A. E.

Baconsky
Panorama
II II

poeZlel
universale
contemporane

Editura
Albatros
Constantinos Kavafis

Vad b Constantinos Kavafis imaginea celui mal mare poet grec

modern ~i tipul caracteristic pentru no~iunea de precursor al poe-
ziei de azi dnd, redreslindu-se dintr-o infinitJate de experien~e deo-
potriva utile ~i derutante, arta poetica bcearca sa se reconstituie
in 'ambianta noilor ei conexiuni pentru 0 epoca vi,itoare de tnflo-
rire. Astfel se ~ explica deosebita lui raspindire din ultimii ani,
dupa ce, nu numai in uimpul vietii ci ~i decenii de-a rindul dupa
moartea 1ui, ramasese circumscrls la spa~iul foarte restrins al ini-
tja~ilor daca nu al coleqionarilor. Caci figum lui - personajul
KJavafis - se preta de minune la pasiunea nocturna a celor ce
frecventeaza universul inchis ~ secret al valorilor singulare, girate
de cuvintul numai pe jumatate rostit.
Poetul e fiul Alexandriei eterodite unde s-a nascut tn aprilie
1863 intr-o familie foarte bogata dar minata treptat de 0 dme-
Toasa degringolada. Ayea 0 sora ~i ~apte fra~i, dintre care unul,
·devenit obscur poet englez, avea sa-l tra:duca ulterior la Londra.
'Orfan de tata din copilarie, calatore~te inso~ndu-~ mama in An-
-gEa, traind 0 vreme la Londra ~i la Liverpool, apoi i~i petrece
.adoles'c'enta la Istambul tntr-un mediu tidl1o~it de vicii levan tine
care-l tnEintuie arundndu-l pe totdeauna in captivitatea inver-
:siunii sexuale celei mai tiranice, dind senzualita~ii sale structurale
un curs obsesiv ~i morbid. Aceasta. precizare nu e a simpJa indis-
cr~tie biografica ~ nici un tic freudian, oi un element indispen-
sabil cunoa~terii ~i in~degerii unui poet care, in opera lui, departe
de a-~i ascunde dlderile, [J.-a ez,iuat sa ~i Ie dezvaluie, lasind sa se
strecoare direct, in propria-i po,ez,ie, veninul filtrat de intreaga lui
existenra.
Cunoscator perfect al chorva limbi straine, lector avizat al marij
literaturi din toate cimpuriJ.e, iubind pe Dante ~i SGlmuel Butler,
pe Pound ~i Joyce, pe Proust ~i pe Emerson, el ~i-a facut studiile
mai mult in afara ~CO'lilordiedt in in<:inta lor. Din 1885 se snabi7
le~te definitiv in Alexandria ca funqionar superior intr-un minis~
ter, hazardindu-se uneori ~i in riscante jocuri de bursa ori de tri~
pOU. Una dim poeziile sale intitulata Un dnar Om de arta in al
douazeci ~i patrulea an al sau pare un autoportret din epod, in:
fati~indu-l in pr,imii ani dupa reintoarcerea in Egipt "tlrlnd~t-se
prin cafenele", dedat "acelei placeri bolnave", risipindu-~ viata
dureros ~i umilitor. Ungaretti, ~ el alexandrin de b~tina, ~i-l
aminte~te cum "Uneori lasa sa-i cadCiun cUvlnt intepator ~i atunci
somnolenta noastra Alexandrie se reaprindea intr-o clipa strali,,-
cind prin mileniile ei Cum nu mi-a fost dat sa vad ceva stralucind
vreodata",
Ii placea sa cultive poza; akatuindu-~i 0 legenda enigmatica-:
sau, mai exact, se identificase el insu~i cu propria-i legenda intr-ufl
grad la care disparea orice limita intre realitatea existentei ~i
proiectia ei apocrifa. N-a avut prieteni in deplinul sens al CU'vin-
tului. Impenetnabil adesea, dificil intotdeauna in relatiile lui, or-
golios ~i reticent, a fost un desav1r~it complice al umbreIor salle.
Dupa jumatatea vie1ii, nevoia de singuratate i se acuza, parase~te
slujba, se retrage in locuinra 'lui consacnndu-se exdusiv poeziei ~i
sCf\i,indmajoritatea poemelor ce constituie opera sa definitiva; re-
striillSa de altfel, aproape neverosimiEl azi dnd moda volumelor
publicate cel putin anual bintuie ca 0 molima. Cei ce I-au cunos-
cut mai indeap'roape spun ca avea deplina con~tiirnta a valorii sale
pe <:are nu ez.ita s-o manifeste eu eleganta discretie - ~i i~i do-
mina de sus numero~ii ~i inver~unatii sai detractori, invatind eu
vremea sa-i ignoreze, mai nimicitor decit ii atacase vreodad:. A
fost un barbat lidt ~i u~or mihnit de infati~area lui.
Kavafis a trait situindu-se lntr-un timp in care istoria ~i mitul
se implicau in doze capricioase, ~i care era timpul lui, dar ~i al
acelei raspintii a marilor culturi, unde permanentul ~i revolutul nu
slnt decit doua elemente ale aceleia~i misterioase clepsidre. A~
spunc ca a trait "dupa formulele vechilor magi elenico-sirieni",
dad: a~ folosi drept' metafora titlul uneia dintre poeziilc sarle. In
1932 a p'1eoat la Atena pentm 0 operatic: tumoarea era insa in-
curabiEl ~i, dupa 0 comva:lescenta in~elatoare, se stinge in aprilie
1933, la sp'ital ul grecesc din Alexaooria. Abia dupa moarte au
aparut intr-un masiv volum poeziile la oare lucrase oviata, pu-
blidnd doar cheva dintre ele in reviste sau culegeri de circulatie
foarte restrinsa. Mai mult dedt Palamas, Sikelianos ~iehiar Seferis,
a fost sortit unui prestigiu postum care a spulberat demult zetul
~i consecventa tuturor detraetorilor. Poezia lui e a aeestui timp,
compez,it, derutant, labi,l ~i ingherat laolalta; ea are ca punet de
plecare, dar ~i de sosire, meridianul Alexandriei, delta de aur a
vechilm civilizatii care veneau sa moara ai<:i, prelungind uneori
secole de-a rindul 0 agonie somptuoasa ~i feeri<:a. Aici unde, dupa
observaria lui Ungaretti, timpul nu inveche~te lucruri'1e ci Ie dis-
truge, singura arheologie e aceea a formelor imateriale care au
ramas stravezii in vazduh: altoiul nevazut al' acestor forme da
poeziei lui Ka vafis aerul ei adt de singular. In versurile sale simti
gustul esentelor tari eare s-au distilat aici in recipiente obscure,
nu 0 data asociind sublimul eu imundul sub pavaza acelui hedo-
nism elenistic, talmacind viata ca pe 0 voluptate care consuma,
pustie~te ~i ruineaza. Pentru el arta e facultatea de a extrage Sll-
blimul din totalitatea experientelor traite, iar poetul nu trebuie
sa-~i refuze niei una dintre aeeste experi'cnte, aceeptindu-le ~ pe
celemaiignobile.maisordide.maidizolvante. caci, trecuta in arta,
expe1"ienta se transfigureaza pierzindu-~i caracterul originar.
o buna parte din opera lui 0 cOiIlstituie poemele de inspiratie
istorica, dad se poate spune a~a despre un poet eare reaEzeaza
o transgresiune a cronologiilor ~i pare eontemporan - nu atlt in
timp dt in afara lui - eu to~i autorii in care i~i cauta surse poe-
zia sa, ori cu personajele evocate, fie ca ele aparrin istoriei, fie
ca slot pure invenrii de fantezie in spiritul istoriei. Eugenio Mon-
tale spune pe buna dreptate ca: "Genialitatea lui Kavafis consta
zn ell fi 'inreles ca Elinul de atunci corespunde cu homo europaeus
de azi". Aceasta e intr-adevar marea meuafora a lui Kavafis, a
acestei poez,ii adt de saraca in metafore. EI e poetul valorilor ce
supravie~uiesc culturilor moarte care Ie-au creat - ~i in no~iunea
IUl <de Grecie elenistica se indud ~i E~iptul ~i Iudeea ~i Bizan~ul
~i Antloehia -- lume unde, intordndu-ne, el ne da sentimentul ca
sintem in a noastra, de azi, de mi,ine, de totdeauna.
Familiar al lui Plutarh - sursa de predileqie - el are insa
~i pasiunea autorilor obscuri, ca Dunaoara Filostrat, sofist ~i p'Oate
romancier mai curin<d decit istoric, a carui opera e la temelia mul-
tor hi-mere ale poetului. Prmcaracuerul erudit al poeziei sale, Ka-
vaf1s e poate precursorul lui Eliot, dar sub rapornul expresiei, el
nu practica pluralitatea motivelor paralele sau interferente ce
cia poemului eliot,ian un aspect de compli'Cata partitura muzicala:
scrisul lui despuiat de metafore are 0 curslvitate lini-ad, pare un
monol~og roscit de personajul adus pe scena in fai:a unui public
imaginar. Stilul edens, contras, lapidar ca de inscrip1ie. Pu~ini
au dispreruit intr-un asemenea grai dilu~ia ~i discursivitatea ple-
torid inca ~i astazi bintuind sub diferitema~ti in pDezie.

Daca porn~ti pe mare spre Ithaoa,

ureaza-1i ca sa-1i fie drumul lung
~i plin de aventuri, de cuno~tinre.
N~ai teama de Cidopi, de Lestrigoni
sau de Poseidon infuriatul:
nU-1i vor ie~i in drum astfel de mon~tri
dt timp J'i-e gindul sus, ~ <:klicata
emo1la oe-ri tu1bura fiin~
~i trupul tau. Poseidon ceil aspru,
Cidopi ~i Lestrigoil1i - n-ai sa-ntilne~ti