C3b

ACŢIONAREA INDIRECTĂ
Acţionarea indirectă se realizează cu ajutorul organelor auxiliare prin intermediul
cărora se transmit acelor mişcări pentru parcurgetrea unei anumite traiectorii. La acţionare
indirectă prin conducătoare de ac, acele primesc mişcări în ambele sensuri, iar la acţionarea
indirectă prin împingătoare sau selectoare, acele primesc mişcări într-un singur sens(ridicare
sau avans) mişcările în sens invers(coborâre sau retragere) realizându-se prin acţionare directă.
Conducerea acului pe o anumită traiectorie în cazul acţionării indirecte prin
conducătoare de ac(fig.1) se realizează sub acţiunea camelor de lacăt asupra călcâiului sau
călcâielor plasate pe lungimea conducătorului de ac în mai multe etaje. Acest sistem de
acţionare se aplică acelor fără călcâi propriu de acţionare sau acelor cu călcâi impropriu
acţionării, dar care servesc cuplării cu organul auxiliar.

Fig.1. Acţionarea indirectă

La acţionarea prin împingător (fig.1.b) ,acul este înzestrat cu călcâi propriu de acţionare,
dar camele din ansamblul de ridicare-închidere R-I sunt scoase din funcţiune, încât acţionarea
se va realiza indirect sub acţiunea împingătorului a cărui traiectorie este determinată de poziţia
camelor de ridicare -închidere R1-I1. Cborârea acului la buclare se realizează sub acţiunea camei
de buclare C, în timp ce readucerea împingătorului în poziţie iniţială este realizată cu ajutorul
camei de coborâre C1.
Uneori între ac şi împingător trebuie realizată prin readucerea împingătorului în poziţie
iniţială, o anumită distanţă necesară selectării sale de către un mecanism desenator. Împingătorul
poate fi prevăzut cu unul sau mai multe călcâie de o singură înălţime sau de înălţimi diferite.
Acţionarea indirectă prin împingătoare contribuie la creşterea posibilităţilor tehnologice. Această
creştere a posibilităţilor tehnologice se bazează deci pe posibilităţile de acţionare directă,
indirectă, şi combinată, cât şi pe existenţa, uneori, a mecanismelor desenatoare care să realizeze
selectarea împingătoarelor.
Acţionarea indirectă prin selector este similară acţionării prin împingător cu observaţia că
înaintea acţionării se realizează selectarea organelor auxiliare după un anumit principiu. Astfel,
în cazul în care în prelungirea acului înzestrat cu călcâi propriu se plasează un selector oscilant
înzestrat cu mai multe călcîie: un călcâi de lucru inferior CL1, un călcîi de lucru superior CL2 şi
mai multe călcâie desenatoare CD plasate în mai multe etaje pe lungimea selectorului între cele
două călcâie de lucru (fig.1.c), selectarea se realizează prin apăsarea aplicată selectiv de
mecanismul desenator asupra unor călcâie desenatoare, ceea ce va determina înnecarea acestora
în canalele fonturii, urmând ca selectoarele rămase în poziţie iniţială să fie acţionate. La
acţionarea indirectă prin selector, camele de acţionare a acelor sunt scoase din funcţiune (camele
R şi I în poziţie „-„) şi în funcţie de poziţia camelor R1 şi I1 se vor obţine diferite traiectorii care
vor fi imprimate şi acelor. Coborârea la buclare a acelor se realizează sub acţiunea directă a
camei C, iar readucerea selectoarelor în poziţie iniţială este realizată sub acţiunea camei C1
care va acţiona asupra călcâielor de lucru superioare CL2.
Acţionarea indirectă prin selector presupuse întotdeauna existenţa unui mecanism
desenator care prealabil acţionării realizează selectarea organelor auxiliare.

Principii de selectare a organelor producătoare de ochiuri

Selectarea reprezintă acţionarea diferenţiată a organelor producătoare de ochiuri după
un anumit principiu, în vederea imprimării unor traiectorii distincte necesare realizării
tricoturilor cu desene sau anumitor operaţiuni tehnologice. Selectarea se poate referi atât la
organele principale cât şi la cele auxiliare. Modalităţile de realizare a selectării sunt prezentate
în următoarea schemă de clasificare:

1. Selectarea în grup
Selectarea în grup reprezintă acţionarea independentă a grupelor de organe producătoare de
ochiuri cu călcâie de diferite înălţimi, aşezate într-un anumit raport.
Selectarea în grup directă a acelor reprezintă acţionarea diferenţiată a grupelor de ace cu
călcâie de diferite înălţimi începând de la călcâiele înalte spre cele scurte, deci în sensul i-s. Prin
apropierea succesivă a camelor de suprafaţa fonturii vor fi acţionate succesiv grupe de ace
începând de la cele cu călcâie înalte spre cele cu călcâie scurte, iar la îndepărtarea camelor de
suprafaţa fonturii vor fi scoase din lucru succesiv grupe de ace începând de la călcâiele scurte
spre cele înalte.
Selectarea în grup directă poate fi realizată la unul sau mai multe nivele, atât la organele
principale cât la cele auxiliare.
Selectarea în grup directă a acelor cu călcâie de două înălţimi „i” şi „s” este prezentată în fig.2.a.
Grupele de ace cu călcâie înalte şi scurte vor fi acţionate cu un sistem de came de ridicare-
închidere R-I care pot ocupa toate cele trei poziţii posibilei „+”, „l”, „-”. Numărul posibilităţilor
de plasare a camelor în diferite poziţii pentru a putea obţine un efect tehnologic distinct se poate
calcula prin analiză combinatorie, în funcţie de numărul de înălţimi de călcâie „n” sau numărul
de poziţii independente ale camelor: p=n+1 cu relţia:
 2 1  1
N p = C 2 p −  2C p +  p  = p −  p
p
  2

 p −1  p −1

Cele 6 posibilităţi de aşezare a camelor, cu efect tehnologic distinct, sunt prezentate în

tabelul următor şi din analiza acestora rezultă că din numărul total de posibilităţi, 3 sunt fără
selectare (toate acele urmează aceeaşi traiectorie) şi 3 cu selectare(acele cu călcâiul înalt şi
scurt urmează traiectorii distincte.)

În fig.2.b- este prezentată situaţia selectării în grup directe a acelor cu trei înălţimi de călcâiei i,
i1,s.
n= 3 , P=4 , Np=42 –(3+2+1)= 10. Cele 10 posibilităţi prezentate în tabelul alăturat relevă şi
în acest cazfaptul că trei posibilităţi sunt de acţionare pură şi restul de şapte de acţionare cu
selectare.

In fig.2.c este prezentată situaţia selectării în grup directe a patru tipuri de ace cu călcâie:
i, i1, i2, s.
n=4 P=5 NP=52- (4+3+2+1)=15

Din cele 15 posibilităţi numai 12 sunt cu selectare, 3 fiind de acţionare pură .

Fig.2. Selectarea în grup directă la un nivel