CUPRINS

1. Generalități
2. Clasificarea comprimatelor și excipienților
3. Prepararea comprimatelor și aparatură
4. Exemplu de comprimate farmaceutice
5. Bibliografie

1
 COMPRIMATE FARMACEUTICE

1. Definiție. Nomenclatură. Generalități

Conform prevederilor în vigoare, comprimatele sunt definite ca fiind preparate farmaceutice

solide care conțin doze unitare din una sau mai multe substanțe active; se obțin prin comprimarea
unui volum constant de substanțe active asociate sau nu cu substanțele auxiliare ( excipienți ) și sunt
destinate administrării pe cale orală.
Anumite comprimate sunt înghițite sau mestecate, unele sunt dizolvate sau dispersate în apă
înaintea administrării, iar altele sunt menținute în cavitatea orală pentru a elibera substanța activă
( Tablets. Compressi F.R.X supl. 2004 ).
Denumirea provine de la verbul latin comprimo – comprimere ( a comprima, a presa ) și
subliniază modul de preparare al acestei forme farmaceutice. Denumirea de „tabuletta” derivă de la
verbul latin tabula – tabuletta = tablă, tăbliță sugerând forma forma preparatului. Formele principale
ale comprimatelor sunt cilindri aplatizați sau cu fețele mai mult sau mai puțin biconvexe, uneori cu
forma sferică cu un diametru de 5-7 mm și greutatea între 0,10-1 g.
Istoric
Dezvoltarea acestei forme are loc după introducerea tehnicilor de presare a pulberilor. W.
Brochedon în anul 1843, concepe pentru prima dată o presă de comprimare; ulterior J. A. Ferran în
anul 1847, J. P. Remington în anul 1875, Rosenthal în anul 1873 și J. Dunton în anul 1876 obțin
patente pentru prese de tabletare.
Comprimatele sunt oficializate pentru prima dată în Farmacopeea Britanică în anul 1885. Apar în
Farmacopeea Americană în anul 1916, în Farmacopeea Franceză în anul 1937.
Farmacopeea Română oficializează comprimatele în ediția V din anul 1943, în care figurează pentru
prima dată patru monografii, și o monografie de generalități, în ediția VII, 16 monografii, în ediția
VII 21 monografii, iar însumând și monografiile apărute în suplimentele I, II și III numărul lor
ajunge la 50. În Farmacopeea Română, ediția X figurează o monografie de generalități și 46
monografii de comprimate.
Avantajele și dezavantajele ale comprimatelor

Avantaje:
- administrare comodă și eficace;
- permit o dozare exactă și rapidă;
- permit imprimarea denumirii și facilitarea dozei prin aplicarea de crestături pe suprafață;
- obținerea comprimatelor este ușor de realizat pe cale industrială;
- stabilitatea substanței medicamentoase condiționată sub formă de comprimat este din cele mai
bune;
- se pretează la acoperirea cu diferite învelișuri;
- posedă un volum mic în raport cu componentele;
- administrarea este comodă, ușoară, iar mirosul și gustul neplăcut al substanțelor medicamentoase
este mai puțin perceput comparativ cu alte forme farmaceutice.
Dezavantaje:
- resorbția substanței medicamentoase mai lentă comparativ cu alte forme farmaceutice;
- substanța activă ușor solubilă va forma o soluție concentrată de substanță medicamentoasă la locul
dezagregării în tractul gastro – intestinal, care poate irita mucoasa;
- prepararea comprimatelor necesită o aparatură adecvată, un personal bine instruit;
- prepararea defectuoasă, păstrarea îndelungată sau necorespunzătoare pot duce la prelungirea
timpului de dezagregare;
-înghițirea comprimatelor mari, îndeosebi la copii este mai dificilă.
2
 2. Clasificarea comprimatelor

Există următoarele criterii după care se pot clasifica comprimatele:

1) După numărul substanțelor active distingem : comprimate simple și comprimate compuse.
2) După solubilitatea în apă a substanțelor active există : comprimate cu substanțe solubile și
comprimate cu substanțe insolubile.
3) După calea de administrare există comprimate pentru uz intern și comprimate pentru uz
extern.
4) După modul de întrebuințare, întâlnim următoarele tipuri de comprimate :
a) Comprimate perorale (compressi per orales) se administrează pe cale bucală și sunt resorbite în
tractul gastrointestinal. Se pot realiza următoarele forme de comprimate perorale :
- comprimate perorale (compressi) care se înghit sau se dizolvă în apă, au un timp de dezagregare
corespunzător. Farmacopeei, se prepară cu sau fără substanțe adjuvante. Pot avea formă rotundă,
cilindrică, discoidală, ovală, biplană sau triunghiulară;
- comprimate de mestecat ( manducabiles) sau ”dulcibletta” sunt dulci aromatizante cu un
diametru mai mare decât tabletele obișnuite. Se sfărâmă în gură, sau se topesc și apoi sunt înghițite;
- comprimate cu acțiune prelungită: conțin principii active care sunt cedate rapid, iar o altă parte
este cedată treptat;
- comprimate efervescente (compressi effervescentes) produc efervescență datorită asocierii unui
acid și o bază, ceea ce duce la dezagregarea comprimatului (aspirină, săruri de calciu) în apă.
b) Comprimate orale (compressi orales) manifestă o acțiune locală în cavitatea bucală. Fac parte:
- comprimate sublinguale (compressi sublinguales) : sunt păstrate sub limbă până la dizolvare. Ele
acționează rapid dar dezagregarea să fie lentă (20-60 minute) pentru a asigura o absorbție gradată
(trinitrină, hormoni steroizi);
- comprimate bucale (compressi bucales) : conțin medicamente cu acțiune locală sau generală, iar
resorbția se face prin mucoasa bucală. Se dezagregă lent și au formă plată.
c) Comprimate pentru uz parenteral (compressi parenterales) cuprind :
- comprimate hipodermice (compressi ad injectabile) cu o greutate de 0,1- 0,06 g, sunt solubile și
sterile; se utilizează pentru prepararea unor soluții injectabile;
- comprimate subcutanate (implante) ”compressi implantabiles” se administrează subcutanat după o
incizie sub piele și cedează lent principiile active (hormoni, vitamine). Sunt sterile.
d) Comprimate pentru uz extern (compressi ad usum externum) includ comprimatele din care se
obțin soluții pentru uz extern sau care sunt destinate administrării în diferite organe sau cavități.
Distingem:
1) Comprimate pentru soluții de uz extern (solubletae) sunt destinate preparării soluțiilor de uz
extern.
2) Comprimate oftalmice (compressi oftalmicae): au diametru de 3 mm, greutate de câteva
centigrame, se dizolvă rapid când sunt aplicate pe mucoasa oculară.
3) Comprimate vaginale (compressi vaginales): cuprind forme farmaceutice care se introduc în
vagin unde se dezagregă sau se dizolvă sau comprimate cu substanțe antiseptice, care servesc după
dizolvarea lor, pentru irigații.
4) Comprimate uretrale (compressi vaginales) au forme adecvate administrării uretrale.
5) Conuri dentare sunt comprimate speciale care conțin substanțe antiseptice, anestezice,
antibiotice, pentru medicația stomatologică.
6) Comprimate pentru uz veterinar. Se prepară identic cu comprimatele obișnuite, dar dimensiunile
sunt mari și forma diferită.