„Gramatica este logica vorbirii, după cum şi logica este gramatica

raţiunii.”
Richard C. Trench
Clasa: a VIII-a
Profesor: Arnaut I.
Unitatea de învăţământ:
Disciplina: Limba română
Subiectul: Propoziţia subordonată subiectivă (SB)
Tipul lecţiei: însuşire de noi cunoştinţe
Obiective operaţionale:
O1: să ştie definiţia propoziţiei subordonate subiective;
O2: să identifice subordonatele subiective din diferite texte;
O3: să recunoască termenii regenţi ai subordonatei subiective;
O4: să cunoască elementele de relaţie;
O5: să-şi însuşească topica şi punctuaţia subordonatei subiective;
O6: să construiască fraze cu subordonate subiective introduse prin diferite elemente introductive;
O7: să ştie să transforme un subiect în propoziţie subiectivă şi invers.
Strategia didactică:
Metode şi procedee:
– conversaţia euristică, explicaţia, analiza sintactică a frazei, exerciţii de contragere şi expansiune,
lucrul cu manualul, ciorchinele, demonstraţia.
Mijloace didactice:
– texte lingvistice, fişe de lucru, testul de evaluare;
– Manualul de Limba română pentru clasa a VIII-a, Editura Știința 2013 .
Forme de organizare:
* activitate frontală combinată cu activitate independentă.
Resurse temporale: 50 de minute
Bibliografie:
* Manualul de Limba română pentru clasa a VIII-a, T. Cartaleanu, O.Cosovan, Editura
Știința,2013
* Gramatica limbii române, Bucureşti, Editura Academiei, 1963;
* Gramatica practică a limbii române, de Ştefania Popescu, Editura Orizonturi, Bucureşti, 1995.
Nr. Secvenţele Ob. Conţinutul Strategia didactică Evaluare
crt. lecţiei Op. instructiv – educativ Metode şi Material Forme de
procedee didactic organizare
1. Moment * Stabilirea ordinii; conversaţia manual frontal
organizatoric * Notarea absenţelor;
fişe de
1' * Pregătirea materialelor necesa-
lucru
re desfăşurării lecţiei;
2. Verificarea * Antrenez elevii într-o scurtă
cunoştinţelor discuţie:
predate - Cum se numeşte lecţia pe care manual
anterior aţi avut-o de pregătit pentru conversaţia aprecieri
10' astăzi? frontal şi verbale
- Ce temă aţi avut de scris? individual
* Verific cantitativ şi calitativ
temele elevilor.
* Elevii au avut ca temă de dialogul
rezolvat exerciţii din manual în aprecieri
caietele
care au identificat şi analizat frontal verbale
elevilor
subiectele dintr-un text.
* Reiau cunoştinţele esenţiale
privind subiectul şi predicatul conversaţia
dintr-o propoziţie.
* Prin sondaj, elevii sunt puşi să
arăte cum au rezolvat exerciţiile,
să explice diferenţa dintre
subiectul inclus şi cel subînţeles.
3. Captarea * Are loc o scurtă discuţie despre observarea
atenţiei clasificarea propoziţiilor în sistematică
3' principale şi secundare. Apoi, exerciţiul planşă cu frontal a comporta-
elevii sunt anunţaţi că vor învăţa subiectiva mentului
una dintre propoziţiile din cea elevilor
de-a doua categorie şi că trebuie
să fie foarte atenţi la unele
dificultăţi implicate.
4. Anunţarea O1,O2 * Spun elevilor că vom continua
temei şi a O3,O4 studiul propoziţiilor subordonate conversaţia observarea
O5,O6 frontal
obiectivelor O7
cu propoziţia subiectivă. sistematică
1' * Anunţ obiectivele operaţionale.
5. Prezentarea * Scriu pe tablă câteva exemple
sarcinilor de cuprinzând fapte de limbă
învăţare ilustrative pentru ceea ce conversaţia tablă
5' înseamnă propoziţia subiectivă frontal observarea
în contextul relaţiei sale cu alte sistematică
propoziţii, pentru modul introdu- explicaţia a comporta-
cerii în frază, topica şi punctuaţia cretă mentului
ei. elevilor
Exemple:
1. „Leneşul mai mult aleargă.”
 2. „Sătulul nu crede celui caietele
flămând.” elevilor
3. „E uşor a scrie versuri.”
* Elevii vor analiza sintactic,
rând pe rând, propoziţiile,
urmărind descoperirea subiecte-
lor.
6. Conducerea * Elevii sunt solicitaţi să frontal
învăţării şi sublinieze subiectele propo-
dobândirea ziţiilor de pe tablă şi să le
de noi înlocuiască prin propoziţii cores- exerciţiul
cunoştinţe punzătoare, folosind procedeul fişă de
20' expansiunii (opus contragerii). lucru
Prin acest procedeu ei obţin
O7 frazele: conversaţia
SB PP
O2 Cine este leneş ¹/ mai mult
aleargă. 2/ explicaţia individual
SB PP aprecieri
Cine este sătul ¹/ nu crede celui verbale
flamând. ²/ exerciţiul
O7 PP SB
E uşor¹/ să scrii versuri.²/
* Prin conversaţie euristică frontal
privind echivalenţa dintre
subiect şi propoziţia subordonată exerciţiul
subiectivă, elevii ajung să
formuleze singuri definiţia
subiectivei:
Prof.: Ce funcţie sintactică au în
aprecieri
propoziţiile date cuvintele
verbale
subliniate? exerciţiul
Elevii: Cuvintele subliniate au caietele individual
funcţia sintactică de subiect. elevilor
Prof.: Dar propoziţiile obţinute
prin expansiune, ce rol îndepli-
nesc în frază?
Elevii: Propoziţiile obţinute au
rolul de subiecte pe lângă
verbele din propoziţia regentă.
* Răspunsurile elevilor pot
completa un ciorchine, început
de profesor, cu ajutorul căruia se tablă
va ajunge la formularea definiţiei
subordonatei subiective:
Propoziţia care îndeplineşte în cretă
O1 frază rolul de subiect pe lângă colorată
O3 un verb din propoziţia regentă
se numeşte propoziţie subiecti-
O3
vă.(SB)
O2 * Pentru descoperirea elemen-
aprecieri
telor regente se supun atenţiei
verbale
elevilor următoarele exemple
 (dictate şi scrise pe tablă):
a) Se vede¹/ că nu cunoşti
locurile pe aici.²/
b) Cine adună la tinereţe¹/ are la
bătrâneţe.²/ frontal aprecieri
O3 c) Trebuie¹/ să ceri de la tatăl tău verbale
paloşul...²/
d) „E pacat¹/ să rămâi fără leac caietele
de învăţătură.²/” (I. Creangă) elevilor
e) Pesemne¹/că dumneata ai conversaţia
greşit.²/
f) Îmi vine¹/să-mi iau lumea-n
cap.²/
* Prin conversaţie euristică elevii aprecieri
sunt conduşi să descopere explicaţia individual verbale
elementele regente:
O2 - verbe personale;
- verbe şi construcţii imperso- tablă
O4
nale;
O2 - adverbe şi locuţiuni adverbiale
O4 predicative. exerciţiul cretă frontal
O5 * Pentru descoperirea elemen- colorată
O5 telor relaţionale (introductive)
se dau ca exemple pe fişe, pentru
a fi analizate pe grupe:
A. Cine seamănă vânt¹/culege aprecieri
furtună.²/ verbale
Câţi au fost acolo¹/ au rămas conversaţia fişă de
miraţi.²/ lucru
Ce s-a întâmplat¹/a trecut.²/ individual
Oricine trece pe aici¹/este
impresionat.²/
„Dar cui i-e frică de război¹/ E explicaţia
liber de-a pleca-napoi…”²/
→ cine, câţi, ce, oricine, cui =
pronume relative sau nehotărâte caietele
(în N, Ac., D, G) elevilor
B. Se vede¹/ că nu cunoşti
locurile pe aici.²/
aprecieri
Ne se ştie¹/ de unde sare
exerciţiul individual verbale
iepurele.²/
Trebuie¹/ să ceri de la tatăl tău
paloşul... ²/
E impresionant¹/ cum s-a sfârşit
discuţia.²/ tablă
„Se pare¹/ cum că alte conversaţia
valuri/Cobor mereu pe acelaşi
vad.” ²/ (M. Eminescu) cretă
→ că, să, de unde, cum, cum că colorată
= conjuncţii subordonatoare
(simple sau compuse) şi adverbe explicaţia
relative.
 * Pentru topica şi punctuaţia frontal
propoziţiei subiective li se cere aprecieri
elevilor să observe cu atenţie verbale
toate exemplele date şi pe cele
din manual. Astfel, elevii ajung
la concluzia că subiectiva poate
sta, atât după regentă cât şi
înaintea regentei. Indiferent de explicaţia
locul subiectivei, aceasta nu se
desparte prin virgulă de regenta
ei.
7. Asigurarea * Asigurarea feed-back-ului a
feed-back- avut loc pe tot parcursul lecţiei, aprecieri
ului prin aprecieri verbale (Corect!, conversaţia frontal verbale
3' Bine!, Da!) şi prin efectuarea
fulger a câtorva exerciţii de
identificare şi de motivare.
8. Evaluarea * Ca activitate independentă
formativă individuală se dă spre rezolvare
5' testul de evaluare formativă, care
aprecieri
va fi luat de către profesor pentru explicaţia individual verbale
a fi corectat şi notat:
O6 Alcătuiţi enunţuri care să fişă de
conţină subiective: lucru
- introduse prin conjuncţiile să,
că, şi, dacă;
- introduse prin două pronume
relaţie şi prin adverbul relativ
cum.
9. Asigurarea * Se dă ca activitate indepen-
retenţiei şi a dentă acasă, alcătuirea unor fraze conversaţia aprecieri
frontal
transferului care să conţină subiective explicaţia verbale
caietele
2' introduse prin diferite elemente
elevilor
de relaţie şi să fie cerute de
diferite elemente regente.
 PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ SUBIECTIVĂ (SB)
DEFINIŢIE:
- este subordonata care îndeplineşte în frază funcţia sintactică de subiect al propoziţiei regente:
E uşor a scrie versuri. (subiect)
E uşor 1/(să) scrii versuri. 2/ (subiectivă)
ÎNTREBĂRI:
- cine?
- ce?
TERMENI REGENŢI:
- verb personal: Vine 1/ (cine) poate.2/
- verb impersonal: este, trebuie.
Trebuia 1/ (să) meargă.2/
- verb personal devenit impersonal: a rămâne, a ajunge, a păsa, a plăcea, a veni etc.
Ajunge 1/ (cât) ai alergat. 2/
Rămâne 1/ (cine) vrea.2/
- expresie verbală impersonală: e bine, e rău, e uşor, e greu, e lesne, e dificil, e posibil, e drept, e
recomandabil, e cu putinţă, e de prisos, este de dorit, e de crezut, e culmea, e păcat, e un adevăr, e un
noroc, una e, alta e, e un fapt etc.
E bine 1/ (că) s-a întâmplat aşa. 2 /
- verbe reflexive şi impersonale: se cuvine, se cade, se întâmplă, se zice, se aude, se spune, se pare, se
poate, se vede etc.
Se zice 1/ (că) plouă. 2/
Se cuvine 1/ (să) fim civilizaţi. 2/
- verb impersonal cu pronume în dativ: a-i fi dat, a-i fi sortit, a-i fi hotărât, a-i fi scris, a-i părea, a-i
rămâne, a-i da prin gând, a-i trece prin minte, a-i plăcea, a-i veni etc.
I-a fost dat 1/ (să) ajungă acolo.2/
Mi-a convenit 1/ (ce) s-a propus la şedinţă.2/
- adverb sau locuţiune adverbială predicativă: desigur, fireşte, probabil, poate, negreşit,
pesemne, cu siguranţă, cu certitudine, fără îndoială, de bună seamă etc.
Desigur 1/ (că) vor veni şi ei. 2/

ELEMENTE DE RELAŢIE:
a. pronume relative: cine, care ce, cât, cel ce - (Cine) se scoală de dimineaţă 1/ departe ajunge. 2/
b. adjective pronominale relative: Este susţinut 1/(care) elev învaţă. 2/
c. pronume nehotărâte: oricare, oricine, orice, oricât: (Oricine) munceşte 1/ are de toate. 2/
d. adjective pronominale nehotărâte: (Orice) om munceşte 1/ are de toate. 2/
e. adverbe relative: unde, cât, cum, când, încotro: Nu se ştie 1/ (când) a plecat. 2/
f. conjuncţii subordonatoare: că, să, ca să, dacă, de: E bine 1/ (că) a venit. 2/
Nu se ştie 1/ (dacă) vine. 2/
g. locuţiuni subordonatoare conjuncţionale: cum că, cum de, decât să:
E de mirare 1/ (cum de) a rezistat. 2/

ELEMENTE CORELATIVE: nu are elemente corelative, nici elemente de relaţie specifice.

TOPICĂ: - antepusă (când răspunde la întrebarea cine?): (Cine)- i harnic 1/are totul. 2/
- postpusă (când răspunde la întrebarea ce?): E rău 1/ (ce) face. 2/
PUNCTUAŢIE: de obicei nu de desparte de regentă prin virgulă indiferent de locul pe care îl ocupă. Când stă
înaintea regentei şi este reluată prin pronume demonstrativ, se desparte întotdeauna prin virgulă : (Cine) aleargă
mai repede, 1/ acela e câştigător. 2/