Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Arcuri Calculul Arcurilor PDF
Arcuri Calculul Arcurilor PDF
Calculul arcurilor
6.1. Caracterizare, clasificare.
re
ca
ar
sc
de
δ [mm] δ [Mm]
Fig.6.1
F r
Fig.6.2
Cap.6. Elemente elastice. Arcuri
M t 16 ⋅ M t 16 ⋅ F ⋅ r
- Tensiuni: τ max = = = (6.2)
Wp π ⋅ d3 π ⋅ d3
M t ⋅ l 32 ⋅ M t ⋅ l 2 ⋅ τ max ⋅ l
- Deformaţii: θ = = = (6.3)
G ⋅ I p G ⋅π ⋅ d 4 G⋅d
Mt G ⋅ Ip π ⋅G ⋅d4
- Rigiditate: Kf = = = (6.4)
θ l 32 ⋅ l
1 1 τ ⋅ π ⋅ d 3 2 ⋅ τ max ⋅ l π ⋅ d 2 ⋅ l ⋅ τ max
2
- Energie acumulată: W = ⋅ M t ⋅ θ = ⋅ max ⋅ =
2 2 16 G⋅d 16 ⋅ G
Exprimată în funcţie de volum, relaţia devine:
τ max
2
⋅ V τ max
2
W= = ⋅ V ⋅ ηW (6.5)
4⋅G 2⋅G
π ⋅d2
unde V = ⋅ l este volumul părţii active a arcului,
4
iar ηw = 1/2 coeficientul de utilizare volumetrică.
Fig.6.3
F α
Fcosα
d
α
Fsinα
Rm
Fig.6.4
Tensiuni:
M t 16 ⋅ F ⋅ Rm 8 ⋅ F ⋅ Dm
τ t max = = = (6.6)
Wp π ⋅ d3 π ⋅ d3
F 4⋅ F
τf = = (6.7)
As π ⋅ d 2
4 F D
τ = τ t max + τ f = ⋅ 2 ⋅ 1 + 2 ⋅ m (6.8)
π d d
Dm
notând: = i , rezultă:
d
τ = ⋅ 2 ⋅ (1 + 2 ⋅ i )
4 F
(6.9)
π d
8 F
deci i >> 1 τ = ⋅ 2 ⋅i (6.10)
π d
În cazul arcului elicoidal, datorită curburii spirei, tensiunea are o
distribuţie neuniformă pe periferie, valorile maxime fiind pe partea apropiată
de axa arcului.
8⋅ K ⋅ F
Deci: τ max = ⋅i (6.11)
π ⋅d2
i este coeficient diametral al arcului, care, conform STAS 7067-76, poate avea
valori între 4 şi 16. K este coeficient de formă, dependent de valoarea lui i,
16
având expresia K = 1 + recomandată de STAS 7067-76.
i
Deformaţii
În cazul arcului elicoidal, săgeata arcului este alungirea sau scurtarea
arcului, ca efect al acţiunii forţei F (fig. 6.5). Săgeata rezultă din torsiunea
spirelor. Astfel, dacă se consideră spirele unui arc desfăşurate, se poate
considera arcul ca o bară de torsiune ce se deformează cu unghiul θ aşa cum se
observă din figura explicativă.
θ f
m
R
L= 2 R m
Fig.6.5
64 ⋅ F ⋅ Rm3 ⋅ n 8 ⋅ F ⋅ Dm3 ⋅ n
deci: f = = (6.14)
G ⋅d4 G ⋅d4
8 ⋅ F ⋅ i3 ⋅ n
sau: f = (6.15)
G⋅d
Rigiditate
Mt G ⋅ Ip H ⋅ d3 ⋅i
Kf = = = (6.16)
θ L 32 ⋅ n
Energie înmagazinată
1
W=⋅F ⋅ f (6.17)
2
π ⋅ d 2 ⋅τ
dar: F= (6.18)
8⋅i
1 π ⋅ d ⋅τ 8 ⋅ F ⋅ i ⋅ n
2
deci: W= ⋅ ⋅
2 8⋅i G⋅d
1 π ⋅ d ⋅τ ⋅ i ⋅ n
2 3 2
W= ⋅ (6.19)
16 G
Ştiind că volumul:
π ⋅d2 π 2 ⋅ d3 ⋅i ⋅ n
V= ⋅L = (6.20)
4 4
1 τ2 1
rezultă: W= ⋅ ⋅V ; ηw = (6.21)
2 2⋅G 2
Cap.6. Elemente elastice. Arcuri
2
3
Fig.6.6
Fig.6.7
D
prezentată diagrama C*= f la 1,4
d
1,3
arcurile elicoidale cilindrice de torsiune.
Deplasarea unghiulară θ a 1,2
Sectiune
rotunda
capătului activ se determină cu relaţia:
Ml Ml 1,1
θ= i = t (6.24)
EI EI 1,0
unde E este modulul de elasticitate 2 4 6 8 10
longitudinal al materialului; I – Fig.6.8
momentul de inerţie al secţiunii sârmei.
Pentru sârme de secţiune rotundă:
64 M t Dm n
θ= (6.25)
Ed 4
unde s-a înlocuit lungimea sârmei l = π Dm n ( n – număr de spire).
Lucrul mecanic de deformaţie este :
1
L = M tθ (6.26)
2
Cap.6. Elemente elastice. Arcuri
a b
c d
e f
Fig.6.9
b
dL
b ∆d ϕ
b
b‘
y
a a
∆ dL
D1
c ρ dϕ
a b
Fig.6.10
L=
(
π D 2 − D12 ) (6.38)
4c
unde D şi D1 reprezintă diametrule exterior, respectiv interior al arcului
netensionat; c – distanţa dintre axele a două spire alăturate.
Din condiţia de solicitare a spirei arcului la încovoiere rezultă:
σr
M t = Wσ ai = W , (6.39)
k
bh 2
unde σr este rezistenţa de rupere; W = - modulul de rezistenţă; k = 5÷10 –
6
coeficientul de siguranţă.
Din relaţiile (6.37) şi (6.38) se obţine:
h 2σ r
= . (6.40)
L kϕE
Înlocuind ecuaţia (6.38) în relaţia (6.40) şi având în vedere că c = k1h (unde k1
=7÷8) rezultă:
πσ r (D 2 − D12 )
h= (6.41)
2kk1ϕE
Raportul dintre dimensiunile secţiunii spirei arcului, de obicei, este:
h
= 0,1 (6.42)
b
Numărul de spire z se determină cu relaţia :
2L
z= . (6.43)
π (D + D1 )
Distanţa dintre axele a două spire vecine este:
D − D1
c= (6.44)
2z
Calculul arcurilor bare de torsiune şi al arcurilor speciale ( tuburile
ondulate, membranele şi capsulele, arcul monometric) este dat în literatura de
specialitate[ ].
Acest arc este format din mai multe discuri de formă tronconică aşezate
în tandem, arcul fiind supus la compresiune. În figura 6.11a sunt prezentate
gruparea în serie, iar în figura 6.11b, gruparea în paralel(pachet).
Cap.6. Elemente elastice. Arcuri
b
a
Fig.6.11
f
6
h
F
0 2 4 6 8 10
Fig.6.12 Fig.6.13
h
b
Fig.6.14
Fig.6.15
- tensiuni:
M i max 6 FL
σ i max = = (6.53)
Wz bh 2
- săgeata maximă:
FL3 σ L2
f = = i max (6.54)
2 EI z Eh
- energia înmagazinată:
1 1 b ⋅ h 2 ⋅ σ i max σ i max L2
W = F⋅ f = ⋅
2 2 6⋅ L E⋅h
1 σ i max b ⋅ h ⋅ L
2
F K1 K2 K3
F1 = F2 = Fn
K2
K1 K
f1 F
F1 3
1
f2 2 F3
F2 f1 F2
f2
f= f 1 + f 2 O F1
F= F1 = F2 f f
Fig.6.16 Fig.6.17
F1 F F + ... + Fn
∑F
j =1
j
F
= 2 = .... = 1 = = . (6.59)
K 1 + ... + K n n
∑K
K1 K 2 K ech
j
j =1
F3
f 1'
f1
f 2'
F2
f2
f3
F1
F3 F2 F1 O
f 1' f 2' f 3' f
f2
f1
Fig.6.18