Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DR Civil - Obligatii
DR Civil - Obligatii
-in dreptul nostrum civil este impartasita conceptia monista, obligatia fiind un
singur raport juridic, care insa prezinta o anumita structura interna: subiectele,
continutul, obiectul si sanctiunea.
-latura activa a raportului juridic este alcatuita din drepturi de creanta, iar latura
pasiva din obligatii personale.
-dr de creanta se realizeaza mediat sau mijlocit , iar dr reale cu realizare directa,
nemijlocita.
=reprezinta insasi prestatia sau conduit concreta la care este indrituit creditorul si
la care este tinut debitorul.
Sanctiunea obligatiilor
= consta, din perspective creditorului, in totalitatea mijloacelor juridice ofensive si
defensive pe care le poate exercita, de regula, cu ajutorul fortei de constrangere a
statului, pentru a obtine sau pastra prestatia care I se datoreaza de catre debitor
si, din perspective debitorului, in mijloacele juridice pe care legea le pune la
indemana lui pentru a se libera de datorie,prin executarea prestatiei datorate,
atunci cand creditorul refuza ori nu poate sa o primeasca, debitorul avand interes
sa stinga raportul obligational prin executare.
b. actiunea in justitie
c.daunele cominatorii
=sunt sumele de bani pe care debitorul este condamnat, prin hotararea unei
instante competente, sa le plateasca creditorului sau pentru fiecare zi de
intarziere sau alta unitate de timp, pana la executarea prestatiei.
d. amenzile cominatorii
=sunt sumele de bani pe care debitorul e obligat prin hot judecatoreasca sa le
plateasca la bugetul de stat, cu titlu de sanctiune, pt fiecare zi de intarziere, pana
la momentul in care va avea conduit la care este indatorat.
f. executarea silita
=este o procedura complexa prin care creditorul care are un titlu executoriu
obtine prestatia ce i se datoreaza, cu concursul organelor de stat competente, in
cazul in care debitorul nu intelege sa o execute de bunavoie.
-ea poate di directa, prin predarea bunului sau indirecta prin echivalent banesc
*In cazul obligatiilor natural, creditorul nu poate recurge la nici unmijloc juridic de
constrangere a debitorului, iar daca acesta din urma executa benevol, nu mai are
dreptul sa solicite restituirea platii ca nedatorata.
-in cazul in care prestatia datorata consta in predarea unui bun, refuzul
nejustificat al creditorului de a-l primi ii da dreptul debitorului sa consemneze
bunul in cauza pe cheltuiala debitorului, liberandu-se de datorie; de asemenea
poate proceda la vanzarea bunului cu notificarea prealabila a creditorului si
incuviintarii instantei.
Clasificarea obligatiilor dupa obiectul lor
2.Obligatiile de plata a unei sume de bani ori de predare a unei cantitati de alte
bunuri generice- obligatie de a face; transferarea dr de proprietate are loc de plin
drept, ex lege, in momentul predarii bunulurilor; poate fi realizata prin executare
silita.
ii. obligatia de rezultat relativa= ipoteza in care obligatia inceteaza din cauza fortei
majore
-in cazul obl pecuniare, daca debitorul intarzie sa faca plata, raspunderea sa se
angajeaza fara ca creditorul sa fie tinut a face dovada vinovatiei debitorului si a
intinderii prejudiciului, iar in caz de forta majora, obligatia s-a nu inceteaza cid oar
este suspendata. In ipoteza obl in natura, intarzierea presupune angajarea
raspundrii sale civile care este conditionata de dovada existentei si intinderii
prejudiciului; in caz de forta majora, obl sa inceteaza fortuit( daca nu vb de bunuri
generice)
11. Datorii de valoare= sunt acele raporturi de obligatii care au ca obiect o valoare
exprimata intr-o suma de bani pe care debitorul o datoreaza creditorului, suma
care este supusa modificarii sau recalcularii in acele situatii in care, la momentul
platii, nu mai reprezinta acea valoare din cauza fluctuatiilor monetare; este o
obligatie de rezultat
CLASIFICAREA IZVOARELOR
a. Contractul= acordul de vointa intre doua sau mai multe persoane, cu intentia
de a da nastere, modifica, transforma, stramuta sau stinge raporturi juridice,
efecte care altfel nu s-ar produce.
b. Alte fapte juridice, care nu sunt conduite umane= manifestari exterioare vointei
omului, ale unui lucru sau ale unei finite, care potrivit legii imperative produc
effecte juridice: fenomenele naturii, sperietura unui animal, ruina unui zid, etc.
Izvoarele obligatiilor in textele NCC: “Obligatiile izvorate din contract, act juridic
unilateral, gestiunea de afaceri, imbogatirea fara justa cauza, plata nedatorata,
fapta ilicita, precum si din orice alt act sau fapt de care legea leaga nasterea unei
obligatii( de ex, actele unilaterale)”
CONTRACTUL CIVIL
=este un acord de vointa realizat intre doua sau mai multe persoane in scopul de
a crea, modifica sau stinge un raport juridic preexistent.
-acordul de vointe reprezinta intalnirea concordant a doua sau mai multe vointe
individuale, cu intentia partilor de a produce efecte juridice.
Principiul libertatii contractuale- partile sunt libere sa incheie orice contract sis a
determine continutul acestora, in limitele impuse de lege, de ordinea publica si de
bunele moravuri; consecinta imediata este forta obligatory a contractului.
Clasificare:
CLASIFICAREA CONTRACTELOR
A.CONTRACTELE SINALAGMATICE
= contr este sinalagmatic atunci cand obligatiile nascute din acesta sunt reciproce
si interdependente.
B.CONTRACTELE UNILATERALE
=acele contracte care nu sunt sinalagmatice, adica in care o parte sau mai multe
parti se oblige fata de cealalta, fara ca acesta sau acestea din urma sa se oblige
fata de primele la vreo contraprestatie.
-exista unele contr unilateral care pot, dupa incheierea lor, in mod ocazional, sa
dea nastere la oblifatii in sarcina creditorului, obligatii pe care acesta nu si le-a
asumat initial( ex. contr de depozit)
A.Contractele simple
B.Contractele complexe
=sunt acele contracte care infatiseaza mai multe operatiuni juridice; fiecare dintre
aceste operatiuni, daca ar fi analizata distinct, ar repreza un contract in sine:
leasing-ul, contr de hotelarie
C.Grupurile de contracte
=doua sau mai multe contracte strans legate intre ele prin faptul ca sunt incheiate
in vederea realizarii aceluiasi obiectiv final, contracte care isi conserva insa
propria individualitate; spre deosebire de contr complexe, acestea pot fi incheiate
intre persoane diferite: vanzarea succesiva a aceluiasi bun, contractual de credit.
a.obligatia de buna-credinta
b.obligatia de confidentialitate
Acorduri precontractuale
b.punctajul- sau acordul partial, reprezinta un acord al partilor prin care acestea
recapituleaza negocierile purtate intre ele pana la un anumit moment si decid
stabilirea unor puncte commune care nu vor mai trebui sa faca obiectul
negocierilor, fiind considerate elemente contractual lamurite.
OFERTA DE A CONTRACTA
Conditiile ofertei
c. oferta sa fie emisa in forma ceruta de lege pentru validitatea contractului- daca
legea pretinde forma autentica ad validitatem, tot astfel trebuie sa fie si oferta de
a contracta.
-se distinge si de solicitarea de oferte, al carei rol este doar acela de a sonda
posibilitatile de contractare la un moment dat; nu are un character complet si
neechivoc.
-in cazul cand oferta este facuta unei persoane prezente, fara sa se fi acordat un
termen pt a o examina si accepta, il oblige pe ofertant numai daca a fost
acceptata imediat, integral si fara rezerve. Acestei situatii I se asimileaza toate
acele cazuri in care mijloacele de comunicare dintre ofertant si destinatarul
ofertei asigura o comunicare imediata a manifestarilor de vointa: de ex, prin
telefon.
- in cazul in care oferta este facuta unei persoane absente, deci este trimisa prin
posta, fax, email, etc, trebuie sa distingem intre:
a.oferta cu termen- oferta care include un termen in mod explicit( oferta valabila
30 de zile) sau implicit( oferta valabila in limita stocului disponibil); inauntrul
termenului de acceptare nu este posibila revocarea ofertei.
-revocarea ofertei presupune revenirea de catre emitent asupra vointei sale, dar
numai dupa momentul ajungerii ofertei la destinatarul acesteia; se fac doua
discutii:
a. daca oferta este irevocabila datorita existentei unui termen explicit sau implicit,
dupa momentul ajungerii ofertei la destinatar, declaratia de revocare nu mai
produce nici un effect, ceea ce presupune ca, daca in termenul de acceptare
intervine acceptarea fara reserve a ofertei, contractual se considera incheiat, cu
toate consecintele ce decurg din aceasta situatie; regula se aplica si in cazul
persoanelor prezente daca exista termen de acceptare
ACCEPTAREA
Conditiile acceptarii
-din momentul inchierii contractului opereaza principiul fortei sale obligatorii, iar
oferta si acceptarea nu mai poate fi revocate.
-in contr translative avand ca obiect bunuri mobile, momentul incheierii contr
marcheaza transferul dr de proprietate sau a altor drepturi reale de la instrainator
la dobanditor.
d. sistemul informarii sau luarii la cunostinta- momentul incheierii contr este acela
in care ofertantul a luat la cunostinta despre continutul acceptarii.
Solutia Codului civil- legiuitorul, urmand exemplul legislatiilor modern, s-a oprit
asupra sistemului receptiei acceptarii ca system aplicabil pt determinarea
momentului incheierii contractului.; contractual se incheie in momentul si in locul
in care acceptarea ajunge la ofertant, chiar daca acesta nu ia cunostinta de ea din
motive care nu ii sunt imputabile.
-in cazul contractelor intre persoane neprezente, locul incheierii contr este
localitatea unde ofertantul primeste corespondenta cu acceptarea; in cazul
incheierii contr prin telefon este locul de unde vb ofertantul.
-contractele solemne se incheie la locul unde s-au indeplinit formalitatile
prevazute de lege pt validitatea lor.
-contractul se modifica sau inceteaza numaiprin acordul partilor ori din cause
autorizate de lege, de unde asa numita regula a simetriei in contracte care implica
irevocabilitatea unilateral a contractelor, precum si revocabilitatea acestora prin
consimtamant mutual
-revocarea contractului nu este posibila prin vointa exclusiva a uneia dintre partile
contractante, cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege; la fel e si in cazul
modificarii contractului.
-in realitate este vorba de un nou contract prin care se desface contractual
anterior incheiat intre aceleasi parti;
-este posibila numai prin acordul partilor ori din cause autorizate de lege.
Reguli:
-incetarea contractelor cu efecte pentru viitor poate avea loc si fortat, adica
impotriva vointei partilor contractante; cazul contractelor intuitu personae, care
se incheie avand ca motiv determinant identitatea sau calitatile speciale ale
celeilalte parti; astfel, in caz de deces, contractul inceteaza fortat, fiind vorba de o
imposibilitate fortuita de executare
IMPREVIZIUNEA IN CONTRACTE
Caractere:
-partile pot reveni asupra contractului si-l pot reechilibra prin conventii de
adaptare a acetuia la noile conditii si pot anticipa impreviziunea prin clauze
stipulate in cuprinsul contractului sau prin conventii distincte.
Conditiile impreviziunii:
Art 1280 NCP- un contract va produce efecte doar intre partile care au cazut de
comun acord sa incheie un contract, fata de acele persoane care nu au luat parte
la incheierea contractului nu va produce efecte, inafara de acele situatii in care
legea prevede astfel.
a) domeniul obiectiv al relativitatii:
- efectele contractului: continutul obligational al contractului nu va produce
efecte niciudecum in sarcina tertilor, ci fata de partile contractante ( efect
primar)
- efecte fara un continut obligational propriu-zis, adica tertii trebuie sa
respecte aceasta realitate juridica instituita prin contractul format=> in caz
de incalcare se ridica problema raspunderii delinctuale a tertului
- efectele obligatorii ale contractului se pot extinde asupra tertilor prin
intermediul ratificarii
b) domeniul subiectiv al relativitatii:
= determinarea persoanelor implicate in relativitatea efectelor contractului.
- subiectii de drept carora li se aplica aceasta regula:
b.1- parti contractante: persoane juridice sau fizice care si-au dat
consimtamantul personal, direct sau prin reprezentant de a fi parte la contract,
sunt numite parti originare
b.2- tertii propriu-zisi= toate persoanele care nu au luat in mod direct parte la
incheierea contractului si care nu au, astfel, calitatea de parti; exista mai multe
categorii de terti:
-unele parti ale contractului isi pierd aceasta calitate pentru a devein
tert( cazul cesiunii contractului)
-unii terti dobandesc insa calitatea de tert( mostenitorul devine parte la contr
consimtit de defunct)
- tertii care suporta anumite efecte ale contractului: suporta efectele prin
intermediul dreptului de gaj general: creditorii chirografari
- succesorii cu titlu universal sunt aceia care obtin o cota parte din patrimoniul
autorului lor
- diferenta dintre cele doua categorii este de ordin cantitativ; dobandesc o cota
parte sau intreg patrimoniul=> continua persoana autorului succesiunii devenind
creditor si debitor, astfel efectele contractelor incheiate se produc atata vreme
cat subzista la momentul dobandirii patrimoniului sau a cotei patri a patrimoniului
=un contract sau o clauza intr-un contract prin care o persoana- debitorul sau
promitentul- se obliga fata de creditor sa obtina consimtamantul unei alte
persoane de a incheia un contract sau de a ratifica un contract deja incheiat.
- cel care s-a angajat la o astfel de promisiune este tinut sa repare prejudiciul
creditorului in cazul in care tertul refuza sau atunci cand tertul nu executa
prestatia promisa.
Formele conventiei porte-fort: aceasta poate fi una de tip principal, adica singurul
obiect al contractului incheiat de doua persoane este acela ca debitorul sa obtina
consimtamantul unui tert la a incheia un contract sau la a ratifica un contract;
adica obtinerea angajarii tertului
Contractul in favoarea unei terte persoane sau stipulatia pentru altul este un
contract sau o clauza intr-un contract, prin care o parte, numita promitent, se
obliga fata de cealalta parte, numita stipulant, sa execute o prestatie in
favoarea unei alte persoane, straina de contract, numita tert beneficiar.
De cele mai multe ori, stipulatia pentru altul este, in realitate, o clauza intr-
un contract care, prevazand nasterea unui drept direct in patrimoniul unui tert,
are ca efect adaugarea, la raportul de obligatii nascut intre stipulant si promitent,
a unui al doilea raport de obligatii, intre promitent si tertul beneficiar.
Conditii de validitate:
Stipulatia pentru altul, fiind o clauza intr-un contract sau, uneori, un contract
in favoarea unui tert, incheiat intre stipulant si promitent, trebuie sa
indeplineasca toate conditiile generale de validitate cu privire la : capacitatea de a
contracta, consimtamantul partilor, un obiect determinat si licit, o cauza licita si
morala, iar daca este cazul si conditiile de forma.
Stipulatia pentru altul poate produce anumite efecte juridice intre stipulant si
tertul beneficiar, in functie de faptul daca intre ei exista sau nu exista raporturi
juridice nascute anterior dintr-un act juridic sau fapt juridic.
Conditiile simulatiei
1. Existenta actului secret - presupune ca actul real sa fie incheiat astfel incat
existenta si cuprinsul sau sa fie necunoscute tertilor
- nu trebuie supus publicitatilor, precum: transcrierea actului, intabularea,
inscrierea in arhiva electronica, existenta lui nu trebuie mentionata in actul
public.
Formele simulatiei
Efectele simulatiei
Daca una din parti refuza sa execute prestatiile pe care si le-a asumat prin
actul secret, cealalta parte poate sa ceara executarea prestatiilor celeilalte parti
sau sa invoce actiunea in simulatie.
- daca actele debitorului sunt vatamatoare fata de ei, intrunind si alte conditii,
creditorii pot avea dreptul sa le atace, prin constatarea simulatiei si invocarea
actului secret care le vatama drepturile sau pot avea dreptul sa invoce cu
buna-credinta aparenta creata
-pana la data notarii executarii silite sau instituirii sechestrului asupra bunurilor
debitorului, partile actului secret pot inlatura aparenta creata de actul public,
dovedind existenta simulatiei. Daca indeplinesc aceasta conditie temporala,
creditorii vor fi tinuti sa suporte toate consecintele actului secret, devenind astfel
opozabil fata de ei.
- in acest conflict vor avea castig de cauza acei creditori de buna-credinta care
invoca, in favoarea lor, actul aparent, deoarece ei nu au putut cunoaste existenta
actului secret; singura conditie care se impune este aceea ca creanta creditorului
sa aiba data certa anterioara fata de actul secret (intentia partilor de a frauda
interesele sale).
- "daca exista conflict intre creditorii instrainatorului aparent si creditorii
dobanditorului aparent, sunt preferati cei dintai, in cazul in care creanta lor este
anterioara contractului secret"
Actiunea in simulatie
-este acea actiune prin care se cere instantei de judecata sa constate existenta si
continutul actului secret cu scopul de a inlatura actul aparent sau acele clauze ale
sale care anihileaza sau mascheaza actul real.
Proba simulatiei:
-regula: atunci cand forma ceruta de lege pentru insasi existenta actului real este
inscrisul autentic, acesta nu poate fi dovedit intre parti decat printr-un contra-
inscris care ar modifica sau combate actul aparent. Exceptie: proba existentei
actului secret se poate face prin orice mijloc de proba chiar si intre parti, daca cel
care invoca simulatia invoca si caracterul ilicit al acesteia, precum si in situatia
cand partile admit ca proba sa se faca si in alt mod decat cu inscrisuri.
-tertii propriu-zisi (incluzand si creditorii partilor) pot face dovada simulatiei prin
orice mijloc de proba.
Proba neexecutarii:
- prejudiciul trebuie sa fie cert (atunci cand existenta sa este sigura si poate fi
stabilita intinderea lui) . Sunt certe prejudiciile actuale (cele care s-au produs in
totalitate pana la data cand se cere repararea lor) si prejudiciile viitoare (cele care
nu s-au produs, dar este sigur ca se vor produce si pot fi evaluate in prezent).
c) raportul de cauzalitate intre neexecutarea lato sensu a obligatiilor contractuale
si prejudiciul suferit de creditor
Conditii:
Din punct de vedere practic, sensul acestui remediu este punerea in intarziere
a debitorului printr-o notificare.
Exceptia de neexecutare
Regula simultaneitatii executarii prestatiilor - daca din conventia partilor sau din
imprejurari nu rezulta contrariul, in masura in care obligatiile pot fi executate
simultan, partile sunt tinute sa le execute in acest fel.
Exceptia de neexecutare - atunci cand obligatiile nascute dintr-un contract
sinalagmatic sunt exigibile, iar una dintre parti nu executa sau nu ofera
executarea obligatiei, cealalta parte poate, intr-o masura corespunzatoare, sa
refuze executarea propriei obligatii, afara de cazul in care din lege, din vointa
partilor sau din uzante rezulta ca cealalta parte este obligata sa execute mai
intai.
Rezolutiunea
Rezolutiunea poate avea loc pentru o parte a contractului, numai atunci cand
executarea sa este divizibila. De asemenea, in cazul contractului plurilateral,
neindeplinirea de catre una din parti a obligatiei nu atrage rezolutiunea
contractului fata de celelalte parti, cu exceptia cazului in care prestatia
neexecutata trebuia, dupa circumstante, sa fie considerata esentiala.
Conditiile neexecutarii rezolutorii:
Rezolutiunea judiciara
Rezolutiunea unilaterala
- reprezinta acea rezolutiune care poate opera (judiciar sau unilateral) in virtutea
unei clauze rezolutorii (numita de legiuitor pact comisoriu), prin care partile
stabilesc in prealabil care neexecutare contractuala poate sa atraga rezolutiunea
Efectele rezolutiunii
Exceptii:
Exceptii:
Evaluarea daunelor-interese
Exceptii: a) cand s-a stipulat o clauza penala care prevede alt cuantum al
daunelor-interese
B. Chestiunea mutabilitatii.
Riscurile contractului
- este un fapt juridic licit care consta in aceea ca o persoana, numita gerant,
incheie din proprie initiativa, fara sa fie obligata, acte juridice sau savarseste
acte materiale necesare si utile, in favoarea sau interesul altei persoane, numita
gerat.
Continutul gestiunii:
b) actele de gestiune sa fie savarsite, fara imputernicire si fara stirea geratului sau,
cu stirea geratului, dara fara ca acesta sa poata desemna un mandatar sau fara a
se putea ocupa de afacerile sale
- interventia gerantului este, in principiu, spontana
Plata nedatorata
- este un fapt juridic licit care consta in executarea de catre o persoana, din
eroare, a unei prestatii la care nu era obligata si fara intentia de a plati pentru
altul
- da nastere unui raport de obligatii in temeiul caruia cel care a platit este creditor
al obligatiei de restituire a prestatiei executate si se numeste solvens, iar cel care
a primit plata este debitorul aceleiasi obligatii si se numeste accipiens.
- astfel, nu este supus restituirii ceea ce s-a platit cu titlu de liberalitate sau
gestiune de afaceri.
- inexistenta absoluta sau obiectiva a unui temei al platii face ca si plata sa fie
nedatorata (atunci cand datoria este imaginara sau datorie anterior stinsa)
-plata nedatorata are caracter relativ sau subiectiv atunci cand ceea ce s-a platit
nu forma obiectul obligatiei intre solvens si accipiens sau cand obligatia concreta
a carei stingere s-a urmarit prin executarea acelei prestatii nu exista intre parti,
fara a fi exclusa existenta unei alte obligatii de alta natura.
- plata nedatorata are ca efect nasterea unui raport de obligatii intre solvens si
accipiens, in cadrul caruia accipiens are obligatia de restituire fata de solvens
- daca bunul a pierit nefortuit sau a pierit din culpa debitorului sau nu mai este
posibila restituirea lui (pentru ca a fost instrainat, de exemplu), acesta va fi obligat
sa restituie contravaloarea bunului raportata la momentul primirii sale sau la
momentul pierderii sau instrainarii acestuia (daca debitorul este de buna-credinta
se va tine seama de cea mai mica dintre valori, daca este de rea-credinta- de cea
mai mare)
- daca bunul a pierit fortuit si debitorul este de rea-credinta sau daca obligatia sa
de restituire este urmarea culpei sale, debitorul este obligat la restituirea
echivalentului bunului in functie de cea mai mare dintre cele trei valori
mentionate; daca dovedeste ca bunul ar fi pierit chiar daca ar fi fost predat
creditorului, atunci va fi exonerat de obligatia de restituire
- in cazul unei pierderi partiale a bunului (pieire partiala, deteriorare sau orice
scadere de valoare cu exceptia celei generate de folosinta normala a bunului sau
cu exceptia cauzelor neimputabile debitorului), debitorul este obligat sa ii achite
creditorului contravaloarea pierderii
- faptul juridic licit prin care are loc marirea patrimoniului unei persoane prin
micsorarea corelativa a patrimoniului alte persoane, fara ca pentru acest efect
sa existe o cauza justa sau un temei juridic.
Raspunderea civila este acel raport juridic de obligatii in care o persoana, numita
raspunzatoare, este indatoratasa repare prejudiciul injust suferit de catre o alta
persoana; prejudiciul poate fi cauzat printr-o fapta ilicita a omului sau de un fapt
juridic care nu consta intr-o conduita umana, cum ar fi prejudiciul cauzat de un
anumal sau de un lucru, de un defect produs, etc.
-autorul unei fapte ilicite savarsite cu vinovatie care cauzeaza un prejudiciu altei
persoane are obligatia de a repara acest prejudiciu
-presupune raspunderea directa a celui care are in paza juridica animale, lucruri
sau este proprietarul edificiului care a cauzat prejudiciul;
PREJUDICIUL
Clasificarea prejudiciilor:
c. prejudicii morale sau daune morale pure = constau in dureri psihice cauzate
prin atingerile aduse personalitatii afective ori personalitatii sociale a unei
persoane, cum sunt: moartea unei rude apropiate, atentatele la onoarea,
demnitatea, cinstea victimei etc.
Alte clasificari:
b) prejudicii individuale = cele care rezulta din atingerile sau incalcarile unui drept
ori interes legitim individual al unei persoane
prejudicii in masa = cele cauzate unui numar mare de victime, care rezulta dintr-
o fapta ilicita sau imprejurare unica (acte de terorism, catastrofa naturala,
accidente nucleare etc)
- sunt certe toate prejudiciile actuale ( acelea care s-au produs pana la momentul
in care cel prejudiciat cere repararea lor ) si toate prejudiciile viitoare dar sigure
(acelea care nu s-au produs, dar care pe baza elementelor indestulatoare, poate fi
stabilita intinderea si valoarea lor, ex: victima unui accident a ramas cu o
incapacitate de munca); prejudiciile viitoare si nesigura obliga la reparare doar
dupa ce se produc sau daca este sigur ca se vor produce.
Pentru ca un prejudiciu rezultat din pierderea unei sanse sa aiba caracter cert si
reparabil trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
- in primul caz victima se numeste directa, iar in cel de-al doilea victima indirect
-prejudiciul direct cuprinde atat prejudiciul cauzat in mod direct cat si prejudiciul
cauzat in mod indirect; prejudiciul este indirect atunci cand nu exista raport de
cauzalitate.
- in acest caz nici una dintre victime nu poate cere repararea prejudiciului colectiv,
ci doar a celui personal; totusi ei au si dreptul la actiunea colectiva.
d. Prejudiciul sa rezulte din incalcarea sau atingerea unui drept ori a unui interes
legitim
FAPTA ILICITA
-o fapta este ilicita atunci cand este contrara legilor imperative si bunelor
moravuri; acea actiune sau inactiune contrara legii care are ca efect atingerea
unui drept subiectiv sau a unui interes legitim al unei persoane.
-in cele mai frecvente situatii, faptele ilicite ale oamenilor sunt pozitive, adica
fapte de comisiune sau actiuni (sustragerea, deteriorarea sau distrugerea unui
bun etc)
-inactiunea este fapta ilicita in toate cazurile cand legea prevede imperativ
obligatia unei persoane de a actiona intr-un anumit fel, adica de a avea o conduita
pozitiva, obligatie care insa nu a fost respectata (parasirea locului accidentului,
neluarea masurilor medicale de urgenta etc).
RAPORTUL DE CAUZALITATE
-se porneste de la ideea justa potrivit careia in stabilirea raportului cauzal trebuie
avut in vedere ca fenomenul-cauza nu actioneaza singur, izolat, ci in ambianta
unor conditi externe, care fara a produce efectul pagubitor, au favorizat totusi
producerea acestui effect, inlesnind nasterea procesului cauzal
Forta majora
Cazul fortuit
a) imprejurari interne, care isi au originea in campul de activitate a celui care este
sau ar fi chemat sa raspunda, fiind intrinseci lucrurilor si animalelor acestuia, cum
sunt: viciile ascunse ale lucrului, defectele de fabricatie, sperietura unui animal
etc, imprejurari care nu sunt imputabile persoanei respective;
b) imprejurari de origine externa, neimputabile persoanei chemata sa raspunda,
care nu ai caracter extraordinar si nu puteau fi prevazute de catre un tip uman
mediu si nici prevenite ori evitate decat de omul cel mai capabil de o diligenta si
prudenta maxima. Fac parte din aceasta categorie: ploile torentiale, cutremurele
de mica intensitate care se produc frecvent in anumite zone teritoriale etc
Rezulta ca imprejurarile cazuri fortuite sunt evenimente care nu puteau fi
prevazute de cel care ar fi chemat sa raspunda si care nu pot fi impiedicate si nici
evitate de catre un om cu diligenta si prudenta medie, obisnuita, normala.
- sunt totusi situatii de exceptii cand numai forta majora exclude raspunderea
delictuala: prejudiciile cauzate de lucruri, de animale, de defectele produselor,
raspunderea in contractual de transport de persoane, etc.
Angajarea acestei raspunderi poate avea loc numai daca sunt indeplinite anumite
conditii:
-in primul rand, trebuie sa fie prezente si dovedite trei conditii generale:
prejudiciul, fapta ilicita a organului de conducere sau administrare si raportul de
cauzalitate dintre fapta si prejudiciu.
- mai este necesara o conditie speciala: fapta ilicita trebuie sa fi fost savarsita de
organele de conducere sau administrare in legatura cu atributiile sau cu scopul
functiilor care le-au fost incredintate. Fapta ilicita trebuie sa fi fost savarsita in
interesul persoanei juridice sau sa existe cel putin aparenta ca in acel moment si
loc s-a actionat in interesul acesteia.
-conditiile trebuie probate de victima; conditia vinovatiei dovedite a organului de
conducere care a savarsit fapta ilicita si prejudiciabila nu este necesara.
Faptele ilicite atrag si raspundere personala si solidara a celor care le-au savarsit,
atat fata de persoana juridica, cat si fata de terti. Victima va putea chema in
judecata, fie numai persoana juridical, fie doar persoanele in cauza sau pe toate
acestea pt a raspunde solidar.
-in situatiile in care pers fizica savarseste fapta ilicita in calitate de simplu prepus
si nicidecum in aceea de organ al persoanei juridice, raspunderea acesteia din
urma se poate angaja ca o raspundere pt prejudiciile cauzate prin fapta ilicita a
altuia, adica in calitate de comitent pt prejudiciul cauzat prin fapta prepusului.
-cel care in temeiul legii, al unui contract ori al unei hotarari judecatoresti este
obligat sa supravegheze un minor sau o persoana pusa sub interdictie raspunde
de prejudiciul cauzat altuia de catre aceste din urma persoane; raspunderea
subzista chiar si in cazul cand faptuitorul, fiind lipsit de discernamant, nu
raspunde pt fapta proprie.
-conditiile generale ale raspunderii civile: prejudiciul injust cauzat unei terte
persoane, fapta ilicita a minorului sau, dupa caz, a interzisului judecatoresc si
raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu; vinovatia autorului faptei
ilicite si prejudiciabile nu este o conditie necesara pt existent si angajarea acestei
raspunderi.
- conditii speciale:
Dreptul de regres impotriva celui care a cauzat prejudiciul este prevazut de lege
cu valoare de regula generala si pentru toate cazurile de raspundere pentru
prejudiciile cauzate prin fapta altuia, indiferent de locul unde sunt reglementate.
Cel care raspunde pt fapta altuia se poate intoarce impotriva aceluia care a cauzat
prejudiciul, cu exceptia cazului in care acesta din urma nu este raspunzator pt
prejudiciul cauzat.
- minorul care a implinit varsta de 14 ani are discernamant in plan delictual, deci
daca se dovedeste vinovatia lui, el va raspunde de prejudiciul cauzat.
Este comitent cel care, in virtutea unui contract sau in temeiul legii, exercita
directia, supravegherea si controlul asupra celui care indeplineste anumite functii
sau insarcinari in interesul sau sau al altuia,
-in cele mai frecvente situatii, raportul de prepusenie se naste dintr-un contract
(contractul individual de munca dintre salariat si angajator), insa sunt si situatii in
care izvorul sau este extracontractual( desfasurarea unei activitati din partea unui
copil in intereseul parintelui)
-prepusul este intotdeauna o persoana fizica, pe cand comitentul poate fi, dupa
caz, persoana juridica de drept privat sau de drept public ori persoana fizica.
Orice persoana este obligata sa repare prejudiciul cauzat de lucrul aflat sub paza
sa, ceea ce inseamna ca pentru a duce la antrenarea raspunderii, "lucrul" trebuie
sa indeplineasca o singura conditie: aceea de a se fi aflat, in momentul cauzarii
prejudiciului, sub paza persoanei chemata de lege sa raspunda.
Are paza animalului sau a lucrului proprietarul sau cel care, in temeiul unei
dispozitii legale sau al unui contract ori chiar numai in fapt, exercita in mod
independent controlul si supravegherea asupra animalului sau a lucrului si se
serveste de acesta in interes propriu.
Temeiul pazei juridice consta, de regula, intr-un drept (drept real, de proprietate
sau personal), dar sunt si situatii in care un lucru sau animal cauzeaza un
prejudiciu aflandu-se doar in fapt sub controlul si supravegherea unei persoane,
deci fara un temei legitim (persoana care a furat un lucru sau un animal sau este
gasitorul lui).
Paza juridica si paza materiala pot fi exercitate de una si aceeasi persoana, dar si
de persoane diferite (in cazul prepusului). Pazitorul material nu raspunde decat
pentru fapta proprie, iar obligatia de reparare a pejudiciului cauzat de lucru revine
numai pazitorului sau juridic.
-calitatea de pazitor juridic nu inceteaza automat prin neuz, prin pierderea sau
abandonarea lucrului atat timp cat o alta persoana nu a dobandit ea paza.
Paza juridica a lucrului poate fi, adesea, scindata intre proprietar sau
posesor si detentorul precar. Astfel, paza juridica a structurii lucrului ramane la
proprietar sau la posesor, iar paza juridica a utilizarii sau pastrarii acestuia este in
sarcina detentorului precar.
- daca lucrul provoaca un prejudiciu din cauza modului in care este pastrat sau
utilizat, raspunderea revine detentorului precar (chiriasului, comodatarului,
transportatorului etc).
Obligatia de reparare a prejudiciului in sarcina celui care are paza lucrului este
independenta de orice culpa, adica de orice vinovatie. Raspunderea se
fundamenteaza pe obligatia de garantie in sarcina pazitorului juridic cu privire la
"comportamentul lucrului", care are ca suport riscul de activitate.
Raspunderea pazitorului juridic al lucrului este exclusa numai daca se face dovada
inexistentei raportului de cauzalitate dintre lucru si prejudiciul suferit de
reclamant. Proba se face prin dovada ca, dimpotriva, prejudiciul este cauzat
exclusiv de un caz de forta majora, de fapta victimei sau fapta unei terte
persoane.
Conditiile raspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri:
-conditia speciala consta in faptul ca lucrul care a cauzat prejudiciul este necesar
sa se afle in paza juridica a unei persoane
- animalele salbatice din ariile protejate de tip faunistic, din gradinile zoologice,
din centrele de reabilitare, din sanctuare, din circuri, menajerii si folosite legal in
scopuri artistice, precum si acelea din crescatoriile de vanat autorizate si din
complexurile de vanatoare
Conditiile raspunderii:
-existenta prejudiciului
Cel care a suferit prejudiciul are dreptul sa ceara repararea lui de la pazitorul
juridic al animalului. Dupa ce pazitorul juridic a reparat prejudiciul, el are dreptul
la o actiune in regres impotriva celui care a avut paza materiala a animalului in
momentul cauzarii prejudiciului. In cadrul actiunii in regres, pazitorul juridic este
tinut sa dovedeasca prezenta tuturor conditiilor raspunderii pentru fapta proprie
a pazitorului material al animalului.
Conditiile raspunderii:
- existenta prejudiciului
- ruina edificiului sau desprinderea unor parti din edificiu care este urmarea lipsei
de intretinere sau a unui viciu de constructie (ruina edificiului trebuie sa fie
involuntara)
Toate aceste conditii trebuie sa fie dovedite de victima care pretinde repararea
prejudiciului ce i-a fost cauzat.
In situatia in care prejudiciul este cauzat de caderea sau aruncarea unui lucru
dintr-un edificiu, raspunderea revine persoanei care a ocupat cu titlu sau fara titlu
acel imobil.
Daca ruina edificiului s-a produs din cauza lipsei de intretinere sau a unui viciu de
constructie imputabil unei alte persoane, atunci proprietarul poate promova,
dupa repararea prejudiciului cauzat victimei, o actiune in regres impotriva acelei
persoane.
-poate fi expresa sau tacita, cu singura conditie ca aceasta sa rezulte din contract.
-poate fi activa- exista doi sau mai multi CREDITORI solidari sau
Solidaritatea pasiva= obl. este solidara intre debitori cand toti sunt obligati la
aceeasi prestatie, astfel incat fiecare poate sa fie tinut separate pentru intreaga
obligatie, iar executarea acesteia de catre codebitori ii libereaza pe ceilalti fata de
creditor.
-practic ii da dreptul creditorului de a urmarii pe oricare dintre debitorii sai,
avand functia unei adevarate garantii a realizarii creantei.
-trebuie sa fie prevazuta expres de lege sau stipulate expres prin vointa
partilor( poate fi si act juridic unilateral); nu se prezuma. Exceptie: solidaritatea
pasiva se prezuma in cazul “obligatiilor comerciale”.
i.renuntarea la solidaritate facuta fata de un debitor= este ceruta doar o parte din
datorie, aferenta acelui debitor. Ceilalti codebitori raman obligati la intreaga
datorie, avand la indemana actiunea in regres.(trebuie facuta expres)
a.obligatia devine imposibil de executat din cauza faptei unuia sau mai multor
debitori solidari- toti sunt obligati la plata datoriei, iar cel vinovat si la daune-
interese; sau in care obligatia devine imposibil de executat din cause
obiective( forta majora, caz fortuit), insa dupa momentul punerii in intarziere a
debitorilor- toti debitorii sunt obligati la plata de daune-interese.
b.hot jud obtinuta impotriva unui codebitor nu are autoritate de lucru judecat
fata de ceilalti; hot jud pronuntata in favoarea unuia dintre debitori profita si
celorlalti( cu exceptia cazului in care s-a intemeiat pe o cauza ce putea fi invocate
numai de acel debitor)
-obligatia lor e divizibila, nu exista solidaritate intre debitori. Daca unul dintre ei
plateste datoria, prestatia se imparte si trebuie executata de fiecare in parte.
-regresul este total daca obligatia solidara este contractata in interesul explusiv al
unuia dintre codebitori sau rezulta din fapta unuia dintre ei( ceilalti debitori sunt
fidejusori)
-pentru a obtine restituirea cotei lor de la ceilalti debitori exista doua actiuni:
actiunea subrogatorie( Art 1596(1) lit c)- ipoteca, gaj, privilegii si actiunea
personala, intemeiata pe mandate sau gestiunea de afaceri
Def: Cesiunea de creanta este conventia prin care creditorul cedent transmite
cesionarului o creanta impotriva unui tert( debitor cedat).
VCC: notificarea cesiunii catre debitor sau prin acceptarea cesiunii de catre
debitor.
A.Transferul creantei.
-cand cesiunea se face cu titlu oneros cedentul are o obligatie de garantie fata de
cesionar, adica raspunde de existent ACTUALA SI VALABILA a creantei si
acesoriilor sale.
-nu exista obligatie de garantie in cazul cesiunii cu titlu gratuit, la cesiunea unui dr
aleatoriu, care s-a stins de la data realizarii evenimentului aleatoriu, nici atunci
cand dreptul cesionat a fost desfiintat datorita unor cause posterioare
cesiunii( exceptie face desfiintarea retroactive-anularea).
c. debitorul cedat care a acceptat cesiunea prin inscirs cu data certa, nu mai poate
opune cesionarului compensatia(datorii reciproce) pe care o putea opune
cedentului.
C. Cesionari succesivi
a. daca s-au facut mai multe cesiuni ale aceleasi creante, va dobandi creanta acela
dintre cesionari care a facut primul notificarea cesinii catre debitor sau celui
caruia a obtinut primul acceptarea cesiunii prin inscris cu data certa.
b. este preferat cel care si-a inscris mai intai cesiunea la arhiva, indiferent de pct a
In primul rand subrogatia personala este o modalitate de plata, iar in plan secund
este o modalitate de transfer al creantei.
-subrogatia poate fi partiala: caz in care creditorul initial are prioritate de plata, cu
exceptia cazului in care acesta s-a obligat fata de noul creditor sa-I garanteze
suma
Subrogatia conventionala
-trebuie sa fie expresa si pt a fi opozabila, constatata printr-un inscris.
-are loc prin acordul de vointa intervenit intre debitor si tert, de la care debitorul
se imprumuta pentru a-l plati pe credito, subrogand pe tertul imprumutator in
drepturile creditorului initial.
3.in chitanta de plata sa se arate expres ca plata s-a facut cu suma imprumutata
de debitor de la tert.
Subrogatia legala
a.in folosul celui, care fiind el insusi creditor al aceluiasi debitor, plateste pe un alt
creditor ce are preferinta.
b.in folosul dobanditorului unui bun ce face obiectul unei garantii( ex. privilegiu
sau ipoteca) care il plateste pe titularul creantei.
c.in folosul celui, care fiind obligat impreuna cu altii sau pt altii, are interes sa
stinga datoria( codebitorul solidar, codebitorul dintr-o obl indivizibila, fideiusoru)
d.in folosul mostenitorului care plateste din bunurile sale datoria succesiunii.
Efectele subrogatiei
-debitorul si cei care au garantat garantia pot opune creditorului toate mijloacele
de aparare pe care le aveau impotriva creditorului initial.
-se realizeaza printr-un acord de vointa intre debitorul initial si debitorul cesionar
-pt opozabilitatea acestuia fata de creditor e necesar acordul acestuia, dup ace
unul dintre debitori ii comunica acestuia contractual. Pana ce primesc acordul,
acestia pot modifica sau pot sa puna capat contractului. Chiar si fara acordul
creditorului, intre parti acesta isi produce efectele, insa debitorul cesionar trebuie
sa execute la timp datoria preluata, creditorul avnd dr la actiunea oblica impotriva
acestuia.
-efectele cesiunii dupa acordul creditorului: noul debitor il inlocuieste pe cel vechi
si il libereaza de plata. Efectul liberator nu se produce daca noul debitor este
insolvabil, iar creditorul nu cunostea acest lucru. Partile pot conveni ca debitoriul
nous a nu il inlocuiasca, astfel vor suzista doua obligatii. Noul debitor nu mai
poate opune mijloacele de aparare pe care le-ar putea invoca in rap obligational
dintre el si vechiul debitor, nici exceptiile personale ale vechiului debitor(nulitatea
relative pt vicii de consim), nici compensatia intre debitorul initial si creditor.
-noul debitor se poate apara invocand toate apararile pe care le avea vechiul
debitor fata de creditor, cu exceptia compensatiei si exceptiilor personal.
MIJLOACE JURIDICE DE TRANSFORMARE A OBLIGATIILOR
NOVATIA
Conditiile novatiei:
-in primul rand trebuie indeplinite toate conditiile generale de validitate ale unui
contract si trebuie sa respecte toate conditiile de forma ale contractului initial.
-conditii speciale:
c.obligatia noua trebuie sa aiba un element nou fata de vechea obligatie, de ex:
schimbarea uneia dintre parti, schimbarea obiectului, a cauzei sau adaugarea ori
inlaturarea unor conditii(modificarea termenului nu e o novatie)
d. sa existe intentia expresa a partilor de a nova, adica sa rezulte din act intentia
partilor de a nova.
Efectele novatiei
-novatia intre un creditor si unul dintre debitorii solidari are ca si consecinta faptul
ca ipotecile legate de vechea creanta nu pot fi transferate decat asupra bunurilor
codebitorului care contracteaza noua datorie.
-totusi garantiile se pastreaza in toate cazurile in care cei care le-au constituit sunt
de acord.
PLATA
Obligatia se stinge daca este executata benevola, adica prin remiterea unei sume
de bani sau executarea oricarei prestatii care constituie obiectul insusi al
obligatiei.
a. creditorul
Situatii de exceptie:
a. cand creditorul a ratificat plata facuta unui accipiens fara drept de a o primi,
tertul devenind retroactiv mandatarul creditorului.
b. cand cel care a primit plata fara drept devine ulterior titularul creantei.
c. cand plata a fost facuta celui care a pretins plata in baza unei chitante liberatorii
semnate de creditor
Debitorul nu se poate libera executand o alta prestatie decat cea datorata, chiar
daca valoarea prestatiei oferite ar fie gala sau mai mare decat daca creditorul
consimte la aceasta.
a. in cazul obligatiilor de rezultat debitorul este tinut sa procure creditorului
rezultatul promis, iar in cel al obligatiilor de mijloace, debitorul este tinut sa
foloseasca toate mijloacele necesare pt atingerea rezultatului promis.
b. daca obiectul obl este prestatia de a preda un bun cert debitorul trebuie remita
in stare in care se gaseste in momentul platii. El nu raspunde de pieirea totala sau
partiala a bunului datorata fortei majore sau cazului fortuit.(exceptie face cazul in
care se afla in intarziere)
Imputatia platii
-exista situatii in care un debitor are mai multe datorii, avand ca obiect prestatii
de aceeasi natura fata de unul si acelasi creditor. Imputatia platii determina care
dintre datorii este platita de catre debitorul care face o plata insuficienta pt a le
stinge pe toate.
-de regula se face prin acordul partilor, necunoscand vreo limita, insa fiind vorba
de un acord patrimonial,in ipoteza in care este incheiat in frauda unor creditori
poate fi atacat printr-o actiune pauliana.
b. daca unele datorii au ajuns la scadenta si altele nu, iar termenul a fost stipulate
in beneficial creditorului, imputatia poate fi facuta numai asupra datoriilor
scadente
Cand cel care face imputatia platii este creditorul, el trebuie sa indice debitorului
datoria asupra careia aceasta se va imputa.
Imputatia legala
-imputatia se face de plin drept daca nu a fost facuta de catre parti, dupa
urmatoarele reguli:
b.se sting datoriile negarantate sau cu cele mai putine garantii apoi cele garantate
c. daca toate garantiile sunt scadente imputatia se face asupra celei mai oneroase
-aceste proceduri sunt posibile numai daca bunul este detinut de debitor. Daca se
afla in posesia unui tert, creditorul are posibilitatea sa introduca o actiune in
revendicare impotriva tertului. In cazul in care tertul invoca posesia de buna
credinta in cazul bunurilor mobile sau uzucapiunea in cazul bunurilor immobile,
creditorul va putea obtine executarea obligatiilor de la debitor numai prin
echivalent banesc.
COMPENSATIA
-are ca efect stingerea reciproca a celor doua obligatii pana la concurenta valorii
celei mai mici dintre ele.
Compensatia legala
-opereaza de plin drept de indata ce exista doua datorii certe, lichide si exigibile,
oricare ar fi izvorul lor si care au ca obiect o suma de bani sau o anumita cantitate
de bunuri fungibile de aceeasi natura.
-nu este nevoie de o hotarare judecatoreasca sau de acordul de vointa al partilor
Conditii:
a.obligatiile sa fie reciproce, adica sa existe intre aceleasi persoane, fiecare avand,
una fata de cealalta, atat calitatea de creditor cat si cea de debitor.
Compensatia conventionala
Efectele compensatiei
ii. debitorul care putea sa opuna compensatia si care a platit datoria nu se mai
poate prevala in detrimentul tertilor de privilegiile sau de ipotecile creantei sale.
c. cand exista doua sau mai multe datorii reciproce se aplica regula de la
imputatia partii( vezi mai sus)
DAREA IN PLATA
Conditii:
a. acceptarea de catre creditor trebuie sa fie concomitenta cu plata, altfel daca
acordul sau a intervenit inainte de momentul executarii se realizeaza novatia prin
schimbare de obiect.
-daca prestatia initiala a avut o valoare mai mare decat prestatia executata,
debitorul este obligat sa plateasca o sulta, altfel operatiunea ar putea fi
considerata o liberalitate, adica o iertare partiala de datorie cu titlu gratuit.
-daca noua prestatie are o valoare mai mare, creditorul initial devine debitor.
REMITEREA DE DATORIE
-poate fi totala sau partiala; daca nu exista stipulatii contrare se prezuma totala.
- de regula e un contract cu titlu gratuit
-in cazul in care este cu titlu oneros, in realitate este de fapt o novatie prin
schimbarea obiectului obligatiei sau o tranzactie.
-ea poate fi facuta prin acte intre vii- donatie sau prin acte mortis causa- legat.
-cand se face prin acte intre vii, ea reprezinta o donatie indirecta si poate fi
realizata in orice forma scrisa sau verbala, expresa sau tacita; nu este nevoie de
inscris autentic;
-cand remiterea se face prin acte mortis causa, trebuie sa indeplineasca toate
conditiile de fond si de forma pt validitatea testamentului.
ACTIUNEA OBLICA
-ex: daca debitorul a suferit un prejudiciu cauzat de o alta persoana printr-o fapta
ilicita si nu cere repararea lui, creditorul va putea sa actioneze pe cel responsabil,
in locul victimei, pe cale oblica.
Domeniul de aplicare
-domeniul actiunii oblice trebuie circumscris numai actiunilor si drepturilor
patrimoniale, cum ar fi: dreptul la actiunea in revendicarea unui bun proprietatea
debitorului; dreptul de a cere plata unei creante apartinand debitorului; dr de a
cere restituirea unei plati nedatorate.
-pe cale oblica pot fi exercitate numai drepturile existe efectiv in patrimoniul
debitorului si nu simple posibilitati de a incheia un acte juridice.
a.creanta debitorului trebuie sa fie certa si exigibila; este certa atunci cand are o
existenta sigura si necontestata; ea este exigibila in cazul in care creditorul poate
sa ceara plata ei de la debitor.
b. debitorul sa fie inactiv, adica sa neglijeze sau sa refuze exercitiul dreptului sau.
Inactivitatea se poate datora relei-credinte, neglijentei sau chiar unei
imposibilitati obiective de exercitare; daca debitorul devine activ, actiunea oblica
nu mai poate fi continuata.
=acea actiune prin care creditorul solicita sa fie inopozabile fata de el actele
juridice incheiate de catre debitor in frauda intereselor sale, cum sunt cele prin
care debitorul isi creeaza sau isi mareste o stare de insolvabilitate; este un
instrument juridic prevazut de lege pt protectia intereselor creditorilor impotriva
fraudei debitorilor.
Domeniul de aplicare
-cuprinde in principiu toate actele juridice civile: acte cu titlu gratuit, oneros, acte
unilaterale sau contracte, acte de instrainare de drepturi, ori creatoare de
obligatii, etc.
Discutii speciale:
-insa de regula, plata facuta de catre debitor unuia dintre creditorii sai, chiar daca
debitorul este insolvabil, nu poate fi atacata pe cale pauliana deoarece: prin plata
se stinge o datorie care greveaza pasivul, iar plata este la adapost de frauda.
-daca insa debitorul plateste din proprie initiativa o datorie la care nu este tinut,
actiunea pauliana devine aplicabila.
-nu este aplicabila actiunea pauliana din doua motive: debitorul, chiar insolvabil
nu poate fi lipsit de dr de a-si gestiona patrimoniul, iar actele prin care isi asuma
noi datorii nu reprezinta acte de insaracire, neavand loc o diminuare a activului
sau patrimonial.
-actiunea devine admisibila atunci cand scopul angajarii de noi datorii este de a
diminua gajul general al celorlalti creditori.
c.Hotararea judecatoreasca
-actiunea pauliana nu poate fi primita decat daca prin actul atacat se cauzeaza
creditorului un prejudiciu, or nu poate fi vorba de un prejudiciu atunci cand
creditorul, desi detine o creanta certa, lichida si exigibila, se afla in imposibilitatea
de a si-o valorifica, de regula din cauza insolvabilitatii debitorului.
-pot justifica admiterea actiunii pauliene creantele pure si simple, precum si cele
afectate de o conditie rezolutorie, ele intrunind conditia de a fi certe, lichide si
exigibile; de asemenea actiunea este admisibila si daca creanta este afectata de
un termen suspensiv al carui beneficiar e creditorul.
-de regula prejudiciul consta in faptul ca debitorul si-a provocat, ori si-a marit o
stare de insolvabilitate existenta prin incheierea actului atacat.
-sunt acte de insaracire cele care au ca efect iesirea unei valori active din
patrimoniul debitorului, fara ca in locul acesteia el sa primeasca ceva in schimb.
Exemplul tipic este donatia; sunt acte de insaracire si cele cu titlu oneros in care
valoarea prestatiilor este dezechilibrata.
-desigur, pot fi atacate pe cale pauliana si alte acte incheiate de debitor: cazul
acelor acte prin care debitorul incearca sa paralizeze un drept de creanta
specializat al creditorului, care are ca obiect un anumit bun al sau.
C.Frauda debitorului
-complicitatea terului este ceruta numai atunci cand actiunea pauliana este
indreptata impotriva unui contract cu titlu oneros sau o plata efectuata in temeiul
unui atare act juridic.
-actul atacat este declarat inopozabil fata de creditorul care a avut initiativa
declansarii demersului judiciar, dar si fata de creditorii care au intervenit in cauza.
-daca prin actul atacat a fost instrainat un bun, il vor putea urmari silit ca si cand
acesta nu ar fi iesit din patrimoniul debitorului, instrainarea nefiindu-le opozabila.
-atunci cand bunul a fost instrainat de catre tert unui subdobanditor cu titlu
oneros de buna-credinta sau cand bunul a pierit din culpa tertului, acesta poate fi
obligat la plata unor despagubiri.
-atunci cand creditorul urmareste in natura bunul instrainat prin actul fraudulos,
el nu va intra in conflict cu creditorii chirografari, deoarece d.p.d.v. al creditorului
urmaritor bunul nu a iesit din patrimoniul debitorului si nu a intrat in cel al
tertului
-cand asupra bunului instrainat tertul a contituit garantii reale in favoarea unor
creditori ai sai, acestia au statutul juridic al subdobanditorului cu titlu oneros in
raporturile cu creditorul urmaritor.
GARANTIILE PERSONALE
FIDEIUSIUNEA
=contractul prin care o parte, fideiusorul, se obliga fata de cealalta parte, care are
intr-un alt raport obligational calitatea de creditor, sa execute, cu titlu gratuit sau
in schimbul unei remuneratii, obligatia debitorului daca acesta din urma nu o
executa.
Caracterele fideiusiunii
a. este un contract solemn, intrucat trebuie intocmit in forma unui inscris autentic
sau sub semnatura privata, sub sanctiunea nulitatii absolute; fidiusiunea nu se
prezuma si nu poate fi extinsa peste limitele in care a fost contractata.
c. este un contract cu titlu gratuit sau oneros( daca fide. pretinde o remuneratie)
-in situatia in care debitorul nu isi achita datoria, creditorul poate cere plata
datoriei direct de la fideiusor, fara sa fie obligat sa il urmareasca in prealabil pe
debitor.
-in apararea sa, fideiusorul poate invoca exceptiile ce decurg nemijlocit din
raportul juridic de fideiusiune, de asemenea poate apela la mijloacele de aparare
pe care le putea opune si debitorului, afara de cele care ii sunt strict personale.
Conditii:
Urmarirea fideiusorului care a dat fideiusiune unui alt fideiusor nu poate avea loc
decat in cazul cand debitorul principal si toti fideiusorii sai sunt insolvabili ori sunt
liberati prin efectul unor exceptii personale debitorului principal sau fideiusorilor
sai.
ii. Beneficiul de diviziune= este facultatea recunoscuta cofideiusorului, in ipoteza
existentei mai multor fideiusori ai aceluiasi debitor, pt aceeasi datorie, de a
solicita creditorului sa isi divida actiunea si sa o reduca la partea fiecaruia.
-fideiusorul plateste datoria fara a-l inccunostinta pe debitor, iar acesta face
dovada ca la momentul platii avea mijloacele necesare pentru a declara stinsa
datoria
-daca datoria este achitata de catre debitorul principal, el are obligatia, atunci
cand cunoaste existenta unei fideiusiuni, sa il instiinteze pe fideiusor despre plata
efectuata. In absenta acestei instiintari, daca fideiusorul plateste a doua oara,
fideiusorul are un drept de restituire atat impotriva creditorului, cat si impotriva
debitorului.
-daca unul dintre fideiusori este insolvabil, partea ce revine acestuia se divide
proportional intre ceilalti fideiusori si cel care a platit.
PRIVILEGIILE
-privilegiile sunt indivizibile; spre exemplu, daca bunul este instrainat partial,
portiunea ramasa continua sa fie afectata intregii creante privilegiate.
IPOTECA
Clasificare ipotecilor
-dupa cum poarta asupra unor bunuri individual determinate sau asupra unei
universalitati de bunuri, ipotecile sunt speciale si generale
-dupa cum bunurile grevate sunt mobile sau imobile, ipotecile sunt mobiliare si
imobiliare