Comunicarea publicitară în era new media

Plasarea de produs în videobloging

Valeria FALĂ

Ana-Maria BUCUR

MASTER ANUL I

RELAȚII PUBLICE
 Cuprins

Abstract.......................................................................................................................................................3
Introducere..................................................................................................................................................3
Critical review.............................................................................................................................................6
Video bolgging: cum să interacţionezi cu utilizatorii de Internet folosind o cameră de filmat................9
Operaționalizarea conceptelor...................................................................................................................11
Analiza de conținut................................................................................................................................14
Metoda anchetei sociologice..................................................................................................................15
Metoda Interviului.................................................................................................................................17
Studiu Pilot................................................................................................................................................17
Concluzii...................................................................................................................................................22
Bibliografie................................................................................................................................................23
Anexa 1 Descrierea generală a vloggurilor............................................................................................26
Anexa 2 Internet World Stat..................................................................................................................27
Anexa 3 Grila de conţinut......................................................................................................................28
Anexa 4 Chestionar: Plasarea de produs în video bloguri......................................................................37
Anexa 5 Ghidul de interviu....................................................................................................................41

2
Abstract
Cercetarea de faţă îşi propune să aducă în discuţie noile posibilităţi de a face publicitate,
având în vedere noile realităţi comunicaţionale şi tehnologice. Ideea centrală de la care a pornit
acest sudiu a fost că blogurile video, prin informaţiile publicate de obicei într-un registru
informal şi cu ajutorul elementelor de inter-relaţionare specifice mediului online pot conduce la
dezvoltarea unor modalităţi noi şi eficiente ale comunicării publicitare.
Astfel vloggerii fie aleg să construiască content în jurul produsului sau evenimentului pe
care vor să îl promoveze, fie doar îl anunță sau apelează publicitate din persectiva persuasiunii
selective.
Cuvinte cheie: plasare de produs, publicitate, video blog, Youtube, Internet, new media,
interactivitate.

Introducere
Secolul XXI, cunoscut și drept „secolul tehnologiei”, a determinat redefinirea modului în care
se realizează comunicarea. Evoluțiile tehnologice au schimbat algoritmul și tehnicile
comunicaționale datorită apariției unor medii/canale noi de comunicare.
Marshall McLuhan1 susţine că fiecare tehnologie de comunicare structurează diferit felul în
care percepem şi gândim lumea. Canalele pe care sunt transmise cuvintele sau imaginile sunt mai
importante în comunicare decât cuvintele sau imaginile respective.
Unul dintre cele mai importante și revoluționare medii este Internetul, care a impus o
restructurare majoră a mesajului. Apariţia acestuia aduce schimbări la nivelul consumului de
bunuri şi servicii existente la nivel global. Astfel, oamenii îşi petrec alftel timpul liber, diferă
modul a face cumpărături şi nu în ultimul rând sunt expuși discursului publicitar prin metode
actuale și îmbunătățite. Datorită acestor schimbări, comunicarea de masă a trebuit să se adapteze
noilor nevoi ale publicului și în acest fel a apărut „new media”.  
Era new media presupune o serie de produse și servicii informative sau de divertisment
folosind Internetul. Așadar, în mediul online apar diverse reflexii ale comunicării de masă
tradiționale precum ziarele online, revistele online și chiar televiziunea. Pentru prima dată
publicul devine creator de conținut și nu rămâne un simplu consumator. Conceptul de „user

1
Antonio, Momoc, Comunicare 2.0. New media, participare şi populism, Editura Adenium, Iaşi, 2014, p. 29.

3
generating content” s-a concretizat în special datorită blogului care a permis utilizatorilor să
participe la schimbul de informații, să își expună părerile și să socializeze.
Odată cu cerințele noii generații, obișnuită cu imaginile în mișcare, și a consumului sporit de
informații într-un timp foarte scurt, blog-ul a fost nevoit să devină mai dinamic, fapt ce a dus la
apariția video blogului. Stephanie Cottrell Bryant scrie în cartea „Videoblogging for dummies”
că vlog-ul este o colecție de filmulețe. „Un blog video este o colecție de fișiere video postate pe
Internet printr-o metodă care permite o actualizare ușoară și rapidă a conținutului - combină
utilitatea unui blog cu fișiere video.”2
În anul 2000 apare primul video postat într-un blog[1]. Adam Kontras povestea în filmuleţul
„The Journey” despre cum a decurs mutarea lui din Ohio la Los Angels. Tot în acest an, Adrian
Miles postează un alt video în care enunţă primele idei despre video blogging şi numeşte pentru
prima oară filmuleţele vlog-uri. Totuşi în acea perioadă erau puţin utilizatori care urmăreau
aceste video-uri (adică aveau puţine vizualizări), având în vedere şi viteza redusă a Internetului.
Cu toate acestea, anul 2005 a fost declarat de către revista Forbes „anul vlog-ului”, după ce în
anul precedent producătorul de la Boston Radio, Steve Garfield, şi-a lansat propriul video blog.
Anul 2005 este şi momentul de lansare a Youtube-ului. Acest lucru a însemnat o creştere masivă
a vizualizărilor şi video blogurilor. Astfel putem spune că numărul producătorilor de conţinut
video a explodat.
Primul video blogger român este Mihai Holhoș cunoscut ca Mikey Haș care a lansat în
2011 „Doza de Haș”, un video blog de divertisment. Tânărul a început prin a comenta diferite
filmulețe de pe Youtube (tipar care s-a păstrat până astăzi), însă odată cu popularitatea de pe
Internet a început să facă reclamă diferitor festivaluri, produse, ba chiar a apărut și în reclame
televizate pentru firma Telekom (firmă pentru care face reclamă și în video blogul personal).
Un studiu recent, realizat de Screen Native în care se analizează peisajul vlogosferei din
România: “topvloguri.ro”3, arată că cele mai populare categorii după numărul de abonaţi sunt:
gamming 32,2 %, divertisment 30,4%, daily/lifestyle 19,8%, educaţie 10,7% şi beauty/fashion
5,6%. Aşadar pe piața actuală se manifestă două trenduri importante: gaming-ul și
divertismentul. Gaming-ul produce, de departe, cel mai mare impact, prin numărul de vloggeri
specializați, abundența de materiale și audiența foarte fidelă. De cealaltă parte, entertainment-ul
reușește să crească în mod consistent de la an la an și promovează primele vedete care reușesc să
2
Stephanie,Bryant, Cottrell, Videoblogging for dummies, Wiley Publishing, Indiana, 2006, p. 20,
3
http://www.topvloguri.ro/top-general-100 , accesat la 10.10.2016, 11:46.

4
întemeieze o relație stabilă cu brandurile din perspectiva de influențatori și realizatori de
conținut.
Deși în România cele mai vizionate video bloguri sunt cele de gaming pe acestea nu le-
am inclus din studiu deoarece sunt nișate și fac reclamă doar jocurilor pe calculator. De
asemenea, nici blogurile educaționale nu sunt relevante pentru cercetarea subiectului, pentru că
nu includ plasarea de produs.
Pentru realizarea acestui studiu am analizat trei video bloguri din domenii diferite: „Doza
de Haș” – vlog de divertisment, „Ilie’s vlog” – daily vlog și „EDA video blog” care este un vlog
de fashion. Perioada de analiză a cuprins două luni, de pe 29.09.2016 – până pe data de
25.11.2016. Mai multe date despre video blogurile aduse în discuţie găsiţi în Anexa 1. Ne-am
concentrat în special pe numărul de abonați, numărul de vizualizări, la ce fel de produse fac
reclamă, în ce mod și în care parte a vlogului. Pe lângă studiul modalităţilor în care se face
plasarea de produs în video bloguri, am încercat să surprindem şi care sunt efectele unui
asemenea tip de publicitate asupra publicului ţintă.
Acest studiu reprezintă o dovadă că plasarea de produse în video bloging este din ce în ce
mai utilizată, iar, datorită popularității în creștere a video bloggerilor, crește implicit și
notorietatea produselor printre utilizatori. Vom încerca să demonstrăm eficienţa tehnicilor
folosite de producătorii de conținut de pe Youtube, printre care se numără organizarea unor
concursuri și reclame mascate.
Presupunem că eficacitatea video blogurilor provine din:
- felul natural de a fi al video bloggerilor,
- titlurile explozive, cu cârlig,
- faptul că Youtube-ul oferă o libertate mai mare de exprimare decât alte site-uri sau
decât televiuziunea.
Pentru a demonstra că prezumţiile noastre sunt adevărate, ne propunem să găsim
răspunsul la două întrebări generale ale cercetării:
1. Care sunt modalităţile prin care se realizează plasarea de produs în
videoblogging?
2. Care sunt efectele consumului de publicitate din videoblogging asupra publicului
ţintă?

5
 Acestea fiind spuse, credem că studiul de față va ajuta companiile și brandurile să știe de ce e
bine să aleagă să-și promoveze produsele cu ajutorul video bloggerilor, în funcție de ce criterii să
îi aleagă pe aceștia, dar și să îşi cunoască în detaliu clienţii analizând publicul ţintă al vloggerilor.

Critical review
Cea mai recentă cercetare, din iunie 2016 arată că din totalul de peste 7,3 miliarde de oameni
de pe glob, sunt conectaţi la Internet 3,7 miliarde de persoane, adică 50,1% din populaţie
(confrom Internet World Stats, Anexa 2) 4. Oare putem considera în funcţie de acest lucru că
Internetul este un canal pentru comunicarea de masă?
În secolul trecut, comunicarea de masă însemna presă scrisă, radio şi TV. În acest context,
Maltzke spunea în 1960 că „prin cominucare de masă se înţelege orice formă de comunicare
publică – adică adresată unei mase nedefinite de receptori, transmisă indirect printr-un canal de
comunicare, către un public dispersat.”5 Informaţia online este astfel mediată, publică şi se
adresează unui public divers, deci putem considera Internetul ca un mijloc de comunicare de
masă.
Livingtone consideră că noutatea pe care o aduce noul mediu de comunicare este
„combinaţia dintre interactivitate şi caracteristicile inovative ale comunicării de masă”6
Publicitatea reprezintă o „activitate persuasivă complexă care ataşează bunurilor şi serviciilor
ansambluri simbolice pentru a determina diverse categorii de public să le achiziţioneze”7
Vasile Sebastian Dâncu se referă la discursul publicitar ca fiind o „comunicare simbolică”
constituită „dintr-o serie de elemente şi structuri mitice” 8. Acestă viziune mitică asupra realităţi
se susţine prin imagine, care creează repertoriul simbolic al publicităţii. Autorul consideră că
prin publicitate are loc „o revenire a simbolicului în cultura cotidiană”9.
Astfel putem spune că pubicitatea a creat unele dintre cele mai recunocute simboluri din
lume. Consumatorii reacţionează la simboluri, deoarece au învăţat să le asocieze cu alte lucruri.
În acest mod „simbolul dezvoltă gradual o abilitate de a influenţa şi evoca reacţii comune”.

4
http://www.internetworldstats.com/stats.htm
5
Ana-Despina, Tudor, Relaţile publice şi noile media, editura Vergiliu, Bucureşti, 2006, p. 15.
6
Idem, p.16.
7
Raluca, Băluţ, Consumatorul şi publicitatea, editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2013, p.9 apud C. Popescu,
Introducere în publicitate, editura Universitatea din Bucureşti, Bucureşti, 2005.
8
Vasile, Sebastian, Dâncu, Comunicarea simbolică. Arhitectura discursului publicitar, Editura Dacia, Cluj-Napoca,
1999, p. 26.
9
Idem, p. 27.

6
Simbolurile ajung să reprezinte alte lucruri în mintea noastră şi consumarea unui brand poate
deveni un mod simbolic de a ne exprima identificare cu entiăţile asociate acestuia”.10
„Colaborarea dintre producătorii de bunuri şi servicii şi producătorii de media are o
istorie lungă”.11 Reprezentanţii brand-urilor şi a produselor au văzut în asocierea cu media o
posibilitate de a fi mai aproape de clienţi, de a-şi face cunoscute produsele şi de a-şi mări
numărul vânzărilor. Astfel comunicarea publicitară a devenit un element important în susţinerea
financiară, construindu-se în acest mod o relaţie de interdependenţă între comunicarea publicitară
şi mediatică.
Însă publicitatea nu s-a rezumat doar la mass-media clasică, ci s-a extins ulterior în
cinematografie, muzică, literatură etc. Unii cercetători consideră că „povestea Hollywood-ului
este o poveste despre coliziunea artei şi a comerţului.”12
Odată cu apariţia noilor medii, comunicarea publicitară a fost nevoită să îşi adapteze
discursul şi practicile în funcţie de caracteristicele acestor medii digitale. Pentru că şi
consumatorul de media şi-a modificat comportamentul, unele studii sociologice13 arată că acesta
a devenit conştient de faptul că plasarea de produs este un instrument al comunicării publicitare
şi nu sunt împotriva ideii de a vedea numele unui brand într-un film, emisiune TV sau online,
atâta timp cât „nu se exagereză sau este un context potrivit”. În acest context, Erwin Ephron 14
vorbeşte despre paradoxul plasării de produs şi consideră că „dacă îl observi, e rău, iar dacă nu îl
observi e inutil”.
Conform bussinesdictionary.com15, plasare de produs reprezintă o tehnică publicitară,
folosită de companiile care vor să îşi promoveze într-un mod subtil produsele şi care folosesc o
metodă netradiţională de publicitate, de obicei prin promovare produselor în cinematografie,
televiziune sau cu ajurorul unui alt timp de media. Prin plasarea de produs, companiile speră ca
cei care merg la cinematograf, se uită la televizor sau consumă conţinut media online vor
recunoaşte produsele utilizate de personaje, devenind uşor mai determinaţi să le folosească la
rândul lor.
10
M. Sutherland, A. K. Sylvester, De la publicitate la consumator. Ce „merge”, ce „nu merge” şi mai ales de ce,
editura Polirom, Iaşi, 2008, p.98.
11
Mary-Lou, Galician, Handbook of Product Placement in the Mass Media, The Haworth Press Inc. Birmighton,
2010. , p.10
12
Idem, p.16.
13
D’Astous, Alain, and Francis Chartier (2000), „A Study of Factors Affecting Consumer Evaluations and Memory of
Product Placements in Movies”, Journal of Current Issues and Research in Advertising, 22 (2), 31–40.
14
Ephron, Erwin (2003), “The Paradox of Product Placement”, Mediaweek ( June 2), 20.
15
http://www.businessdictionary.com/definition/product-placement.html

7
 În 2006, într-un studiu referitor la plasarea de produs pe piaţa globală 16 arăta că
modalitatea prin care firmele plătesc pentru ca produsele lor să apară într-un conţinut media a
devenit o tactică din ce în ce mai populară. Plasarea de produs la nivelul pieţei globale a
însemnat o investiţie financiară de aproape 8 milioane dolari şi se estima o creştere până la 10
miliarde dolari în 2010. Explicaţia acestei creşteri este faptul că publicitarii au căutat din ce în ce
mai multe modalităţi de influenţare a consumatorului.
Indiferent de mediul în care activează publicitatea, aceasta este percepută în trei moduri
diferite:
 Persuasiune clandestină – publicitatea este o formă de manipulare prin influenţarea
subconştientului consumatorilor.
 Factor de democraţie – publicitatea este o comunicaţie socialmente legitimă prin faptul că
accede la consacrarea artistică datorită componenţei sale creative.
 Perspectivă comunicaţională – conform teoriei funcţionarismului lui Merton, una din
funcţiile comunicării de masă este şi cea publicitară, adică vizează efectele comerciale ale
unui sistem special de comunicare de masă.17
Există specialişti care consideră că „pentru a transforma un non-consumator în consumator,
publicitatea trebuie să îl facă să treacă prin trei etape ierarhizate în timp.”
 Etapa cognitivă (learn) - consumatorul este informat asupra produsului.
 Etapa afectivă (like) - după ce a fost informat cum se cuvine, consumatorul se interesează
de produs.
 Etapa comportamentală (do) – după ce s-a informat şi a devenit interesat de produs,
consumatorul decide să îl cumpere. 18
Raportându-ne la realităţile tehnologice actuale succesiunea learn-like-do pare să fi suferit unele
modificări, care au determinat brandurile să găsească noi posibilităţi de influenţare a
consumatorilor. Una dintre soluţii ar fi asocierea sau colaborarea cu producătorii de conţinut
digital.

16
Pamela, Miles, Homer, Studiul „PRODUCT PLACEMENTS The Impact of Placement Type and Repetition on
Attitude”, Journal of Advertising, vol. 38, no. 3 (Fall 2009), pp. 21–31.
17
Vasile, Sebastian, Dâncu, Comunicarea simbolică. Arhitectura discursului publicitar, Editura Dacia, Cluj-Napoca,
1999, pp. 32-38.
18
Claude Bonnage, Chantal Thomas, Don Juan sau Pavlov? Eseu despre comunicarea publicitară, Editura Trei, Iaşi,
1999, p. 26.

8
 Astfel plasarea de produs în video blogging reprezintă un teren nou, neexplorat, dar cu
mult potenţial şi posibilităţi de a transforma şi adapta discursul publicitar la nevoiile şi
obiceiurile consumatorilor contemporan.

Video bolgging: cum să interacţionezi cu utilizatorii de Internet folosind o cameră de filmat

Un vlog sau un video blog reprezintă modalitatea prin care o persoană poate exprima
gândurile, opiniile şi experienţele sale sau ale altora prin filmuleţe video, pe care să le posteze pe
Internet (conform Cambrige Dictionary).
Succesul în video blogging depinde de doi indicatori: conţinutul de calitate, care să fie
distribuit pe blogguri, şi gradul mare de interactivitate. Tehnicile pentru crearea conţinutului sunt
reprezintă de fapt baza pe care aplică tehnicile de generare a interactivităţii.
Interactivitatea trebuie definiftă ca o condiţie a comunicării în care apar simultan şi
continuu schimburi care presupun forţă socială. „Una dintre cele mai cunoscute caracteristici ale
Web-ului este unicitatea componentei sale interactive, în comparaţie cu media tradiţională.
Interactivitatea este recunoscută ca o componentă de bază a comunicării mediate de computer.”19
Unii cercetători consideră că interactivitatea poate fi percepută din două perspective:
 Tehnic-descriptivă – capacitetatea unui mediu de a răspunde şi recţiona la diferitele
comenzi ale utilizatorului;
 Pragmatic-funcţionalistă – posibilitatea utilizatorului de a selecţiona anumite informaţii,
formatul acestora sa amândouă şi de a le utiliza creativ.20
Felix Friedlaender propune în lucrarea sa de dizertaţie 21 şase dimensiuni în funcţie de care se
poate calcula interactivitatea unui mediu:
1. Complexitatea alegerii dintre ofertele valabile – segmentarea informaţiilor în funcţie de
interese.
2. Efortul depus – efortul utilizatorului de a ajunge la informaţia dorită.
3. Răspunsul către ultilizator – capacitatea de răsouns a mediului.
4. Monitorizarea folosirii informaţiei – posibilitatea de a măsura utilizarea unui mediu
interactiv.
19
M. Morris şi C. Organ, „The Internet as Mass Medium”, Journal of Computer-Mediated Communication, 1996,
pp.39-50;
20
Ana-Despina, Teodor, Relaţile publice şi noile media, editura Vergiliu, Bucureşti, 2006, p. 18.
21
Felix, Friedlaender, Online –Medien als neues Instrument der Oeffentlichkeitsarbeit, Westfaellischen Willhelms-
Universitaet, Muenster, 1999, pp.88-89.

9
 5. Uşurinţa de a adăuga informaţii – capacitatea utilizatorilor de a adăuga informaţii, care
vor putea fi foloste şi de ceilalţi utilizatori.
6. Facilitarea comunicării interpersonale – posibilitatea de acomunica cu ajutorul
internetului.
În activitatea vloggerilor, interactivitatea este un criteriu urmărit încă de la momentul alegerii
subiectului (acesta trebuie ales în funcţie de potenţialul lui interactiv), până la publicarea
acestuia. Succesul subiectului este cuantificat nu doar de numărul de vizualizări, cât şi de
numărul şi calitatea comentariilor, acestea fiind, de asemenea, indicatoare importante urmărite de
publicitari. Astfel, „stimularea interactivităţii devine un scop preţios, cu conotaţii financiare”,
care este urmărit de la alegerea, până la stabilirea titlului şi a unghiului de abordare.
Există diverse modalităţi de manifestare a interactivităţii în mediul online:
 posibilitatea utilizatorului de a oferi feed-back (vizaulizare, comment, like, share);
 participarea la concursuri;
 participarea la dicuţii pe grupuri şi forumuri;
 e-commerce;
Dacă ar fi să vorbim despre influenţa anumitor video bloguri, trebuie să înţelegem că la
momentul actual aceasta se măsoară în numărul de abonaţi şi de vizualizări. Se presupune că o
dată ce vloggerul are un grad ridicat de popularitate, influenţa acestuia creşte în rândul
abonaţilor.
Publicitatea în videoblogging îmbracă aproape aceleaşi forme ca şi cea tradiţională, unica
diferenţă este timpul redus de redare a reclamei. Identificăm aşadar diverse tipuri de materiale
publicitare pe care vloggerii le integrează în filmuleţele lor, prin care aceştia reuşesc „să
amplifice senzaţia de implicare a spectatorului unei reclame şi să-i accentueze efectul”22.
 Reclamele mini-drame
 înfăţişează o poveste sau o descriere de persoane sau situaţii;
 îi invită pe spectatori să migreze mental din realitatea camerei confortabile în care
se află şi să păşească în lumea fanatastică a reclamei;
 produsul este de cele mai multe ori protagonist.
 Publicitatea de tip „ştire”

22
M. Sutherland, A. K. Sylvester, De la publicitate la consumator. Ce „merge”, ce „nu merge” şi mai ales de ce,
editura Polirom, Iaşi, 2008, p.106- 136.

10
  oferă ştiri sau informaţii noi despre brand;
 o promoţie specială, o nouă afacere, un nou ambalaj.
 Publiciatate umoristică
 sunt mai bine observate, obţin mai multă atenţie;
 stârneşte mai puţine contraargumente, deoarece spectatorii procesează acest tip de
reclamă ca amuzament;
 sunt mai agreate, iar studiile spun că reclamele agreate au o probabilitate mai
mare de a deveni eficiente.

Operaționalizarea conceptelor
În octombrie 2016, o importantă bancă de investiţii din America „Piper Jaffray” , alături de o
firmă de management MINNEAPOLIS BUSINESS WIRE, au publicat rezultatele studiului
“Taking Stock With Teens”, care atrage atenţia asupra tendinţelor în rândul tinerilor în anul
2016. Astfel au fost intervievaţi 10 mii de tineri, cu vârsta medie de 16 ani din 46 de state din
SUA.
Aducem în discuţie acest studiu, deoarece conţine date importante cu privire la consumul de
conţinut video pe diverse canale. De asemenea, istoria ne-a demonstrat că multe din trendurile
americane vor fi adoptate peste câţiva ani şi în România.
Un alt motiv pentru care considerăm rezultatele acestui studiu relevante este faptul că acesta
reprezintă prima cercetare ştiinţifică care subliniază că în rândul tinerilor consumul de video pe
Youtube surclasează consumul de conţinut televizat, ponderea fiind de 26% la 25%.  
Conform Media Fact Book 201623, în România consumul de video în mediul online este
una dintre activităţile populare în rândul utilizatorilor, înregistrând o creştere de 7,7% în 2016,
ajungând astfel la 71% în comparaţie cu 66% în 2014.
Apariţia Internetului a făcut ca publicitatea să se extindă şi în mediul virtual, dar se pare
că felul agresiv în care aceasta apare în online a determinat utilizatorii să apeleze la softuri
speciale care să îi scape de pop-up-uri şi anunţuri publicitare. IAB România 24 a realizat un studiu
privind situaţia ad blocking-ului la noi în ţară, în care se arată că în Europa 35% din utilizatorii
de Internet au instalate softuri de blocare a anunţurilor publicitare, pe când în România doar
23
Media Fact Book 2016, un raport anual realizat de Initiative Media S.A Bucureşti, p. 47.
24
Interactive Advertising Bureau România  este o asociaţie ce susţine, protejează si promovează
dezvoltarea industriei de publicitate online din Romania .

11
13,9%. Cei mai mulţi dintre respondenţi (85%) consideră că un asemenea tip de publicitate este
deranjantă şi enervantă. Alte motive pentru care utilizatorii români aleg să apeleze la ad block
sunt: pentru a optimiza încărcarea paginilor web, pentru o mai bună navigare pe Internet, pentru
protecţia copiilor etc. (fig. 1).

Fig.1
Astfel videobloggingul poate oferi posibilitatea companiilor, antreprenorilor,
publicitarilor de a crea/posta conținut publicitar în mediul online fără a concura cu softurile de ad
blocking.
Un alt studiu care ne-a ajutat să obținem detalii despre blogosfera românească este
proiectul „topvloguri.ro” inițiat de Screen Native. Nu doar că acest studiu ne arată care sunt cele
mai populare vloguri din România, ci prin acesta se dorește și descoperirea noului tip de
publicitate care se poate face prin intermediul lor. Astfel, ei consideră vloggingul „un canal
adoptat masiv de către copii și tineri încă de acum cinci ani ajunge într-un final în atenția unei
mase mai mari de oameni dispuși să investească timp și bani aici și, poate cel mai important, în
atenția brandurilor.” În descrierea proiectului se menționează faptul că vloggingul și Youtube-ul
sunt spații ieftine de promovare și se ajunge mai ușor la publicul țintă prin intermediul
vloggerilor de care acesta este atașat.
Un  articol asemănător de pe entrepreneur.com postat în 2015 vorbește despre puterea pe
care o au video bloggerii folosind drept exemplu o firma de pantofi, „Shoes of Prey”, care a
decis să își facă publicitate cu ajutorul unei video blogger-ițe numită Fowler. În mai puțin de
două săptămâni videoul a primit 450.000 de vizualizări, mii de comentarii, iar website-ul firmei a
primit mai mult de jumatate de milion de vizualizări și vânzările online s-au triplat permanent.
Acesta este un exemplu elocvent care ilustrează influența pe care o au video bloggerii asupra
publicului lor. Bineînțeles, există șansa ca o mare parte din vizualizările de pe site să fie făcute

12
de adolescenți sub 16 care nu au venit atât de mare încât să poată cumpăra marfa dorită, dar
simplu fapt că numărul vizitatorilor site-ului a crescut în urma publicității de pe Youtube este un
fapt care încurajează brandurile să își facă promovare cu ajutorul video bloggerilor.
Pentru a susține popularitatea generală în creștere a Youtube-ului am apelat la un studiu
realizat în 2014 de emarketer.com care spune că 81,9% din adolescenți, 14-17 ani, 77,6% din
utilizatorii cu vârsta între 18 și 34 de ani, iar 54,2% dintre cei cu vârsta între 35 -54 utilizează
măcar o dată pe săptămână acest canal. Chiar dacă analiza a fost realizată pentru tinerii din SUA,
este relevantă pentru că arată cât de mare este prezența pe online și cât de mari pot fi
posibilitățile de marketing.
Un alt studiu realizat în 2014 de emarketer.com spune că 81,9% din adolescenți, 14-17
ani, 77,6% din utilizatorii cu vârsta între 18 și 34 de ani, iar 54,2% dintre cei cu vârsta între 35
-54 utilizează măcar o dată pe săptămână Youtube-ul. Acesta a fost realizat pentru tinerii din
SUA, dar este relevant pentru că arată cât de mare este prezența pe acest canal online și cât de
mari pot fi posibilitățile de marketing.
Pe site-ul revistei americane Variety există un studiu realizat în 2014 care arată că video
blogerii sunt mai popualri decât vedetele de cinema. Un număr de 1.500 de adolescenți cu vârsta
între 13 și 17 ani și-au exprimat preferințele și, de cele mai multe ori, vedetele pierd teren în fața
vloggerilor. De exemplu, actorul Leonardo Di Caprio a ieșit cu scorul de 8 puncte în timp ce
vloggerul Michelle Phan a avut un scor de 39 de puncte, iar cântăreața Katy Perry a obținut un
scor de 70 de puncte, în timp ce vloggerii cunoscuți sub  numele de Smosh au avut 93 de puncte.
O explicație pentru popularitatea creatorilor de conținut este faptul că aceștia sunt mai aproape
de public și pot interacționa cu el prin comentarii, like-uri și concursuri. Tinerii vloggeri își
crează întregul material spunând o poveste atragătoare și ușor de digerat de mai toate tipurile de
public, folosesc un limbaj colocvial drept pentru care se pliază mai ușor pe un public tânăr.

Metodologie
În ceea ce priveşte metodologia folosită, aceasta are în vedere aplicarea a trei metode de
cercetare ştiinţifică: analiza de conţinut, metoda interviului şi cea a anchetei sociale. Fiecare
instrument al celor trei metode au contribuit la transformarea conceptelor în indicatori şi indici

13
cuantificabili, astfel încât să înţelegem fenomenul discutat şi să găsim răspunsuri valide la
întrebările de cercetare enunţate anterior.
Pe de altă parte, am folosit cele trei metode pentru a putea genera atât date calitative
(obţinute în urma aplicării interviurilor), cât şi cantitative (date obţinute în urma analizei de
conţinut şi a anchetei sociale). Specialiştii consideră necesar ca în design-ul unei cercetări
ştiinţifice să figureze mai mult de o metodă de cercetare, acest proecedeu se numeşte triangulaţia
metodologică. Termenul a fost introdus în cercetarea calitativă pentru prima dată de Norman K.
Denzin. Acest autor consideră că triangularea multiplă reduce foarte mult bias-urile (erorile)
cercetării, generate de utilizarea unei singură modalităţi de colectare, analiză şi interpretare a
datelor.25

Analiza de conținut
Analiza de conţinut constă în descompunerea ansamblului unui discurs în elemente
simple şi cuantificarea lor cu scopul clasificării, măsurării sau ierarhizării acestora. Tehnica se
referă la analiza cantitativă a documentelor, urmărindu-se evidenţierea unor teme, tendinţe,
atitudini, valori, pattern-uri având ca mecanism convertirea unui material simbolic calitativ în
unul cantitativ. Prin urmare, așa cum susține și Lawrence Neuman în „Basics of Social
Research”, analiza de conținut este „o tehnică de adunare a datelor și de analiză de conținut a
textului. Conținutul se referă la la cuvinte, imagini, simboluri, idei, teme sau mesaje care pot fi
comunicate”26.
În general, când se vorbeşte despre analiza de conţinut, se înţelege analiza tematică. Dar
aceasta nu este decât una din multele forme de analize care sunt inventariate la această dată.
Analiza tematică este cea mai veche formă a analizei de conţinut.
Tehnica constă într-un decupaj transversal al corpusului discursiv. Unitatea de decupaj
este tema, care reprezintă un fragment de discurs. Fiecare temă este definită printr-o grilă de
analiză a discursurilor, elaborată empiric, iar modul de decupaj rămâne acelaşi de la un interviu
la altul.
În „Qualitative research methods in PR and Marketing Communications”, Daymon și
Holloway îl citează pe Lindlof care susține că: „pentru prea mult timp în istoria bursei de
comunicare ne-am concentrat asupra la ceea ce transmit mesajele sau efectele pe care le au, fără
25
Denzin, Norman K., “The Research Act: A Theoretical Introduction to Sociological Research Methods” ediţia a III-a,
editura Prentice Hall, 1989.
26
Lawrence, Neuman, „Basics of Social Research, Qualitative and Quantitative Aproaches”, Pearson, 2012, p.227.

14
a examina ce sunt de fapt mesajele sau cum modul de articulare al acestora creează realitățile
sociale pentru vorbitori și segmente de public” 27. De asemea, autorii au adăugat teoriei lui
Lindlof ideea că și contextul este la fel de important în transmiterea mesajului: „și contextul în
care acele mesaje și înțelesuri sunt create au fost de asemnea ignorate”28.
Pentru a aplica această metodă am folosit instrumentul analizei de conţinut: grila de
conţinut (Anexa 3). Astfel am analizat câte 4 filmuleţe pentru fiecare vlogger, câte două pentru
fiecare dintre cele două luni ale perioadei de analiză. Cel mai important criteriu de selecţie a fost
numărul mare de vizualizări per filmuleţ, iar fiecare dintre cele 16 vloguri a fost trecut printr-o
grilă de analiză.

Metoda anchetei sociologice

Printre obiectivele acestui studiu se regăseşte şi ideea de a vedea care sunt efectele
plasării de produse în video blogging asupra publicului. Pentru a obține un răspuns, am optat
pentru metoda anchetei sociologice pentru că, așa cum afirmă și Chelcea în „Inițiere în
cercetarea sociologică”, această metodă „are ca scop nu numai cunoașterea aspectelor subiective
(opinii, atitudini, aspiraţii, interese etc.), dar și a celor obiective [...] și nerecurgerea obligatorie la
eșantionare”.29 Astfel, pentru culegerea datelor subiective și obiective, am folosit folosit ca
instrument chestionarul (Anexa 4).
Chestionarul conține atât întrebări închise, cât și deschise în speranța că vom putea aduna
mai ușor date statistice, dar în același timp vom reuși să abordăm și personalitatea individului.
„Dacă este adevărat cã întrebările închise oferă un cadru de referință util pentru reflecția
persoanelor intervievate, tot atât de adevărat este și faptul că întrebările deschise dau posibilitatea
exprimării adevăratelor probleme care îi îngrijoreazã pe respondenți, permit relevarea
justificărilor subiective de profunzime”.30 Folosind chestionarul care conține întrebări deschise și
închise nu vom afla doar despre fiecare individ în parte, ci vom afla și părerea generală a
respondenților despre video bloguri și cum privesc aceștia plasarea de produse prin intermediul
lor. „În acest fel, este posibil de a afla cât de mulți oameni folosesc un serviciu și ceea ce ei cred
despre acest serviciu pe aceeași formă”.31 În acest sens am utilizat scara Likert pentru a măsura
atitudinea publicului față de reclamele din video bloguri (vezi întrebarea numărul 6).
27
Christine, Daymon, Hoolway, Immy, „Qualitative research methods in PR and Marketing Communications”,
Routlege, 2002, p.22.
28
Idem, p. 12.
29
Septimiu, Chelcea, Inițiere în cercetarea sociologică, Ed. Comunicare.ro, 2004, p.90.
30
Idem, p.114.

15
 Am optat ca acest chestionar să fie trimis prin e-mail pentru că printre avantajele acestuia
se numără rapiditatea, costul scăzut și faptul că se pliază pe tema abordată, adică totul se
întâmplă în online. Mai mult decât atât, „există mai puține șanse pentru erori de introducere a
datelor, mai puține șanse de a greși a respondentului atunci când răspunde sau când transferați
răspunsuri la o bază de date.” 32 Dezavantajele acestui tip de chestionar este că nu putem observa
reacțiile oamenilor atunci când răspund la întrebări, iar momentul și perioada în care
completează depind de dispoziția și timpul fiecărui individ în parte.
În realizarea chestionarului am folosit propoziții scurte pentru a evita să pierdem sau să
plictisim respondentul, pentru că, așa cum menționează David Colton și Robert W. Covert în
„Designing and constructing instrument for social research and evaluation”, „problemele apar
atunci când un element conține prea multe informații pentru un respondent pentru ca acesta să
accepte și în cele din urmă să înțeleagă elementul respectiv”. 33 De asemenea, nu am utilizat nici
termeni dificil de abordat, ci am folosit un limbaj simplu, pe înțelesul tuturor.
În ceea ce priveşte eşantionarea folosită în studiul de faţă, menţionăm că am optat pentru
eşantionarea de convenienţă. Respondenţii au fost aleşi la întâmplare, nu am ţinut cont de gen,
mediu de provenienţă sau nivel de studiu, însă am luat în considerare încadrarea subiecţilor în
vârsta cuprinsă între 12-30 de ani. Pe lângă acest procedeu am folosit şi metoda selecţiei în lanţ
sau a bulgărelui de zăpadă, ce a constat în distribuirea chestionarului de către respondenţi altor
persoane care fac parte din grupul-ţinta al cercetării.
Având în vedere că am utilizat un eşation non-probabilist, trebuie să menţionăm că
rezultatele acestui studiu pot fi reprezentative doar pentru numărul de persoane chestionate, însă
nu vor fi reprezentative pentru tot publicul tânăr, consumator de Internet. Vrem să credem că
cercetarea noastră exploratorie va servi drept punct de plecare pentru alte studii descriptive ce
vor implica eşamtioane stabilite probabilistic.

Metoda Interviului
Interviul reprezintă una dintre cele mai frecvent utilizate metode de cercetare, aplicată
atât în ştiinţele sociale, ştiinţele socioumane, cât şi în desfăşurarea diverselor activităţi
profesionale. Tehnica interviului permite înţelegerea profundă şi nuanţată a fiinţei umane şi a
31
Chaterine,Dawson, „A practical guide to research methods. A user-friendly manual for mastering research
techniques and projects”, Ediția a III-a, How to books-www.howtobooks.co.uk , 2007, p.40.
32
David, Colton, Robert, Covert, „Designing and constructing instrument for social research and evaluation”, Ed.
Jhon Wiley and Sons, 2007, p. 347.
33
Idem, p. 288.

16
relaţiilor ei cu lumea34.  Chiar dacă este considerată de unii cercetători o metodă simplă care nu
presupune abilităţi speciale, totuşi a planifica şi conduce interviuri, a analiza conţinuturi şi a
conferi semnificaţie lor este o sarcină complexă ce implică o muncă intensă. De aceea a pune
întrebări şi a obţine răspunsuri este o sarcină mult mai dificilă decât pare la prima vedere. Într-o
formulare succintă, interviul poate fi definit ca „arta de a pune întrebări şi de a asculta.”35
Am optat pentru această metodă din două motive. Pe de o parte a fost interesul pentru
semnificaţiile subiective conferite de intervievaţi (în cazul nostru: vloggerii) problemei
investigate. Iar un alt motiv a fost să avem o explorare nuanţată a problemei investigate,  dincolo
de dimensiunea datelor cantitative.
Există o varietate mare de interviuri. În cercetarea noastră am apelat la interviul
structurat, cu întrebări directe şi deschise pentru a putea afla care este părerea vloggerilor faţă de
diverse teme. Ghidul de interviu a conţinut trei teme generale: atitudinea faţă de videoblogging,
părerea despre publicul lor şi publicitatea în blogurile video. Întrebările au reprezentat de fapt
relansări ale temelor şi ideilor din chestionar. Acesta a fost trimis prin e-mail celor trei vloggeri.
Interviul trebuie să ne ajute să înţelegem fenomenul plasării de produs în video blogging
aruncând o privire în  interiorul bucătăriei creatorilor de conţinut video în online (Anexa 5).

Studiu Pilot
În urma analizei de conţinut am observat care este felul în care vloggerii îşi construiesc
subiectele, care sunt modalităţile prin care atrag publicul şi cum integrează conţinutului
publicitatea.
Am observat că unele dintre cele mai importante „cârlige” pentru public sunt titlurile
filmuleţelor. Un adevăr general valabil pentru titlurile video blogurilor este că acestea conțin o
comunicare atitudinală, plină de empatii, seductivă și incitantă. Conform autorului Stelian
Dumistrăcel modalitatea formulării acestora „este enunțul asertiv (exclamativ, interogativ),
parafraza, registrul comunicării este familiar (ludic), iar resursele exprimării constau în
interferarea tehnicii libere a vorbirii cu enunțurile aparținând discursului repetat”.36

34
G., McCracken,(1990), The Long Interview. Sage, Newburry Park, CA.
35
A., Fontana, J., Frey, (1994). Interviwing, the Art of Sciences. In N. Denzin şi Y. Lincoln (Eds.), Handbook of
Qualitative Research, 361-376, Sage, London.

36
Stelian,Dumistrăcel, Limbajul jurnalism românesc din perspectiva stilurilor funcționale, Editura Institutul
European, 2006, p.122.

17
 Mikey Haş începe fiecare DOZĂ cu un intro, venit de la fani/subscrieberi, cu text fix:
“Salutare internaţiune. E vineri şi voi vă luați DOZA de HAŞ”. Aceasta este una din metodele
prin care vloggerul comunică cu abonaţii săi. O altă modalitate prin care menţine legătura cu
subscriber-ii săi este faptul că de fiecare dată încheie filmulețul adresându-le o întrebare, iar în
vlogul următor citeşte câteva răspunsuri acordate.
Vloggerul face un altfel de publicitate, el nu anunţă direct produsul, dar încearcă să facă o
poveste în jurul acestuia, de cele mai multe ori face o glumă în care introduce şi publicitatea.
O altă modalitate este de a organiza sau anunţa concursuri ale unor firme (KFC, Sprite), de
obicei anunţă în vlog ce trebuie să facă utilizatorul şi lasă link-ul concursului în descrierea
vlogului.
O altă modalitate de promovare pe care a descoperit-o Mihai Holdoș este să lase
„producătorii” să își facă singuri reclamă. Astfel, Mikey a invitat trupa Morandi pentru a
prezenta Doza, iar aceștia în schimb, la final, menționează faptul că au lansat o nouă piesă
intitulată „Keep you safe”.
Ilie’s vlogs filmează majoritatea vlogurilor în casă sau în drum spre locurile de unde își
face cumpărăturile. Fiindcă tipul vlogului este daily vlog, de multe ori apar în filmări familia,
animalele de companie, prietenii, dar și o mulțime de produse pe care el le folosește pentru care
face reclamă inconștient. Cele mai promovate produse și branduri pe canalul lui Ilie sunt Coca-
Cola, Iphone, pizza, Lays, skateboards și brandul Bucuria. O mare parte dintre video-uri încep cu
masa băiatului care de multe ori include o reclamă, cu treburile pe care le are de îndeplinit, dar și
cu dorințele lui. Astfel putem spune că vloggerul apelează la persuasiunea clandestină în ceea c
priveşte integrarea publicităţii în conţinutul său video.
De asemenea, pentru a atrage publicul, tânărul folosește pentru vloguri titluri de tip
tabloid, scurte, frapante, cu o multitudine de semne ale exclamării de exemplu „Provocări
nebune!!!”, „Am tras primul fum din țigară!!”, „Am spălat pisica în mașina de spălat!!!”, „Chiar
a băut asta!!!” etc. Însă de multe ori titlurile nu sunt reprezentative pentru conținutul vlogului,
acestea fiind exagerate sau se întâmplă exact contrariul în video.
EDA-Adelina Pestrițu, spre deosebire de Ilie și de Mikey, a început video blogul din
2015. Atunci filma vlogul în fiecare luni de la ora 20:00, însă cu timpul a început să posteze mai
rar. Felul ei de „product placement” este unul cât de poate de simplu și de direct: așază produsul
pentru care face reclamă pe o masă și vorbește despre beneficiile acestuia. Apoi, spre finalul

18
vlogului, își îndeamnă urmăritorii să își facă poze cu acele produse cumpărate și să le spună
părerea lor, sau să ceară sfaturi de la ea. Acesta este una dintre metodele de a ține publicul
aproape, dar și de a demonstra eficacitatea reclamei prin intermediul vlogului.
În urma analizei de conţinut putem spune că plasarea și promovarea de produse în
conținutul video blogerilor se realizează prin două modalităţi: directă şi indirectă. Comunicarea
publicitară directă are loc prin anunţuri la obiect ale vloggerilor despre anumite produse,
evenimente sau concursuri organizate de anumite firme/branduri.
Pe de altă parte, publicitatea este integrată conţinutului video sub formă de reclame mini-
drame/scenete, ce au ca protagonist produsul promovat şi reclame umoristice, ce sunt mai
atractive pentru publicul ţintă.
În urma analizei datelor cantitative, obţinute cu ajutorul chestionarului, am reuşit să
vedem cum este perceput fenomenul de video blogging, dar şi publicitatea integrată conţinutului
video online.
Trebuie să menţionăm că eşantionul de convenienţa a fost format din 55 de persoane, cu
vârsta cu prinsă între 12-30 de ani. Dintre aceştia 15% petrec navigând pe internet, în medie pe
zi, între 1-3 ore, 36% petrec între 3-5 ore, iar 49% mai mult de 5 ore.
Din timpul petrecut pe Internet, respondeţii realizează diverse tipuri de activităţi, folosind
dipozitive diferite. În figura 2 şi 3 vă prezentăm care sunt acele activităţi şi dipozitive:

Care sunt cele mai frecvente activităţi online pe care le realizați?

foarte rar rar adesea des foarte des
24
19 20
1615 17
12 1416 13 11 1514
12
16 16
1212
9 8 8 6 9 10 8 7
3 4 4 5 7 4
7 6 6

Fig. 2
ii ail re ri eo e ur
i
aţ iza şti ln
r m e-m
ial sc vid on um
fo iu oc te ut ri or
ă in vi c s Ci ţin ocu şif
ut r e n J at
Ca Se le
d
c co ch
ţe es n
Re ăr ii î
m aţ
Ur er
s
onv
C

19
 Cât de des realizați activitățile de mai sus pe diverse dispozitive?
foarte rar rar uneori des foarte des
29
21 23 21
Fig. 3 20
16 15 14
13 11
10 9
6 6 4 6 7 6 6 5 6 5 4 6
3

or et op et
ă on
ulat te
rn apt abl lef
lc n L T Te
Ca aI
tl
cta
e
con
r
izo
lev
Te

Respondenţii înţeleg prin video blog că „este content-ul realizat de un vlogger pe

anumite teme de interes public, cel mai des axat pe divertisment și postat pe un canal de
Youtube”, „Un blog in imagini video. Varianta mai interactiva, mai amuzanta a unui blog
propriu-zis”, „un fel de jurnal în care persoana preferă să vorbească în faţa unei camere video
decât să scrie” sau „Cred ca este un mod de exprimare,de a impartartasi lucruri cu ceilalti
oameni”.
În topul preferinţelor subiecţilor, la capitolul video bloguri urmărite constant, se află cele
de divertisment – 49%. Acest lucru justifică pozițiile de top ale vloggerilor Mikey Haș (19 dintre
respondeți consideră conținutul „Dozei de haș” foarte interesant), urmat fiind de Bromania (15
respondenți) și Ilie’s vlogs (7 respondenți).
Interactivitatea dintre public și vloggeri se manifestă în mare parte prin feedback (like,
comment, share) – 60%, prin accesarea link-urilor promovate de vloggeri – 20%, 14% dintre
internauții chestionați participă la concursuri, în timp ce doar 3% fac cumpărături online.
În ceea ce priveşte atitudinea respondenţilor faţă de publicitatea în video blogging,
aceasta este în mare parte una neutră (33%). Idee care explică și rata scăzută de participare în
rândul subiecţilor la concursuri – 16%, achiziţionarea de prouse promovate de vloggeri – 20% şi
participarea la evenimente promovate de vloggeri – 9%. Aceste cifre demonstrează că există o
oportunitate reală pentru branduri să apeleze la un mod inovativ de a face publicitate - asocierea
sau colaborarea cu vloggerii.

20
 În acest context este sugestivă opinia respondenţilor, care consideră că dacă are
reprezenta un brand ar apela la video blogeri pentru a le face reclamă (58%). Printre motivele
amintite de aceştia se numără „audiența mare, ambalaj interesant, costuri optime”, „Vloggerii
sunt formatori de opinie și pot promova mai ușor un produs”, „Public larg şi tânăr, cost minim,
profit şi pentru vlogger” sau „Pentru că au un număr de abonați la care sigur o să ajungă
reclama, pentru că vlogger-ul este credibil pentru cei care îl urmăresc și îi poate influența și
pentru că întodeauna pe lângă cei abonați la canalul de Youtube se vor mai uita și alți
consumatori de content.”
Trebuie să spunem că indiferent de migrarea în online a publicităţii, acest lucru nu a
însemnat scăderea gradului de scepticism al publicului faţă de publicitatea ascunsă sau foarte
directă, aşa cum se întâmplă în cazul video blogurilor de modă.

Despre datele rezultate în urma interviurilor nu putem vorbi, deoarece cei trei vloggeri
discutaţi nu au reuşit să răsundă în timp util, depăşind perioada de cercetare a subiectului. De
aceea credem că neaplicarea metodei interviului poate însemna ca studiul realizat să aibă o serie
de bias-uri, dar pe care le vom remedia de îndată ce vom reuşi să intrăm în posesia detelor
calitative.

Concluzii

Video bloggingul a demonstrat că publicitatea trebuie să evolueze concomitent cu

publicul, cu nevoile și dorințele acestuia, dar și cu mediile de comunicare de masă. Studiul pe
care l-am desfășurat ne-a ajutat să înțelegem că în România, chiar dacă product placementul în
video bloguri nu este la fel de dezvoltat ca în SUA, acesta este într-o continuă dezvoltare. În
urma chestionarului, analizei de conținut și a studiilor citate, am observat că șansele ca un mesaj
a unui brand să ajungă la public sunt mai mari în cazul vloggurilor de divertisment. În topul
preferințelor respondenților noștri se află producătorii de content în direcția entertainementului,
iar studiul realizat de Screen Native a demonstrat același lucru.
În ceea ce privește subiecții chestionați de noi, fiindcă am utilizat un eşation de
conveniență, non-probabilist, părerile acestora sunt reprezentative numai pentru respondenți, nu

21
și pentru întregul public tânăr consumator de Internet. Studiul a avut un număr redus de
respondenți (55) din care rezultă diferite erori, una dintre ele este dezirabilitatea socială. Faptul
că eu au fost nevoiți să răspundă la întrebările deschise a dus la dezirabilitatea socială definită de
Crowne şi Marlone ca fiind „nevoia subiecţilor de a obţine aprobarea prin acordarea de
răspunsuri într-o manieră acceptată şi potrivită din punct de vedere cultural”. 37 Atât numărul
scăzut de respondenți cât și dezirabilitatea socială reprezintă anumite limite ale lucrării noastre.
Cu toate acestea, datorită metodelor aplicate am reușit să răspundem la întrebările de
cercetare stabilite la începutul analizei. Folosind analiza de conținut am aflat care sunt
modalităţile prin care se realizează plasarea de produs în videoblogging și anume direct sau
indirect. În mod direct prin prezentarea avantajelor produsului în fața camerei, și indirect prin
reclame mini-drame, publicitatea de tip știre și publicitatea umoristică. Răspunsul la cea de-a
doua întrebare și anume care sunt efectele consumului de publicitate din videoblogging asupra
publicului ţintă l-am aflat prin metoda chestionarului. În urma analizei consistenţei interne a
chestionarului am realizat că, într-adevăr, product placementul în blogosfera românească este un
concept relativ nou, din chestionar a reieșit că oamenii sunt relativ neutri din acest punct de
vedere. Însă 60% au recunoscut că oferă feedback, iar 20% că dau clik pe linkurile specificate de
vloggeri. Însă nu am avut niciun respondent care să nu fi participat la concursurile sau
evenimentele promovate de vedetele lor din online.
În demersurile viitoare vrem să aflăm cât de mult va crește popularitatea video blogurilor
și în ce direcții se vor dezvolta acestea. Am dori ca pentru alte cercetări/ experimente aupra
vlogosferei să fie utilizat chestionarul nostru pentru a se demonstra validitatea acestuia. De
asenemea, dorim să explorăm dacă într-adevăr product placementul în video blogging este mai
eficient în influențare publicului decât alte medii de comunicare în masă.

37
Gravdal, L., Sandal, G.M. The two-factor model of social desirability: Relation to coping and defense, and
implications for health în Journal of Personality and Individual Differences, vol. 40, 2006, p. 1055.

22
Bibliografie
Alain, D’Astous and Chartier ,Francis, “A Study of Factors Affecting Consumer Evaluations and
Memory of Product Placements in Movies” Journal of Current Issues and Research in
Advertising, 22 (2), 31–40, 2010.

Băluţ Raluca, Consumatorul şi publicitatea, editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2013.

Bonnage Claude, Thomas Chantal, Don Juan sau Pavlov? Eseu despre comunicarea publicitară,
Editura Trei, Iaşi, 1999.

Bryant, Cottrell, Stephanie, Videoblogging for dummies, Wiley Publishing, Indiana, 2006.
Chelcea, Septimiu, „Inițiere în cercetarea sociologică”, Ed. Comunicare.ro, 2004.

23
Colton, David; Covert, Robert, Designing and constructing instrument for social research and
evaluation, Ed. Jhon Wiley and Sons, 2007.

Dawson, Chaterine, „A practical guide to research methods. A user-friendly manual for

mastering research techniques and projects”, Ediția a III-a, How to books-
www.howtobooks.co.uk , 2007.

Daymon, Christine; Hoolway, Immy, Qualitative research methods in PR and Marketing

Communications, Routlege, 2002.

Dâncu Vasile Sebastian, Comunicarea simbolică. Arhitectura discursului publicitar, Editura

Dacia, Cluj-Napoca, 1999.

Dumistrăcel, Stelian, Limbajul jurnalism românesc din perspectiva stilurilor funcționale, Editura
Institutul European, 2006.

Erwin, Ephron, “The Paradox of Product Placement”, Mediaweek ( June 2), 20, 2003.

Fontana A., Frey J, „Interviwing, the Art of Sciences” in N. Denzin şi Y. Lincoln (Eds.),
Handbook of Qualitative Research, 361-376, Sage, London, 1994.

Friedlaender Felix, Online –Medien als neues Instrument der Oeffentlichkeitsarbeit,

Westfaellischen Willhelms-Universitaet, Muenster, 1999.

Galician Mary-Lou, Handbook of Product Placement in the Mass Media, The Haworth Press Inc.
Birmighton, 2010.

Homer, Pamela Miles, Studiul “PRODUCT PLACEMENTS The Impact of Placement Type and
Repetition on Attitude”, Journal of Advertising, vol. 38, no. 3 (Fall 2009).

McCracken, G., The Long Interview. Sage, Newburry Park, CA, 1990.

24
Media Fact Book 2016, un raport anual realizat de Initiative Media S.A Bucureşti.
Momoc, Antonio, Comunicare 2.0. New media, participare şi populism, Editura Adenium, Iaşi,
2014.

Morris M. şi Organ C., „The Internet as Mass Medium”, Journal of Computer-Mediated

Communication, 1996.

Neuman , Lawrence, Basics of Social Research, Qualitative and Quantitative Aproaches,

Pearson, 2012.

Norman , Denzin K., The Research Act: A Theoretical Introduction to Sociological Research
Methods ediţia a III-a, editura Prentice Hall, 1989.

Popescu,C., Introducere în publicitate, editura Universitatea din Bucureşti, Bucureşti, 2005.

Sutherland M. , Sylvester, A. K., De la publicitate la consumator. Ce „merge”, ce „nu merge”
şi mai ales de ce, editura Polirom, Iaşi, 2008.

Tudor, Ana-Despina, Relaţile publice şi noile media, editura Vergiliu, Bucureşti, 2006.

Gravdal, L., Sandal, G.M. The two-factor model of social desirability: Relation to coping and
defense, and implications for health în Journal of Personality and Individual Differences, vol.
40, 2006.

Surse online

http://emarketingblog.nl/2014/12/product-placement-in-youtube-videos/
https://www.semrush.com/blog/product-placement-in-the-age-of-youtube-celebrities/
http://www.bbc.com/news/entertainment-arts-30207909
http://www.topvloguri.ro/top-general-100
http://www.internetworldstats.com/stats.htm
http://www.businessdictionary.com/definition/product-placement.html

25
Vloguri analizate

26
Anexa 1 Descrierea generală a vloggurilor
Nr. de
Data Nr.
Numele video Nr. de vizualizări pe Frecvența
Tipul vlogului înregistrării total de Durata
blogului abonați canalul de postării
pe Youtube clipuri
Youtube

Mikey Haș Doza de Haș Entertainement 2 martie 2011 1.102.292 154.040.146 454 vinerea 6-15 min

17 octombrie
Ilie Bivol Ilie’s vlogs Daily vlog 890.374 176. 194.029 357 zilnic 12-20 min
2014

Adelina EDA video

Fashion 9 aprilie 2015 112.563 8.357.315 61 luni 1.55-20 min
Pestrițu blog
Anexa 2 Internet World Stat
 Anexa 3 Grila de conţinut

1. Mikey Haş

absenţa unui invitatPrezenta sau

Produse promovate
Nr. de comment-uri
Nr. de vizualizări

Modalitatea de
În care parte a
vlogului apare
Nr. de like-uri
Titlul vlogului

Cuvinte cheie
publicitatea

pomovare
Nr. vlog

Spaţiul
Durata
Data

1. „M-am 29.09.2016 12:34 studio 308.413 12k 1K  Kaufland şi  1:24-1.34  Glumă despre o fată  “Aşa păţeşti
răzbunat min Billa  5:34-6:35 care este urcată când îţi faci
pe  KFC  8:40- într-un cărucior de cumpărăturile
Ghiduş” 11:26 cumpărături şi este la Kaufland, nu
împinsă pe o pantă mai bine mergi
în jos; la Billa?”
https://w  O scenă comică în  “Apropo dacă
ww.youtu KFC, în care vreţi să
be.com/w vloggerul vorbeşte câştigaţi unul
atch? stâlcit franceză din cele 12
v=m_gmb (fiind acuzat vouchere
Yj-LGk anterior că nu ştie zilnice cu un
să vorbeasc). După meniu dublu
care anunţă direct cheesy buster
modalitatea prin sau unul dintre
care se pot câştiga cele 3 fotolii
vouchere la KFC. + personalizate
link în descrierea cheessy la KFC”
vlogului.  Telefonul tesla
 Anunţă câştigătorii 9;
concursului Tesla:
 comment la Doză
2 “Televiziu 7.10.2016 13:13 studio 676.358 43K 7K  KFC  10:30-  Reanunţă concursul  Puteţi câştiga
nea atacă min 11:28 KFC+ reia scena unul din cele 12
vloggerii” comică din vouchere
restaurant zilnice cu un
https://w meniu dublu
ww.youtu cheesy buster
be.com/w sau unul dintre
atch? cele 3 fotolii
v=x6T21c personalizate
Oh13k&t=
239s
3 “A venit 3.11.2016 11:52 studio 334.084 28K 2K  Sprite Scenetă: fotografii Face
butonul min modificate pe social sceneta
de aur” media- mesajul de pe cu o
https://w doza sprite invitată
ww.youtu
be.com/w
atch?
v=aebwkD
n9IsY
4. Am un 10.nov 9:04 În 257.832 12.4 1.62 Concurentul 0:30 Mikey a propus ca cei Am un 10.nov
stalker 2016 studio 38 2 Mane de la care îl votează pe Mane stalker 2016
IUmor să ajungă în finala
https://w concursului Iumor,
ww.youtu acesta va purta un
be.com/w tricou cu „Doza de Haș”
atch? și mesajul celui mai
v=79sYqk9 votat comment de pe
T57w Facebook la postarea
respectivă.

-Mulțumește
sponsorilor de la

30
 petrecerea de 1 milion
de abonați.

-Realizează o mică
scenetă, iar pe masă, în
prim plan apare doza de
Sprite. În continuare
este filmat cum Mikey o
Jagermeister, 1:45 deschide și bea din ea.
Coca-Cola, - Imediat după scenetă
Vodka Absolut, menționează de
Tuborg concursul Sprite.

Sprite
5:58-
7:04

31
 Ilie’s vlogs

vlogului apareÎn care parte a

uriNr. de comment-
Nr. de vizualizări

Modalitatea de
Nr. de like-uri
Titlul vlogului

Cuvinte cheie
absenţa unui
Prezenta sau
promovate

pomovare
Produsele
Nr. vlog

Spaţiul
Durata

invitat
Data

1. Am tras primul 10 11:57 La Ilie în 581.217 44.954 4.777 4:18 -spune despre Pentru Iphone 7 spune Este prezent Pizza,
fum din nov. casă și în progamul de că deține o cameră foto și Roman, un Iphone,
țigară!!! 2016 curtea editat foarte bună, îl aruncă prieten care PISICI,
casei „Imovie”, pe jos pentru a este și el Program de
https://www. demonstra cât este de video editat
youtube.com / -reclamă la rezistent, blogger. videouri,
watch?v=_ 5:26 Iphone 7, țigară,
oRiA or8g Este afară ca să aprindă cameră
Pk&t=72s -reclamă la un foc de artificii, dar (foto)
6:56 Pizza Box, spune că îi este foame
și că a comandat „o
-a sosit pizza pizza foarte bună de la
8:40 comandată, Pizza Box”,

-Ipad mini, Apare ca reclamă

5:56 Iphone 6+, ascunsă în vlog, dar
există și linku-ul către
-Reuleaux DNA pagina respectivă în
200 țigară
10:30 electronică,
descrierea videoului

-Coca-Cola

11:19 "RHINOSHIEL
D CASE-
produse pentru
Iphone (husă,
folie protectoare

32
 etc)
2 OH NUUU!! AM 9 15:27 La Ilie 563.632 27.768 2.347 5:58 -Coca-Cola Acest produs nu se În acest vlog Skateboard,
CĂZUT PE UN oct. acasă, în Lime găsește în Republica apar alți prăjitură,
COPIL!! 2016 Boardshop, Moldova și a fost adus patru Coca Cola,
https://www. în din România. prieteni, unul
youtube.com / MallDova dintre ei care
watch?v la Mega Este magazinul unde îi oferă Cola
=4bOgtk JgP5A Trampolin lucrează unul dintre Lime și
&t=8s e și prin prietenii lui Ilie lucrează la
Chișinău 9:03 -Boardshop un magazin
În interiorul specializat de
magazinului este un skateboard
frigider cu emblema de numit
la „Redbull”, dar și alte „Boardshop”
afișe cu firme care , Iar cu
comercializează sau ceilalți se
produc materiale duce mai
specializate pentru apoi la Mega
9:20 -Redbull, DG, skating Trampoline.
Supra (care
produc Filmează cum se
încălțăminte distrează la
specializată) MegaTrampoline
etc

10:59 -Mega
Trampoline
3 Telefonul meu 21 20:29 La Ilie 555.338 31.752 2.631 2:00 -laptop Apple O parte din produse Apar mai Ceai,
e stricat!! oct. acasă, în sunt promovate mult de cinci Iphone 7,
(Iphone 7) 2016 Boardshop, 3:40 -gumă în inconștient, de exemplu persoane, iar microfon,
https:// pe stradă formă de se filmează singur în prin Skittles
www.youtube . în Chișinău Panda Air Ball timp ce merge prin casă intermediul
com/watch ? 6:13 -MallDova și în cadru apare familiei face
v=X1aZMq- - Suc de la MC laptopul, frigiderul etc. reclamă la

33
 qoBE 6:19 Donald bomboane
Spune că se duce la „Bucuria”, la
-Yeti blue MallDova să cumpere gumă de
microfon microfon despre care mestecat, la
7:79 vorbește mai apoi, iar la bomboane
- Orange Orange se duce pentru cu gust de
9:40 un produs care nu era Coca Cola.
- Boardshop de vânzare, dar se alege
10:38
cu niște pliante și
- Skittles reviste.
15:53

4 Cum poate să 24 11:41 Acasă la 638.107 21.550 1.861 00:03- -Bucuria - Își pregătește micul Apare fratele I-phone 7,
bea asta??! no. Ilie, 00:27 -Brownie dejun în timp ce și sora mai Bucuria,
https://www 2016 MallDova cookies prezintă dulciurile pe mică. biscuiți,
.youtube.com/ -H&M care le are în sertarele
watch?v= din dulapul de la
dLwCl8uzX08 bucătărie.

-Iphone 7 -Promovează Magazinul

Apple spunând că
pentru problemele
telefonului îl poate
schimba oricând.

34
 EDA video blog

absenţa unui
Prezenta sau
Nr. de comment-
Nr. de vizualizări

Modalitatea de
În care parte a
vlogului apare
Nr. de like-uri
Titlul vlogului

Cuvinte cheie
publicitatea
promovate

pomovare
Produse
Nr. vlog

Spaţiul
Durata
Data

uri

invitat
1. Secretul meu de 10 oct. 13:08 Spațiu 179.852 816 168 Apă 4:03 O prezintă monolog Apă
frumusețe și 2016 închis, cu micelară apa micelară micelară
îngrijire un perete dela ca fiind un Garnier, ten
în spate Garnier produs curat, make
https://www minune, up,
.youtube.com / prim plan pe prospețime,
watch?v=4H sticlă, iar în
LiHHySKSI& timp ce
t=652s prezintă în
continuare,
în partea
stângă a
vloguluieste
o imagine
statică cu
apa
micelară.
Apoi arată
trei sticle
una lângă
alta spunând
că de obicei
îi place să își
facă
„provizii”
când

35
 produsele
sunt bune.
9:03 -precizează
că rujul s-ar
duce foarte
greu dacă nu
ar folosi apa
micelară de
la Garnier.
2 Intimissimi 7 noi. 12:03 Magazinul 26.619 292 50 Lenjerie 1:40 - prim plan Monolog Swarovski,
shoping session 2016 Intimissimi initimă cu sutienele Intimissimi,
după care sutien,
https:// Adelina dantelă,
www.youtube. spune când catifea
com/watch ? și cu ce pot fi
v=51-ljid7KZM purtate.
-În partea
stângă a
vlogului
apare pe
toată durata
acestuia
sigla
brandului.
8:41 -propune
vizitatorilor
să îi trimită
poze cu ei la
shoping la
Intimissimi și
cu produsele
cumpărate
de acolo
pentru ca ea

36
 să le spună
cu ce ar
putea să le
asorteze.
3 Șampon uscat 30 oct. 6:37 Acasă la 143.938 226 2.152 Șampon Pe toată -Pe tot Șampon
2016 Adelina uscat durata parcursul uscat
https://www Pestrițu „Batiste” vlogului vlogului are „Batiste”,
.youtube.com / așezată la pe masă fresh,
watch?v=IWz- birou. cinci volum,
j7lAz6Q&t=156s flacoane de miros
șampon plăcut
uscat de la
Batiste și
vorbește
despre
beneficiile
lor.
4 Colecția mea de 8:32 În 191.095 2.313 212 -Elefant. Ro 5:19 -Spune că a Monolog Parfum,
parfumuri bucătăria profitat de aromă
Adelinei BlackFriday puternică,
https://www și și-a exclusivist,
.youtube.com / comandat o cadou
watch?v= carte de pe
RrHIBGtMp2E Elefant.ro și
un ondualtor
-Parfumuri, Pe toată de păr.
Tom Ford, durata
Shave, vlogului
Xerjoff, vorbește
Amber despre
wood, Club parfumuri
de nuit,
Channel,

37
Anexa 4 Chestionar: Plasarea de produs în video bloguri

Chestionarul pe care urmează să îl completați face parte dintr-un proiect academic de cercetare
dezvoltat de Departamentul de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Facultății de Ştiinţe
Politice, Administrative şi ale Comunicării, de la Universitatea „Babeş Bolyai” Cluj.
Acest chestionar își propune să identifice atitudinea utilizatorilor de internet faţă de publicitatea
în video blogging.
Avem încredere în răbdarea și sinceritatea dumneavoastră atunci când veți răspunde la aceste
întrebări. Chestionarul este anonim, dar dacă doriți să primiți rezultatele acestuia, vă rugăm să
menționați, la sfârșitul chestionarului, numele și adresa de e-mail unde vă putem trimite
rezultatele anchetei noastre. Vă mulțumim!

1. Cât timp petreceţi, în medie, pe zi navigând pe Internet?

o Niciuna
o Mai punţin de o oră
o Între 1-3 ore
o Între 3-5 ore
o Mai mult de 5 ore
2. Care sunt cele mai frecvente activităţi online pe care le faceţi? Aranjaţi-le în ordinea
frecvenţei de la 1-5, unde 1- activitatea realizată cel mai rar, 5- activitatea realizată
cel mai des.

Caut informaţii

Serviciu e-mail

Reţele de socializare

Citesc ştiri

Urmăresc conţinut
video

Jocuri online

Particip la conversaţii
în chat sau forumuri

3. Pe ce dispozitive obişnuiţi să realizaţi aceste activităţi?

38
 o Calculator
o Televizor conecatat la Internet
o Laptop
o Tabletă
o Telefon
4. Ce credeţi că înseamnă un video blog?

......................................................................................................................................................

5. Ce tip de video blog aţi urmări constant?

o De divertisment
o Daily vlog (jurnal video)
o De educaţie
o De gamming
o Altele:.................................................................................................
6. Ce video-blog/video bloguri urmăriți constant?

......................................................................................................................................................

7. Cât de interesant vi se pare conţinutul următoarelor video bloguri?

Foarte
Puţin Deloc Nu îl
interesan Intresant
interesant interesant cunosc
t

Doza de Haș

Tequila

Ilie’s vlogs

Codrin Bradea/
Satana

EDA video
blog

39
 BRomania

8. Cum se manifestă interactivitatea între dumneavoastră și vloggeri?

o Ofer feed-back (vizualizare, like, comment, share)
o Particip la concursuri
o Dau click pe link-urile amintite de vlogger
o Particip la discuţii pe grupuri şi forumuri despre vloggeri
o Cumpăr produse promovate de vloggeri

9. Participați la concursurile anunțate de video bloggeri?

o Da
o Nu

*cei care au răspuns Da trec la întrebarea 10, cei care au răspuns Nu trec la întrebarea 11.

10. La ce tipuri de concursuri aţi participat?

............................................................................................................................................................

11. Ați cumpărat anumite produse promovate de un vlogger?

o Da
o Nu

*cei care au răspuns Da trec la întrebarea 12, cei care au răspuns Nu trec la întrebarea 13.

12. Ce produse promovate de vloggeri ați cumpărat?

...........................................................................................................................................................

13. La ce evenimente promovate de vloggeri ați participat?

............................................................................................................................................................

14. Pe o scală de la 1 la 5 în ce măsură sunteți de acord cu publicitatea din video

blogging?

1       2       3       4      5

1- deloc 2- în mică măsură 3- în potrivită măsură 4- în mare măsură 5-   în foarte mare

măsură
15. Dacă aţi reprezenta un brand/produs aţi apela la un vlogger ca să vă facă publicitate
la produsul dvs.?

40
 o Da
o Nu

*cei care au răspuns Da trec la întrebarea 16, cei care au răspuns Nu trec la întrebarea 17.

16. Oferiţi 3 motive pentru care aţi apela la un vlogger ca să vă facă publicitate unui
produs.

............................................................................................................................................................

17. Care este vârsta dumneavoastră?

......................................................

18. Care este genul dumneavoastră?

o Masculin
o Feminin

41
Anexa 5 Ghidul de interviu

Întrebările la care urmează să răspundeţi fac parte dintr-un proiect academic de cercetare,
dezvoltat de Departamentul de Comunicare și Relații Publice din cadrul Facultății de Științe
Politice, Administrative şi ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș Bolyai” Cluj.

Interviul își propune să identifice atitudinea vloggerilor faţă de publicitatea în video blogging,
dar şi faţă de branduri şi public. Avem încredere în răbdarea și sinceritatea dumneavoastră
atunci când veți răspunde la aceste întrebări.

Acest interviu va fi folosit exclusiv în scopul cercetării şi nu va fi făcut public.

1. Consideraţi că vloggingul este o adaptare a conţinutului la noile media sau este un lucru nou
în sine?

2. Ce v-a determinat să faceţi videoblogging?

3. Care este publicul dumneavoastră?

4. Ce ştiţi despre publicul dumneavoastră?

5. De unde vin banii în videoblogging?

6. Credeţi că există o relaţie între imaginea de influencer şi asocierea cu unele branduri?

7. Ce îl recomandă pe un vlogger în faţa unor agenţii de publicitate sau branduri?

8. Este publicitatea/product placementul o necesitate în video blogging?

9. Cum trebuie să îşi construiască vloggerul conţinutul astfel încât să mulţumească publicul şi
agenţiile de publicitate deopotrivă?

10. Care sunt modalităţile prin care se face plasare de produs/publicitate în video blogging?

42