
B. Cunoașterea mediului 1 1 cu program
A. Dimineața Educație pentru societate 1 prelungit
B. Activități practice și elemente de 1 1
activitate casnică
A. Dimineața Educație muzicală 1 1
B. Educație plastică 1 1
A. Dimineața Educație fizică 1 1
II. Dimineața Activități alese, jocuri și alte
activități desfășurate cu copiii 17 14
III. Dimineața Extinderi 0-1 1-2
IV. Dimineața Activități opționale 0-1 1-2
V. După amiază Activități recreative și de relaxare 10 5
VI. După amiază Activități de dezvoltare și exersare a 15 15
apt. individuale
VII. După amiază Activități recuperatorii - 5
Număr mimin de activități/săptămâna 49 51
Număr maxim de activități/săptămâna 51 53
 Programa școlară
Programa şcolară este documentul care indică obiectivele de
referinţă şi conţinuturile învăţării care trebuie parcurse într-un anumit an de
studiu. De asemenea, programa oferă, cu titlu de sugestie, exemple de
activităţi de învăţare corespunzătoare obiectivelor de referinţă şi
conţinuturilor, din care profesorii pot alege sau se pot inspira pentru a
concepe activităţi noi.
Structural, programele de limba şi literatura română cuprind:
nota de prezentare;
obiectivele cadru;
obiectivele de referinţă corelate cu exemple de activităţi de învăţare;
conţinuturile învăţării;
standardele curriculare de performanţă.
 nota de prezentare

obiectivele cadru

obiectivele de
Programele de
referinţă corelate cu
limba şi literatură
exemple de
română
activităţi de învăţare

conţinuturile
învăţării

standardele
curriculare de
performanţă
 Curriculum preșcolar

Curriculumul preșcolar se referă la oferta educațională a

grădiniței și reprezintă sistemul proceselor educaționale și al experiențelor
de învățare și formare directe și indirecte oferite educaților și trăite de
aceștia în contexte formale, neformale și informale.
 Cum este/
Finalități Ob.cadru a fost şi va fi aici
pe pământ?
Când/cum şi de
Ob.de referință ce se întâmplă?

Cu ce şi cum
exprimăm ceea
ce simţim?
Curriculum
preșcolar La nivelul temelor Ce şi cum vreau să fiu?
anuale curriculare
integratoare:
Cine si cum planifică/
organizeaza o activitate?

Cine sunt/suntem?
La nivelul domeniilor
experiențiale:
DEC

Conținuturi DOS

DLC
DȘ

DPM
2. Exerciţiu aplicativ: Realizați un ―ciorchine‖ pornind de la conceptul
de programă școlară/ curriculum preșcolar.

...

... Programă
școlară ...

...
 FISHBONE MAP
• Exerciţiu aplicativ: Completează acest
organizator grafic pentru: Programa
Şcolară/Curriculum preșcolar
 Programele pentru clasele a III-a și a IV-a în vigoare conțin obiective
cadru/obiective de referință.
Programele pentru clasele pregătitoare, I și a II-a conțin competențe
generale/specifice.
OBIECTIVE CADRU COMPETENȚE GENERALE

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare 1. Receptarea de mesaje orale

a mesajului oral
2. Dezvoltarea capacităţii de
exprimare orală
3. Dezvoltarea capacităţii de receptare
a mesajului scris (citirea/lectura)
4. Dezvoltarea capacităţii de
exprimare scrisă
3. Exerciţiu aplicativ: Realizați o diagramă
Venn, prin care să arătați
asemănările și deosebirile dintre obiectivele
cadru și competențele generale.
în contexte de comunicare
cunoscute
2. Exprimarea de mesaje orale
în diverse situaţii de
comunicare
3. Receptarea unei varietăţi de
mesaje scrise, în contexte de
comunicare cunoscute
4. Redactarea de mesaje în
diverse situaţii de comunicare
DOMENIUL LIMBĂ ŞI COMUNICARE

Obiective cadru:
Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală, de înţelegere şi utilizare
corectă a semnificaţiilor structurilor verbale orale;

Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere

fonetic,lexical, sintactic;

Dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral;

Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi transmite intenţii, gânduri,

semnificaţii mijlocite de limbajul scris.
 În preșcolaritate, obiectivele sunt grupate pe domenii experiențiale, dar și
pe cele 6 teme mari:
DOMENI DOMENIUL DOMENIUL DOMENIUL DOMENIUL DOMENIUL
UL LIMBĂ ŞI ŞTIINŢE OM ŞI ESTETIC ŞI PSIHOMOT
COMUNICARE SOCIETATE CREATIV RIC

Obiectiv Dezvoltarea Dezvoltarea Educarea Stimularea Formarea şi

e cadru capacităţii de operaţiilor trăsăturilor expresivităţii dezvoltarea
exprimare orală, intelectuale pozitive de şi a deprinderilor
de înţelegere şi prematematice voinţă şi creativităţii motrice de
utilizare corectă ; caracter şi prin desen, bază şi
a semnificaţiilor  Dezvoltarea formarea unei pictură, utilitaraplicati
structurilor capacităţii de a atitudini modelaj; ve;
verbale orale; înţelege şi pozitive faţă Formarea Stimularea
Educarea unei utiliza numere, de sine şi faţă capacităţii de calităţilor
exprimări verbale cifre, unităţi de de ceilalţi; receptare a intelectuale,
corecte din punct măsură,  Dezvoltarea lumii sonore de voinţă şi
de vedere fonetic, întrebuinţând comportamen şi a muzicii; afective în
lexical, sintactic. un vocabular telor de vederea
adecvat; cooperare, aplicării
prosociale, independente
proactive a
(iniţiativă) deprinderilor
însuşite;
DOMENIUL DOMENIUL DOMENIUL DOMENIUL DOMENIUL DOMENIUL
LIMBĂ ŞI ŞTIINŢE OM ŞI ESTETIC ŞI PSIHOMOTRI
COMUNICARE SOCIETATE CREATIV C

Obiective de Să participe Să înţeleagă Să-şi Să redea Să fie
referinta la activităţile raporturi adapteze teme plastice capabil să
de grup, cauzale între comportament specifice execute
inclusiv la acţiuni, ul propriu la desenului. mişcări
activităţile de fenomene cerinţele Să obţină motrice de
joc, atât în (dacă...atunci) grupului în efecte bază: mers,
calitate de prin observare care trăieşte plastice, alergare,
vorbitor, cât şi şi realizare de (familie, forme sărituri,
în calitate de experimente grădiniţă, spontane şi rostogoliri,
auditor. Să grupul de elaborate prin căţărări.
Să înţeleagă recunoască, joacă) tehnici Să
şi să transmită să Să specifice cunoască şi
mesaje simple; denumească, negocieze şi picturii. să aplice
să reacţioneze să să participe la regulile de
la acestea. construiască decizii igienă
şi să utilizeze comune referitoare la
forma igiena
geometrică echipamentul
cerc, pătrat, ui.
triunghi,
dreptunghi în
jocuri.
 Proiectarea lecției

• Lecţia – un ansamblu organizat, sistematic de activităţi comune

cadrului didactic şi elevilor, desfăşurate în vederea realizării
obiectivelor instructiv-educative;

Pentru a realiza un proiect didactic eficient, profesorul trebuie

să încerce să răspundă la următoarele întrebări, considerate clasice în
proiectarea didactică:
• Ce voi face? – formulând obiectivele operaţionale: ce va şti şi ce
va şti să facă elevul;
• Cu ce voi face? – proiectând conţinutul activităţii, ţinând cont de
particularităţile psihopedagogice ale elevilor şi de condiţiile materiale
existente;
• Cum voi face? – propunându-şi sarcinile de lucru, alegând
metodele, materialele şi mijloacele de învăţământ, imaginând scenariul
didactic;
• Cum voi şti dacă s-a realizat ceea ce trebuia? – stabilind
modalităţile de evaluare a activităţii proiectate.
 Modelul E.R.R.
Realizat în 1995, model de proiectare didactică Evocare – Realizarea
sensului – Reflecţie, de Kurtis S. Meredith şi Jeannie L. Steele, este un cadru
favorabil formării şi dezvoltării gândirii critice şi integrării creative a informaţiilor.
Autorii modelului consideră că o lecţie, pentru a-şi atinge obiectivele, este
structurată pe trei părţi, cuprinzând:
· activităţi de evocare sau reactualizare a cunoştinţelor şi experienţelor, în mod
sistematic sau aleatoriu, pe care elevii le au despre subiectul propus în lecţie;
· activităţi de realizare a sensului, prin accesibilitatea şi înţelegerea
cunoştinţelor predate;
· activităţi de reflecţie critică asupra cunoştinţelor dobândite pentru a facilita
integrarea lor în propriile scheme cognitive.
La aceste trei grupe se poate adăuga o a patra, numită de extindere,
în timpul căreia elevii pot dezvolta noţiunile sau ideile dobândite sau pot exersa
aplicaţii specifice.
Modelul Evocare / Realizarea sensului / Reflecţie este un cadru
integrat care îi încurajează pe dascăli să caute modalităţi de a-i stimula pe elevi
să înveţe activ şi de a le forma şi dezvolta gândirea critică în lecţiile lor.
 Modelul E.R.R.
Modelul „Evocare – Constituirea/realizarea sensului – Reflecţie‖ duce la dezvoltarea gândirii
critice şi la învăţare eficientă:
v În prima etapă a lecţiei, evocare, profesorul reactualizează achiziţiile anterioare ale elevilor, cu
scopul de a le valorifica în lecţia ce urmează a fi predată – este momentul captării atenţiei elevilor şi al
motivării lor pentru învăţare.
v Constituirea sensului, etapa cea mai importantă a lecţiei, se poate realiza prin demersuri
inductive, deductive, analogice sau dialectice (care folosec raţionamente contradictorii), fie chiar printr-
o combinare a acestor demersuri.
v Reflecţia este etapa care întregeşte lecţia de comunicare orală, oferă posibilitatea reluării
paşilor parcurşi anterior, urmărindu-se, astfel, retenţia şi transferul cunoştinţelor, deprinderilor,
abilităţilor dobândite.
Meritul acestui model constă, în opinia Alinei Pamfil, „în modul în care permite valorificarea
cunoştinţelor anterioare, în faptul că urmăreşte monitorizarea înţelegerii, dar, mai ales, în etapa de
reflecţie: ea deschide, în lecţie, o durată a reformulării, fundamentării şi reintegrării noilor conţinuturi în
orizontul altor idei şi date. Prin această ultimă secvenţă, modelul contrazice recapitulările reproductive
ce încheie, de regulă, lecţiile tradiţionale şi oferă o variantă viabilă de finalizare a activităţilor de
comunicare.‖ (Alina Pamfil, op.cit., p. 53)
La sfârşitul activităţilor de comunicare orală, profesorul poate, de asemenea, să realizeze un
moment de autoreflecţie, prin intermediul căruia să reia firul activităţii desfăşurate cu elevii pentru a
evalua:
- situaţiile pe care le-a creat/oferit elevilor pentru a se exprima liber;
- modalităţile de interacţiune folosite cu elevii;
- valorificarea aspectelor comunicării orale;
- încurajarea comunicării orale a elevilor.
Evocare / Actualizare
 verificarea temei (dacă este a doua sau a treia lecţie dintr-o secvenţă coerentă tematic)
 punere în context (realizarea unei legături cu ceea ce au studiat elevii anterior,
actualizarea cunoştinţelor ce pot fi folosite în lecţia nouă)
 moment pregătitor pentru lecţia nouă (un exerciţiu de dezgheţ)

Constituirea sensului
 anunţarea subiectului lecţiei noi
 activităţile de învăţare, în ordinea desfăşurării lor
 feed-back

Reflecţie
 reflecţie asupra activităţii (Ce am studiat astăzi? Cum am început lecţia? Care credeţi că
a fost rostul acestei activităţi? Ce a urmat? Cum vom putea folosi ce am învăţat astăzi?)
 temă pentru acasă (dacă este cazul)
 SCHIŢA LECŢIEI: „Motanul bunicului‖-după Ionel Teodoreanu
ŞCOALA:
DATA:
CLASA : a IV-a
ARIA CURRICULARĂ: Limba şi comunicare
DISCIPLINA: Lectură
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Baba iarna intră-n sat
SUBIECTUL: Textul literar. Text suport: „Motanul bunicului‖- după Ionel
Teodoreanu
OBIECTIVE OPERATIONALE:
• sa redea prin cuvinte proprii continutul textului;
• să caracterizeze personajele;
• sa raspunda corect la intrebari;
• sa colaboreze in vederea rezolvarii sarcinilor;
• sa ordoneze corect ideile textului;
• sa manifeste interes pentru participarea la lectie;
RESURSE:
• procedurale : conversatia, explicatia, Brainstorming, dramatizarea, munca in
echipa, activitatea independenta;
b) materiale: planse, auxiliar ―Puşculiţa cu lecturi‖
c ) temporale : 45 min.
d) umane : 13 elevi
FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual, pe grupe;
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Evocare
Stabilirea ordinii şi disciplinei în clasă, crearea condiţiilor optime începerii orei prin pregătirea materialului
didactic necesar şi aranjarea mobilierului.
Prezint elevilor o ghicitoare: Cu pernute la labute,
Cine calca-ncetisor
Parca umbla pe covor ?
Iata bietii soricei
Fug iute din calea ei ?…
Constituirea sensului
Se anunţă titlul lecţiei şi din obiectivele lecţiei :‖Motanul bunicului‖, de I.Teodoreanu.Ca obiective trebuie
să caracterizeze personajele şi să argumenteze propria opinie.
După citirea lecturii, se poartă o conversaţie pe marginea celor prezentate.Elevii vor ordona câteva
expresii din text cu explicaţia acestora.
Vor rezola individual exerciţiul 5.
Cu ajutorul metodei Brainstorming, sunt solicitaţi să continue enunţul: „Când ai o pisică........
Activitate pe grupe:
Se va realiza „Explozia stelară‖, în care fiecare grupă va avea de formulat întrebări referitoare la text:
Cine? Ce? Când? Unde? De ce?
Se vor stabili frontal, ideile principale ale textului.
Elevii sunt rugaţi să găsească 5 argumente prin care sa convingă că merită să ai o pisică.
Elevii sunt solicitaţi să alcătuiască „schiţa de recenzie‖ a textului.
Reflecțíe
Elevii vor răspunde la întrebări: Ce am studiat astăzi? Cum am început lecţia? Care credeţi că a fost
rostul acestei activităţi? Ce a urmat? Cum vom putea folosi ce am învăţat astăzi?)
Ca temă, elevii au de căutat proverbe despre pisică.
6. Exerciţiu aplicativ:
Asociați etapele E.R.R.- ului cu etapele proiectului didactic tradițional:
Evocare Momentul organizatoric
Reactualizarea cunoștințelor
Captarea atenției
Realizarea sensului Anunțarea temei și a
obiectivelor
Prezentarea noului conținut
Reflecție Obținerea performaței
Fixarea cunoștințelor
Asigurarea transferului
Ce voi face? – formulând obiectivele operaţionale: ce va şti şi ce va şti să
facă elevul;
Finalităţile educaţiei sunt orientări valorice asumate la nivel de politică a
educaţiei, în vederea realizării activităţii de formare-dezvoltare a
personalităţii;
După S. Cristea sunt:
• Finalităţi macrostructurale : idealul şi scopurile;
• Finalităţi microstructurale: obiective generale, specifice şi
operaţionale);
Obiectivele cadru sunt obiective cu un grad ridicat de generalitate şi
complexitate.
Obiectivele de referinţă sunt obiective care specifică rezultatele asteptate
ale invaţării la finalul unui an de studiu şi urmaresc progresia in formarea
de capacitaţi şi achiziţia de cunoştinte ale elevului de la un an de studiu la
altul.
Obiectivele operaționale sunt enunţuri cu caracter finalist ce dau sens intenţiei de
a produce o schimbare în structura personalităţii elevului, ca urmare a implicării lui
într-o activitate instructiv-educativă.
 Operaţionalizarea obiectivelor – trecerea de la nivelul finalităţilor
macrostructurale la cel al finalităţilor microstructurale prin derivare sau specificarea
criteriilor pe baza cărora un obiectiv devine operaţional.

În literatura de specialitate sunt menţionatemai multe criterii de

operaţionalizare.
Pe baza criteriului comportamental(al performanței) s-au elaborat mai
multe tehnici de operaţionalizare, cele mai cunoscute fiind cele ale lui
Mager, D`Hainaut, De Landsheere:

R.F.Mager:
1. specificarea comportamentului final,
2. descrierea condiţiilor de realizare,
3. specificarea nivelului minim de reuşită.

Exemplu: elevul trebuie să identifice într-un interval de 5 minute cel puţin 3

substantive din textul dat
Tehnica Landsheere
1. Cine va produce comportamentul dorit.
2. Ce comportament observabil va dovedi că obiectivul este atins.
3. Care va fi produsul acestui comportament (performanţa).
4. În ce condiţii trebuie să aibă loc comportamentul.
5.Pe temeiul căror criterii ajungem la concluzia că produsul este
satisfăcător

Exemplul 1. :
CÂND: La sfârşitul lecţiei,
CINE: elevii (1)
CE FACE: vor analiza (2)
CE ANUME: verbele (3) dintr-un text dat, exclusiv în baza
cunoştinţelor dobândite,
CUM: fără nici un ajutor din partea
învăţătorului/institutorului (4);
CRIETRIU: obiectivul va fi considerat atins dacă vor fi analizate
corect cel puţin 7 din cele 10 verbe existente în text (5).

Exemplul 2: Proiect- Rețete de succes...

Alte taxonomii: Bloom, Harrow, Krathwohl.

 Exemple de verbe utilizate în
operaționalizare:
Domeniul 1.Cunoaș 2.Compre 3.Aplicar 4.Analiză 5.Sinteză 6.Evaluar
cognitiv tere hensiune e e

Verbe de a defini, a a a utiliza, a a analiza, a a relata, a a judeca, a

acțiune: recunoaste, tranforma, alege, a compara, a produce, a argumenta,
a identifica, a ilustra, a restructura, deduce, a proiecta, a a valida, a
a interpreta, a schimba, detecta, a planifica, a decide, a
enumera, a a explica, a diferenŃia, propune, a evalua, a
numi, a a extinde, a demonstra, a alege, a sintetiza, a contrasta, a
reproduce, extrapola, a a separa, a combina, a standardiza
a sublinia determina, descoperi, distinge compune, a , a aprecia,
a a manipula, imagina, a a justifica, a
generaliza, a organiza motiva etc.
a modifica, a
parafraza, prezenta, a
a rescrie folosi
 7. Exerciţiu aplicativ: Pornind de la obiectivul de referință dat, formulați un
obiectiv operațional folosind tehnica Landsheere.
Ob.1
CÂND:
CINE:
CE FACE:
CE ANUME:
CUM:
CRITERIU:
Preșcolar- Tema zilei şi activității:,, Fructe şi legume,multe vitamine!,,
Obiective de referinţă DLC
1. Să participe la activităţile de grup, inclusiv la activităţile de joc, atât în calitate de vorbitor,
cât şi în calitate de auditor.
2. Să înţeleagă şi să transmită mesaje simple; să reacţioneze la acestea.
Primar
1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri rostite
cu claritate
Exemple de activități de învățare
- analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor
- identificarea vocalelor şi consoanelor în silabe şi cuvinte
- ordonarea alfabetică a unor cuvinte date
- formarea unor cuvinte din silabe date
- formarea unor cuvinte prin derivare cu prefixe sau sufixe (fără terminologie)
- despărţirea cuvintelor în silabe
Cu ce voi face? – proiectând conţinutul activităţii, ţinând cont de
particularităţile psihopedagogice ale elevilor şi de condiţiile materiale
existente;

Teoriile învățării ne ajută să înțelegem particularitățile de

vârstă ale copiilor și tot ceea ce implică acestea: gândire, memorie,
atenție, motivație etc., ne ajută în alegerea mijloacelor de învățământ și a
metodelor, dar totodată ne ajută să le punem în valoare, să demonstrăm
că știm toate acestea și de aceea le folosim.
Practic, este modul nostru de ―a ne vinde marfa‖, de a dovedi că
am studiat pentru acest examen.
 TEORIILE ÎNVĂŢĂRII
Competenta lingvistica este produsul
Noam Chomsky
cresterii, al maturizarii, nu al invatarii.

A impartit dezvoltarea cognitiva in patru stadii

Jean Piaget principale: senzoriomotor, preoperational, stadiul
operatiilor concrete, stadiul operatiilor formale.

Lev Vîgotsky Zona Proximei Dezvoltari

Howard Gardner Teoria Inteligenţelor

Multiple
 Perioada preoperațională de la 2 ani la 6-7-ani este caracterizata printr-o
gandire intuitiva, simbolica. Termenul operatie se refera la acele procese, care sunt
guvernate de reguli logice; preoperational implica faptul ca, copiii nu stapanesc inca astfel de
reguli. Ei practica noile deprinderi intemeiate pe reprezentarea obiectelor, chiar daca
organizarea reprezentării lor este incompletă. Preșcolarul poate utiliza simboluri pentru a-și
reprezenta mental obiectele. De exemplu, litera M poate sa insemne masa, sau sunetul M.
In stadiul preoperational, limbajul copiilor si volumul lexicului se dezvolta foarte rapid. Insa,
mare parte din gandirea prescolarilor ramane primitiva, adica tributara perceptiilor sale.

Perioada operațională de la 7 la 11 ani

Tranzitia de la gandirea preoperationala la cea concret operationala este marcata de
dezvoltarea acelor functii sau instrumente ale gandirii care functioneaza independent de
actiunile fizice (Piaget si Iinhelder,1969; Piaget, 1972, 1973). Acest stadiu al dezvoltarii
cognitive este numit concret operational pentru ca gandirea este limitata la ceea ce
copiii experimenteaza direct., de aceea folosim atât de multe mijloace și materiale
didactice.
Cum voi face? – propunându-şi sarcinile de lucru, alegând metodele,
materialele şi mijloacele de învăţământ, imaginând scenariul didactic;

Materialele și mijloacele de învățământ

Materialele didactice reprezintă ansamblul de obiecte, produse documente

şi instrumente naturale şi de substituţie folosite în actul predării-învăţării,
pentru îndeplinirea unor obiective instructiv- formativ-educative.

Exemple de materiale didactice: roci, plante, animale, piese,

dispozitive, unelte, maşini-unelte, instalaţii tehnice, reprezentări
grafice, reprezentări audio-vizuale, instrumente logico-matematice şi
informatice.

Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de aparate, sisteme

tehnice, iconice, audio-vizuale ideatice, informatice, virtuale care
mijlocesc( mediază) comunicarea( transmiterea) conţinuturilor în scopuri
instructiv-educative.
Exemple: epidiascopul, retroproiectorul, televizorul,
simulatoarele, calculatoarele, precum şi uneltele, instalaţiile,
sistemele tehnice considerate prin extindere, mijloace de
învăţământ
Funcţiile mijloacelor de învăţământ
• Funcţia cognitiv-formativă- mijloacele de
învăţământ oferă date, informaţii asupra realităţii
studiate şi ajută, în acelaşi timp, la uşurarea
actului de cunoaştere, ca urmare a îmbinării
realităţii şi imaginii acesteia cu cuvântul, a
scrisului cu acţiunea, după caz, sau cu alte
cuvinte, a îmbinării cunoaşterii senzoriale cu
cunoaşterea noţiunilor şi cu practica, ajutându-i
pe tineri să evidenţieze şi să înţeleagă aspectele
fizice şi cele ideatice, să le aplice rapid, mai uşor
şi mai temeinic.
Funcţiile mijloacelor de învăţământ
• Funcţia de legare a procesului de învăţământ
cu realitatea socio-profesională- Mijloacele de
învăţământ, îndeosebi cele audio-vizuale
(filmele didactice şi transmisiunile directe), dar şi
mijloacele practic-aplicative creează trăiri
complexe de natură cognitivă, estetică,
profesională, afectivă şi comportamentală şi
după caz, managerială, contribuind la
dezvoltarea interesului, dragostei şi
ataşamentului pentru profesie, pentru activitatea
social-utilă de înaltă productivitate,
competenţă,creativitate şi responsabilitate socio-
profesională şi morală.
Funcţiile mijloacelor de învăţământ
• Funcţia de dezvoltare multidimensională şi integrală
a personalităţii-Mass-media, în general, cea dedicată
culturii, ştiinţei, învăţământului, educaţiei moral-civice
trebuie să reprezinte un mijloc de influenţare în direcţia
dezvoltării multidimensionale şi integrale a personalităţii.
Ele nu vor putea înlocui profesorul şi nici nu-i vor putea
diminua rolul său de conducător în procesul de
învăţământ. Ele capătă valoare şi eficienţă deosebite
prin spiritul de creaţie şi măiestrie al profesorului care le
dă viaţă şi forţă instructiv-educativă. În condiţiile
societăţii şi tehnologiei informaţionale, comunicarea şi
informare prin intermediul calculatorului, împreună cu
CD Rom-urile conectate la Internet dezvoltă o nouă
„socializare‖ bazată pe relaţii dintre real( activitatea de
acasă, din laborator, întreprinderi) şi virtual, făcând pe
mulţi oameni( şi tineri studioşi) tot mai dependenţi de
Internet.
 MIJLOACE ŞI MATERIALE
DIDACTICE
• După opiniile unor cercetători, gradul de solicitare psihică
(potenţialul de activizare) al fiecărei categorii de materiale
didactice creşte pe măsură ce coborâm pe scara următoare
(cunoscută sub denumirea de scara lui Dale) şi scade pe
măsură ce urcăm pe ea.
• Simboluri verbale( orale sau scrise)
• Simboluri figurate(imagini, scheme, figuri stilizate)
• Înregistrări sonore
• Imagini fixe ( diafilme, diapozitive, fotografii)
• Imagini mobile( filmul)
• Imagini TV
• Imagini statice( expoziţii, muzee)
• Observaţii intenţionate( excursii de studiu)
• Observaţii bazate pe observaţii ştiinţifice
• Scene dramatizate
• Experimente inventate( simulări, machete)
 Combinarea mijloacelor
didactice
În procesul de predare — învăţare, profesorul combină diferite
mijloace de comunicare (verbale, nonverbale şi paraverbale, grafice,
scheme realizate pe tablă sau slide-uripuse la retroproiector etc.).
Doi cercetători americani (A. Mehrabian şi M. Weiner,
Decoding of inconsistent communication) au constatat, pe la mijlocul
anilor ’70, că, în comunicarea orală, impactul cel mai mare, într-o
comunicare de tip oral, îl deţin nu cuvintele (aspectul verbal), ci
acele elemente asociate vizual sau sonor cu anumite mesaje orale.
Astfel:
 mijloacele vizuale (cuprind atât elementele nonverbale ale
comunicării — mimică, gesturi, privire, poziţie —, cât şi modalităţile
de reprezentare viziala a celor prezentate — scheme, grafice, folii,
slide-uri etc.) au un impact de 55% aspra ascultătorilor;
 mijloacele vocale (ritmul vorbirii, volum, intonaţia şi inflexiunile vocii)
au un impact de 38%;
 mijloacele verbale (cuvintele rostite) — au un impact de doar 7 %.
8. Exerciţiu aplicativ: Folosind metoda FRISCO, analizați
următoarea afirmație: “În zilele noastre, computerul este, în mod
indiscutabil, un mijloc benefic de instruire didactică. Putem afirma că
este un mijloc instructiv revoluţionar, cu un impact asupra procesului de
învăţământ aşa cum nu a mai existat de la momentul apariţiei
manualelor şcolare.”

Conservatorul are rolul de a aprecia meritele soluţiilor vechi, pronunţându-se

pentru menţinerea lor, fără a exclude însă posibilitatea unor eventuale
îmbunătăţiri.
Exuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat în
practică, asigurând astfel un cadru imaginativ-creativ, inovator şi stimulându-i şi
pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile. Se bazează pe un fenomen de
contagiune.
Pesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută, cenzurând
ideile şi soluţiile iniţiale propuse. El relevă aspectele nefaste ale oricăror
îmbunătăţiri.
Optimistul luminează umbra lăsată de pesimist, îmbărbătând participanţii să
privească lucrurile dintr-o perspectivă reală, concretă şi realizabilă. El găseşte
fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către
exuberant, stimulând participanţii să gândească pozitiv.

Concluzii…
 Forme de organizare

1.Activitatea frontală 2. Activitatea pe grupe. 3. Activitatea individuală

Reprezintă forma de organizare
în care profesorul lucrează direct,
cu întreaga clasă.
Accentul cade pe activitatea
cadrului didactic, care dirijează şi
îndrumă activitatea elevilor.
Elevii au mai mult un rol pasiv şi
există posibilităţi foarte reduse de
diferenţiere şi individualizare a
instruirii.
Grupele sunt constituite prin Presupune ca fiecare elev din
divizarea colectivului clasei.(4-6 clasă să realizeze anumite sarcini
elevi) şcolare, independent de colegii
săi.
Fiecare grupă îşi desfăşoară Sarcinile de lucru pot fi, în
activitatea independent de acest caz, comune pentru toţi
celelalte, prin cooperarea dintre
elevii din clasă, diferenţiate pe
membrii săi. categorii de elevi, individualizate
Grupele pot fi: omogene sau (personalizate).
eterogene în raport de anumite
criterii.
Sarcina de lucru poate fi
comună, identică pentru toate
grupele sau diferenţiată de la o
grupă la alta.
Condiţia esenţială a eficienţei
activităţii organizate pe grupe este
iniţierea elevilor în tehnicile
colaborării.

În cadrul aceleaşi lecţii, pot fi întâlnite două sau chiar trei forme de
organizare a colectivului de elevi.
Deşi activitatea frontală predomină în practica şcolară, date fiind
dezavantajele pe care aceasta le prezintă, se impune alternarea ei cu activitatea
pe grup şi cu cea individuală.
 Forme de organizare

1.Activitatea frontală 2. Activitatea pe grupe. 3. Activitatea individuală

Reprezintă forma de organizare
în care profesorul lucrează direct,
cu întreaga clasă.
Accentul cade pe activitatea
cadrului didactic, care dirijează şi
îndrumă activitatea elevilor.
Elevii au mai mult un rol pasiv şi
există posibilităţi foarte reduse de
diferenţiere şi individualizare a
instruirii.
Grupele sunt constituite prin Presupune ca fiecare elev din
divizarea colectivului clasei.(4-6 clasă să realizeze anumite sarcini
elevi) şcolare, independent de colegii
săi.
Fiecare grupă îşi desfăşoară Sarcinile de lucru pot fi, în
activitatea independent de acest caz, comune pentru toţi
celelalte, prin cooperarea dintre
elevii din clasă, diferenţiate pe
membrii săi. categorii de elevi, individualizate
Grupele pot fi: omogene sau (personalizate).
eterogene în raport de anumite
criterii.
Sarcina de lucru poate fi
comună, identică pentru toate
grupele sau diferenţiată de la o
grupă la alta.
Condiţia esenţială a eficienţei
activităţii organizate pe grupe este
iniţierea elevilor în tehnicile
colaborării.

În cadrul aceleaşi lecţii, pot fi întâlnite două sau chiar trei forme de
organizare a colectivului de elevi.
Deşi activitatea frontală predomină în practica şcolară, date fiind
dezavantajele pe care aceasta le prezintă, se impune alternarea ei cu activitatea
pe grup şi cu cea individuală.
 Psihologul Howard Gardner-
autorul teoriei inteligentelor multiple
a identificat cele opt tipuri de inteligenta:

• verbala,
• logico-matematica,
• muzicala,
• corporala-kinestezica,
• spatiala,
• interpersonala
• intrapersonala
• naturalista

Howard Gardner sustine ca

toate fiintele umane au inteligenta
multipla.
Aceste diverse tipuri de
inteligenta pot fi alimentate și întărite
sau dimpotrivă, ignorate și slăbite.
9. Exerciţiu aplicativ: Pornind de la metoda CUBUL, rezolvă
cerințele:

1. Descrie o activitate individuală;

2. Compară activitatea frontală cu cea individuală;
3. Analizează un criteriu după care se pot constitui grupele de elevi;
4. Asociază o activitate pe grupe cu o metodă interactivă;
5. Argumentează afirmația: ―Deşi activitatea frontală predomină în
practica şcolară, date fiind dezavantajele pe care aceasta le prezintă,
se impune alternarea ei cu activitatea pe grup şi cu cea individuală.”
6. Aplică: Exemplifică într-o sarcină de lucru activitatea individuală.
Metoda - o „cale de descoperire a lucrurilor
descoperite‖, după opinia lui G.N. Volcov.

Metode

Mijloace didactice

Forme
de organizare a activităţii
 Metodele

Metodele didactice reprezintă „o cale eficientă de organizare şi conducere a

învăţării, un mod comun de a proceda care reuneşte într-un tot familiar, eforturile
profesorului şi ale elevilor săi― (I. Cerghit, 2001, p.63). Pot fi considerate drept „calea de
urmat în activitatea comună a educatorului şi educaţilor, pentru îndeplinirea scopurilor
învăţământului, adică pentru informarea şi formarea educaţilor― (C. Moise, 1998, p.143).
Metoda poate fi privită şi ca „o modalitate de acţiune, un instrument cu ajutorul
căruia elevii, sub îndrumarea profesorului sau în mod independent, îşi înşusesc şi
aprofundează cunoştinţe, îşi informează şi dezvoltă priceperi şi deprinderi intelectuale şi
practice, aptitudini, atitudini etc.― (M. Ionescu, M. Bocos, 2001, p.122).

PROCEDEUL reprezintă o sumă de operații.

10. Exerciţiu aplicativ:Realizați un brainstorming, pornind

de la cuvintele metode de învățare.
 Așa cum am văzut anterior, obiectivele/competențele se grupează în două: capacitate și
exprimare orală și capacitate și exprimare scrisă.
Astfel, am abordat tema metodelor de învăţământ din perspectiva acestor obiective/competențe:
•Modalităţi de dezvoltare a capacităţii de receptare a mesajului oral şi a capacităţii de exprimare
orală.
•Modalităţi de dezvoltare a capacităţii de receptare a mesajului scris şi a capacităţii de exprimare
scrisă.
Metode şi tehnici folosite în Metode şi tehnici folosite în
activităţile de comunicare orală activităţile de comunicarea scrisă

Observarea Metoda dezbaterilor. Exerciţiul Mozaicul

Lectura după imagini Prelegerea Copierile simple SINELG
Jocul didactic Experimentul Dictările Jurnalul dublu
Jocul de rol Descrierea Învăţarea prin Organizatorul
Dramatizarea Explicația descoperire grafic/Harta
Lectura orală Dezbaterea Învăţarea prin conceptuală
Povestirea Problematizarea acţiune Cvintet
profesorului pentru Conversația Ştiu – Vreau să ştiu Ghidul de anticipație
învăţământul primar Prelegerea – Am învăţat Predarea reciprocă
Povestirile elevilor intensificată Explozia stelară Diagrama Wenn
Metoda cubului Gândiți/Lucrați în Cirochinele Bulgărele de zăpadă
Frisco perechi/Comunicați Brainstorming T.I.M
Rețeaua de discuții Linia valorilor Lectura cu predicții
Turul galeriei Metoda 6/3/5
Pălăriile gânditoare Cadranele
Procesul literar
Metodele interactive de grup – jocuri distractive, de învăţare, de cooperare etc.
– îi învaţă pe copii să rezolve problemele cu care se confruntă, să ia decizii în
grup şi să aplaneze conflicte. Acestea, utilizate în proiectarea şi realizarea
activităţilor de tip integrat, acţionează asupra modului de gîndire şi de
manifestare al copiilor.
Metodele interactive de grup se mai poate clasifica astfel:

- metode de predare-învăţare : Predarea-invăţarea reciprocă, Mozaic, Metoda Lotus sau Floare de

nufăr, Bula dublă, Partenerul de sprijin, Cubul, Puzzle, Comunicarea rotativă, Schimbă perechea, Locuri
celebre,Călătorie misterioasă, Acvariul, Invăţarea in cerc, Mica publicitate, Harta cu figuri, strategii de
lectură a textelor ştiinţifice, examinarea expunerii etc. ;
- metode de fixare, consolidare şi evaluare : Piramida, Diamantul, Coirchinele, Tehnica
fotolimbajului,Benzi desenate, Posterul, Trierea aserţiunilor, Tehnica blazonului, Diagrama Venn, Jurnalul
grafic, Turul galeriei, Turnirul intrebărilor, Turnirul enunţurilor, Cvintetul, analizarea şi interpretarea
imaginilor, categorizarea, sintetizarea etc.;
- metode de stimulare a creativităţii: Brainstorming, Tehnica 6/3/5 sau Brainwriting, Philips 6/6,
Tehnica viselor etc.);
- metode de problematizare: Pălăriuţe gânditoare, Studiul de caz, Pătratele divizate, Minicazurile,
Diagrama cauză-efect, Interviul, Explozia stelară, Metoda Frisco, Mai multe capete la un loc etc.;
-metode de cercetare: proiectul, reportajul, investigaţia de grup, experimentul, explorarea.

Aplicarea acestor metode reclamă mult tact, timp, diversitate de idei, creativitate,
solicitudine, responsabilitate!
Exemple de metode interactive:
Diagrama Venn are rolul de a reprezenta sistematic, într-un mod cât
mai creativ, asemănările şi deosebirile evidente dintre două categorii de operaţii
matematice. Dă rezultate deosebite la activitatea în echipă.
„Diagrama Venn‖: Este formată din două cercuri care se suprapun parţial. În
intersecţia celor două cercuri se grupează asemănările, iar în spaţiile rămase
libere din cercuri se notează deosebirile dintre două aspecte, idei sau concepte.

Cubul este o metodă activă aplicată unei clase de elevi împărţită în

şase grupe.Fiecare grupă are o sarcină de lucru diferită ca grad de dificultate
faţă de celelalte cinci grupe. Elevii dau cu zarul. Fiecărei feţe a cubului,
profesorul îi asociază o cerinţă, care trebuie neapărat să înceapă cu cuvintele:
„descrie‖, „compară‖, „explică‖, „argumentează‖, „analizează‖, respectiv „aplică‖.
Oricare formă a muncii independente stimulează activitatea creatoare
a elevilor, asigurând antrenarea tuturor elevilor la muncă, îndeplinirea
problemelor date şi integrarea cu succes a elevilor în societate.
 BRAINSTORMING
În traducere directă ―furtună în creier‖ sau ―asalt de idei‖, metoda
constă în enunţarea spontană a mai multor idei pentru soluţionarea unei
probleme. Obiectivul urmărit prin aplicarea acesteia presupune exersarea
creativităţii copiilor prin diferite tipuri de activitate Brainstorming-ul se
desfaşoară în grupuri de 5-20 de copii. Cadrul didactic supervizează
activitatea, fără a interveni în discuţii.

TEHNICA VISELOR
Aplicarea acestei tehnici permite copilului să îşi lase imaginaţia
în voie, să presupună ce ar putea face în viitor, cum va arăta locuinţa lui,
şcoala, parcul etc., cum vor arăta colegii, apoi să compare visul cu
realitatea, în vederea obţinerii unor situaţii viabile pentru viitor.
CIORCHINELE
Metoda respectivă exersează gîndirea liberă a copiilor asupra unei
teme şi facilitează realizarea unor conexiuni între idei, actualizând
cunoştinţele anterioare. Obiectivul acesteia vizează integrarea informaţiilor
dobîndite pe parcursul învăţării în ciorchinele realizat iniţial şi completarea lui
cu noi informaţii.
Contribuie la organizarea reprezentărilor şi exersează capacitatea
copiilor de a înţelege un anumit conţinut.
 Explozia stelară
Definiție – este o metodă de stimulare a creativității, o
modalitate de relaxare a copiilor și se bazează pe formularea de
întrebări pentru rezolvarea de noi probleme și noi descoperiri .

Etapele metodei
- elevii așezați în semicerc propun problema de rezolvat
- pe steaua mare se scrie ideea centrală
- pe 5 steluțe se scrie câte o întrebare de tipul CE, CINE, UNDE, DE
CE, CÂND, iar 5 elevi extrag câte o întrebare
- fiecare elev din cei 5 își alege 3-4 colegi, organizându-se în cinci
grupuri
- grupurile cooperează în elaborara întrebărilor
- la expirarea timpului, elevii revin în cerc în jurul steluței mari și
spun întrebările elaborate (un reprezentant al grupului)
- elevii celorlalte grupuri răspund la întrebări sau formulează
întrebări la întrebări.
Exemplu: Pornind de la textul ―Uriasul Bun
al Pamantului‖, dupa Gheorghe Onea,
formulati intrebari de tipul celei alese.

CE?

CÂND? CINE?

Uriasul
Bun al
Pamantului

DE CE? UNDE?
 JURNALUL DUBLU sau JURNALUL
CU DUBLĂ INTRARE
• Metoda Jurnalului Dublu este utilizată în analiza textelor literare sau ştiinţifice, care
permite elevilor:
• să coreleze noile informaţii cu experienţa lor personală, cu cunoştinţele anterioare;
• să mediteze la semnificaţia pe care o are un conţinut informaţional pentru fiecare
din ei.
• Această tehnică presupune următoarele etape:
• elevii sunt solicitaţi să citească cu atenţie un anumit text;
• fiecare elev alege din text un pasaj care l-a impresionat în mod deosebit;
• pagina de caiet este împărţită în două: în partea stângă fiecare elev scrie pasajul
ales, iar în partea dreaptă notează comentariile personale referitoare la acel pasaj.
Structura Jurnalului dublu este prezentată mai jos:
Fragment Opinii personale

• Pentru ai sprijini pe elevi în completarea rubricii Opinii personale, profesorul

poate sugera câteva întrebări, care au rolul de a stimula gândirea critică: De ce aţi
ales acest pasaj? De ce vi s-a părut important? La ce v-a făcut să vă gândiţi? Cum
sentimente v-a creat? Ce nedumeriri aveţi în legătură cu acel text?
• Jurnalul cu dublă intrare este o metodă prin care cititorii stabilesc o legătură
strânsă între text şi propria lor curiozitate sau experienţă, fiind util în situaţii în care
elevii au de citit texte mai lungi, în afara clasei.
 SAU….
Fragment Desen Idee principala
Povestire
 Mozaic (Jigsaw)
• Metoda necesita utilizarea unui material în forma scrisa (de exemplu
un text din manual sau scris de profesor, un articol etc.) si
structurarea clasei în grupuri eterogene de 4-5 elevi.
• Metoda presupune parcurgerea mai multor etape:
• se formeaza grupuri de 4-5 elevi, numite grupuri de bastina (profesorul
împarte textul de studiat într-un numar de parti egal cu numarul de grupuri
constituite);
• se constituie grupurile de experti (prin numarare de la 1 la 4 sau 5, astfel:
elevii cu numarul 1 formeaza grupul numarul 1, cei cu numarul 2 al doilea
grup etc.). Fiecare grup de experti studiaza tip de 15-20 de minute partea
din text, repartizata de profesor, identificând ideile principale si modul cum
vor preda aceste idei colegilor.
• elevii revin la grupurile de bastina si pe rând predau continutul în care sunt
"experti". În cazul unor nelamuriri, elevii pot cere clarificari colegului â
"expert" în fragmentul de unde provine problema. La sfârsitul orei elevii
trebuie sa cunoasca întregul text de studiat.
• Profesorul monitorizeaza predarea, urmarind desfasurarea activitatii în
cadrul grupurilor si se asigura ca informatia este transmisa si asimilata
corect. În final, profesorul evalueaza stapânirea individuala a materialului
(prin întrebari adresate întregii clase, prin lucrari scrise.
 Metoda predicţiilor

Este o metodă care valorifică ipotezele pe

care cititorul le face cu privire la ceea ce
urmează în textul citit. Datorită acestui fapt,
cititorul este mai activ, mai dornic de a descoperi
necunoscutul. El este mult mai interesat şi acest
lucru duce la o mai bună înţelegere a textului.
Elevul conştientizează astfel că trebuie să fie
mult mai atent la indicii, mai ales la cele subtile,
iar acest lucru încurajează gândirea creativă.
Totodată, elevul înţelege importanţa
contextului în înţelegerea mesajului textului şi
valorifică procesele ascendente şi descendente
care se produc la nivel cognitiv.
 Metoda predicţiilor
• Metoda predicţiilor stimulează creativitatea, face apel la experienţa şi cunoştinţele
anterioare.
• La începutul activităţii se scrie pe tablă ,,Tabelul predicţiilor’’.
Ce credeţi că se va De ce credeţi asta? Ce s-a întâmplat, de
întâmpla? fapt?

• Se citeşte primul fragment al textului;

• Se stabilesc cuvintele-expresii -cheie reprezentative pentru fragmentul citit. În funcţie
de acesta, elevii răspund la întrebarea din prima coloană;
• Se argumentează răspunsul şi se completează a doua coloană;
• Citind un alt fragment al povestirii, elevii află ce s-a întâmplat ,,de fapt’’, notând pe
scurt, în coloana a treia a tabelului;
• Se continuă astfel, până la terminarea textului;
• În final, folosind notările din tabel, elevii vor reda povestirea cu cele două variante: cea
creată de ei şi cea originală.
PĂLĂRIILE GÂNDITOARE

Este o tehnică interactivă de stimulare a creativităţii, bazată pe

interpretarea de roluri prin care copiii îşi exprimă liber ideile, dar în acord cu
semnificaţia culorii pălăriuţelor care definesc rolul.
Semnificaţia culorilor:
• Pălăria albă – deţine informaţii despre subiectul pus în discuţie, face
conexiuni, rămâne neutră indiferent de influenţele colegilor, oferă informaţie
brută(aşa cum a primit-o)– informează.
• Pălăria roşie – îşi exprimă emoţiile, sentimentele faţă de personaje, nu se
justifică– spune ce simte.
• Pălăria neagră – este criticul, prezintă posibile riscuri, greşeli la soluţiile
propuse,exprimă doar judecăţi negative – identifică greşelile.
• Pălăria galbenă – este creatorul, simbolul gîndirii pozitive şi constructive,
exploreazăoptimist posibilităţile, creează finalul – efortul aduce beneficii.
• Pălăria verde – oferă soluţii alternative, idei noi, caută alternative (Ce
trebuie facut?)– generează idei noi.
• Pălăria albastră – este liderul, conduce activitatea. Este pălăria
responsabilă de moderarea discuţiilor, de tragerea concluziilor – clarifică/alege
soluţia corectă.
 FLOAREA DE NUFĂR

Această modalitate interactivă de lucru în grupuri mici oferă

posibilitatea stabilirii de relaţii între noţiuni pe baza unei teme principale, din
care derivă alte 8 subteme, concretizate în 8 idei ce vor fi abordate în
activitate.
Obiectivul urmărit prin aplicarea acesteia presupune stimularea
inteligenţelor multiple şi a potenţialului creativ prin activitaţi individuale şi în
grup, pe teme din domenii diferite.
Etapele aplicării metodei:
1. Se construieşte schema/diagrama tehnicii de lucru.
2. Se prezintă problema sau tema centrală, care se va scrie în centrul
schemei.
3. Grupul de copii se gîndeşte la conţinuturi/idei/cunoştinţe legate de tema
principală.
4. Se stabilesc, în grupuri mici, noi legături/relaţii/conexiuni pentru cele 8
subteme, care se notează pe
cele 8 ―petale‖ ale diagramei, de la A la H, în sensul acelor de ceasornic.
5. Se prezintă rezultatele muncii în grup, se analizează şi se apreciază
produsele, se subliniază ideile noi.
Tehnica Floarea de nufăr poate fi practicată, individual sau în grup,
în activităţi ce ţin de: observare, limbaj
şi comunicare, mediu ambiant şi cultură ecologică, arte, educaţie fizică şi
muzică etc.
 PIRAMIDA ŞI DIAMANTUL
Aceasta are ca obiectiv dezvoltarea capacităţii de a sintetiza principalele probleme,
informaţii, idei ale unei teme sau ale unui text literar.
Copiii vor fi familiarizaţi cu regulile construirii piramidei (diamantului), iar pentru a o/îl
realiza, vor formula definiţii, vor interpreta roluri etc.
Desfăşurare:
1. Se decupează mai multe pătrate de culori diferite.
2. Se construieşte piramida după îndrumările verbale ale educatorului/educatoarei (pătrate grupate
după culoare; pătratul roşu plasat în partea de sus sau în centru, pătratele galbene plasate unul lîngă
altul; elaboraţi o piramidă cu cinci trepte).
3. Se prezintă piramida.
Metoda poate fi practicată şi în grupa medie. În acest caz, veţi confecţiona benzi de
lungimi diferite, care vor fi împărţite în pătrate de culori diferite, şi veţi parcurge următoarele etape:
• Se sortează benzile (treptele) piramidei.
• Se aşază crescător, pe orizontală, de la banda cea mai scurtă la banda cea mai lungă.
• Se adresează întrebări: Cum sint aşezate benzile? Cite benzi putem folosi? Toate piramidele au
acelaşi număr de benzi?
• Copiii numără pătratele din fiecare şir şi plasează numărul corespunzător în dreapta, lîngă bandă.
Pentru a înţelege paşii aplicării metodei, copiii vor primi imagini cu fructe, animale, legume. Imaginile
se clasifică în categorii şi sînt plasate la locul potrivit, copiii denumind noţiunile (fructe, legume...).
Metoda poate fi utilizată la începutul unei ativităţi, pentru reactualizarea cunoştinţelor, sau
la realizarea feedback-ului unei activităţi de observare, povestire, lectură după imagini, convorbire, ca
variantă de desfăşurare a unui joc didactic.

DIAMANTUL se realizează ca şi Piramida, dar de la baza acestuia se

construiesc tot atâtea trepte şi în jos.
 Pentru argumentarea unui punct de vedere referitor la o afirmație, se va
redacta un text argumentativ!!

Acesta presupune următoarea structură:

I .Ipoteza
este propoziţia care exprimă ideea de bază. În ipoteză secomentează pe scurt
conţinutul afirmaţiei şi se exprimă propriul punctde vedere pro sau contra
faţă de ideea de bază din afirmaţie. Punctulde vedere personal se exprimă prin
verbe de opinie, la persoana I,numărul singular: susţin, aprob, afirm, sunt de
acord / resping, infirm, nu sunt de acord, neg.
II. Dezvoltarea argumentelor/ Argumentarea în care se aduc minim
două argumente pro şi/sau contra afirmaţiei din ipoteză. Structura unui
argument: afirmaţie + explicaţie (introdusă de conectori: deoarece, pentru că,
întrucât)+exemplu. Pentru a da consistenţă ideilor exprimate, exemplul trebuie
să fie din istorie ,literatură română sau universală, filozofie. Tot ca exemple
se pot folosi statistici, citate ale unor personalităţi. Fiecare argument este
introdus prin conectori: în primul rând/în al doilea rând, un prim argument /
un al doilea argument, pe de o parte / pe de altă parte
III. Concluzia în care se reformulează punctul de vedere personal
exprimat în ipoteză.Concluzia este introdusă prin conectori specifici: în
concluzie, aşadar, prin urmare.
 Pentru a justifica alegerea unei metode, al unui mijloc
didactic, al unei forme de organizare, ne putem raporta
la:
1.Scara lui Dale- pentru mijloace, materiale
didactice și nu numai;
2.Cercetările, studiile realizate în
psihopedagogie - pentru toate noțiunile;
3.Pilonii educației- pentru toate noțiunile;
4.Teoriile învățării- pentru toate noțiunile;
5.Funcțiile metodelor,ale mijloacelorde învățământ;
6.Orice altă noutate din cadrul educației, care
poate constitui un plus în lucrarea ta: inteligența
emoțională, educația timpurie, programul Reggio-
Emilia etc. .
 Realizarea scenariului activității

În cadrul examenelor, nu se va face un proiect didactic,

deoarece timpul nu permite acest lucru, ci se va realiza un scenariu
didactic sub forma unui eseu, în care practic, expunem toți pașii pe care
îi parcurgem în cadrul unei lecții, dar totodată, respectăm cerințele, fără
să ne abatem prea mult de la subiect!

Tactul pedagogic al fiecărui cadru didactic impune, însă, adaptarea

demersului didactic la specificul clasei în care predă, la necesităţile
momentane ale elevilor.
Proiectarea didactică a lecţiei are şi o valoare orientativă, ajutând
cadrul didactic în a-şi formula obiectivele operaţionale pe care doreşte să le
atingă în actul predării-învăţării-evaluării, are un caracter deschis – profesorul
trebuind să-şi manifeste abilităţile pedagogice în a face faţă situaţiilor
neprevăzute ce se ivesc pe parcursul lecţiei, disponibilitatea de a abandona
unele elemente anticipate, dacă acestea se dovedesc ca fiind piedici în
desfăşurarea activităţii educative, şi de a adopta demersuri noi, chiar
neproiectate, dar care sprijină obiectivele stabilite de el.
 Pașii pe care-i urmăm în
rezolvarea subiectelor:
1. Definirea programei școlare/curriculumului preșcolar;
2. Definirea disciplinei lb.română;domeniului limbă și comunicare;
3. Definirea succintă a noțiunilor din cerințe: metodă, mijloace de
învățământ, forme de organizare, obiective;
4. Dacă ni se cere justificarea alegerii unor metode, forme sau mijloace, ne
putem justifica alegerea prin: - teoriile învățării;
- pilonii educației;
- studiile,cercetările realizate de-a lungul
timpului;
5. Operaționalizarea ob.(dacă se cere) conform Landsheere;
6. Prezentarea scenariului activității;
7. Prezentarea avantajelor metodelor alese;
8. La argumentarea unui punct de vedere corespunzător unei afirmații date,
folosim eseul/textul argumentativ, cu ipoteză,argumentare, încheiere, cu
conectori specifici pentru fiecare etapă, aducând argumente pertinente,
din istorie, literatură sau din viața reală.
1. Model titularizare 2014
2. Model definitivat 2014
Teme de lucru

1. Pentru fiecare obiectiv cadru/competență din cadrul unei singure programe școlare,
alegeți câte două obiective de referință/ competențe specifice, pe care să le
operaționalizați conform unei taxonomii preferate: ( Mager, Landsheere)
2. Alegeți 5 metode de predare/învățare pe care le preferați și studiați-le, începând de
la teoria lor, modul de aplicare, astfel încât să le stăpâniți foarte bine și să le puteți aplica
în orice moment !! Notați-vă tot ceea ce știți despre ele, cu scheme, tabele, colorate,
astfel încât să vă fie drag să le citiți.
3. Pentru fiecare obiectiv selectat, numiți o metodă interactivă prin care să-l atingeți.
4. Citiți și alegeți o teorie a învățării, care credeți că se pliază cel mai bine pe nevoile
școlarului mic/preșcolarului. Argumentați acest lucru într-un eseu de maxim 2
pagini.(Eseu argumentativ, cu conectori, ipoteza, cuprins și încheiere)
5. Realizați o lecție conform E.R.R.-ului.
6. Încercați să dați o definiție proprie sau să o căutați pe cea mai pertinentă pentru
următoarele concepte: programă școlară, obiectiv cadru, obiectiv de referință,
conținuturi, standarde de performanță, proiectare, lecție, mijloace de învățământ, forme
de organizare, metodă de predare/învățare.
7.Subiectul I-titularizare 2012
8.Subiectul I-titularizare 2013
9.Subiectul al II-lea A- def.2012
10. Subiectul al II-lea A- def.2013