Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TURISMUL in ECONOMIA NATIONALA
TURISMUL in ECONOMIA NATIONALA
*
Gheorghe Barbu (coordonator) – "Turismul in economia nationala", Ed. Sport-
Turism, Bucuresti 1998
**
Pierre Py – "Le tourisme. Un phénomène économique", La documentation
française, Paris, 1986
Turismul international se afirma cat mai mult ca factor de intensificare a legaturii dintre
natiuni, contribuie la promovarea unei mai bune intelegeri intre popoare.
Rolul turismului nu trebuie privit numai prin consecintele de ordin social, ci si economic, putand fi
subliniate cu urmatoarele:
Turismul indeplineste o functie economica importanata intrucat contribuie la creearea si
utilizarea venitului national.
Turismul contribuie la ridicarea social-economica a unor zone, asigurand eliminarea
decalajelor interregionale.
Activitatea turistica face posibila preluarea unei parti a consumului intern casnic si antrenarea
circulatiei banesti, determinand atenuarea fenomenului inflationist.
Turismul valorifica zonele bogate in resurse turistice naturale si antropice neepuizand
"materia prima", valorifica acele elemente care n-ar fi putut fi puse in valoare in cadrul altei
activitati.
Turismul prezinta si vocatie ecologica intrucat, in strategia dezvoltarii turistice, se impun
masuri de protejare mediului, a valorilor fundamentale a existentei umane, a peisajului, a apei, a
aerului, florei, faunei.
Turismul se constituie intr-o importanta sursa de valuta fara a necesita eforturi deosebite pe
plan extern, o sursa de valorificare in conditii mai avantajoase a resurselor interne cheltuite pentru
producerea unor mijloace destinate exportului; turismul se manifesta ca un important capitol al
exporturilor denumit export intern* , oferind piata de desfacere unei game variate de produse si
servicii care, in alte conditii nu se pot exporta sau se exporta in cantitati mai mici, cu eforturi si
riscuri mai mari. Aceasta forma de export, caracterizata prin consum la locul de productie si
eterogenitatea produselor si serviciilor solicitate este si foarte eficienta: ea presupune costuri mai
reduse prin eliminarea cheltuielilor de transport, promovare, a taxelor vamale, comosioanelor.
Turismul international influenteaza balanta de plati prin intermediul balantei valutare a turismului
care, in functie de natura sa, poate compensa, reduce sau agrava o balanta de plati deficitare.
Pe langa efectele economice si sociale directe, turismul determina obtinerea unor efecte
indirecte, prin impulsionarea celorlalte ramuri si sectoare ale economiei (industriei, agricultura,
transporturi, etc.), in asa numitul efect mutiplicator.
*
R. Minciu, P. Baron, N. Neacsu – "Economia turismului", Ed. Ec., Buc. 1991
1.2 FACTORII CARE INFLUENTEAZA EVOLUTIA TURISMULUI
Cresterea spectaculoasa a circulatiei turistice, diversitatea implicatiilor sale, evidentiaza
evolutia turismului sub incidenta unui complex de factori. Cunoasterea acestor factori care
determina si favorizeaza turismul este tot mai necesara in conditiile economiei concurentiale, in
planificarea dezvoltarii turistice zonale sau nationale, in promovarea produselor turistice, in
cercetarea de marketing. Acesti factori sunt diferiti si participa in proportii diferite la determinarea
fenomenului turistic, si de aceea este dificila stabilirea si cuantificarea influentei fiecaruia.
In teoria turistica exista numeroase criterii de clasificare a acestor factori, si anume:
a) Dupa natura social-economica; avem factori:
Economici: nivel de dezvoltare economica, veniturile populatiei, preturile si tarifele, oferta
turistica.
Tehnici: infrastructura generala si turistica.
Sociali: timpul liber, urbanizarea, somajul.
Demografici: populatia in dinamica, structura si durata de viata.
Psihologici: nivelul de instruire, dorinta de cunoastere, motivatia.
Organizatorici si politici: formalitatile vamale, facilitati in turismul organizat, regimul
vizelor, diversitatea aranjamentelor, acorduri intre state cu privire la libera trecere a turistilor.
b) Dupa durata actiunii lor in timp, factorii pot fi:
Permanenti: cresterea timpului liber, cresterea veniturilor, diversificarea ofertei turistice,
perfectionarea sistemului de protectie sociala, imbunatatirea raportului calitate-pret, modernizarea
infrastructurii si a bazei tehnico-materiale.
Conjuncturali: crize economice, calamitati naturale, conditii meteo precare, confruntari
armate.
c) Dupa importanta lor in determinarea fenomenului turistic, factorii pot fi clasificati in:
Primari: oferta, veniturile, timpul liber, migratia populatiei.
Secundari: cooperarea internationala, facilitati de viza, varietatea serviciilor suplimentare.
d) Dupa influenta asupra laturilor corelative ale pietei, avem:
Factorii cererii: urbanizarea, veniturile, timpul liber, dinamica populatiei.
Factorii ofertei: diversitatea si calitatea serviciilor, preturile, calitatea personalului,
diversificarea agrementului, dotarea bazei tehnico-materiale.
e) Dupa gradul de atractivitate, exista:
Factori de atractie: peisaje inedite, factori naturali de cura, ospitatlitatea, atractii antropice,
manifestari cultural-artistice si sportive de amploare.
Factori relativi restrictivi: artere rutiere aglomerate, zone poluate.
*
R. Minciu, P. Baron, N. Neacsu – Op. citata
a) motivatia sociala (de adeziune, de apartenenta la grup, comunitate culturala) se identifica in
nevoia omului de a cauta grupul de excursionisti, de a se integra in acest grup.
b) motivatia cognitiva: se identifica cu nevoia de cunoastere a traditiilor, obiceiurilor,
mestesugurilor, istoriei culturii altor centre de civilizatie.
c) motivatia de concordanta intre cunostere, simtire si actiune : contribuie la integrarea
personalitatii si se regaseste in actiunile turistice cu caracter coparticipativ in nevoia de a gasi
locuri linistite in mijlocul naturii.
d) motivatia de repaos si de reconfortare ca principala motivatie turistica este satisfacuta printr-
un complex de conditii si de mijloace in afara resedintei indivizilor.
e) motivatia estetica: exprima tendinta omului spre frumos, spre arta, cultura si civilizatie, spre
peisaj indit.
**
C. Cristureanu – "Note de curs". ASE, Buc., 1997
1.4 PIATA INTREPRINDERII TURISTICE SI DINAMICA EI
Intreprindere turistica apare in carul pietei in calitate de ofertant, adresandu-se cu serviciile
sale atat clientilorproveniti din alte zone cat si celor domiciliati in zona de amplasare a unitatilor.
Pe aceasta baza se poate aprecia ca piata intreprinderii turistice przinta, din punct de vedere
geografic, doua componente:
- una locala, in cadrul careia are loc confruntarea unei parti a ofertei cu cererea din perimetrul
in care este amplasata intreprinderea
- una nationala si internationala in cadrul careia se confrunta oferta de servicii cu cererea
provenita din alte zone.
Piata turistica este o componenta de baza a mediului economica-social, un element important
al pietei serviciilor de consum, alaturi de servicii personale, de sanatate, de invatamant.
Piata turistica este sfera de interferenta a ofertei turistice materializata prin productia turistica
si cererea turistica materializata prin consum. Intrucat loul ofertei coincide cu locul consumului,
dar nu si cu locul de formare a cererii, interferenta se va transforma in suprapunere in timp si
spatiu a celor doi factori, prin intermediul consumului turistic.
In raport cu piata totala, piata turistica prezinta o serie de particularitati determinate de
actiunea a diversi factori, cat si de modul concret de manifestare a elementelor deifinitorii ale
pietei, respectiv oferta si cerere.
Dintre particularitatile pietei turistice, cele mai importante sunt*:
piata cu finalitate specifica. Consumatorul de produse turistice doreste sa-si procure
satisfactiile pe care le genereaza actiunile respective, fara a avea ca scop final achizitionarea si
consumul produsului turistic.
piata puternic segmentata. Staisfactiile procurate sunt individualizate prin oferta, iar
preferintele consumatorilor de produse turistice sunt individualizate prin cerere. Atat oferta cat si
cererea conduc la segmentarea pietei in grupuri foarte mici mergandu-se pana la individualizare.
piata cu o complexitate aparte in timp si spatiu. Dorinta de cumparare incepe odata cu
perceperea ofertei turistice de catre consumator, sub forma unei imagini construite prin sintetizarea
tuturor informatiilor primite. Decizia de cumparare este luata de catre consumator pe baza acestor
imagini, iar livrarea propriu-zisa are loc mai tarziu, odata cu consumul
piata multidimensionala. Nu totdeauna consumatorul este cel care decide asupra unui
produs (serviciu) turistic, pe piata turistica existand persoane care initiaza, influenteaza, decid,
cumpara si utilizeaza, care se numesc participanti la cumparare.
piata cu risc mai accentuat. Riscul porneste de la crearea imaginii, de la perceperea ei si
formarea cererii si continua pana la consumul produsului turistic.
Piata turistica in ansamblu, precum si partile sale componente evolueaza sub influenta a numerosi
factori. Acestia determina modificari atat in volumul cat si in structura pietei.
Factori economico-sociali:
Factorul demografic: are un rol primordial in stimularea activitatii turistice, intrucat acesta
este purtatorul cererii. Factorul demografic isi manifesta incidenta asupra turismului, stimulandu-l
in acele regiuni in care exista conditiile materiale sociale si culturale care decurg din dezvoltarea
economica.
Gradul de urbanizare: impune o anumita structura si dezvoltare economica generatoare de
impulsuri motivationale si disponibilitati materiale reflectate in cerea turistica. Cu cat gradul de
urbanizare este mai ridicat cu atat creste cererea de turisti care vor sa evadeze din mediul urban.
Timpul liber: este un factor determinant al cererii turistice intrucat cea mai mare parte a
deplasarilor in scop turistic se realizeaza in perioada timpului liber: concedii, vacante, week-end.
Venitul reprezinta componenta materiala, baza participarii la circulatia turistica. Veniturile
individuale sunt determinante pentru a include cererea turistica in cadrul cererii de consum a
populatiei unei tari. Venitul destinat activitatii turistice reprezinta ceea ce ramane din venitul
individual dupa satisfacerea necesitatilor vitale, asa numitul "consum obligatoriu" care nu poate fi
redus.
Turismul se incadreaza in categoria necesitatilor create, determinat de cresterea gradului de
dezvoltare economica, de mentalitatea oamenilor, obiceiuri, traditii, cultura.
Factori motivationali
Psihologii considera ca cererea turistica este generata de necesitati biologice si psihologice,
turismul asigurand obtinerea echilibrului ca factor compensator al existentei cotidiene. Acest lucru
este posibil ca urmare a celor trei functii pe care le indeplineste turismul:
- Destindere-odihna, eliberare de stresul rezultat din conditiile de munca si de viata.
- Divertisment: da continut dinamic destinderii, presupunand cautarea unor satisfactii, placeri,
confort, agrement.
- Dezvoltare determinata de posibilitatea pe care o ofera turismul de largire a orizontului de
cunostinte si preocupari.
Cererea turistica poate fi impartita in mai multe grupe pe baza unor criterii psihologice
respectiv din punct de vedere al atractiei turistice generate de categoria psihologica a individului:
Cererea psihocentrica: prefera zonele turistice cu amenajari ce au un grad ridicat de confort,
cu servicii de calitate care, in general, reproduc conditiile de viata de la locul de formare a cererii.
Este specifica populatiei cu venituri medii si ridicate, de varsta mijlocie sau inaintata, din regiuni
dezvoltate economic.
Cererea alocentrica: prefera regiuni turistice putin cunoscute cu dotari materiale minime dar
cu atractii naturale sau culturale deosebite. Este specifica populatiei tinere, cu venituri medii sau
scazute, care prefera o dora de risc pentru a obtine satisfacerea motivatiei. Turistii respectivi sunt
cunoscuti ca turisti exploratori.
Cererea quasipsihocentrica: prefera oferta turismului de calitate ridicata care sa reproduca
conditiile de viata de la locul de resedinta, dar care ofera satisfactia de consum prin specificul pe
care-l prezinta din punct de vedere material sau natural. Purtatorii acestui tip de cerere calatoresc
la distante mari in tari cu acelasi grade de dezvoltare economica, populeaza statiunile la moda,
fiind exigenti cu calitatea si platind preturi corespunzatoare.
Cererea quasialocentrica cauta satisfactia consumului turistic in marile contraste existente
intre civilizatii, culturi, natura de la locul de destinatie si cele de la locul de resedinta. Pretentiile
sunt legate de motivatia principala a calatoriei si mai putin de elementele functionale ale ofertei.
Cererea mezocentrica este o categorie intermediara ce echivaleaza cu marea masa a turistilor
care calatoresc pentru odihna in vacanta in varianta turismului organizat.
Cererea turistica se manifesta intr-un numar infinit de variante, nuantate de la un client la altul
in functie de tipologia socio-profesionala, familiala si forma de turism de caracteristicile tehnice
ale voiajului efectuat, de sursele financiare disponibile si motivatiile de consum turistic. Cererea
turistica are un grad de spontaneitate mai mare decat cererea de marfuri. Ea este generat de
motivatia turistica aceasta fiind totdeauna profund personala si subiectiva.
Cererea turistica, exprimand un cerc de nevoi de ordin superior este extrem de elastica fata
actiunea factorilor de influenta.
Factorii psihologici conjuncturali si geografici, de exemplu, pot determina modificari
importante in orientarea fluxurilor de turisti. Datorita factorilor geografici, cererea pentru anumite
produse turistice prezinta un pronuntat caracter sezonier. Aceasta se manifesta printr-o presiune
puternica asupra ofertei in perioada de sezon "plin", cand cererea depaseste semnificativ oferta, si
printr-o depresiune in perioada de extrasezon, cand cererea coboara mult sub nivelul ofertei.
Caracterul rigid al ofertei impune satisfacerea cererii prin "migrarea" turistului pana in zona de
existenta a produsului turistic, ceeace face ca cererea sa aiba un mare grad de mobilitate.
Deplasarea unor categorii de purtatori ai cererii turistice de o mare diversitate in ceeace priveste
nevoile exprimate, imprima si cererii un caracter extrem de eterogen. Aceasta eterogenitate a
purtatorilor cererii implica utilizarea in cadrul cercetarilor de marketing a unui instrumentar de
mare finete si rigurozitate.
Cererea turistica se manifesta diferentiat ca volum si structura, atat in timp cat si in spatiu, in
functie de formele de turism practicate, de diversitatea produselor turistice din cadrul fiecarei
forme de turism, de destinatiile calatorilor, de scopul lor, de durata sejurului.
In cadrul planificarii de marketing in turism sunt importante cunoasterea si evaluarea
diferitelor forme de manifestare a cererii turistice si anume:
Cererea turistica potentiala: cuprinde numarul persoanelor care, desi nu cumpara sau
utilizeaza in mod curent un anumit produs sau serviciu, dintr-un motiv oarecare, in viitor o pot
face. Cumpararea se va realiza atunci cand anumite circumstante se vor schimba (venituri
disponibile, acces, probleme de sanatate); in acest caz, cererea potentiala se va transforma in cerere
efectiva.
Cererea turistica efectiva: cuprinde numarul de turisti care cumpara sau utilizeaza un produs
sau serviciu.
Cererea suprimata: cuprinde numarul de persoane care nu utilizeaza sau nu cumpara un
anumit produs sau serviciu din cauza unor probleme impuse de oferta. Aceata cerere, care se mai
numeste si "cerere latenta", se poate transforma in viitor in cerere efectiva.
*
C. Cristureanu, Op. cit., pag. 120.
**
V. Olteanu, I. Cetina, "Marketingul serviciilor", Ed. Marketing &
Expert, Bucuresti, 1994, pag. 119.
***
V. Olteanu, "Sezonalitatea activitatii turistice si caile atenuarii ei", teza de
doctorat, ASE, 1984, pag. 20.
cererea (baza tehnico-materiala, infrastructura). Aceasta componenta confera ofertei o anumita
rigiditate si din acest motiv, consumul ofertei se realizeaza pe loc, numai anumite elemente ale
acesteia fiind destinate consumului in zonele de origine ale turistilor (amintiri, produse specifice
zonelor vizitate).
Componentele ofertei turistice mai pot fi clasificate si in:
Elemente naturale: relief, peisaj, hidrografie, clima, flora, fauna, izvoare termale si minerale.
Elemente antropice: vestigii si monumente istorice, de arta, mestesuguri, religii, folclor,
obiective economice.
Oferta turistica mai poate fi clasificata in functie de motivatia dominanta a consumatorului in
patru mari grupe:
Oferta turismului de vacanta: turism balnear, sportiv, recreativ, familial.
Oferta turismului cultural: turism de studii, stagii de initiere tehnica, artistica, festivaluri,
turism religios
Oferta turismului de afaceri: turism itinerant, de congrese, cu titlu stimulator.
Oferta turismului pentru ingrijirea sanatatii: turism de tratament, profilactic, etc.
Industria turistica este cea care foloseste componentele ofertei turistice la care se adoga forta
de munca pentru a obtine o productie formata dintr-o multitudine de produse finale.
Baza tehnico materiala: cuprinde echipamentul turistic sau capacitatea de productie a ofertei
turistice care, impreuna cu forta de munca, creeaza premizele necesare desfasurarii activitatii
turistice. Baza tehnico-materiala a cazarii este importanta pentru ca nu este de conceput un consum
turistic fara utilizarea unuia dintre elementele materiale ale capacitatii de cazare. De dimensiunea
si structura bazei tehnico-materiale a cazarii depind si celelalte elemente functionale ale ofertei
turistice.
Dimensiunile bazei tehnico-materiale a cazarii se apreciaza in numar de locuri, paturi sau
camere folosite pentru "innoptare".
Structurile de cazare turistica cuprind structuri hoteliere, extrahoteliere si nepermanente.
Cazarea extrahoteliera include resedintele secundare, apartamentele mobilate, unitati sociale de
cazare. Structurile de cazare nepermanente includ campingul. vasele de agrement.
Oferta turistica este formata dintr-un grup de elemente existente la un moment dat numai
potential (oferta potentiala), si dintr-un grup de elemte prin intermediul carora aceasta este pusa in
valoarea (oferta reala).
Unele elemente sunt create de activitatea umana, altele sunt naturale. Unele isi sporesc
valoarea in timp (in special cele istorice), devenind tot mai atractive, interventia omului fiind de
conservare si ameliorare a valorii lor, altele se uzeaza fizic si moral, trebuind sa fie produse si
reproduse in permanenta.
Modul acesta propriu de existenta al ofertei ii conferta o serie de trasaturi care particularizeaza
insasi produsul turistic si determina in mare masura modul concret in care se realizeaza
concordanta cu cererea de servicii turistice. Elementele constitutive ale ofertei turistice satisfac un
mare numar de nevoi, fiind foarte diferite ca mod de prezentare, fiecare element constituidu-se de
fapt intr-o oferta separata. Aceasta imprima ofertei un caracter eterogen si complex.
Oferta turistica este rigida intrucat pentru a putea fi consumata este necesara deplasarea
consumatorului si nu a produsului, ia nu se poate stoca, iar oferta potentiala de servicii
nevalorificata intr-o perioada echivaleaza cu diminuarea coeficientului de utilizare a bazei tehnico
materiale.
Rigiditatea ofertei decurge si din imposibilitatea adaptarii sale permanente la variatiile
cantitative de tip sezonier ale cererii turistice si la variatiile calitative ale cererii determinate de
diversificarea motivatiilor. Acest lucru are consecinte importante asupra eficientei si riscurilor
investitiilor in oferta turistica.