PROIECT DIDACTIC

Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri” Iaşi

Disciplina: Psihologie (1h/s)
Clasa: a X-a A
An şcolar:
Propunător: Lungu Gabriela
Data:
Unitatea de învăţare: Structura şi dezvoltarea personalităţii
Subunitatea de învăţare: Temperamentul
Tipul de lecţie: mixtă: verificare – Tipologii temperamentale. Hippocrate-Galenus şi Pavlov;
predare: Tipologii temperamentale. Jung şi Eysenck. Locul temperamentului în structura
personalităţii.
Competenţe derivate:
 Caracterizarea tipurilor temperamentale;
 Precizarea locului temperamentului în sistemul de personalitate;
 Explicarea importanţei cunoaşterii temperamentului pentru ameliorarea
relaţiilor interpersonale;
 Identificarea propriului temperament şi al altor colegi.
Competenţă de transfer:
 Utilizarea unor exemple prezente în diferite situaţii de viaţă.
Valori şi atitudini:
 Afirmarea liberă a personalităţii;
 Încrederea în sine.
Curriculum suport:
 Albulescu , I., Albulescu, M., Predarea şi învăţarea disciplinelor socio-umane,
Editura Polirom, Iaşi, 2000.
 Eysenck , H., Eysenck, M., Descifrarea comportamentului uman, Editura Teora,
Bucureşti, 2000.
 Cosmovici, A., Psihologie generală, Editura Polirom, Iaşi, 1996;
 Dafinoiu, I., Rudică, T., Psihologie, Manual pentru clasa a –X-a, Editura Institutul
European, Iaşi, 2000.
 Modrea, M., Psihologia în exemple şi modele explicative, Editura Aliter, 1998.
 Neculau, A.,(coordonator), Psihologie, Manual pentru clasa a –X-a, Editura
Polirom, Iaşi, 2000.
 Popescu-Neveanu, P., Dicţionar de psihologie, Editura Albatros, Bucureşti, 1978
 Sălăvăstru, D., Didactica psihologiei, Editura Polirom, 1999.
 Ştefănescu, D. O., Bălan, E., Psihologie, Manual pentru clasa a –X-a, Editura,
Humanitas, bucureşti, 2005.
Auxiliare curriculare / fişe:
 Fişe de lucru;
 PPS
Metode şi procedee utilizate:
 Expunerea; explicaţia; conversaţia euristică; activităţi de grup; activităţi în perechi;
brainstorming; problematizarea; test docimologic; exemplificarea.,sinelg, eseul de
cinci minute.
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Momentele lecţiei Conţinutul activităţii didactice Metode Mijloace

Activitatea Activitatea didactice de
profesorului elevului învăţare
1. Captarea şi – organizarea – pregătirea – exerciţiul
orientarea atenţiei colectivului de pentru oră; organizatoric
elevilor elevi; – anunţarea frontal;
– notarea elevilor absenţi;
absenţelor;
-urmăreşte modul -elevii împărţiţi
în care elevii au anterior în echipe
asimilat prezintă
informaţiile prin exemplele de -expunerea;
verificarea personaje literare
sarcinilor de corespunzătoare -fişele
lucru(tema pentru celor patru -conversaţia întocmite
2. Verificarea acasă); temperamente; euristică; de elevi
cunoştinţelor din -adresează întrebări -argumentează
lecţia anterioara suplimentare alegerile făcute;
elevilor; problematiza-
-răspund -rea;
întrebărilor
-clarifică profesorului;
eventualele
neclarităţi ale -argumentează
elevilor; alegerile făcute;

-evaluează -urmăresc
activitatea grupelor; activitatea
celorlalte grupe;

-adresează
întrebări
colegilor;
3. Anunţarea -anunţarea modului - sunt atenţi; -conversaţia - video-
lecţiei noi de desfăşurarea a -receptează euristică; -proiector;
Tipologii orei şi tema ce va fi informaţiile;
temperamentale. predată; -notează titlul -explicaţia; -PPT
Jung şi Eysenck. - notează pe tablă lecţiei
Locul titlul lecţiei; -urmăresc -fişe;
temperamentului în expunerea
structura profesorului;
personalităţii.

-expune oral – conversaţia; – fişe de

4. Comunicarea obiectivele propuse - notează pe caiet lucru;
obiectivelor lecţiei ce se vor realiza titlul lecţiei; -explicaţia
prin conţinutul
lecţiei;
. -reactualizează – participă în problematiza-
cunoştinţele despre funcţie de rea;
tipologiile cunoştinţele
temperamentale dobândite anterior -activităţi de
studiate anterior ; răspunzând la grup
-utilizează slide- întrebări;
urile; - intervin din -analiza;
-informează elevii proprie iniţiativă – conversaţia
despre cele două sau la solicitarea euristică – material
teorii cu privire la profesorului; – analiza auxiliar
temperament ce vor -participă activ la activităţi de
 5. Prezentarea fi studiate; secvenţa lecţiei grup
conţinutului şi - foloseşte prin răspunsuri la
asigurarea materialul auxiliar; întrebările -analiza; – fişe de
dirijării învăţării -lecţia este adresate de lucru
structurată într-o profesor;
prezentare -urmăresc conversaţia
PowerPoint dupa expunerea euristică;
urmatorul profesorului;
algoritm : -lecturează de pe – problematiz -PPT
Tipologia lui Carl fişe conţinutul area;
Gustav Jung: noilor teorii
-extravertul; despre – analiza;
-introvertul; temperament ;
-ambivertul; -analizează cele – activitate în
(Anexa 1) patru perechi;
temperamente
Tipologia lui Hans prin prisma – exemplifi-
Eysenck: teoriei lui Jung, carea;
-gradul de -intervin din
nevrozism; proprie iniţiativă – expunerea;
-obţine tipurile: sau la solicitarea
extravertit-stabil; profesorului;
extravertit-instabil; - notează pe
introvertit-stabil; caiete informaţiile
introvertit-instabil de pe slide-uri;
(Anexa 2) -în echipe de -fişe
lucru asociază
Locul noile informaţii
temperamentului în cu cele vechi;
structura - participă activ la
personalităţii secvenţade
(Anexa 3) predare prin
răspunsuri la
întrebările
adresate de
profesor;
6. Obţinerea – dirijarea elevilor – rezolvarea – activitate de – fişe de
performanţei spre rezolvarea cerinţelor pe fişe ; grup; lucru.
sarcinilor în grup; - participarea la -gândiţi-
-elevii sunt grupaţi discuţii; lucraţi-
câte patru-cinci si -lucrează în comunicaţi;
rezolvă exerciţiile echipe,
propuse ; -utilizează – conversaţia
(Anexa 4) informaţiile din euristică;
(Anexa 5)
-expunerea;
7. Asigurarea – explicarea even- – întrebări şi – conversaţia – fişe de
conexiunii inverse tualelor întrebări răspunsuri euristică; feed-back.
puse de către elevi; corespunzătoare -explicaţia;
-cere elevilor să şi pertinente;
realizeze în 5 min - realizează eseul
un eseu în care vor de cinci minute;
nota: un lucru pe
care l-au învăţat din
lecţie; să formuleze
o întrebare pe care
o mai au în legătură
cu aceasta;

8. Evaluarea – consemnarea -explicaţia

performanţelor elevilor -se
participanţi; autoevaluează;
– identificarea
secvenţelor de -expunerea;
conţinut ce n-au
fost bine înţelese;

9. Intensificarea - anunţă tema – notarea temei în -explicaţia

procesului de pentru acasă: caiete;
retenţie prin Realizarea
transfer autoportretul
temperamental.
Anexa 3

Locul temperamentului în structura personalităţii

 Temperamentele sunt neutre din punct de vedere valoric (nici un temperament nu e

bun sau rău, fiecare are şi aspecte pozitive şi aspecte negative);
 Temperamentele nu sunt pure, se găsesc adesea nuanţe temperamentale, amestecuri
(80%);
 Sunt înnăscute, fiind dependente de tipul de A.N.S.
 Nu suportă modificări radicale pe parcursul vieţii
 Este condiţionat de vârstă şi de interacţiunea cu mediul fizic şi socio-cultural;
 Nu pre-determină zestrea aptitudinală şi nici caracterul
 Influenţează stilul de muncă, dar nu şi nivelul performanţelor obţinute
 Trăsăturile de temperament pot fi compensate prin dezvoltarea la nivelul caracterului
a unor însuşiri care sa suplinească (de exemplu, un nivel energetic mai scazut poate fi
compensat printr-o bună organizare a acţiunilor, prin dezvoltarea aptitudinilor,
deprinderilor necesare. Exista mecanisme de compensare învăţate în timpul vieţii care
pot constitui indici falşi asupra temperamentului unei persoane. De exemplu, exista
persoane care prezinta caracteristicile temperamentului melancolic, dar care să
ascundă în realitate un temperament coleric.
 Sunt educabile, pot fi modelate aspectele negative prin voinţă, exerciţiu, mijloace
educaţionale;
 Cunoaşterea temperamentului este deosebit de importantă pentru a putea atenua
influenţa negativă a unor trăsături asupra conduitei umane;
Un exemplu de automodelare a trăsăturilor temperamentale ni-l oferă TITU
MAIORESCU care l-a facut pe Serban Cioculescu să afirme:
„nu s-a născut olimpian, ci a devenit ca atare printr-o muncă laborioasă de
modelare conştientă a propriei sale personalităţi. Cel care a trecut in ochii
contemporanilor săi ca un om rece, impasibil (glacial), a fost în adolescenţă şi
tinereţe un neliniştit, un anxios, un pasionat.”(cf. Comănescu, 1996, p.137)
 Cunoaşterea temperamentului ajută la ameliorarea relaţiilor interpersonale şi în
orientarea profesională;

Concluzie: Trebuie să aveţi mai multe informaţii, să nu va lăsaţi călăuziţi de o singură

categorie de indici sau doar de prima impresie atunci când vreţi să-i cunoaşteţi pe
ceilalţi.
Anexa 4
GRUPUL NR.1

1.Studiaţi temperamentul coleric

2..Identificaţi toţi elevii din clasa voastră care au acest temperament.
3.Un elev din acest grup va descrie pe scurt acest temperament.
4.Alt elev va nota lista cu elevii, la tablă.
5.Identificaţi şi notaţi aspectele negative (defecte) ale temperamentelului coleric

GRUPUL NR.2.

1.Studiaţi temperamentul sangvin

2..Identificaţi toţi elevii din clasa voastră care au acest temperament.
3.Un elev din acest grup va descrie pe scurt acest temperament.
4.Alt elev va nota lista cu elevii, la tablă.
5.Identificaţi şi notaţi aspectele negative (defecte) ale temperamentelului sangvin

GRUPUL NR.2.

1.Studiaţi temperamentul flegmatic

2..Identificaţi toţi elevii din clasa voastră care au acest temperament.
3.Un elev din acest grup va descrie pe scurt acest temperament.
4.Alt elev va nota lista cu elevii, la tablă.
5.Identificaţi şi notaţi aspectele negative (defecte) ale temperamentelului flegmatic

GRUPUL NR.4.

1.Studiaţi temperamentul melancolic

2..Identificaţi toţi elevii din clasa voastră care au acest temperament.
3.Un elev din acest grup va descrie pe scurt acest temperament.
4.Alt elev va nota lista cu elevii, la tablă.
5.Identificaţi şi notaţi aspectele negative (defecte) ale temperamentelului melancolic
Anexa 5

Cum se comportă un elev aparţinând unuia dintre cele patru temperamente?

Elevul coleric este agresiv, gălăgios; nu-şi poate stăpâni furia atunci
când se simte nedreptăţit, dar nici veselia râzând în hohote în chiar
mijlocul lecţiilor. Ajunge frecvent în faţa dirigintelui şi directorului
pentru răbufnirile şi violenţele sale. Îi place să se impună celorlalţi
colegi, este încăpăţânat şi nesăbuit în actele sale, riscând adesea.

Elevul sangvinic molipseşte şi pe ceilalţi cu veselia sa; este mereu

neastâmpărat, pus pe glume, bravează cu succes atunci când ia note
proaste, greşeşte din grabă şi superficialitate, dar e dispus să-şi ceară
scuze şi să se împace cu toată lumea; se entuziasmează cu uşurinţă,
vorbeşte neîntrebat şi bârfeşte fără mari reţineri, nu poate păstra mult
timp un secret.

Elevul flegmatic este reţinut în tot ceea ce face şi spune; îşi alege cu
grijă cuvintele atunci când trebuie să vorbească, analizează problemele
din diverse puncte de vedere, cântăreşte îndelung orice răspuns, este
conştiincios şi se ţine întotdeauna de cuvânt, de aceea este, în general,
respectat şi apreciat de ceilalţi care sunt totuşi intrigaţi de
conservatorismul şi conformismul său.

Elevul melancolic tremură veşnic de teama celor din jur, colegi si

profesori, roşeşte uşor, se sperie de tot ceea ce ar putea fi o ameninţare
pentru el, se îmbolnăveşte (mai mult subiectiv, imaginar) atunci când
trebuie să dea lucrări, plânge cu uşurinţă când e şicanat sau din cauza
tensiunii afective.

Margareta Modrea, „Psihologia în exemple şi modele

explicative”, pag. 171-172
Anexa 1
Tipologia lui Carl Gustav Jung: în funcţie de orientarea persoanei fie spre lumea
externă, fie spre propria sa interioritate distinge între:
Extravertul:
 firi deschise, sociabili, animaţi de interese spre lumea exterioară, pentru persoane şi
obiecte;
 comunicativi, optimişti, senini, binevoitori,
 se înţeleg sau se ceartă cu cei din jur, dar rămân în relaţii cu ei;
 independenţi, pragmatici.
Introvertul:
 Firi închise, greu de pătruns, timizi, puţin comunicativi, înclinaţi spre reverie şi greu
adaptabili,
 Dispun de o bună atenţie interioară, gândire abstractă şi profundă, manifestă tendinţe
de izolare şi anxietate
 Nu cultivă relaţiile sociale, sunt contem- plativi, rezervaţi, lipsiţi de încredere în sine.
Ambivertul:
 Este intermediar între cele două categorii
 Împrumută caracteristici şi de la extravertit şi de la introvertit
 Extraversiunea şi introversiunea nu sunt evidente, caracterizându-se printr-un echilibru
între ele.

Tipologia lui Hans Eysenck- adaugă o nouă dimensiune- gradul de nevrozism cu doi
poli:
 stabilitatea-presupune echilibru emoţional, autocontrol, puternic, calm
 instabilitatea - se manifestă prin dezechilibru emoţional, lipsa integrării, autocontrol
slab, anxietate, etc
Eysenck a reprezentat cele două dimensiuni (extraversiune-introversiune şi stabilitate-
instabilitate) pe două axe perpendiculare obţinând tipurile:
 Extravertit –stabil
 Extravertit –instabil
 Introvertit-stabil
 Introvertit-instabil