Constituția este legea fundamentală a unui stat, învestită cu forță juridică superioară celorlalte legi, care

cuprinde principiile esențiale ale organizarii statului, stabilește drepturile și îndatoririle principale ale
cetățenilor, sistemul electoral, organizarea organelor centrale și locale, reflectând astfel stadiul de
dezvoltare socială, economică și politică la un moment dat.Necesitatea adoptării unei constituții apare în
contextul modernizării social-politice și economice de la sfârșitul secolului al XVIII-lea – începutul
secolului al XIX-lea. Prima constituție din lume a fost cea a SUA din 1787.

În ceea ce privește spațiul românesc, până la adoptarea primei constituții a românilor în 1866, au funcționat
acte cu rol de constituție: Regulamentele Organice (1831/1832 – 1858), Convenția de la Paris (1858 – 1864)
și Statutul dezvoltător al Convenției de la Paris (1864 – 1866). În istoria constituționalismului românesc au
existat șapte constituții, adoptate în 1866, 1923, 1938, 1948, 1952, 1965, respectiv 1991. Dintre acestea, trei
au fost constituții democratice (cele din 1866, 1923 și 1991), cea din 1938 a ilustrat un regim autoritar, în
timp ce constituțiile din 1948, 1952 și 1965 au fost expresia unui regim totalitar de tip comunist.
Constituția din 1866 este prima constituție internă românească, elaborată de reprezentanții națiunii
române, aleși prin vot liber, secret și cenzitar. Necesitatea adoptării acestei constituții a fost cauzată de
lovitura de stat din 11 februarie 1866, aducerea prințului străin, precum și crearea unui cadru instituțional
solid. Constituția a fost elaborată după modelul constituției belgiene din 1831, atât datorită deschiderii
intelectualilor români spre Occident, cât și a faptului că aceasta era cea mai democratică a momentului.

Această constituție introduce pentru prima dată numele de România ( art. 1 „Principatele Unite române
constituie un singur stat indivizibil, sub denumirea de România.”), iar din punct de vedere al statutului
extern, constituția reprezintă un act de îndrăzneală, deoarece nu face nici o referire la suzeranitatea
otomană și la garanția...