Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Definitia Imbracamintei, Clasificarea Imbracamintei PDF
Definitia Imbracamintei, Clasificarea Imbracamintei PDF
www.formare.ro 1/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
www.formare.ro 2/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
www.formare.ro 3/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
www.formare.ro 4/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
c)Dupa destinatie:
-tricoturi pentru lenjerie –care se obtin din fire subtiri de
bumbac, matase sau fire sintetice;
- tricoturi pentru imbracamintea exterioara care se obtin
din fire de bumbac, lana, matase, fire sintetice sau in
amestec;
- tricoturi pentru alte articole (fulare, caciuli, baticuri,
perdele, pleduri, manusi)
d)Dupa natura materialului din care pot fi:
- tricoturi din bumbac (fire de BBC). Destinatie: lenjerie,
bluze, jachete si pijamale;
- tricoturi din lana (fire naturale de lana sau in amestec cu
alte fire). Destinatie: bluze, rochii, fuste, jachete,
pardesie, paltoane si pantaloni.
- tricoturi din matase (fire de matase naturala sau
artificiala). Destinatie: lenjeria de corp, rochii, bluze,
fuste, camasi, cravate;
- tricoturi din fire sintetice (fire din poliesteri sintetici cum
ar fi: poliamidice –relon; poliacrilurice –melana;
poliesterice –terom). Destinatie: lenjerie si imbracaminte
subtire (relon), imbracaminte exterioara (melana sau
terom).
www.formare.ro 5/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
www.formare.ro 6/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
www.formare.ro 7/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
Definitie: Cusatura este procesul de imbinare a 2 sau mai multe materiale textile ce se
realizeaza prin puncte de cusatura. Punctele de cusatura se obtin cu ajutorul pasilor de
coasere care se formeaza in serie din ata de cusut sau din substante chimice.
Cusaturile pot fi: manuale, termochimice, si mecanice (dupa mijloacele cu care se
executa).
sensul de coasere
2 1 Fir
Semnele formate cu cusatura punct inaintea acului pot fi : simple si largi. Cu ajutorul
usaturii punct inaintea acului, dupa care materialul se strange pe firul de ata – se obtine
cusatura de incretire. Ea poate fi simplă sau în colţ.
material Material
incretire simpla incretire in col
fir
fir
fir ata
www.formare.ro 8/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
b)Punctul in cruce se aplica la operatii de impreunare a doua sau mai multe detalii ca:
montarea gulerelor, fixarea tivurilor, broderii. Se executa de la stanga la dreapta, iar pasii se
depun in zig- zag, avand capetele suprapuse.
ata
material
c)Punctul in urma acului este o cusatura care se aplica la fixarea unor detalii care nu se
pot prelucra la masina de cusut. Fata cusaturii este asemanatoare punctului inaintea acului
(unu plin si altul gol), iar pe dos apare ca o cusatura continua, dublata la fiecare pas de
cusatura.
Fata materialului
d)Punctul de tighel apare pe fata materialului cusut pas langa pas (fara goluri), iar pa
dos
intreaga cusatura este dublata.
www.formare.ro 9/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
III.2.4.Garnituri manuale
Sunt cusaturi ornamentale care rezulta prin imbinarea diferitelor puncte din grupa
cusaturilor punctate.
Clasificare:ajurul, broderiile si trefla.
a)ajurul –se aplica la imbracaminte subtire pentru femei si copii.
Se poate obtine: -prin tragerea firelor din materialul prelucrat si apoi surfilarea lor;
-introducerea de bride confectionate din material si incrustarea lor la
detaliul ce se prelucreaza;
b)broderiile se pot efectua manual sau mecanizat, cu sau fara gherghef(tine tesatura
bine intinsa in timpul brodarii). Pot fi executate pe baza unui desen pe care se aplica o
cusatura punctata sa feston. Pot fi:
-broderii festonate cu festoon pe marginea broderiei sau pe suprefata ei.
-broderii decupate se executa asemanator cu cele festonate, iar desenul se decupeaza;
-broderii ajurate –pe baza ajurului
c)trefla se executa prin puncte in urma si inaintea acului. Are forma unui triunghi
echilateral cu laturile de 5 –20mm.Trefla se aplica, ca intaritura la deschiderile formate pe
anumite detalii cum sunt buzunarele la jachete, cutedle la pardesie, paltoazne si mantale, etc.
Una din laturile treflei trebuie sa fie asezata perpendicular pe deschixzatura detaliului
respectiv.
www.formare.ro 10/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
www.formare.ro 11/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
Def. Cusatura mecanica –processul de imbinare pe cale mecanica a 2 sau mai multe
detalii textile.
Caracteristicile cusaturilor mecanice sunt:
-sunt realizate cu masini de cusut ce functioneaza cu turatii ridicate si executa o viteza
de coasere de 40 –90 impusaturi pe minut.
-rezistenta mecanica este superioara cusaturilor manuale si creste proportional cu
cresterea numarului de impusaturi pe minut si cu rezistenta atei de cusut.
-au aspect placut determinat de de uniformitatea pasilor de cusatura si de presiunea
uniforma asupra straturilor de material in timpul coaserii.
-cusaturile mecanice se pot realiza cu 1 sau mai multe fire de ata;
-cusaturile mecanice se pot executa cu precizie atat ca linie de coasere, cat si ca mod de
fixare in dispozitivul de coasere al masinii.
-pot fi executate la diferite operatii din procesul tehnologic ca prelucrare a detaliilor,
asamblarea sau finisarea imbracamintei.
Clasificarea cusaturilor mecanice.
a) In functie de forma punctului de cusatura:
- cusaturi tighel;
- cusaturi in lant;
- cusaturi feston;
- cusaturi ascunse;
- cusaturi de montat nasturi si accesorii.
b) In functie numarul punctelor de coasere simultana pot fi:
- cusaturi simple cu un singur punct de cosare;
- cusaturi cu 2 sau mai multe puncte de coasere;
c) In functie de scopul pe care il au in procesul confectionarii pot fi:
- cusaturi de incheiere si montare a detaliilor imbracamintei;
- cusaturi de fixare si aplatizare a detaliilor dupa ce au fost
incheiate;
- cusaturi de surfilare;
- cusaturi de incheiere-surfilare;
- cusaturi de broderie;
- cusaturi de acoperire si format tivuri –tricoturi
www.formare.ro 12/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
www.formare.ro 13/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
www.formare.ro 14/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
Este utilizata pentru formarea cusaturilor tighel, realizate din 2 fire de ata monmtate unul
la ac si celalalt la suveica. Puterea ei este P=(0,25 –0,4)kW si viteza de coasere este de (2000-
6000)impunsaturi pe minut.
Se va studia masina Metalotehnica clasa C4 –310 consytruita la Tg. Mures.
Vcoasere=5500impusaturi/minut
Realizeaza o cusatura din clasa 301.
Finetea acelor este 70, 80, 90, 100, 110, 120, 130, 140.
Finetea atei de cusut este: 54/3 Nm, 85/3 Nm, 100/3 Nm, 120/3 Nm.
Cusatura realizata are pasul p=(0 –4,5)mm.
Pmotor=0,4 kW.
Turatia motorului= 2800 rot/min.
Ca parti principale ale masinii simple de cusut avem: masa de lucru 1.care sustine corpul
2 ce incorporeaza organele de lucru si mecanismele de functionare.
La masa de lucru, se afla montat suportul 3 ce sustine bobinele cu fier pentru ac si
suveica. Pe corpul masinii este montat vizorul 4 de ulei avand marcate nivelele 5 si 6 cat si
orificiul 7 prin care se introduce uleiul in rezervorul central. La partea inferioara, sub masa de
lucru, se afla montat motorul electric 8, aflat in legatura cu cuplajul 9 ce transmite miscarea de
la motor la arborele principal al masinii. Pentru cuplarea motorului cu arborele principal, sunt
prevazute tijele 11 si 12. In partea dreapta a corpului masinii se afla tamburul gradat 13 prin
care se regleaza lungimea pasului de tighel iar sub acesta este montata maneta de actionare 14
care serveste la coaserea inapoi.
www.formare.ro 15/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
2 3
15
16 7
5
1
6
13
14
12
8 9
11
10
www.formare.ro 16/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
Fig. 2
Sunt cele care participa direct la formarea cusaturii. Ele sunt: acul, conducatorul de fir,
apucatorul, suveica, transportorul si piciorusul.
Acul indeplineste rolul de a transporta firul prin straturile de material si de a forma ochiul
pentru impletire cu firul de la suveica. Acul este format din butucul 1, care se monteaza in tija
support 2, varful 3 prevazut cu orificiul 4 ce conduce firul, santurile 5 si 6 au rolul de a proteja
firul in timpul coaserii.
Conducatorul de fir are rolul de a conduce firul si al tensiona dupa ce a fost impletit cu
firul de la suveica. Conducatorul de fir 1 este montat inbratul debitor 2 al mecanismului. In
functie de numarul firelor de ata de la ac, conducatorul de fir poate fi prevazut cu unul sau
doua orificii.
Apucatorul indeplineste functia de a prinde bucla formata de ac si de a o impleti cu firul
de la suveica. La masina simpla, apucatorul efectueaza 2 rotatii, pentru fiecare rotatie a
arborelui principal, in care: in prima rotatie prinde bucla si o infasoara pe suveica, iar la a doua
rotaie, iese din bucla si merge in gol.
Apucatorul este alcatuit din: corpul 1, carligul de prindere 2 si locasul 3 pentru
montarea pe axul support.
Suveica are rolul de a purta firul inferior si de al tensiona pentru formarea cusaturii.
Suveica masinii este alcatuita din corpul 1, locasul 2 de stabilizare in carcasa, suportul 3 al
bobinei de fir, dispozitivul 4 de tensionare a firului si portita 5 asigurarea in carcasa. La acesta
masina, suveica este paralela cu arborele principal al masinii.
Transportatorul indeplineste functia de a transporta materialul in timpul coaserii, fiind
compus dintr-o cremaliera dintata 1, prevazuta cu 2 sau 3 randuri de dinti, suportul 2 al
www.formare.ro 17/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
APUCATOR
www.formare.ro 18/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
SUVEICA
www.formare.ro 19/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
www.formare.ro 20/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
Ca forma si ca parti componente, este asemanatoare masinii simple, avand 2 ace si una
sau 2 garnituri, precum si piciorusul de presare despicat.
www.formare.ro 21/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
Mecanismul acului este prevazut in plus fata de cel al masinii simple cu un dispozitiv de
zig- zag. Acesta are rolul de a transmite acului miscarea laterala prin care se depune firul in zig-
zag. Mecanismul suveicii are suveica si garnitura montate perpendicular pe arborele support si
este similar cu cel al masinii simple.
www.formare.ro 22/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
Masina triploc 170 000 face parte din categoria masinilor speciale care efectueaza
cusaturi de incheiat si surfilat sau numai cusaturi de surfilat.
Actionarea masinii triploc se face de la un motor electric, avand o putere P=0.25kW si
turatia n = 3 000 rot/min. Prin multiplicarea turatiei, arborele principal poate ajunge la 4 500
rot/min, asigurand o viteza de coasere de 4 000 –4 500 impusaturi/min.
Masina clasa 170 000 este constuita sa functioneze cu un ac sau cu 2 ace si alimentata cu
2, 3, 4 si 5 fire de ata, in functie de numarul acelor si al apucatoarelor.
Masina triploc functioneaza, in general, cu doua apucatoare denumite apucator superior,
montat in parte dreapta, si apucator inferior, montat in partea stanga a acului. Unele tipuri de
masini triploc sunt prevazute cu un apucator secundar, care participa la formarea cusaturii pe
care o intareste asigurand astfel prevenirea desramarii. La coaserea cu 3 fire de ata, masina
triploc consuma 15 m de ata la un metru de cusatura incheiat si surfilat.
Masina triploc se compune din doua parti principale si anume masa 1 si corpul 2. Masa
masinii este montata pe suportii 3 consolidati prin traversa 4 care mai sustine si motorul
electric 5. Pe axul motorului este montata o roata de frictiune 6 care cupleaza cu roata de
frictiune 7 atunici cand se actioneaza dispozitivul de cuplare 8. Pe axul rotii de frictiune mai
este montata roata de curea 9 prin care se actioneaza arborele principal al masinii. La partea
inferioara sunt montate pedalele 2 si 3 prin care masina se pune in stare functionala. Pedala 2
este folosita pentru cuplarea rotilor de frictiune 6 si 7 in vederea actionarii masinii. In acest
sens prin apasarea pedalei 2, se actioneaza tija 10 si parghia 11 prin care sunt deplasate spre
stanga rotile 7 si 9 pentru a prelua miscarea de rotatie de la roata de frictiune 6. Prin actionarea
pedalei 3 este trasa in jos parghia 12 care este in legatura cu picioarusul de fixare a
materialului pe care il ridica in functiune de momentul tehnologic al operatiei.
In partea dreapta pe suportul mesei se afla montat intrerupatorul 13 prin care masina se
cupleaza la sursa de energie electrica. Corpul masinii incorporeaza mecanismele si organele de
lucru care participa la formarea cusaturii. In partea dreapta a corpului se afla volantul 14 si
vizorul 15 care indica nivelul uleiului in rezervor.
Organele lucratoare ale masinii triploc (vezi figura 3) cusatura masinii triploc se
realizeaza de catre organelle lucratoare cum ar fi acul, apucatorul interior, apucatorul superior,
transportorul, piciorusul, placa acului si cutitele.
Acul este organul care transporta firul prin material si se formeaza bucla pentru impletire.
Acele utilizate la masin atriploc sunt de tipul 1886 – 27 Φ X 32,5, avand finetea de 70, 80 si
90, in functie de finetea materialelor prelucrate. Ca forma este asemanator cu al masinii
simple, insa difera ca marime, fiind mai scurt. Masina triploc este construita asfel incat acul
este montat inclinat cu varful catre muncitor si cu santul lung catre fata masinii.
www.formare.ro 23/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
Apucatorul inferior (fig. Alaturata pct. A) este organul de lucru montat in partea stanga
sub placa acului. Apucatorul inferior este prevazut cu orificiile 1 si 2 si cu canalul 3 prin care
trece firul sau. In timpul lucrului, apucatorul inferior executa miscari de la stanga la dreapta si
invers, avand rolul sa prinda bucla acului, in vederea formarii punctului de legatura a cusaturii.
Apucatorul superior (fig alaturata pct. B) este organul lucrator, care, prin orificiul 1,
conduce al doilea fir inferior. Acest apucator este pozitionat vertical si montat in partea
dreapta, sub placa acului. In timpul functionarii, acest apucator conduce firul din dreapta prin
bucla apucatorului inferior si formeaza el insusi o bucla pe care o depune pe fata acului.
Transportorul (fig. Alaturata pct. C) este format din transportorul principal A si
transportorul secundar B. Transportorul principal este montat in fata, iar cel secundar catre
partea din spate. Fiecare transportor este alcatuit din corpul 1 prevazut cu orificiul 2 prin care
se monteaza la parghia de sustinere. Partea superioara cuprinde clemariera 3, care reprezinta
organul de lucru ce deplaseaza materialul in timpul coaserii. Transportorul masinii triploc este
actionat de la arborele principal al masinii si executa aceleasi miscari ca la masina simpla.
Piciorusul (fig alaturata pct. D) este organul de lucru care preseaza materialul de cusut pe
transportor. Acest organ lucrator este format din talpa 1 care executa presarea sub actiunea
parghiei – support la care este montat. Pe corpul talpii este prevazut orificiul 2 prin care trece
acul de coasere si orificiul 3, prin care se monteaza ciocul 4. Aceasta montare se face cu
ajutorul clemei de fixare 5 si la surubului 6. Actionarea piciorusului se face prin pedala de
actionare montata in partea dreapta a masinii.
www.formare.ro 24/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
Placa acului (fig. Alaturata pct. E) este organul de lucru pa care se fixaeaza materialul
pentru cusut. Aceasta placa este formata din corpul 1, fiind prevazute cu decupajele 2 si 3, in
care functioneaza transportorul masinii. Paralel cu decupajele se afla prelungitorul4, pe care se
formeaza lagaturile cusaturii. Intre prelungitor si decupaje sunt incorporate locasul 5 pentru ac
si decupajul 6 pentru cutit. Montarea placii la corpul masinii se face prin orificiile 7 si 8 cu
ajutorul a doua suruburi.
Cutitele (fig alaturata pct.f) sunt organelle lucratoare care au rolul sa taie maqrginea
materialului inaintea coaserii. Cele doua cutite functioneaza pe principiul forfecarii. Astfel,
cutitul fix 1 este montat pe carcasa 2, in fata acului, iar cutirul mobil 3 este montat pe suportul
mobil 4 si executa miscari de ridicare si coborare. Materialul pentru cusut este tras de
transportor prin fata cutitelor si a acului, unde se taie si, apoi, se coase.
www.formare.ro 25/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
Control calitativ
Imaganizarea si
receptia materialelor Control cantitativ
Pastrarea si conservarea
Decatarea si calcarea materialelor textile
Controlul materialelor
Pregatirea materialolor Sortarea materialelor
pentru croit
Sablonarea
Calculul loturilor
Spanuirea materialelor
Croirea materialelor Sectionarea spanului
Decuparea detaliilor
Controlul si formarea pachetelor
Confectionarea Pregatirea semifabricatelor
semifabricatelor Prelucrarea detaliilor principale
Asamblarea detaliilor principale
Finisarea Curatirea de ate si scama
produselor Calcarea finala
Controlul tehnic de calitate
www.formare.ro 26/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
www.formare.ro 27/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
Prelucrarea detaliilor este etapa in care fiecare detaliu principal se prelucreaza separat si
se asambleaza cu detaliile secundare ce- i apartin .
Asamblarea detaliilor este etapa in care detaliile principale se asambleaza in vederea
constituirii produsului confectionat . Finisarea produsului este etapa in care produsul constituit
din asamblare este adus la forma , dimensiunile si aspectul final .
www.formare.ro 28/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
Semnificatiile pot fi: garnituri din materiale textile (cute, pliseuri , cerculete, funde si
volane , slituri , deschizaturi , butoniere brodate , pense de ajustare) ; subdetalii (cordoane ,
gaici , tivuri, mansete , buzunare) si parti componente ale spatelui , pieptilor , manecilor.
Detaliile principale sunt: spate , piepti , gulere , maneci , picioare de pantaloni .
Asamblarea imbracamintei din tricoturi cuprinde operatii de pregatire , incheiere si
asamblare a detaliilor , montarea gulerului si a manecilor . In cadrul acestor operatii se
efectueaza lucrari de pregatire si coasere care au la baza acceasi tehnologie cu asamblarea
confectiilor din tesaturi . Finisarea imbracamintei se realizeaza manual- mecanic sau numai
macanizat .
Operatiile de finisare includ si operatii de : coasere a butonierelor , a nasturilor , calcarea
produsului pe portiuni , curatirea de ate si scame , CTC-ul final.
Ambalarea are rolul de a conserva produsele confectionate , transportul si depozitarea
acestora . Amblarea poate manuala sau mecanizata .
Transportul intern este operatia de deplasare a materiilor prime , semifabricatelor si
produselor finite in cadrul intreprinderii . La o întreprindere de confectii , mijloacele de
transport folosite pot fi : topogane , plane inclinate , ascensoare , benzi rulante , carucioare ,
electrocare si transport monorai (transport suspendat).
Inmagazinarea si pastrarea materialelor si a produselor finite se face in magazii , pe
rafturi sau pe bare . La pastrarea materialelor , magaziile trebuie sa indeplineasca conditii de :
umiditate , t o , luminozitate, etc.
www.formare.ro 29/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
www.formare.ro 30/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
-garnituri separate
-garnituri din componenta detaliului confectionat
Ex.: cute , pliseuri , cerculete si volane , slituri sau deschizaturi , butoniere brodate sau pense si
ajustari.
a) cute si pliseuri
Cutele se formeaza prin indoirea materialului . Pot fi:
- cute simple cand materialul este indoit intr-un singur sens , formand deschiderea spre una
din laturile detaliului . Au adancimea de (2-10)cm.
- Cuta evazata este o cuta care se aplica la fustele closate . Aceste cute sunt caracterizate
prinevazarea rezarvelor de cuta , care incep de la taliecu o adancime si creste spre terminatie
promotional , corespunzator modului .
- Cuta dubla se formeaza pe suprafata detaliului sau ascunsa in detalii , fiind vizibila pe
fata numai deschizatura .
- Cuta evantai se obtine prin suprapunerea mai multor cute duble , in acelasi lo al
detaliului .
Pliseurile sunt cute cu adancimi mici de (0,5-2)cm .
Cutele si pliseurile se pot efectua manual sau cu ajutorul unei masini de plisat . Materialul
plisat se inveleste cu forta pe ambele parti pentru a- l proteja de murdarie sau ardere.
b) cerculete , volane si funde.
Cerculetele sunt garnituri ce pot fi confectionate separat si apoi aplicate detaliului sau se
formeaza din detaliul respectiv.
-cerculetele formate pe suprafata detaliilor se obtin prin coaserea unei portiuni din suprafata
acestuia si fixarea prin coasere sau T.U.T.
-cerculetele aplicate se confectioneaza separat din acceasi tesatura diferita croita pe bie , care
se noteaza la detaliu .
Volanele- sunt garnituri formate din tesaturi care se aplica la imbracamintea pentru femei si
copii.
Acestea pot fi :
- volane simple ce pot fi drepte, incretite, plisate si closate.
- Volanele duble sunt garnituri asemanatoare volanelor simple, care se monteaza la produs
pe linia de mijloc a latimii lor . Pot fi simple, incretite, plisate.
Fundele – sunt garnituri din tesaturi, formate prin inodarea unei fasii si montarea pe detaliile
produsului. Fundele pot avea, in faza initiala, forma dreptunghiulara, cu terminatii drepte sau
unghiulare.
C) Slituri si deschizaturi
Slitul este o deschizatura care se aplica cu scop ornamental sau functional. Se poate
confectiona pe suprafata detaliilor, fiind numit slit exterior sau ascuns pe interiorul detaliului
fiind numit slit interior.
Slitul exterior- se formeaza prin aplicarea unei benzi de material pe lungimea deschiderii.
Aceste benzi se intorc curat, fixandu-se cu cusatura tighel pe toata lungimea. Astfel de slituri
se aplica la manecile prevazute cu manseta de ajustare, la fuste, la rochii si pot fi fixate prin
coasere pe maneca sau raman necusute.
Slitul interior – se executa la imbracamintea exterioara ca:pantaloni, sacouri, paltoane si
uniforme.
www.formare.ro 31/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
D) Butoniera brodata
Se aplica la : pardesie, paltoane si raglane pentru femei si barbati, rochii, bluze si costume
pentru femei. Fazele de executie la butonierele brodate sunt: - marcarea butonierei pe detaliu,
stabilindu-se pozitia si dimensiunile ei.
- Coaserea refiletilor se face pe partea inferioara a pieptilor, cand sunt formati dintr-o
singura bucata si pe fata cand se aplica doi refileti.
- Taierea butonierei se executa cu foarfecele sau cu lama.
- Intoarcerea refiletilor prin insailare se face dupa ce cusatura de aplicare a fost descalcata
si egalata ca latime.
- Fixarea refiletului cu bizetul pieptilor
- Presarea butonierei prin calcare pentru a subtia detaliul.
Pensele sunt cusaturi de ajustare, care se aplica la detaliile produsului avand rolul de modelare
sau ornamentare. Pot fi :
- pense de margine, formate in cusaturile de asamblare a produselor.
- Pense interioare, formate in interiorul detaliilor printr-o cusatura de incheiat.
- Pensa de garnitura este pensa ce se formeaza in interiorul detaliilor si reprezinta garnituri
ale produsului.
Fazele de executie ale unei pense sunt :
- pozitionarea pensei prin marcarea locului pe produs.
Pentru pensele de suprafata marcarea se face prin crestaturi, iar pentru cele ascunse prin
semne, intepaturi, crestaturi si decupaje.
- Coaserea este operatia in care pensa se incheie prin cusatura.
- Calcarea pensei este operatia in care pensa incheiata prin coasere se descalca sau se
fixeaza prin calcare.
www.formare.ro 32/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
www.formare.ro 33/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
Tivurile sunt parti terminale ale produselor vestimentare care se formeaza prin indoirea
marginii, sau se finiseaza simplu prin festonare. Festonarea se aplica la tivurile care nu permit
indoirea marginii produsului datorita ingrosarii acestora. Aceste tivuri festonate se executa la :
maieuri si bluze pentru femei sau la unele modele de pantaloni
Tivurile formate prin indoire pot fi simple sau duble.
Tivurile simple se realizeaza prin indoirea simpla si prin coaserea partii terminale.
Confectionarea lor se realizeaza prin coasere ascunsa sau prin tighelire.
Tivurile simple cusute ascuns se aplica la produsele confectionate din tesaturi sau tricoturi din
lana sau tip lana. Inainte de coasere produsele se surfileaza sau se bordeaza pentru a se preveni
destramarea marginii tivului.
Tivul surfilat necesita pentru confectionarea lui urmatoarele faze de lucru :
- marcarea liniei terminale si egalizarea rezervei de tiv ;
- festonarea marginii tivului prin cusatura de surfilare manuala sau mecanizat cu o masina
triploc ;
- insailarea de tiv care se poate face manual sau mecanizat cu o masina speciala de insailat ;
- coaserea tivului cu o cusatura ascunsa efectuata manual sau cu o masina speciala de cusut
ascuns (de facut stafir). La efectuarea acestei cusaturi, este necesar ca firele de ata sa nu fie
supratensionate deoarece incretesc tivul
- curatarea de ate si scame ;
- fixarea tivului prin calcare cu o masina de calcat, sau cu o presa speciala ;
De obicei , inainte de coasere, daca produsul permite, este bine sa se realizeze preformarea
tivului (indoirea ) dupa sablon prin calcare.
Tivul bordat difera de cel surfilat prin brodajul aplicat in locul festonului. Se aplica la
imbracaminte confectionata din tesaturi groase la care nu se fixeaza captusala pe tiv sau
produsul este necaptusit. Fazele de lucru pentru executia acestui tiv sunt identice cu cele ale
tivului festonat, numai ca in locul surfilarii se executa bordarea.
Tipuri simple realizate prin tighelire se realizeaza pe acelasi principiu cu tivul ascuns, cu 1 sau
2 cusaturi tighel pentru fixare sau cu o cusatura de acoperire la produsele din tricoturi.
Tivurile fixate prin tighelire se aplica la produsele captusite al caror model este cu tighele pe
margini. Cele doua tipuri se aplica la distante diferite de marginea produsului. La tivul fixat cu
un tighel, distanta de la margine la cusatura tighel se ia in functie de model fiind variabila de la
5 la 15 mm.
Tivul simplu cu tighel de acoperire se formeaza mecanizat cu o masina de cusut speciala( ??) .
Se apica la imbracaminte din tricoturi ( pantaloni de corp, maieuri, bluze, rochii etc.).
Cusatura de acoperire se executa pe fata tivului si are aspectul a doua cusaturi tighel paralele
cu latimea rezervei de 1,5-2,5 cm, iar pe dos de tighel in zig- zag. Pentru asigurarea unui tiv
egel ca latime, masina este prevazuta cu un dispozitiv de indoire.
Tivurile simple intarite atat cele cusute ascuns cat si cele tighelete se pot intari prin insertie
netesuta . aceasta intaritura se aplica prin termolipire pe rezerva de tiv, dupa care se efectueaza
insailarea si coaserea.
Tivul dublu se executa prin indoirea dubla a rezervei si apoi se coase ascuns sau se tigheleste.
www.formare.ro 34/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
Mansetele sunt detalii secundare ale imbracamintei care se aplica la maneci si pantaloni. Pot
avea diferite forme si pot fi confectionate din material de baza al produsului sau din alt
material fata de cel de baza.
Mansetele pentru maneci se aplica la terminatia manecilor in scop functional, ornamental sau
combinat, realizandu-se ajustarea maneciipe brat, respectiv modificarea aspectului manecii in
functie de moda sau combinat.
Mansetele se croiesc pe lungimea materialului, asigurand o mai buna stabilitate la purtare si
joc de linii cand materialul este cu dungi. Manseta pentru dublare se aplica la maneci de
jachete, pardesie, paltoane, halate de casa, vestoane, mantale. Mansetele se pot monta la
maneci prin fixarea pe suprafata maneci prin fixarea pe suprafata manecii sau prin rasfrangerea
libera peste maneca.
Manseta aplicata pe fata manecii se foloseste la maneci dublate cu captusala sau la maneci
necaptusite. Poate avea la partea superioara forma dreapta, in colt, sau alta forma. Procesul de
confectionare al acestor mansete cuprinde urmatoarele faze de lucru :
- pregatirea mansetei pentru aplicare ( incheierea pe partile laterale la masina de cusut si
richituit, intoarcerea ei, calcarea pe fata.
- Montarea mansetei la terminatia manecii cu o cusatura tighel.
- Descalcarea cusaturii de montare prin termofixare (manecile confectionate din tesaturi au
tricoturi fara lana).
- Rasfrangerea mansetei peste maneca si fixarea marginii superioare cu o cusatura tighel
simpla sau dubla.
- Termofixarea mansetei prin calcare.
Manseta rasfranta peste maneca se confectioneaza separat si apoi se monteaza la maneca. Ea
poate fi simpla sau captusita.
Manseta simpla se prelucreaza separat prin indoirea si coaserea partii superioare, dupa care se
calca si se monteaza la maneca pe linia de terminatie a manecii, inainte sau dupa incheierea
manecii pe colt.
Manseta captusita se confectioneaza separat dupa care se monteaza la maneca. Fazele de lucru
sunt :
- pregatirea mansetei pentru aplicare (sablonare si richituire) ;
- Coasere mansetei cu captusala pe latura superioara ;
- Egalizarea cusaturii prin richituire ;
- Intoarcerea mansetei pe fata si fixar ea prin coasere si calcare;
- Incheierea mansetei cu linia cotului si descalcarea cusaturii ;
- Montarea mansetei la maneca ;
Manseta de prelungire (imbracaminte subtire si lenjerie).
Are forma dreptunghiulara sau cu colt la capete. Poate fi simpla sau dubla. Este alcatuita din
fata, dos de manseta si insertie. Se aplica la maneci in scop functional (de ajustare a manecii)
sau in scop ornamental (schimbarea formei manecii).
Ajustarea mansetei pe brat se face prin butoniere cu nasturi sau prin butoni. Confectionarea
acestor mansete se realizeaza cu montarea la maneca. Astfel, maneca are o deschizatura care
asigura ajustarea si montarea la maneca.
www.formare.ro 35/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
Manseta de prelungire fara intaritura necesita urmatoarele faze de lucru pentru confectionarea
si aplicarea ei:
- Confectionarea si finisarea deschizaturii la maneca ;
- Coaserea mansetei la capete ;
- Montarea dosului de manseta pe fata interioara a manecii formand incretiturile necesare ;
- Montarea fetei de manseta pe fata manecii cu un tighel ingust sau cu doua tighele
paralele ;
- Fixarea marginii mansetei prin coasere sau prin calcare;
- Coaserea butonierei si a nasturelui pentru ajustare.
Manseta de prelungire cu intaritura (camasi pentru barbati , bluze pentru femei, jachete).
Confectionarea ei cuprinde urmatoarele faze de lucru :
- Confectionarea slitului la maneca ;
- Coaserea sau lipirea insertiei pe dosul mansetei in interior.
- Coaserea dosului de manseta pe marginea insertiei;
- Coaserea mansetei la capete;
- Egalizarea cusatorilor prin richituire si intoarcerea mansetei pe fata ;
- Calcarea mansetei cu o presa speciala sau cu fierul de calcat ;
- Montarea mansetei la maneca cu 1 sau 2 tighele paralele ;
- Coaserea butonierelor si a nasturilor ;
Mansetele pentru pantaloni pot fi : mansete false, duble si tivuri.
Manseta falsa se executa din acelasi material de baza ca si pantalonul (pantalonii de pijama sau
pantalonii din bumbac). Confectionarea si montarea mansetei se face dupa ce fata si spatele de
pantalon au fost incheiete pe cusatura laterala. Latimea mansetei poate fi de 3-5 cm.
Confectionarea ei cuprinde urmatoarele faze de lucru :
- Richituirea marginii inferioare a pantalonului ;
- Montarea mansetei cu latura inferioara pe dosul pantalonului ;
- Rasfrangerea mansetei peste pantalon si coaserea laturii superioare indoite pe fata
pantalonului ;
- Fixarea mansetei prin calcare ;
- Incheierea pantalonului pe linia interioara ;
Manseta dubla (pantaloni din tesaturi si tricoturi tip lana) se confectioneaza din lungimea
pantalonului care va avea o rezerva in lungime de 10-12 cm.
Procesul de confectionare cuprinde:
- Calcarea pantalonului la partea inferioara pe dos ;
- Insemnarea si richituirea pozitiei si marimii mansetei ;
- Insailarea mansetei pentru coasere ;
- Coaserea mansetei impreuna cu banda de protectie ;
- Fixarea mansetei prin punctare in cusaturile laterale si interioare ;
- Termofixarea mansetei prin calcare ;
www.formare.ro 36/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
www.formare.ro 37/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
Confectionarea spatelui
www.formare.ro 38/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
Clasificarea intariturilor:
In functie de modalitatea de aplicare el pot fi:
a) Intarituri simple care sunt executate din materiale tesute sau din textile netesute. Ele se
aplica prin coasere intre staturile detaliilor. Intariturile lipite pot fi din tesaturi subtiri
sau din textile netesute. Se pot aplica prin termolipire la urmatoarele repere: buzunare,
mansete, tivuri, gulere, maneci, piepti si spate.
b) In functie de detalile la care se aplica pot fi:
1. intarituri pentru piepti
2. intarituri pentru spate
3. intarituri pentru gulere
4. intarituri pentru mansete
5. intarituri pentru maneci
6. intarituri pentru buzunare, gaici si cordoane
7. intarituri pentru tivuri
Piptii sunt detalii principale ale imbracamintei care se fixeaza pe umerii conformatiei.
Pieptii au rolfunctional si estetic.
Functionalitaea este determinata de modelul produsului. Valoarea estetica este data de
linia de croiala, de forma pe care o au si de corelatia dintre piepti si intregul ansamblu al
produsului.
Clasificarea pieptilor se poate face dupa:
a) Dupa felul lor:
– piept normal alcatuit din doua parti pentru fiecare produs. El este specific imbracamintei
care se incheie cu doi nasturi in fata si are rezerve de suprapunere (unu sau doua randuri de
nasturi);
– fata produsului formata dintr–un detaliu netaiat pe mijlocul fetei. Fata este croita pe fir
dublu iar cele doua fete care o compun sunt simetrice.
b) Dupa destinatie (dupa produsele la care se aplica):
– piepti pentru imbracaminte subtire se pot confectiona cu forane sau cu bizeti;
i. pieptul cu forane se aplica la la camasi si bluze pentru barbati si copii,
la rochii si bluze pentru femei sau la camasi de noapte pentru femei
care se incheie la un rand de nasturi pe linia de simetrie a pieptilor.
Pieptul prevazut cu forane se dubleaza pe marginea din fata cu o
dublura din material fond sau diferit care se aplica pe fata pieptului.
ii. pieptul cu bizet se confectioneaza prin dublarea marginilor din fata cu
material de fond. Bizetul se poate prevedea din tipar in continuarea
pieptului sau se croieste separat si se monteaza la piepti.
– Piepti pentru imbracamintea exterioara (groasa) care pot fi:
i. piept cu bizet aplicat in care bizetul se croieste separat
ii. piept cu bizet montat la care bizetul se croieste impreuna cu pieptul
iii. piept cu bizet combinat la care bizetul este alcatuit din bizet aplicat la
partea superioara si bizet montat la partea inferioara.
Confectionarea pieptiilor se poate face prin procedeul industrial sau manual- mecanic.
Confectionarea piptiilor prin procedeul industrial presupune ca majoritate operatiilorsa fie
executate mecanizat sau pe cale chimica. Se aplica sacourilor.
Confectionarea piepturilor de sacou cuprinde urmatoarele operatii:
– termolipirea piptiilor;
– coaserea penselor (inchiderea penselor si a clinului, decalcarea pieptiilor)
– aplicarea I.B.N – ului la buzunare
– montarea buzunarelor
www.formare.ro 39/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
www.formare.ro 40/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
a) Gulerul de pijama este de forma inchisa sau in forma de sal si poate fi cu colt rotunjit sau
nu. El cuprinde fata,dos si intaritura.
Confectionarea lui cuprinde:
– innadirea dosului de guler;
– termoculare;
– suprapunerea fetei cu dosul de guler si coaserea pe marginea exterioara;
– richituirea cusaturii de inchiere daca aceasta nu s-a executat la o masina de cusut si
richituit;
– intoarcerea gulerului pe fata si presarea lui;
– tighelirea lui pe fata daca modelul o cere.
b) gulerul pentru camasa barbateasca poate fi clasic sau model sport.
A) Gulerul clasic poate fi cu bentita aplicata sau fara bentita.
I. Gulerul clasic cu bentita =(guler clasic cu stei) este alcatuit din pelerina si bentita. Fiecare
din aceste parti cuprind fata, dos si intaritura. Confectionarea gulerului cu bentita cuprinde
operatiile:
- Aplicarea intariturii pe dosul de guler ;
- Formarea locasului pentru balena prin trasarea a doua tighele paralele;
- Coaserea fetei cu dosul de guler la pelerina (de obicei la o masina de
cusut si richituit – MCR;
- Richituirea colturilor;
- Intoarcerea gulerului (scoaterea foarte bine a colturilor)
- Calcarea gulerului;
- Coaserea marginii pelerinei cu un tighel de fixare cu latimea de (0,1 -
0,5) cm;
- Intoarcerea pelerinei in bentita;
II. Gulerul clasic fara bentita se aplica la camasi intarite la guler cu intaritura cu apret
permanent. Se mai numeste si guler clasic cu stei din intreg.
Procesul de confectinare a lui cuprinde:
- Pregatirea intariturii. Intaritura cu apret permanent cuprinde intaritura de
baza aplicata la suprafata gulerului, dublura pelerinei si varfurile;
- Pontarea celor trei straturi de intaritura prin termocolare;
- Coaserea gulerului de obicei la masina de cusut gulere cu transport
automat sau la MCR;
- Intoarcerea gulerului pe fata manual sau cu masina de intors gulere;
- Presarea gulerului si modelarea lui prin calcare;
B) Gulerul rasfrant este tip sport si se confectioneaza la fel ca gulerul inchis.
www.formare.ro 41/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
Confectionarea manecilor
www.formare.ro 42/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
– Maneca bufanta este o maneca clasica mai larga care se increteste. Bufantul se poate
forma la capul manecii sau la terminatia interioara. Se utilizeza la bluze, rochii, camasi
de noapte pentru femei.
– Maneca clopot este o maneca clasica evazata la terminatie in forma de clopot si este
prevazuta cu un tiv de 2-2-3 cm.
c) Maneca chimono se construeste impreuna cu fata si spatele produsului. Ea poate fi
lunga sau scurta. La terminatie este larga si are un tiv de 2-3 cm.
d) Maneca rableau este prelucrata pana la rascroiala gulerului. Se aplica la rochi, bluze,
jacheta pentru femei. Ea poate fi lunga si poate avea sau nu cusatura pe mijlocul fetei.
Confectionarea maneci raglau cuprinde montarea spatelui si a fetei de maneca la
spatele si fata produsului, dupa care se asambleaza cu detaliile principale.
Aceste maneci pot fi cu croiala clasica, chimono sau bufante la umar si pot fi scurte,
treisferturi sau lungi.
– maneca lunga poate fi cu sauf ara manseta si pentru confectionare necesita urmatoarele
operatii:
o formarea slitului de ajustare la tiv
o inchirierea cusaturii interioare
o formarea tivului lat de 3-4 cm
o calcarea maneci
La maneca cu manseta avem :
o formarea slitului
o incheierea cusaturi interioare
o confectionarea mansetei
o calcarea manecii si decalcarea cusaturilor interioare.
– maneca scurta difera de cea lunga doar prin lungime. Ea poate fi cu sauf ara manseta.
– Maneca incretita este asemanatoare cu maneca scurta clasica avand dimensiuni mai
mari pentru a forma bufantul prin incretire. Maneca ‘tirolez’ este incretita si la
terminatie nu numai la capatul maneci.
– Maneca chimono scurta, treisferturi sau lunga.
I.a) Se aplica la pardisie, paltoane, jachete pentru femei. Ea poate fi simpla sau
prevazuta cu o manseta.
I.b) Se aplica la taioare, jachete, pardisie si paltoane. Ea poate fi captusita sau
necaptusita
I.c) Se aplica la pardisie si paltoane pentru femei si barbati.
www.formare.ro 43/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
Asamblarea detalilor
www.formare.ro 44/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
www.formare.ro 45/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
– de lana t=[150–220]°C
– de bbc t=[110–150]°C
– de matase t=[90–120]°C
– de in si canepa t=[115–150]°C
– din fire sintetice t=[40–120]°C
C.Presiunea(P) exprima forta de presare pe suprafata materialului. P este functie de : modul
cum se efectueaza operatia de calcare( manual sau cu ajutorul presei) si de natura
operatiei(netezire, modelare, aburire si presare).
D.Timpul(T) exprima durate de expunere a materialului textil in tratamentul umidotermic.
www.formare.ro 46/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
Prese de calcat
Pot fi actionate mecanic, mecanic sau hidraulic. Sunt superioare masinilor manuale de
calcat si sunt intrebuintate la operatiile de : presare, aburire, modelare si netezire a
semifabricatelor sau a produselor finite.
Clasificare:
a) dupa pozitia organelor de lucru :
- prese orizontale : operatia se executa in plan orizontal. Destinatie: operatii de presare,
modelare, aburire si netezire a produselor si semifabricatelor;
- Prese vertivale: operatia se executa in plan vertical. Destinatie: calcarea finala
aconfectiilor ca: sacouri, pardisie, paltoane, camasi barbatesti, bluze din tricot, jachete.
b) Dupa destinatie:
- prese pentru calcat lenjeria (camasi barbatesti, pijamale, maieuri);
- prese pentru imbracaminte subtire (bluze, rochi, fuste);
- prese pentru imbracaminte exterioara (sacouri, pardisie, paltoane si jachete).
c) in functie de sistemul de actionare pot fi:
- manuale: actionarea se face manuale sau prin pedala;
- mecanice: actionarea se face prin motor electric;
- pneumatice: actionarea se face cu aer comprimat, alimentat de osursa centrala.
Accidente mecanice – se produc ca urmare a prinderii mainilor de catre prese sau de organele
de lucru ale acestora.
Accidente termice –se pot produce de catre suprafetele incalzite ale masinilor si ale preselor de
calcat.
Accidente electrice – se pot produce din cauza instalatiilor electrice ce alimenteaza masiinile
sau presele.
Pentru prevenirea accidentelor la T.N.T sunt necesare urmatoarele:
– inainte de inceperea lucrului se sa verifice starea de functionare a presei sau a masini de
calcat;
– presele si masinile de calcat cu intrerupatoare sau dispozitive defecte nu se pun in
functiune decat dupa remedierea acestora;
– actionarea butoanelor de contact electric nu se face cu ambele maini, pentru a se
preveni prinderea maini de catre presa propriu-zisa.
– Operatiile de reglare si intretinere a preselor se va efectua numai in timpul stationari, cu
sursa de stationare decuplata;
– Reglarile si repatiile utilajelor de calcat se vor efectua numai de catre personalul pentru
aceste operatii;
– Pentru protejarea mainilor operatorului presele de calcat trebuie sa fie prevazute cu
dispozitiv de siguranta pe baza de celule fotoelectrice.
www.formare.ro 47/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
X. 2 Studiul atropometric
Def Antropometria este operatia de masurare a corpului omenesc.
Studiul antropometric are ca scop cunoasterea formei si dimensiunilor corpului, precum
si a relatiilor dintre acestea.
Prin obtinerea datelor asupra conformatiei corpului omenesc se pot stabili relatii de calcul care
reprezinta elementul principal la proiectarea tiparelor pentru imbracamintea de serie.
In tara noastra, Centala industriala de confectii a M.I.U. efectuaza masuri atropometrice
necesare industriei de confecti.
Masuratorile se efectuaza cu ajutorul unui dispozitiv numit antropometru, format dintr–
o tija cilindrica pe care sunt mai multe rigle. Tija cilindrica are lungimea de 2 m si este asezata
in pozitie verticala fiind gradata din centimetru in centimetru. Pe toata lungimea sa, tija sustine
rigle de masurare si brate de fixare a corpului.
www.formare.ro 48/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
www.formare.ro 49/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
www.formare.ro 50/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
www.formare.ro 51/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
Pensa iterioara se formeaza in interiorul detalilor. Aceste pense sunt aplicate pentru
ajustarea la umeri, la bust, in talie, la solduri si in rascroiala bratului.
Pensa de interior poate fi taiata sau netaiata, iar adancimea sa este functie de gradul
ajustarii produsului de conformatie.
Pensa de suprafata indeplineste rolul de modelare si de ornamentare a produsului.
Aceste pense sunt aplicate la fata pantalonilor si la terminatiile manecilor cu mansete.
Pensa de garnitura se formeaza pe linia de asamblare a unor detalii ce constituie
detaliul principal al produsului. Nu sunt vizibile pe fata produsului. Astfel de pense se introduc
in cusaturi la montarea plafilor.
www.formare.ro 52/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
CUPRINS :
www.formare.ro 53/54
@ Interconsult 2001 SRL Mioveni – Suport curs Confectioner îmbrăcăminte
www.formare.ro 54/54