JOCUL DIDACTIC

În literatura pedagogică românească, sintagma pedagogică joc didactic reprezintă un

ansamblu de acţiuni şi operaţii care, în paralel cu destinderea, buna dispoziţie şi bucuria pe
care o stârneşte, urmareşte un set de obiective de pregătire intelectuală, tehnică, morală,
fizică, etc. a preşcolarului şi elevului" (Neacşu, 2001, p 204).
Jocul didactic este un tip de joc prin care cadrul didactic consolidează, precizează şi verifică
ansamblul de cunoştinţe predate copiilor, le îmbogăţeşte sfera de cunoştinţe. Conţinutul, sarcina
didactică, regulile şi acţiunile de joc conferă jocului didactic un caracter specific, înlesnind
rezolvarea problemelor puse copiilor.

Jocurile didactice se realizează în cadrul activităţilor instructiv-educative din grădiniţă şi

stimulează competitivitatea, dar şi lucrul în echipă, dezvoltându-le copiilor spiritul de întrajutorare,
de cooperare, dar şi de ataşament faţă de echipa din care fac parte. Prin acest tip de jocuri copilul
îşi dezvoltă potenţialul biopsihic, îşi dezvoltă spiritul de observaţie, îşi cultivă flexibilitatea
gândirii, inventivitatea, iniţiativa. Prin caracterul lui practic, jocul mijloceşte cunoaşterea directă a
lumii, şi mai ales, contribuie la formarea unor deprinderi trainice, trăsături complexe de caracter,
convingeri, intense trăiri emoţionale.

Prin folosirea jocurilor didactice în desfăşurarea activităţilor din grădiniţă se realizează

importante sarcini formative ale procesului de învăţământ :

- dezvoltarea spiritului de iniţiativă şi independenţă în muncă;

- spiritul de echipă;

- dezvoltarea spiritului imaginativ, creator şi de observaţie ;

- dezvoltarea atenţiei;

- dezvoltarea disciplinei şi spiritului de ordine în desfăşurarea unei activităţi;

- formarea deprinderilor de lucru corect şi rapid;

- asigurarea însuşirii mai rapide, mai temeinice, mai accesibile şi mai plăcute a

cunoştinţelor.

Sfera de utilizare a jocului didactic este foarte mare deoarece el poate fi practicat în
diferite momente din programul zilei, putând fi extins chiar şi în viața de familie a copilului.
 Jocul didactic ocupă un loc deosebit de important în dezvoltarea vorbirii copilului
preşcolar, deoarece forma de joc antrenează copilul în stimularea şi exersarea vorbirii în
direcţia propusă în cadrul fiecărui joc în parte, fără ca el să conştientizeze acest efort.
Eficienţa jocului didactic faţă de alte activităţi frontale dirijate constă în faptul că desfăşurarea
lor presupune participarea tuturor copiilor din grupă, depunând acelaşi efort de gândire şi de
exprimare.

Jocul didactic îndeplineşte funcţii importante:

 Funcţia cognitivă – jocul didactic este o cale de acces către cunoaşterea adevărurilor
ştiinţifice şi a procedurilor de acţiune. El reprezintă pentru copii un mod de a afla, de a
cerceta, de a descoperi cunoştinţe, de formare de structuri cognitive şi de strategii
operatorii.
 Funcţia motivaţională – în măsura în care jocul didactic reuşeşte să facă mai
atractivă activitatea instructiv-educativă din grădiniţă, reuşeşte să suscite curiozitatea
epistemică, să amplifice satisfacţiile, el devine implicit şi un factor motivaţional foarte
util, de potenţare a energiilor copilului.
 Funcţia formativ-educativă – jocurile didactice posedă calităţi transformatoare în
măsura în care supun exersării şi dezvoltării diversele funcţii psihice ale copiilor, în
măsura în care contribuie la formarea unor deprinderi intelectuale şi structuri
cognitive, a unor noi convingeri şi sentimente, aptitudini şi atitudini, capacităţi şi
comportamente, calităţi personale şi trăsături caracteriale.
 Funcţia de socializare - A socializa înseamnă a transforma un individ dintr-o fiinţă
asocială într-o fiinţă socială, inculcându-i moduri de gândire, simţire, acţionare. Una
dintre consecinţele socializării prin jocul didactic este stabilizarea normelor de
comportament astfel dobândite. Această interiorizare a normelor şi valorilor permite,
de asemenea, însuşirea regulilor sociale şi creşterea solidarităţii dintre membrii
grupului.
 Funcţia organizatorică – jocurile didactice permit o bună planificare a timpului
cadrului didactic şi al copilului. În joc toţi copiii devin activi, acţiunile fiind jalonate şi
controlate prin reguli.

Jocul didactic este una dintre formele jocului şi este, totodată, un mijloc de accelerare
a trecerii de la joc la învăţare, deoarece îmbină ludicul cu asimilarea de cunoştinţe şi formarea
unor capacităţi de cunoaştere. Jocurile didactice oferă un cadru prielnic pentru învăţarea
activă, participativă, stimulând iniţiativa şi creativitatea preşcolarului. Obiectivele
educaţionale vor fi mai bine realizate prin intermediul jocului, deoarece prin natura sa jocul
cuprinde o motivaţie intrinsecă, mobilizând resursele psihice ale copiilor, asigurând
participarea, captând interesul, angajând afectiv şi atitudinal. Datorită conţinutului şi modului
de desfăşurare, jocurile didactice sunt mijloace eficiente de activizare a întregii clase, dezvoltă
spiritul de echipă, de întrajutorare, formează şi dezvoltă deprinderi practice elementare şi de
muncă organizată. Ele contribuie la dezvoltarea stăpânirii de sine, a autocontrolului ca şi a
spiritului de independenţă, a perseverenţei, a spiritului colectiv şi a altor calităţi de voinţă şi
caracter. În joc copiii învaţă să se ajute unii pe alţii, să se bucure de succesele colegilor, să
aprecieze obiectiv succesele altora.

Având o structură complexă, jocul didactic, trebuie studiat cu multă atenţie înainte
de a fi executat cu copiii. Educatoarea trebuie să cunoască bine sarcina urmărită în joc,
acţiunea lui şi regulile după care se desfăşoară, astfel încât să-l poată preda corect în
activitatea pe care o desfăşoară cu copiii. Nerspectarea uneia dintre componentele jocului,
cunoaşterea insuficientă a acţiunii sau a regulilor de joc, afectează buna îndeplinire a sarcinii
didactice sau chiar duce la schimbarea profilului activităţii. Este indicat ca educatoarea, pe
măsură ce are mai multă experienţă, să aplice în mod creator diversele recomandări cu privire
la jocul didactic, să contribuie activ la îmbogăţirea şi îmbunătăţirea structurii acestuia, la
adaptarea lui la particularităţile de vârstă ale copiilor cu care lucrează, şi cu atât mai mult să
creeze noi jocuri cu care să rezolve sarcina didactică prevăzută în programa activităţilor
desfăşurate în grădiniţa de copii.

O mare parte din materialul didactic necesar desfăşurării jocurilor didactice este
tipărit. El trebuie procurat din timp şi selecţionat potrivit jocurilor care se organizează.În
cadrul jocurilor didactice am folosit şi diferite jucării sau obiecte special cofecţionate.
Indiferent de provenienţa materialului didactic folosit în cadrul jocului didactic, acesta trebuie
să întrunească şi unele cerinţe ca: accesibilitate, aspect estetic, nu trebuie să fie încărcate,
greoaie din punct de vedere al compoziţiei, deoarece ar împiedeca copiii să rezolve corect
sarcina didactică. Materialele didactice trebuie să fie de dimensiuni mai mari pentru a fi bine
perceput de copii, iar cel distributiv trebuie să aibă dimensiuni mai mici. .

Clasificarea şi specificul jocurilor didactice

Clasificarea jocurilor didactice se poate face după două categorii, în funcție de
conținut şi material didactic. În conformitate cu aceste criterii se întâlnesc mai multe feluri de
jocuri didactice:
 După conținut, jocurile didactice se clasifică în:
 Jocuri didactice pentru educarea limbajului (Cu ce sunet începe cuvântul?, Eu
spun una, tu spui mai multe, Răspunde repede şi bine.)
 Jocuri didactice pentru cunoașterea mediului înconjurător (Anotimpurile, Unde
s-a oprit roata, Cu ce călătorim)
 Jocuri didactice pentru numărat şi socotit (Jocul numerelor, După mine cine
vine?, Găsește aceeași culoare)
La baza acestei clasificări stă principiul dezvoltării proceselor psihice a copiilor:
dezvoltarea percepțiilor şi reprezentărilor de formă, mărime, culoare, spațiu, timp;
îmbogățirea vocabularului, însușirea sistemului fonetic al limbii materne, însușirea structurii
gramaticale, etc.
Cel de-al doilea criteriu se orientează după materialul didactic folosit pentru jocuri:
 Jocuri didactice cu material:
 jocuri cu material didactic ( jocuri didactice, jocuri de masă);
 jocuri cu material ajutător, diferite obiecte şi jucării ( obiecte din natură,
obiecte de uz zilnic);
 jocuri cu interpretarea unor poveşti şi lecturi precum şi jocuri numărătoare,
folosindu-se jucării corespunzătoare;
 Jocuri didactice fără material didactic sau jocuri orale:
 ghicitori ( fără ilustrații);
 jocuri cu alcătuire de propoziții şi fraze;
 jocuri de citire labială;
 jocuri de compunere de poveşti;
Ceea ce caracterizează în esență jocul didactic constă tocmai în aceea că el îmbină
într-un tot unitar şi armonios atât sarcini cât şi funcții specifice învățării, cât şi sarcini şi
funcții specifice jocului.
In vederea atingerii obiectivelor propuse, jocul didactic trebuie să îmbine elementele
surpriza cu cele de așteptare. In același timp este necesar ca sarcina didactica sa fie
complicata gradat pentru a nu întârzia sau stagna dezvoltarea copiilor.

Structura jocului didactic

Spre deosebire de alte tipuri de jocuri, jocul didactic are o structura aparte. Elementele
componente ale acestuia sunt:
 Scopul jocului - reprezintă o finalitate generală spre care tinde jocul respectiv şi se
formuleaza pe baza obiectivelor de referintă din programa activitaţilor instructiv-educative.
Scopurile jocului didactic pot fi diverse: consolidarea unor cunoştinte teoretice sau deprinderi,
dezvoltarea capacităţii de exprimare, de orientare în spatiu şi timp, de discriminare a formelor,
mărimilor, culorilor, de relaţionare cu cei din jur, formarea unor trăsături morale, etc.

Conţinutul jocului - include totalitatea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor cu

care copiii operează în joc. Acestea au fost însuşite în activităţile anterioare. Conţinutul poate
fi extrem de divers: cunoştinte despre plante, animale, anotimpuri, viaţa şi activitatea
oamenilor, cunoştinţe matematice, istorice, geografice, conţinutul unor basme, poveşti, ş.a.

Sarcina didactică indică ce anume trebuie să realizeze efectiv copiii pe parcursul

jocului pentru a realiza scopul propus. Se recomandă ca sarcina didactică sa fie formulată sub
forma unui obiectiv operaţional, ajutîndu-l pe copil să conştientizeze ce anume operaţii
trebuie să efectueze. De asemenea se recomandă ca sarcina didactică să nu solicite doar sau în
primul rînd, procese numerice, ci să implice în rezolvarea sa şi gîndirea (operaţiile acesteia),
imaginaţia, creativitatea copiilor. Sarcina didactică trebuie să fie în concordanţă cu nivelul de
dezvoltare al copilului, accesibilă şi, în acelaşi timp, să fie atractivă.

Regulile jocului concretizează sarcina didactică şi realizează legatura dintre aceasta şi

actiunea jocului. Precizează care sunt căile pe care trebuie sa le urmeze copiii în desfaşurarea
acţiunii ludice pentru realizarea sarcinii didactice. Sunt prestabilite şi obligatorii pentru toti
participanţii la joc şi reglementează conduita şi acţiunile acestora în funcţie de structura
particulară a jocului didactic. Cu cît regulile sunt mai precise şi mai bine însuşite, cu atat
sarcinile didactice uşor de realizat, iar jocul este mai interesant şi mai distractiv. Regulile
trebuie să fie simple, uşor de reţinut prin formulare şi posibil de respectat de către toţi copiii,
accesibile.

Elementele de joc - includ căile, mijloacele folosite pentru a da o coloratură plăcută,

atractivă, distractivă activităţii desfăşurate. Conceperea lor depinde în mare masură de
ingeniozitatea cadrului didactic. Literatura de specialitate oferă o serie de sugestii în acest
sens: folosirea unor elemente surpriză, de aşteptare, intrecere individuală sau pe echipe,
mişcarea, ghicirea, recompensarea rezultatelor bune, penalizarea greşelilor comise, ş.a.

Ca orice activitate organizată cu copiii, jocul didactic trebuie pregătit în prealabil cu

multă atenţie, pentru a asigura buna lui desfăşurare şi, mai ales, pentru ne asigura că finalul
lui va fi o reuşită. Dintre măsurile prealabile luate în acest sens le precizăm pe cele mai
importante:

 planificarea judicioasă a jocurilor didactice, ţinând cont de tematica propusă de

programă;
 cunoaşterea amănunţită a jocului didactic planificat;
 raportarea jocului la particularităţile de vâstă şi individuale ale copiilor;
 întocmirea unei schiţe de proiect cu principalele obiective urmărite, precum şi cu
strategia aleasă;
 pregătirea grupului de copii.

Momentele jocului didactic sunt următoarele:

• introducerea în joc (discuţii pregătitoare, captarea atenției, prezentarea materialului);

• anunţarea titlului jocului şi a obiectivelor urmărite;

• explicarea şi demonstrarea regulilor jocului;

• fixarea regulilor (jocul de probă);

• executarea jocului de către copii;

• complicarea jocului, introducerea unor noi variante;

• încheierea jocului (evaluarea conduitei individuale sau de grup).

Eficienţa jocului didactic depinde de cele mai multe ori de felul în care educatoarea
ştie să asigure o concordanţă între tema jocului şi materialul didactic existent, de felul în care
ştie să folosească cuvântul ca mijloc de îndrumare a copiilor prin întrebări, răspunsuri,
indicaţii, explicaţii, aprecieri. Rolul şi importanţa jocului didactic constau în faptul că el
facilitează procesul de asimilare, fixare şi consolidare a cunoştinţelor, iar datorită caracterului
său formativ influenţează dezvoltarea personalităţii elevului. Jocul didactic este un important
mijloc de educaţie care pune în valoare şi antrenează capacităţile creatoare ale preşcolarului.
BIBLIGRAFIE

1. Albulescu.I.  (2019), Didactica jocurilor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti;

2. Albulescu.I.  (2018), Pedagogia jocului si a activitatilor ludice, Editura Didactica si

Pedagogica, Bucuresti;

3. Tomşa G.(2005), Psihopedagogia prescolara si scolara, Ministerul educatiei si cercetarii,

Bucuresti.
 Jocul didactic : "'Ardeiul vesel"
GRUPA: Mică "CIUPERCUŢELE";

EDUCATOARE: Prof: Georgescu Ligia;

COORDONATOR: Lect. Univ. Dr. Mălureanu Flavia;

PROPUNATOARE: Amarandei (Cernica) Dana-Paraschiva;

TEMA ANUALA: "Când, cum şi de ce se intamplă?";

TEMA SAPTAMANII: "Toamna a sosit in zbor";

TEMA ACTIVITATII: "'Ardeiul vesel" (legume de toamnă);

DOMENIUL EXPERENTIAL: DOS: Științe-matematică;

FORMA DE REALIZARE: activitate matematică;

CATEGORIA DE ACTIVITATE: Joc didactic;

TIPUL ACTIVITATII: Consolidare şi sistematizare;

SARCINA DIDACTICA: Clasificarea ardeilor din coş după criteriul culorii şi mărimii;

REGULILE JOCULUI: La cererea propunatoarei copiii vor veni pe rand, vor lua câte un
ardei şi-l vor aşeza în coşul corespunzator;

ELEMENTE DE JOC: macheta cu zâna toamnei, coşul cu ardei, coşuletele goale, sortarea
ardeilor, aplauze.

COMPETENŢE SPECIFICE:

2.2. Demonstrează familiarizarea cu informații despre mărime, formă, greutate, înălţime,

lungime, volum;

2.4. Efectuează operaţii de seriere, grupare, clasificare, măsurare a obiectelor;

OBIECTIVE OPERATIONALE:

O1-Să numească legumele din coşul prezentat;

O2- Să recunoască culorile şi mărimile legumelor prezentate;
 O3- Să ordoneze corect, în funcție de culoare şi mărime, legumele din coş.

STRATEGII DIDACTICE:

1. Metode si procedee: conversatia, explicatia, demonstratia, exercitiul, jocul didactic.

2. Mijloace de invatamant: cosul cu ardei, ardei de diferite marimi si culori, cosulete de

sortare, macheta cu papusa.

3. Forma de organizare: frontal.

BIBLIOGRAFIE:

 CURRICULUM PENTRU EDUCAŢIA TIMPURIE1 -2019

 Toma, G., Petre, D., Ristoiu, M., Anghel, M., "Suport pentru aplicarea noului
curriculum pentru invatamantul prescolar", Editura Delda.

Prima etapă a jocului didactic este introducerea în joc in care le voi spune copiilor că
Zâna Toamnă le-a trimis un coş cu legume, dar şi alte coşulete mai mici în care ii roagă să ii
sortăm legumele după mărime şi culoare. Iar dacă vor lucra liniştiți vor avea parte de o
surpriză din partea sa. Cea de-a doua etapă a jocului didactic constă in anunţarea titlului
jocului şi a obiectivelor urmărite şi anume, jocul ce il vom juca astazi se numeste "Ardeiul
vesel" si le voi explica copiilor cum trebuie să sorteze legumele, unde să le aşeze , dar şi ceea
ce vor face cu ele, pas cu pas. A treia etapă constă in explicarea şi demonstrarea regulilor
jocului si anume, le voi explica că in coşurile goale vom sorta pe rând ardei roşii, în altul
ardei galbeni şi după în alt coşuleț cei verzi. După care în ultimul coş se vor pune ardei mari şi
mici, neținându-se cont de culoare. La jocul de probă voi scoate un copil si-l voi ruga sa ia un
ardei roşu si sa-l pună intr-un cosuleț pentru a verifica daca au inteles regulile si cum trebuie
sa se desfasoare jocul. In cea de-a cincea etapă, executarea jocului de către copii, copiii
trebuie să sorteze cu atenție ardeii în funcție de explicație şi demonstrație. Iar în etapa
complicarea jocului voi ruga copilaşii să-şi acopere ochişoriii şi să aştepe indicații. Voi lua un
coşulet cu legumele sortate de ei si il voi ascunde, urmand sa-i intreb "Ce este schimbat?". In
încheierea jocului Se fac aprecieri asupra desfăşurării activității şi voi oferi recompense
copiilor.