UNIVERSITATEA DE VEST ’’VASILE GOLDIS’’ ARAD

FACULTATATEA DE MEDICINA GENERALA, FARMACIE

SI MEDICINA DENTARA

SPECIALITATATEA: FARMACIE

ACIDUL FOLIC

STUDENT:

CLEJ RALUCA

FARMACIE AN 4

GRUPA 5
Cunoscut si sub numele de Vitamina B9, a fost extras din frunze de vegetale, spanac mai
precis - aceasta vitamina hidrosubila a grupului B este o veritabila sursa de energie de
dinamism. Vitamina B9 isi pierde proprietetile la caldura si in mediile acide sau alcaline.

Roluri si caracteristici

 Ajuta la formarea ADN-ului;

 Actioneaza ca un factor de crestere;

 Este indispensabil in formarea globulelor rosii deci, previne anemia;
 Favorizeaza echilibrul emotional, diminueaza durerea;
 Creste productia de lapte matern;
 Previne aparitia cancerului la plamani, colon, uter;
 Protejeaza organismul de bolile cardiovasculare si de accidentele vasculare
cerebrale;
 Protejeaza fatul de anomalii congenitale ce pot afecta creierul si coloana
vertebrala.

Anemia prin deficit de acid folic rezulta datorita unui nivel seric mai mic fata de cel
normal de acid folic in organismul uman. Organismul are nevoie de acid folic, una dintre
vitaminele B, pentru a produce globulele rosii ale sangelui. Organismul uman nu poate
produce suficient acid folic, astfel ca, dieta trebuie sa contina alimente bogate in acid
folic, cum ar fi citricele, legumele cu frunze verzi si cerealele fortificate.
Organismul este capabil sa depoziteze suficient acid folic pentru 2-6 luni. Cu toate
acestea, anemia apare in cateva saptamani de la reducerea depozitelor de acid folic.
Deficitul de acid folic la femeile care raman insarcinate poate determina nou-nascuti cu
greutate mica la nastere sau cu anomalii congenitale, in special la nivelul creierului si
coloanei vertebrale (defecte de tub neural). Deficitul de acid folic poate creste riscul
pentru alte boli, incluzand afectiunile cardiovasculare si tromboza venoasa.

Desi se gaseste in multe alimente, pot aparea carente mai ales la femeile insarcinate, la
persoanele care folosesc medicamente precum contraceptive orale, aspirina, barbiturice,
antibiotice, antiinflamatoare nesteroidiene (acidul folic nu este absorbit in intestin).

Cauzele anemiei prin deficit de acid folic includ:

- consumul insuficent de alimente bogate in acid folic
- necesitatea crescuta de acid folic, care poate aparea in graviditate sau in anumite boli,
cum ar fi boala cu hematii in secera
- malabsorbtia (absorbtia insuficienta) sau tulburari de depozitare a acidului folic.
Consumatorii cronici de bauturi alcoolice sau persoanele cu afectare renala severa care
necesita dializa, prezinta malabsorbtie de acid folic.
- consumul unor medicamente prescrise pentru alte afectiuni, cum ar fi acelea
administrate in cancer, artrita reumatoida si convulsii.

Simptome

Anemia prin deficit de acid folic in formele usoare este posibil sa nu produca nici un fel
de simptome. Pe masura ce anemia progreseaza, pot aparea urmatoarele simptome:
- slabiciunea
- oboseala
- ameteala
- amnezia
- iritabilitatea
- paloarea
- scaderea apetitului alimentar
- scaderea in greutate
- dificultati la concentrare.
Simptomele care pot aparea mai rar includ:
- diaree
- dureri abdominale
- dureri la nivelul limbii
- buze uscate si crapate, in special la comisurile bucale (colturile gurii)
- dispnee si scurtarea respiratiilor
- tahicardie (crestrea ritmului cardiac) sau aritimii (ritm cardiac neregulat)
- junghi toracic.

Investigatii

In cazul in care medicul specialist suspicioneaza o anemie prin deficit de acid folic,
acesta va pune o serie de intrebari in ceea ce priveste antecedentele medicale si va face un
examen fizic. Trebuie sa se discute despre:
- boli curente sau din trecut ale pacientului in cauza sau ale rudelor apropiate
- obiceiurile alimentare
- medicamentele pe care acesta le ia
- consumul de bauturi alcoolice si cantitatile consumate, precum si frecventa consumului.

De obicei, medicul specialist recomanda anumite analize sangvine. Aceste analize, facute
pentru determinarea nivelului scazut de acid folic si anemia determinata, includ:
- hemoleucograma (numaratoarea completa a tuturor celulelor sangvine) si frotiul
sangvin. Celule sangvine sunt analizate in ceea ce priveste forma, culoarea, numarul si
dimensiunile. Aceste caracteristici ajuta medicul in determinarea tipului de anemie, in
cazul in care aceasta exista. In cazul in care hematiile (globulele rosii) sunt de dimensiuni
mai mari fata de normal, ceea ce se numeste macrocitoza, medicul suspicioneaza
deficienta de acid folic.
- masurarea nivelurilor de acid folic (folat) si de vitamina B12, pentru distingerea intre
aceste 2 tipuri de anemie (prin deficit de vitamina B12 sau prin deficit de acid folic).
Tratament

Tratamentul anemiei prin deficit de acid folic se poate face prin cresterea ingestiei de acid
folic (folat). Administrarea zilnica de 1 mg de suplimente de acid folic, amelioreaza
anemia in decursul a 5-7 zile. Se recomanda continuarea suplimentarii cu acid folic pana
cand se ajunge la niveluri adecvate de acid folic, de obicei dupa o perioada intre 1
saptamana si 2 luni.
Odata ce anemia prin deficit de acid folic a fost vindecata, trebuie mentinute nivelurile
adecvate de acid folic, printr-o dieta bogata in acid folic, adaugand alimente cum ar fi
citrice si legume verzi si proaspete. Putini oameni care sufera de anumite boli cronice,
cum ar fi anemia hemolitica, hipertiroidism sau afectiuni hepatice, pot avea nevoie de
suplimentarea continua cu acid folic, pe toata durata vietii.

De retinut!

Inaintea inceperii tratamentului, medicul specialist va determina daca, cauza anemiei este
deficienta de acid folic sau vitamina B12.
Tratarea deficientei de acid folic la o persoana care are deficienta de vitamina B12, este
periculoasa. Deficienta de vitamina B12 determina, de-a lungul timpului, afectarea
sistemului nervos. O persoana tratata din greseala cu acid folic, se va simti initial mai
bine, deoarece multe dintre simptomele anemiei se amelioreaza.
Prin urmare, afectarea sistemului nervos determinata de deficienta de vitamina B12 poate
fi trecuta cu vederea, agravandu-se.
Anemia prin deficienta de acid folic poate fi vindecata sau prevenita printr-o dieta cu
alimente bogate in acid folic, incluzand citrice, legume verzi si proaspete si cereale
fortificate.

Indicatii
Anemie macrocitara nutritionala, anemie macrocitara de sarcina, sindrom megaloblastic
al copiilor mici.

Contraindicatii si reactii adverse

Folosit singur in anemia pernicioasa, provoaca raspuns hematopoietic, dar nu impiedica

fenomenele degenerative spinale (este obligatorie asocierea cu ciancobalamina);
utilizarea inadecvata poate intarzia stabilirea diagnosticului si instituirea tratamentului
corect in anemiile megaloblastice. Administrarea per os poate fi rareori urmata de
manifestari alergice care cedeaza la intreruprea tratamentului. Nu se administreaza la
persoanele peste 60 de ani, la care ar putea stimula evolutia unui eventual proces
neoplazic latent.

Interactiuni medicamentoase

Nu se asociaza cu sulfamide.
Recomandari

Cantitatile zilnice de acid folic recomandate

Cantitatile zilnice de acid folic recomandate sunt:

Copii:
- cu varste intre 0-6 luni - 0.06 mg acid folic
- cu varste intre 7-12 luni - 0.08 mg acid folic
- cu varste intre 1-3 ani - 0.15 mg acid folic
- cu varste intre 4-8 ani - 0.2 mg acid folic.
Barbati:
- cu varste intre 9-13 ani - 0.3 mg acid folic
- cu varste mai mari de 13 ani - 0.4 mg acid folic.
Femei:
- cu varste intre 9-13 ani - 0.3 mg acid folic
- cu varste mai mari de 13 ani - 0.4 mg acid folic.
Femei insarcinate (orice varsta) - 0.6 mg acid folic.
Femei care alapteaza (orice varsta) - 0.5 mg acid folic.

Alimente cu continut mare de acid folic

O portie de cereale fortificate (3/4 dintr-o cana) - 0.4 mg acid folic (folat)
85 grame de ficat - 0.2 mg acid folic
1/2 cana de avocado - 0.1 mg acid folic
3/4 cana de suc de portocale - 0.06 mg acid folic
4 fire de asparagus fiert - 0.1 mg acid folic
1/2 cana de spanac gatit - 0.1 mg acid folic
1 cana de spanac crud - 0.1 mg acid folic
1/2 cana de mazare verde - 0.1 mg acid folic
2 linguri de germeni de grau - 0.1 mg acid folic
1 portocala mica - 0.06 mg acid folic
1/2 cana de broccoli gatit - 0.1 mg acid folic
2 fire de broccoli (de 12.7 cm lungime) - 0.1 mg acid folic

Observatie:Prin gatirea vegetalelor acestea isi micsoreaza dimensiunile. O cana de

vegetale gatite cantareste mai mult decat o cana de vegetale crude, astfel ca, cantitatea de
acid folic va fi diferita.

Alte sfaturi despre alimentele cu continut de acid folic

Multe cereale si sortimente de paine sunt fortificate cu acid folic.

Mancati legume crude sau fierte usor. Prin gatire se poate distruge o parte din acidul folic
continut.
Consumati suc de portocale sau alte sucuri cu continut crescut in vitamina C. Vitamina C
creste cantitatea de acid folic pe care organismul uman o absoarbe din alimente.
Suplimentele vitaminice adesea contin acid folic.
Surse naturale de acid folic

Anumite mâncăruri conțin cantități mari de acid folic:

 zarzavaturi cu frunze: spanac, salată, asparagus, ridichi

 legume proaspete sau seci, precum fasolea, mazărea, lintea, broccoli
 cereale sau produse din cereale (pâine, făină, cereale de mic dejun)
 gălbenușul ouălelor
 drojdia
 semințele de floarea soarelui
 rinichii și ficatul

Cantități moderate sunt conținute în anumite fructe sau sucuri de fructe din:

 Alune, portocale, banana

Atentie!

 Marii consumatori de alcool risca sa piarda acidul folic din organism;

 In combinatie cu alte vitamine din complexul B acidul folic intareste sistemul

imunitar.

Suplimentele importante de vitamina B9, au un efect benefic pentru epiderma

depigmentata si inlatura stresul si anxietatea.

Patru dintre cele mai importante indicatii ale acidului folic:

1.Previne nașterea înainte de termen

Femeile care iau acid folic cu cel puțin un an înainte de a naște au cu 70 la sută mai multe
șanse să nască la termen. Oamenii de știință americani de la Universitatea din Texas spun
că, în ceea ce priveşte prevenirea nașterii premature, doza ideală de vitamina B9 este de
0,4 mg pe zi. Acidul folic are rolul de a preveni apariția infecțiilor și a problemelor de
respirație care însoțesc de obicei nașterea înainte de termen. Potrivit pediatrilor, acidul
folic este una dintre vitaminele indispensabile femeilor care intenționează să aibă un
copil. În plus, administrarea acidului folic trebuie să continue și în sarcină, deoarece
protejează fătul de anomalii, ce pot afecta creierul și coloana vertebrala.

2. Ţine la distanţă cancerul de col uterin

Administrarea zilnică de vitamina B9 previne și împiedică dezvoltarea diplaziei cervicale

(apariția de celule anormale la nivelul colului), o fază premergătoare cancerului de col
uterin. Potrivit oamenilor de știință americani de la Institutul de Cercetare a Cancerului,
femeile care folosesc frecvent pilule contraceptive ar trebui să ia suplimente cu acid folic
pentru a preveni apariția cancerului cervical. În astfel de cazuri, predispoziţia pentru acest
tip de cancer este dată de accelerarea ritmului de diviziune a celulelor.

3. Scade riscul bolilor de inimă

Acidul folic joacă un rol esenţial în alimentaţie, deoarece previne apariția bolilor
cardiovasculare și, implicit, a accidentului cerebral vascular (AVC). Oamenii de știință
londonezi de la Școala de Medicină „Queen Mary“ au observat că acidul folic reduce
nivelul de homocistină (aminoacid din sânge), recunoscută pentru efectul nociv asupra
inimii. „Acidul folic este o vitamină subevaluată, asta în condiţiile în care  previne
apariția unor maladii grave precum bolile de inimă și AVC-ul, care, anual, omoară
milioane de oameni în întrega lume”, spune medicul David Wald, autorul studiului.

4. Creşte performanţele intelectuale

Elevii care au nivel ridicat de acid folic (vitamina B9) în sânge au rezultate mai bune la
şcoală, potrivit oamenilor de ştiinţă suedezi de la Universitatea Orebro. Cercetătorii au
analizat nivelul acidului folic din sângele a 386 de elevi cu vârsta de 15 ani. Totodată, s-a
mai luat în calcul şi situaţia şcolară a elevilor până în acel moment. S-a observat că
voluntarii care aveau un nivel optim de vitamina B9 în sânge aveau şi notele cele mai
bune la şcoală. În cazul adolescenţilor, doza zilnică recomandată este de 300 md/zi.

Bibliografie:

1.www.wikipedia.org

2.www.ele.ro

3.www.sfatul medicului.ro