Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Previziunea Pieței Produselor
Previziunea Pieței Produselor
SPECIALIZAREA: MAPA
ÎNDRUMĂTOR:
Șef Lucr. Dr. Elena LEONTE
STUDENT:
Adriana BOTEZATU
IAȘI 2018
CUPRINS
INTRODUCERE
1. Funcțiile previziunii
2. Tipologia previziunilor
3. Procesul de previziune
3.1 Modul de abordare a fenomenelor de piață
3.2 Stabilirea orizontului de previziune
3.3 Alegerea modelului statistico-matematic de previziune
3.4 Stabilirea intervalului de previziune
4. Metode și tehnici de previziune a pieței produselor de alimentație publică și
agroturism
4.1 Metode de previziune pe termen scurt
4.2 Metode de previziune pe termen mediu și lung
4.3 Metode obiective de previziune
4.4 Metode intuitive de previziune
5. Previziunea produselor noi introduse pe piață
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
„Mâine situația se va schimba. Deci, fie sunteți voi cei care o veți schimba,
Sergio Zyman
FUNCȚIILE
PREVIZIUNII
- punct, se referă la estimări ale evoluției fenomenelor sub forma unei cifre;
ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE
3.3 Eficienţa activităţii de previziune în cadrul pieţei se poate asigura numai printr-
o minuţioasă alegere a modelelor de previziune.
Între multitudinea metodelor de previziune, modelarea statistico-matematică ocupă o
poziţie dominantă.
Alegerea modelului economico-matematic de previziune ridică două tipuri de probleme
şi anume:
− alegerea şi stabilirea variabilelor exogene;
− studierea relaţiilor matematice care exprimă intensitatea legăturilor între variabilele exogene şi
cele endogene şi stabilirea structurii modelului de previziune.
Variabilele exogene
METODELE DE
PREVIZIUNE
PREVIZIUNEA PE
TERMEN SCURT
Metoda ritmului mediu constă în stabilirea evoluţiei viitoare a pieţei, plecând de la ideea
că şi în viitor se va înregistra o evoluţie asemănătoare celei din perioada anterioară.
Metoda coeficienţilor de elasticitate se poate utiliza atât pentru previziunea cererii de
consum sau a ofertei de produse agricole şi agroalimentare în funcţie de venituri, cât şi pentru
previziunea cererii de consum în profil structural, plecând de la evoluţia totală a vânzărilor de
produse agricole şi agroalimentare.
Metoda trendului se poate utiliza la nivelul oricărei firme agricole şi/sau agroalimentare.
PREVIZIUNEA PE
TERMEN MEDIU ȘI LUNG
Crearea unui nou produs (concept sau prototip) implică costuri ridicate, însă lansarea unui
produs pe piață poate fi mult mai costisitoare. Pentru a decide dacă un produs merită sau nu să
fie lansat pe piață la scară largă, companiile producatoare au nevoie de previziuni detaliate
privind evoluția vânzarilor ulterioară lansării produslui.
În ultimele decenii producatorii de bunuri de larg consum folosesc piețe test înainte de
lansarea unui produs la scară națională sau internațională. Piețele test sunt piețe restrânse care
includ un numar limitat de puncte de desfacere sau zone geografice și au rolul de a evalua
performanța unui produs în condiții reale de piață precum și a unor planuri alternative de
marketing. Utilizarea unor piețe test implică, la rândul lor, costuri care cresc odată cu durata
perioadei de testare a produselor dar și odată cu creșterea costului de oportunitate de a nu lansa
produsul pe scara națională mai devreme. Perioadele lungi de testare dau competitorilor
posibilitatea de a evalua produsele care sunt pe punctul de a fi lansate și de a lansa mai rapid
produse similare care pot fi mai competitive. Pentru a veni în întâmpinarea acestei probleme au
fost create modele specifice piețelor test care au rolul de a face predicția volumului vânzarilor
pe baza primelor rezultate provenite din piețele de testare reducând astfel, în mod semnificativ,
durata necesară testării.
De exemplu, vânzari realizate sub nivelul asteptat pentru un anumit produs pot fi
explicate prin urmatoarele două scenarii posibile:
a. Deși mulți consumatori încearcă produsul, foarte puțini fac o nouă achiziție
pentru că produsul nu corespunde preferințelor consumatorilor. Deci produsul trebuie
îmbunătățit pentru a atinge cel puțin nivelul de satisfacție așteptat de consumatori.
b. Foarte puțini consumatori încearcă produsul dar totuși cei care o fac sunt
încântați, și achizițiile ulterioare sunt ridicate. Deci produsul trebuie mai bine promovat pentru
a fi încercat de mai mulți consumatori.
Dacă vânzarile sunt descompuse în încercari și repetiții atunci varianta (a) corespunde
situației în care nivelul de repetiții este ridicat, varianta (b) corespunde unui nivel al repetițiilor
mai scăzut iar varianta (c) corespunde unui nivel nul al vânzarilor repetate.
CONCLUZII
Așa cum menționează John Naisbitt, "omul supraviețuiește numai prin capacitatea sa
de a acționa în prezent, pe baza experienței trecute, cu consecințe în viitor. Asumându-și
viitorul, omul își face prezentul suportabil și trecutul semnificativ. Trecutul, prezentul și
alternativele viitoare sunt întrepătrunse în anticipația și previziunea acțiunilor viitoare."
BIBLIOGRAFIE
1. Anghelache, C., Panait, M., Marinescu, I.A., Niță, G. (2017). Modele și indicatori
utilizați în prognoza macroeconomică / Models and indicators used in macroeconomic
forecast, Romanian Statistical Review, Supplement, no. 3, pp. 29-39 / 40-48;
2. Anghelache, C. (2015). Previziunea economică. Note de curs, format electronic, Editura
Artifex, București;
3. Balaure, V. (coord.) 2000, Marketing, ediţia I, Editura Uranus, Bucureşti.
4. Gîndu Elena, Chiran A., Jităreanu A.-F., 2013 – Marketing în alimentaţie publică şi
agroturism. Editura Pim, Iaşi;
5. Olteanu, V., Epure, M., (coord.) 2000, Cercetari de marketing, Fundatia Culturala
"Romania de Maine", Bucuresti.