Familia este definita de Murdock (1949) ca fiind:

1. In sens larg: grup social ai carui membri sunt legati prin raporturi de varsta,
casatorie sau adoptiune si care traiesc impreuna, coopereaza sub raport economic si au grija
de copii;
2. In sens restrans: grup social format dintr-un cuplu casatorit si copiii acestuia.

Rolurile de la locul de muncă si cele din viata de familie au un potenţial de conflict

intrinsec. Nevoile locului de munca si cele ale familiei interferă deseori. De exemplu seful
doreste ca angajatul sa ramana la lucru peste program pentru a termina un proiect urgent, dar
copilul are nevoie de parintele lui la scoala pentru a asista la serbare. De cele mai multe
oamenii se simt depasiti de rolurile pe care le au de jucat la serviciu si acasa. In acele
momente simt ca au prea putin timp si energie pentru a face tot ce trebuie pentru familia lor,
pentru serviciul lor si pentru a mai avea timp pentru ei si pentru grupul lor de prieteni.
Serviciul si Familia se influenţează reciproc. Angajatii transportă sentimentele
negative si pozitive de la lucru acasa, si invers:
1.  De exemplu un individ se simte atat de epuizat dupa orele de program incat nu mai
are timpul si energia necesara familiei venind de la serviciu foarte stresat. Sau poate fi foarte
preocupat de o problema din familie incat nu se poate concentra pentru rezolvarea sarcinilor
de serviciu.
2. Sau, poate avea o zi minunata si plina de succes la serviciu incat soseste acasa gata
pregatit pentru distractie si jocuri. Sau pleaca dimineata la serviciu satisfacut de modul in care
problemele Familiale au fost rezolvate.

Greenhaus si Beutell (1985) definesc conflictul rolurilor din munca vs. rolurile din
familie ca fiind “o forma de conflict intre roluri, in care presiunile rolurilor din domeniile
munca(work) si familie(family) sunt reciproc incompatibile din unele aspecte.” Ceea ce
inseamna ca indeplinirea rolurilor de la munca(familie) este dificila datorita necesitatii de
indeplinire a rolurilor din familie(munca).
Conflictul dintre rolurile de la munca si cele din familie (Work-family conflict) este
important pentru organizatii si indivizi deoarece este legat in mod direct de consecinte
negative. De exemplu, conflictul intre rolurile din munca si familie este asociat cu cresterea
absenteismului, cresterei indepartarii de familie, dar si cu descresterea performantei, si
sanatate fizica si psihica, precara.

1
 Greenhaus si Beutell mentioneaza faptul ca, conceptul de conflict intre rolurile din
munca si cele din familie este bidirectional. Mai multi cercetatori au facut distinctia intre ceea
ce este numit conflict munca-familie si ceea ce este denumit conflict familie-munca.
Conflictul munca-familie apare cand evenimente de la locul de munca interactioneaza
cu viata de familie, sub forma orelor de lucru suplimentare, neregulate sau inflexibile,
cantitate de munca supraincarcata si alte forme de stres legat de sarcinile de lucru, conflicte
interpersonale la locul de munca, calatorii suplimentare in interes de servici, schimbari ale
postului, superiori sau organizatie ce nu ofera sprijin sau intelegere.
Conflictul familie-munca apare atunci cand evenimente din cadrul familiei
interfereaza cu viata la locul de munca, precum existenta copiilor mici, responsabilitate fata
de copii sau batrani, conflicte interpersonale in cadrul familiei, membri ai familiei ce nu ofera
suport.
Desi aceste doua forme de conflict – aspecte de la locul de munca ce afecteaza viata
de familie si viata de familie ce afecteaza desfasurarea muncii sunt strans legate intre ele, s-a
pus mai mult accenul pe primul tip de conflict. Poate datorita faptului ca sarcinile si cerintele
locului de munca sunt mai usor de cuantificat ; granitele si responsabilitatile rolului in familie
sunt mult mai elastice decat cele de la locul de munca. Deasemenea, prin cercetare s-a
descoperit ca este mult mai probabil ca indeplonirea rolurilor de la munca sa afecteze
indeplinirea rolurilor din familie, decat invers.

Teorii referitoare la conflictul munca-familie

Cateva teorii au fost folosite in studiul conflictului dintre rolurile de la munca si cele
din viata de familie. Majoritatea studiilor s-au centrat pe 3 teorii concurente in explicarea
interdependentei dintre rolul la munca si cel din familie : teoria transferului, compensatieei si
segmentarii.

Teoria Transferului
Aceasta teorie se centreaza pe impactul pe care satisfactia si placerea dintr-un
domeniu o au asupra altui domeniu. Transferul pozitiv se refera la situatiile in care satisfactia,
energia si sentimentul de implinire, provenite dintr-un domeniu se transfera asupra altuia.
Dimpotriva, transferul negativ este reprezentat de problemele diverse care sunt
transferate dintr-un domeniu in altul. De exemplu, satisfactie (insatisfactie) crescuta in munca
duce la satisfactie (insatisfactie) crescuta in viata de familie.

2
Teoria Compensatiei
Este o terorie bidirectionala ce sustine ca relatia intre munca si un domeniu diferit de
munca este una in care un domeniu poate compensa pentru ceea ce lipseste in celalalt
domeniu. Astfel, este probabil ca aceste domenii sa fie interrelationate intr-o modalitate de
contrabalansare a calitatilor. De exemplu, indivizi nemultumiti de viata de familie pot incerca
sa realizeze performanta la locul de munca, si invers.

Teoria Segmentarii
Teoria segmentarii care se aplica asupra fiecarui domeniu, in mod separat, astfel incat
satisfactia sa derive din munca, familie sau amandoua. Prin urmare, teoria segmentari este
opusul teoriei transferului in care se sustine ca omul poate separa cerintele concurente ale
rolului.
In urma cercetarilor mai multor profesori si specialisti americani, un model American
al conflictul dintre rolurile din munca si cele din viata de familie a fost realizat de Yan Ling
and Gary N. Powell(2001).

3
Personalitatea si Conflictul rolurilor din munca si din viata de familie

Emotivitatea negativa este predispozitia individuala a individului de a experimenta

nivele inalte de depresie, nervozitate, anxietate si sentimente de furie, dezgust sau teama.
Greenhaus (2002) a constat in urma unor cercetari ca indivizii ce prezinta un nivel
inalt al emotivitatii negative, experimenteaza mult mai des si intens conflictele intre rolurile
de salariat si membru al familiei. De ce ? Pentru ca acesti indivizi suporta mai mult stres la
munca si in familie decat ceilalti si pentru ca un nivel ridicat de stres in ambele domenii
faciliteaza aparitia si mentinerea conflictul.

Valori si Timpul alocat activitatilor din domeniul muncii si celor din cadrul familiei

In cadrul unui experiment realizat de catre Greenhaus si Powell (publicat in presa),

srudentii la un master din cadrul Universitatii Drexel au fost rugati sa se decida daca sa
participe la aniversarea unuia dintre parintii lor sau sa participe la o intalnire la munca pentru
un proiect in echipa, nici una dintre optiuni neputand fi reprogramata.
Ei au constat ca presiunea din fiecare mediu a avut un efect substantial asupra modului
in care fiecare si-a alocat timpul:
- 84% au ales activitatea de familie (petrecerea de aniversare) atunci cand a existat o
presiune foarte mare din partea sotiei si o presiune slaba din partea managerului ce le-a cerut
sa participe la proiect.

4
 - 73% au ales activitatea de la munca (intalnirea pentru proiectul in echipa) atunci
cand a exista o presiune mare din partea managerului ce a cerut intalnirea si o presiune mica
din partea sotiei.
Implicatiile constatarilor: indivizii care acorda mai multa importanta psihologica
muncii decat familiei, renunta la activitatile in familie pentru a se angaja in munca. Prin
urmare ei permit responsabilitatilor de la munca sa interfere cu viata lor de familie.

Balanta munca-familie si calitatea vietii

Greenhaus si Friedman (2000) impreuna cu alti cercetatori au studiat relatia dintre
balanta munca-familie si calitatea vietii in randul angajatilor profesionisti din serviciul public.
Ei au masurat trei tipuri de balanta munca-familie:
Balanta timpului: atunci cand indivizii aloca cantitati egale de timp rolului lor idn
munca si celui din familie.
Balanta implicarii: atunci cand indivizii exprima un nivel egal de implicare
psihologica in rolul lor din munca si in cel din familie.
Balanta satisfactiei: atunci cand indivizii obtin un nivel egal de satisfactie din rolul lor
de la munca si din cel din familie.
Se mentioneaza faptul ca balanta timpului (pana la un anumit nivel) si balanta implicarii (pana
la un nivel mai mare) sunt sub controlul individului.
Deasemenea a mai masurat calitatea generala a vietii indivizilor, gradul conflictului
dintre rolurile din munca si cele din familie, si intensitatea stresului din vietile lor.
Greenhaus si Friedman au descoperit ca:
Atunci cand indivizii investesc o cantitate mica de timp si un nivel mic de implicare
psihologica in rolurile lor combinate din munca si familie, nivelul echilibrului munca-familie
nu este legat de calitatea vietii lor.
Totusi, echilibrut este legat de calitatea vietii atunci cand indivizii investesc mult din
timpul lor si un nivel mare de implicare emotionalanin rolurile lor din munca si familie.
Totusi, calitatea vietii este mai mare pentru cei ce sunt mult mai implicati in viata de familie
decat in munca, si este mai mica pentru cei ce investesc mai putin in familie decat in munca.
Calitatea vietii indivizilor oscileaza intre aceste 2 extreme.
De ce? Deoarece indivizi care investesc mai mult itmp si mai multa implicare
emotionala in munca decat in familie, traiesc cel mai inlat nivel al conflictului dintre rolurile
de la munca si cele din familie, si cel mai mare nivel de stres din viata, care in cele din urma
reduc calitatea vietii. Rationamentul este valabil si pentru situatia opusa. Indivizii echilibrati
se afla undeva la mijloc.

5
 Implicatiile constatarilor: cantitatea de timp si implicarea emotionala pe care indivizii
decid sa le investeasca in munca lor si in viata de familie are consecinte asupra nivelului la
care se afla conflictul dintre rolurile din munca si cele din familie si asupra stresului, si in cele
din urma asupra modului in care percep calitatea vietii lor.

Stephen F. Duncan(1999) propune cateva strategii personale pentru ameliorarea

acestui conflict dintre rolurile din munca si rolurile din cadrul vietii de familie.El ii sfatuieste
pe cei ce traiesc acest conflict urmatoarele lucruri:
- Luaţi contact cu valorile dumneavoastră. Ce doriţi de la viaţă pentru dumneavoastră
şi familie, cum va ajută serviciul în acest sens, este serviciul important pentru satisfacţia
dumneavoastră interioară sau este important în principal pentru bani?
- Stabiliţi priorităţile dumneavoastră. Decideţi pe baza valorilor dumneavoastră, care
activităţi sunt mai importante şi care sunt mai puţin importante;
- Învăţaţi continuu despre serviciu şi familie. Învăţaţi tot ce puteţi despre modul în care
viaţa de familie influenţează serviciu şi despre modul în care serviciul influenţează viaţa de
familie, observând în acelaşi timp ce probleme aduceţi de la serviciu acasă şi ce probleme
duceţi la serviciu de acasă;
- Luaţi o rezervă de timp pentru a trece de la activitatea de la serviciu la cea de familie.
De obicei sunt necesare 15-20 minute pentru a vă limpezii capul în drum de acasă la serviciu
si de la serviciu acasă. Evitaţi să aduceţi problemele de la serviciu acasă;
- Aveţi grijă de sănătatea corpului. Aceasta va permite să vă reveniţi mai uşor din
stresurile emoţionale şi fizice;
- Planificaţi activităţile şi lucraţi eficient. Planificaţi timpul pentru familie, serviciu şi
altor activităţi. Alocaţi cât mai mult timp pentru a fi împreună cu familia participând împreună
la activităţile casnice şi la petrecerea împreună a timpului liber;
- Fiţi realişti. Stresul serviciu-familie este cu atât mare cu cât mai mare este diferenţa
dintre ce aşteptaţi de la dumneavoastră şi ce credeţi că aţi realizat. Întodeauna sunt mai multe
de făcut dar nu vă ajunge timpul, descoperiţi ce puteţi face şi ajustaţi continuu aspiraţiile şi
aşteptările faţă de serviciu şi familie funcţie de disponibilităţile de timp şi resurse materiale.

6
Bibliografie:

1. Friedman, S.D. & Greenhaus, N.J., Work and family—allies or enemies? What
happens when business professionals confront life choices. New York: Oxford
University Press , 2000
2. George Peter Murdock, Social Structures, 1949 (on-line version)
3. Greenhaus, J. H., & Beutell, N. J., Sources of conflict between work and family roles. In
Academy of Management Review, no. 10, 1985
4. Greenhaus, J.H. & Powell, G., Organizational Behavior and Human Decision
Processes, in press, 2006
5. Duncan, Stephen F. , Balancing work and family, Montana State University Press, 1999
6. Yan Ling and Gary N. Powell, Work-Family Conflict in Contemporary China: Beyond an
American-based Model, In International Journal of Cross Cultural Management , 2001