PROIECT DIDACTIC

Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri” Iaşi

Disciplina: Logică, argumentare și comunicare (1h/s)
Clasa: a IX-a B
An şcolar: 2019-2020
Profesor: Lungu Gabriela
Data: 25. 03. 2020
Unitatea de învăţare: Tipuri de argumentare
Subunitatea de învăţare: Tipuri de argumentare deductivă
Subiectul lecţiei: Silogismul
Tipul lecţiei: sistematizare a cunoştinţelor(lecție de recapitulare)

Competenţe specifice:
 1.4. Identificarea unor tipuri de argumentare formulate în limbaj natural sau formal
 2.4. Raportarea critică la argumentele altora şi susţinerea propriilor argumente în
contexte diferite
 3.3. Realizarea unor schimburi argumentate de opinii
 5.2. Utilizarea unor raţionamente adecvate în luarea deciziilor

Competenţe derivate:
 Definirea silogismului;
 Identificarea figurilor şi modurilor silogistice;
 Precizarea explicită a corespondenţei dintre termenii limbajului natural şi cei ai
limbajului formal/logic ai silogismului (S, P, M);
 Validarea silogismelor prin metoda diagramelor Venn;

Competenţe de transfer:
 Utilizarea unor exemple prezente în diferite situaţii de viaţă;
 Utilizarea lucrului în echipă pentru rezolvarea unor probleme care implică operaţii
logice;

Valori şi atitudini:
Disponibilitate şi interes pentru comunicare
Relaţionarea pozitivă cu ceilalţi

La sfârşitul activităţii didactice, elevul va fi capabil:

- să dovedească însuşirea cunoştinţelor de bază despre inferenţe deductive mediate cu
propoziţii categorice (utilizându-le corect în rezolvarea aplicaţiilor);
- să stabilească validitatea silogismelor folosind metoda diagramelor Venn;
- să coopereze cu ceilalţi elevi în rezolvarea unor probleme teoretice şi practice.

Curriculum suport:
 Albulescu, I., Albulescu, M., Predarea şi învăţarea disciplinelor socio-umane, Editura
Polirom, Iaşi, 2000
 Botezatu, P., Introducere în logică, Editura Polirom, Iaşi, 1997.
 Cazacu, M.,A., Logica fără profesor, Editura Humanitas, Bucureşti, 1998.
 Sălăvăstru, C., Modele argumentative în discursul educaţional, Editura Academiei
Române, Bucureşti, 1996.
 Ştefănescu, D. O., Logică şi argumentare. Caiet de evaluare, Editura Humanitas,
Bucureşti, 1999.
  Stoianovici, D, Dima, T, Logica generală, Editura Polirom, Iaşi, 1991.

Manualele alternative utilizate de profesor pentru pregătirea lecţiei:

 Doina Olga Ştefănescu, Sorin Costreie, Adrian Miroiu, Logică şi argumentare,
manual pentru clasa a IX-a, Editura Humanitas, Bucureşti, 2000.
 Teodor Dima, Logică şi argumentare, manual pentru clasa a IX-a, Editura
Institutul European, Iaşi, 2000.
Manualul utilizat de elevi:
 Elena Lupşa, Victor Bratu, Maria Dorina Stoica , Logică şi argumentare, manual
pentru clasa a IX-a, Editura Corvin, Deva, 2005;

Auxiliare curriculare / fişe:

 Fişe de lucru;
 Foi de flip-chart;
 Markere;

Metode şi procedee utilizate:

 Explicaţia;
 Conversaţia;
 Exerciţiul;
 Activităţi de grup: turul galeriei; gândiţi/lucraţi în perechi/ comunicaţi
 Activităţi în perechi;
 Exemplificarea.

Forme de organizare a elevilor: frontală, individuală, în perechi.

DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Conţinutul activităţii didactice

Momentele Metode Mijloace de
Activitatea
lecţiei Activitatea elevului didactice învăţare
profesorului
1. Captarea şi – organizarea – pregătirea pentru – exerciţiul
orientarea atenţiei colectivului de elevi; oră; organizatoric
– notarea absenţelor; – anunţarea elevilor frontal;
absenţi;
2. Informarea – anunţarea modului de -ascultă explicaţiile exerciţiul
asupra desfăşurare a orei – profesorului; organizatoric
obiectivelor aplicaţii la lecţia -se pregătesc pentru frontal;
„Silogismul”; activităţi;
3. Reactualizarea – reactualizarea - activitate în
elementelor şi cunoştinţelor legate de – completează spaţiile perechi:
capacităţilor silogism (printr-un rebus lipsă rezolvând sarcina gândiţi/lucraţi
învăţate pe care elevii îl vor propusă; în perechi/
completa lucrând în comunicaţi
perechi); – conversaţia de – fişe de
- verificarea soluţiilor repetare şi lucru
găsite; sistematizare;
- explicaţia;
4. Obţinerea - dirijarea elevilor pentru – lucrând în perechi - activitate în - fişe de
performanţelor a rezolva sarcinile (altele decât cele de la perechi; lucru;
primite; exerciţiul anterior –
elevii din dreapta – activitate în – material
- crearea unei atmosfere băncilor fără soţ echipă; auxiliar;
de cooperare între schimbând locul cu
membrii echipei, bazată colegul din spate) vor – analiza;
pe seriozitate, bun simţ, alcătui un silogism
implicare; valid cunoscând - explicaţia;
anumite date;
- asigurarea implicării -răspunsurile vor fi - conversaţia;
tuturor elevilor din scrise la tablă; -fişe de
grupă în rezolvarea - lucrând în grupe de lucru;
problemei; câte 4, elevii vor
determina schema de
– identificarea secven- inferenţă specifică gândiţi/lucraţi
ţelor de conţinut ce n-au fiecărui silogism, în perechi/
fost bine înţelese; precizând modul şi comunicaţi
figura şi apoi vor
- explicarea eventualelor verifica validitatea
întrebări puse de către silogismului prin
elevi; metoda diagramelor
Venn;
- aprecierea modului de - rezolvarea
lucru al elevilor; silogismului va fi
transcrisă pe o foaie de -turul galeriei
-încurajarea/ajutarea flip-chart şi va fi
echipelor care întâmpină prezentată colegilor la
dificultăţi în realizarea tablă;
sarcinilor de lucru; - verificarea
corectitudinii sarcinii
de lucru se realizează
de către elevii din
celelalte echipe; -conversaţia
– elevii analizează euristică;
fişele primite,
participă la discuţiile
din grup în funcţie de
cunoştinţele dobândite -dezbaterea;
anterior, răspund
solicitărilor formulate
rezolvând exerciţiile
propuse;
- interevaluare;
5. Realizarea – aprecierea elevilor şi - ascultă aprecierile
feed-back-ului notarea celor care s-au formulate;
remarcat prin răspunsuri
deosebite;
6. Intensificarea – alcătuirea unor – notarea temei în
procesului de argumente asemănătoare caiete;
retenţie prin celor analizate în clasă;
transfer

Activităţi:
I. Activitate în perechi:

A
1 S U B I E C T
2. P R E D I C A T
3 C O N C L U Z I E
4. M I N O R Ă
5. F I G U R I
6. M E D I U
P R E M I S E
E X T R E M I
B

Orizontal:
1. Termen minor care se găseşte în concluzie şi în premisa minoră.
2. Termen major care se găseşte în concluzie şi în premisa majoră.
3. Analiza oricărui silogism porneşte de la ....................
4. Premisă în care se găseşte subiectul logic.
5. Silogismele se împart în 4 clase după poziţia termenului mediu în premise, clase
numite ................... silogistice.
6. Termen comun ambelor premise şi care nu se regăseşte în concluzie (are funcţia
de a media raportul dintre subiect şi predicat).
7. Silogismul este tipul fundamental de argument deductiv mediat, alcătuit din trei
propoziţii categorice, din care două sunt ................, iar a treia este concluzia.
8. Termenii minor şi major sunt numiţi termeni ...................

Vertical:
Argument deductiv mediat în care din două premise (propoziţii categorice) care au
un termen comun (M) se deduce drept concluzie o propoziţie care uneşte ceilalţi doi
termeni, adică termenii necomuni din premisă (S, P).

II. Activitate în perechi - se schimbă locul colegului de bancă cu cel din banca din
spate:
1. Determinaţi schema de inferenţă specifică silogismului alcătuit din următoarele
propoziţii:
a) premisa majoră este propoziţie universal afirmativă
b) premisa minoră este propoziţie universal negativă
c) concluzia este propoziţie particular negativă
d) silogismul este în figura a II a.

2. Determinaţi schema de inferenţă specifică silogismului alcătuit din următoarele

propoziţii:
a) premisa ce conţine subiectul este particular negativă
b) premisa ce conţine predicatul este universal afirmativă
c) concluzia este particular negativă
d) silogismul este în figura a III a.

3. Determinaţi schema de inferenţă specifică silogismului alcătuit din următoarele

propoziţii:
a) toate propoziţiile sunt universal afirmative
b) termenul mediu stă în locul subiectului în premisa majoră şi în locul predicatului în
premisa minoră.

III. Activităţi în echipe:

Echipa nr.1
Fie următorul silogism:
„Se poate spune cu certitudine că toate plantele verzi se hrănesc prin fotosinteză
şi că toate ferigele sunt plante verzi; prin urmare toate ferigele se hrănesc prin
fotosinteză.”
Cerinţe:
a) arătaţi care e premisa majoră, premisa minoră şi concluzia;
b) construiţi schema logică a silogismului, precizând figura căruia îi aparţine;
c) precizaţi explicit corespondenţa dintre termenii limbajului natural şi cei ai
limbajului formal/logic ai silogismului ( S, P, M );
d) verificaţi validitatea acestui silogism prin diagramele Venn.

Echipa nr. 2
Fie următorul silogism:
„Se poate spune cu certitudine că niciun hoţ nu este om virtuos deoarece toţi
oamenii virtuoşi sunt cinstiţi şi niciun hoţ nu este cinstit.”
Cerinţe:
a) arătaţi care e premisa majoră, premisa minoră şi concluzia;
b) construiţi schema logică a silogismului, precizând figura căruia îi aparţine;
c) precizaţi explicit corespondenţa dintre termenii limbajului natural şi cei ai
limbajului formal/logic ai silogismului ( S, P, M );
d) verificaţi validitatea acestui silogism prin diagramele Venn.

Echipa nr. 3
Fie următorul silogism:
„Este ştiut faptul că toţi parlamentarii sunt oameni politici şi că niciun om
politic nu este preşcolar. Înseamnă că niciun preşcolar nu este parlamentar.”
Cerinţe:
a) arătaţi care e premisa majoră, premisa minoră şi concluzia;
b) construiţi schema logică a silogismului, precizând şi figura căruia îi aparţine;
c) precizaţi explicit corespondenţa dintre termenii limbajului natural şi cei ai
limbajului formal/logic ai silogismului ( S, P, M );
d) verificaţi validitatea acestui silogism prin diagramele Venn.

Echipa nr. 4
Se dă următorul silogism:
Niciun manual de logică nu este o carte inutilă.
Unele cărţi din bibliotecă sunt cărţi inutile.
Unele cărţi din bibliotecă nu sunt manuale de logică.
Cerinţe:
a) În silogismul de mai sus, termenii sunt:
1) manual de logică – termen mediu, carte inutilă – termen minor, cărţi din
bibliotecă – termen major;
2) manual de logică – termen major, carte inutilă – termen mediu, cărţi din
bibliotecă – termen minor;
3) manual de logică – termen minor, carte inutilă – termen mediu, cărţi din
bibliotecă – termen major.
 b) În silogismul de mai sus, propoziţiile sunt:
1) Prima este premisa minoră, iar a doua, concluzia.
2) Prima este premisa majoră, iar a doua, concluzia.
3) Prima este premisa majoră, iar a doua, premisa minoră.
c) construiţi schema logică a silogismului, precizând şi figura căruia îi aparţine;
d) verificaţi validitatea acestui silogism prin diagramele Venn.

Echipa nr. 5
Fie următorul silogism:
„Întrucât unii oameni sensibili sunt melancolici şi toţi oamenii sensibili sunt
nemulţumiţi de sine, rezultă că unii oameni nemulţumiţi de sine sunt
melancolici.”
Cerinţe:
a) arătaţi care e premisa majoră, premisa minoră şi concluzia;
b) construiţi schema logică a silogismului, precizând şi figura căruia îi aparţine;
c) precizaţi explicit corespondenţa dintre termenii limbajului natural şi cei ai
limbajului formal/logic ai silogismului ( S, P, M );
d) verificaţi validitatea acestui silogism prin diagramele Venn.

Echipa nr. 6
Fie următorul silogism:
„Deoarece toţi medicii sunt persoane cu studii superioare şi unii medici sunt
profesionişti, rezultă că unele persoane cu studii superioare sunt profesioniste.”
Cerinţe:
a) arătaţi care e premisa majoră, premisa minoră şi concluzia;
b) construiţi schema logică a silogismului, precizând şi figura căruia îi aparţine;
c) precizaţi explicit corespondenţa dintre termenii limbajului natural şi cei ai
limbajului formal/logic ai silogismului ( S, P, M );
d) verificaţi validitatea acestui silogism prin diagramele Venn.