TRAUMATISME CRANIO-CEREBRALE –laborator\

HEMATOMUL EXTRADURAL

Colectie saunguina situate intre dura mater si tablia osoasa endocraniana provenita dintr-o ramura a
arterei meningee mijlocie .sinus venos intracranian sau din diploee Hematomul este frecvent asociat de
un traiect de fractura (temporo-parietala)sau mai rar in celelate regiuni (frontal,occipital) Se descriu deci
hematoame extradurale supratentoriale si hematoame extradurale subtentoriale(de fosa cerebral
posterioara(definite tentoriul………si descrieti anatomia fosei cerebrale posterioare)

DIAGNOSTIC CLINIC

Succesiunea evenimentelor se poate produce in diferite variante:

-traumatism cranian sever –coma-hematom extradural cu alte leziuni traumatice asociate

-traumatism cranian usor sau mediu cu interval liber si agravare brusca spre coma(intervalul liber poate
constiuti o capcana de diagnostic)

-traumatism cranian cu stare de constienta pastrata cu sindrom neurologic minim sau asymptomatic(de
obicei in cazul hematomelor provenite si singerari secundare fracturilor din diploee(descrieti
termenul…..)

-deficit neurologic controlateral;pareza ,plegie (descrieti termenii………………….)In cazul starilor de coma

profunda cu suferinta de trunchi cerebral deficitul poate fi ipsilateral(descrieti fenomenele de angajare
cerebrala………………….)

-anizocorie –sugestiva pentru localizarea hematomului si pentru diagnosticul pozitiv(descrieti

semnul….si enuntati cauza…..)In cazul comelor profunde poate fi midriaza bilateral

-semne de hipertensiune intracraniana-la pacientii cu sau fara interval liber(bradicardie cu hipertensiune

arterial.cefaleee varsaturi alimentarefenomene vegetative incarcare traheo-broonsica

In cazul suprapunerii altor comorbiditati(supradozare de tratament anticoagulant,diateze

hemoragice,trombocitopenii associate cirozei hepatices au altor afectiuni,)singerarea poate fi masiva
chiar la un traumatism cranian ninor.Desi este rar hematomul extradural la nou nascut si copil poate
evolua in forme supracute pina la coma si exitus .Hematoamele de fosa cerebral posterioara repezinta si
ele cazuri deosebit de inportante de urmarit clinic sau de intervenit de urgent chirurgical deoarece
compresia pe trunchiul cerebral se poate face rapid cu dezvoltarea fenomenelor de angajare cerebrala
spatiul anatomic al fosei cerebrale posterioare fiind mic cu posibilitati de complianta redusa

DIAGNOSTICUL PARACLINIC

Ex.C.T. cranio-cerebral este definitori pentru diagnostic si indicatie terapeutica Prin aceasta investigatie
se poate stabili un diagnostic rapid de leziune(descrieti aspectul……………………...)efectul de masa asupra
sistemului ventricular(descrieti aspectul…………………………….)leziunile de asociere(descrieti leziunile de
asociere la nivelul craniului ………………………………………………….si la nivel cerebral…………………………………..)

Examenul RMN cerebral nu este de electie in traumatisme el putin evidentia intimplator un hematom la
un ex RMN facut la distanta de evenimentul traumatic sau iediat dupa traumatism

TRATAMENT

In cazurile cu hematoame mari cu efect de masa sau la cele la care sindromul neurologic este prezent
interventia chirurgicala cu evacuarea rapida a hematomului se impune alaturi de masurile de tratament
ATI in cazul comei sau a instabilitatii functiilor vitale.(descrieti principalele masuri terapeutice care se
impugn la un bolnav in stare de coma in sectia ATI………………………………………………….)

PROGNOSTICUL

In conditiile unui diagnostic precoce ,interventie rapida prognosticul este favorabil cu evolutie
postoperatorie buna(restabilirea starii de constienta,remiterea deficitului neurologic)

Prognosticul este dat in principal de starea neurologica a bolnavului .La pacientii constienti sau in stare
de coma superficial pina la aparitia fenomenelor de suferinta de trunchi cerebral prognosticul poate fi
favorabil.In cazurile de coma profunda(GCS <5p)prognosticul ezte rezevat(descrieti scala
Glasgow…………………..)La acestea se adauga ca factori de prognostic: localizarea hematomului si volumul
sau,virsta,afectiuni traumatice asociate,comorbiditati

HEMATOMUL SUBDURAL ACUT

Presupune o acumulare se singe in spatiul subdural.Poate fi asociat cu alte leziuni traumatice:hematom

extradural ,contuzia cerebrala(definiti termeniil…………..)Spre deosebire de nematomul extradural care
presupune un mechanism traumatic direct pri care se produce si un traiect de fractura hematomul
sudura act poate fi produs prin mecanism direct dar si prin mecanism indirect de contralovitura(descrieti
mecanismul si localizarea hematomului) In unele cazuri poat fi localizate in ambele emisfere

TABLOUL CLINIC

Poate fi asemanator cu cel din hematomul extradural cu instalare imediata a sindromului neurologic si
stare de coma initiala cu sau fara agravare sau cu pastrarea starii de constienta in hematoamele de
dimensiuni mici.Prezenta fracturii nu este obligatorie desi ea poate exista fara legatura cu aparitia
hematomului Cel mai frecvent apare o zona de contuzie cerebral sau de dilacerare cerbrala(decrieti tipul
de lziune si diferenta dintre ele……………………………..) care poate fi si sursa de singerare generatoare de
hematom .Alte surse de singerare sunt venele corticale si cele emisare spre sinusul sagital superior.De
multe ori doar examenul tomografic poate preciza tipul de hematom (extradural sau subdural)In alte
cazuri se presupune la ex CT diagnosticul de hematom extradural pentru ca intraoperator se se
descopere si un hematom subdural.(descrieti aspectul la ex CT al hematomului extradural si
subdural…………………………………………………..)._Prin faptul ca hematomul subdural asociaza leziuni
cerebrale uneori destul de grave de tip contuzie cerebrala si prin efectul compresiv asupra creierului
suferinta cerebrala este mai mare decit in cazul hematomului extradural (care frecvent creeaza doar
effect compresiv asupra creierului) astfel incit evolutia si prognosticul hematomului subdural sunt mai
grave iar mortalitatea este mai crescuta.Cu un volum considerabil(grosime la ex CT peste 0,5 cm si effect
de masa prezent hematomul subdural are indicatie chirurgicala.La un volum mic cu stare neurologica
asimptomatica fara effect de masa, hematomul subdural acut se poate resorbi spontan sau poate evolua
spre stadiul subacut sau cronic astfel incit in condiitile optiunii spre tratament conservator este necesara
o monitorizare sustinuta clinica si cu ex.CT repetate pentru a putea evidentia aceasta evolutie.

CUVINTE CHEIE

-hematom extradural/subdural

-artera meningee .sinus venos,vene corticale ,vene emisare

-echimoza retroauriculara

-lovitura/contralovitura ,fractura temporala,diploee

-tentoriu ,spatiu supratentorial/subtentorial,fosa cerebrala posterioara

-contuzie,dilacerare cerebrala

-hipertensiune intracraniana ,angajare cerebrala,anizocorie

-coma,scala si scor Glasgow

PREZENTARE CAZURI

1.Pacient in virsta de 35 de ani de sex masculin din mediul rural cazut de la o inaltime de 3 m.

Post traumatic se ridica acuzind cefalee Se duce acasa si peste I ora devine obnubilat,confuz cu o
varsatura alimentara.Se prezinta la medicul de familie care-l examineaza .La ex,clinic se evodentiaza:ex
teg si mucoase:hematom epicranian temporo- parietal stg ,echimoza retroauriculara stga .Ex.clinic pe
aparate normalEx. neurologic evidentiaza pareza facial de tip cental singa ,deficit motor frust hemicorpul
drept,anizocorie moderata ochi sting.In urma ex efectuat medicul de familie decide transferul la spital
pentru completarea inestigatiilor cu diagnosticul:traumatism cranio-cerebral ,in observatie process
expansiv intracranial post traumatic de emisfer sting

Pina sa ajunga la spital pacientul devine comatos (GCS 7p)cu marirea midriazei pe partea singa si
accentuarea deficitului neurologic , La admisia in seviciul UPU Dupa 2 ore de la evenimentul traumatic
este investigat de urgenta CT cu evidentierea unui traiect de fractur temporo –parietale stga ,a unei
acumulari sanguine in spatiul extradural hiperdensa ,de aproximativ 3 cm grosime de forma lenticulara
biconvexa dezvoltata T-P stinga cu deplasarea sistemului ventricular spre dreapta cu 1cm.Examinat de
medicul neurochirurg se indica interventia chirurgicala de urgenta avind drept scop evacuarea
hematomului.Post-operator pacientul a fost transferat in sectia ATI .Dupa 6 ore de la interventie
pacientul a presentat o stare generala buna cu revenirea starii de constienta,remiterea midriazei stigi si
a deficitului neurologic drept ,detubat se poate vorbi cu el ,orientat temporo-spatial .Pe drenul aplicat in
spatiul extradural aproximativ 50ml singe.

2.Pacienta in virsta de 18 ani victima unui politraumatism prin accident rutier este adusa de urgenta in
unitatea UPU de la spitalul Tecuci in stare de coma GCS 7P intubata,cu anizocorie dr,hemipareza
singa,ex pe aparate evidentiaza thahipnee,T.A 180MM Hg bradicardie cu puls periferic
60/minut,membrul superior drept imobilizat in atela .La nivelul scalpullui prezinta o plaga parietala
stinga sututrata la spit .Tecuci unde s-a administrat si ATPA mentionat in biletul de transfer iar la nivelul
urecii stgi prezinta otoragie. La spit Tecuci s-a efectuat un ex CT care evidentia zone de contuzie
cerebrale multiple in ambele emisfere cerebrale ,acumulare hiperintesa de forma lenticulara(concex-
concava )cu o grosine de 2 cm in emisferul drept si deplasarea sistemului ventricular spre stinga cu
aproximativ 1,5 cm,vetriculii cerebrali colabati datorita edemului cerebral,traiect de fractura temporo-
bazala stiga si zona de contuzie cerebrala temporala stinga .Examenul neuroghirurgical indica
interventia chirurgiala de urgent pentru evacuarea hematomului preia bolnavul cu intocmirea foii de
observatie cu diagnosticul:politraumatism prin accident rutier.traumatissm cranio-cerebral grav cu
hematom subdural acut de emisfer drept, contuzii cerebrale multiple, coma (GCS=7p) Fractura temporo-
bazala stinga cu otoragie stiga,plaga parietala stinga suturata.Fractura radius stg Fara deplasare
imobilizata in atela .Examenul ortopedic fixeaza diagnosticul de fractura radius stg fara deplasare cu
indicatie de imobilizaren in ap .ghipsat dupa rezolvarea interventiei neurochirurgicale(deci inrventie
aminata)Pacienta este dusa de urgent la sala de operatie unde s-a practicat evacuarea hematomului
apoi a fost transferata in ATI .Post-operator la 24 de ore a fost detubata constienta obnubilata cu frust
ndeficit neurologic in hemicorpul stg care avea sa se remita dupa aproximativ 10 zile.

-
-