Facultatea de Agricultura

Program de Studii de Liciență:

Ingineria și Protecția Mediului în Agricultura

Biodieselul. Istoric și Eficiență economică

Student

Vasile NODIȘ
 Biodieselul reprezinta o sursa de combustibil lichid complet regenerabil care poate
fi folosit ca o alternativa la combustibilul diesel obtinut din petrol. Acesta se obtine din
lipide naturale , ca uleiuri vegetale sau grasimi animale, noi sau folosite, prin procese
industriale de esterificare si trans-esterificare. Se poate folosi in substituirea totala sau
partiala a petro-dieselului.

Istoric
         Procesul de fabricatie a combustibililor din materii prime regenerabile se utilizeaza
inca din anii 1800 iar principiile in mare sunt aceleasi de astazi. Istoria biodieselului este
mai mult politica si economica decat tehnologica. Inca de la inceputul secolului XX
incepe introducerea benzinei pentru alimentarea automobilelor. Companiile petroliere  s-
au vazut obligate sa rafineze suplimentar titeiul in speranta obtinerii unui surplus de
distilat de tip benzina. Ceea ce au obtinut  a fost un combustibil excelent pentru
motoarele  diesel la un pret mult mai mic decat uleiurile vegetale. Pe de alta parte
folosirea resurselor regenerabile prezenta inca de atunci o preocupare a fermierilor pe
piata noua impreuna cu petrolistii.
Producerea biodieselului din uleiuri vegetale nu este un proces nou. Conversia
uleiurilor vegetale si a grasimilor animale in esteri monoalkilici sau biodiesel este
cunoscuta ca tranesterificare. Duffy si Patrick au realizat transesterificarea inca de la
inceputul anului 1853. Totusi motorul Diesel apare abia in anul 1893, cand faimosul
inventator german Dr. Rudolf Diesel publica articolul intitulat "Teoria si Constructia unui
Motor Termic Rational". Acest articol descrie un motor revolutionar  in care aerul va fi
comprimat cu ajutorul unui piston la o foarte mare presiune, care va da nastere unei
temperaturi ridicate ce ducea la aprinderea combustibilului. In cazul Dr. Diesel, acest
motor functiona cu ulei vegetal. Diesel a primit patent pentru acest tip de motor in 1893
si i-a demonstrat functionalitatea in 1897.
          Dr. Diesel folosind ulei de alune ca si combustibil, a expus la Paris in 1900 acest
motor(Nitsche and Wilson 1965). Datorita inaltului grad de compresie si a temperaturii
mari create, motorul era capabil sa functioneze cu o mare varietate de uleiuri vegetale. In
1911 la Expozitia Mondiala de la Paris, Dr. Diesel a pus in functiune motorul cu ulei de
alune si a declarat "Motorul Diesel functioneaza cu ulei vegetal si va fi de un considerabil
ajutor pentru dezvoltarea agriculturii in tarile cu acest potential".
Una din primele utilizari a uleiurilor vegetale transesterificate intr-un motor are loc
in Africa de Sud inaintea celui de-al doilea Razboi Mondial. Numele de biodiesel (bio-in
greaca-viata si diesel motorul lui Diesel) a fost dat uleiurilor vegetale transesterificate
pentru a descrie posibilitatea utilizarii lui ca si combustibil pentru motorul lui Diesel
(Demir Bas 2002). Uleiul vegetal se folosea in motoarele diesel inca din anii 1920. Dupa
1920 producatorii de motoare diesel preiau distilatul cu vascozitate scazuta din petrol-
motorina-mult mai ieftin si mai accesibil decat uleiul vegetal.
           Reluarea experimentala a uleiului vegetal ca si combustibil alternativ are loc la
inceputul anilor '80. In paralel in aceeasi perioada se deschid mai multe instalatii de
producere a biodieselului in Europa iar cateva orase importante incep folosirea
biodieselului la autobuze in locul motorinei. Mai aproape de noi Renault si Peugeot
aproba utilizare biodieselului la cateva dintre motoarele lor de autocamioane.
        In fapt concurenta dintre biodiesel si motorina nu a dezvoltat un suport tehnologic
global din considerente politico-economice, cunoscut fiind ca principalii producatori de
motoare si echipamente diesel au ca actionar principal companii petroliere.
        Ca termen general biodieselul poate fi definit ca un combustibil domestic
regenerabil pentru motoare diesel, derivate din uleiuri naturale. In termeni tehnici,
biodieselul este un combustibil pentru motoare diesel constand din esteri monoalkylici ai
acizilor grasi derivati din uleiuri vegetale si grasimi animale. Chimic vorbind sunt in
special metili sau etili esteri ai acizilor grasi derivati din surse de lipide regenerabile prin
procesul de transesterificare. In mod tipic lanturi lungi ai acizilor grasi ca: uric, palmitic,
stearic, oleic, etc. din ulei de rapita, de soia, de floarea soarelui, de palmier, mai recent
din alge si grasimi animale, sub forma de amestecuri sunt convertite chimic in biodiesel
prin reactia cu metanol sau etanol in prezenta hidroxidului de Na sau K ca si catalizator.

Materii prime
Alegerea materiei prime este probabil decizia cea mai importanta de luat in cadrul
procesului de fabricatie, deoarece costul materiei prime reprezinta, in mod obisnuit, 60 -
80% din costul total de productie. De asemenea, disponibilitatea pe termen lung a
materiei prime este un element care trebuie luat in consideratie atunci cand se face
selectia reactantilor. In plus, in timpul realizarii planului de afaceri, trebuie sa se tina cont
de felul in care cresterea pietei de biodiesel influenteaza costurile pe viitor ale materiei
prime (si a glicerinei).
Cele mai obisnuite uleiuri folosite ca materie prima, in procesul de fabricare a
biodieselului, sunt cele de soia, de canola, porumb, rapita si de palmier. Noile uleiuri de
plante potentiale pentru acest proces includ: uleiul din seminte de mustar, alune
americane, floarea soarelui, alge si seminte de bumbac.
In plus exista si alte materii prime din care se pot extrage ulei. In selva
amazoniana sunt folosite ca materie prima: piñón, sacha inchi, mamona, si palmierul de
ulei.
Deasemenea se pot folosi si uleiuri folosite (ex. uleiul uzat la bucatarie) in cazul
lui materia este ieftina, in plus in acest mod se recicleaza cea ce altfel ar fi fost reziduu.
Nu este surprinzator ca in America de Nord, materia prima cea mai folosita pentru
fabricare de biodiesel este uleiul de soia, avand in vedere ca acesta reprezinta 75% din
totalul uleiurilor vegetale obtinute anual in aceasta tara. La nivelul anului 2002, uleiul de
soia (8,3 x 10" kg) este urmat, in ordine descrescatoare, de uleiul de porumb (1,08 x 10 9
kg), uleiul de seminte de bumbac (458 x 10 6 kg), de floarea soarelui (453 x 10 6 kg) si de
alune americane (99,8 x 106 kg).

Cercetatorii de la Technische Universitat Munchen au prezentat un nou proces

catalitic, care permite conversia microalgelor in combustibil diesel. Metoda a fost
descrisa in publicatia Angewandte Chemie de echipa profesorului Johannes A. Lercher.
Microalgele sunt o alernativa interesanta la biocombustibilii obtinuti din soia si rapita.
Ele sunt celule individuale sau lanturi scurte de celule din algele care se gasesc in apa,
relateaza Physorg.com. Apar in aproape orice apa si pot fi cultivate foarte usor.
Lantul de restaurante fast-food McDonald's si compania Neutral Fuels au format un
joint venture pentru producerea de combustibil biodiesel, folosid uleiul vegetal reciclat
din restaurantele din Emiratele Arabe Unite. Fabrica va avea o capacitate de productie
anuala de 1 milion de litri de biodiesel, potrivit lui Karl Feilder, presedintele Neutral
Group, din Dubai, relateaza Bloomberg. Pentru inceput, combustibilul va fi vandut doar
catre anumite companii si nu va fi disponibil pe piata larga, a adaugat Feilder. Cele 90 de
restaurante McDonald's din Emiratele Arabe Unite folosesc peste 20.000 de litri de ulei
vegetal.

Tehnologie de obtinere
Biodieselul se obtine prin reactia de transesterificare a uleiurilor vegetale sau a
grasimilor de origine animala. Reactia in sine este foarte simpla:

100 parti de uleiuri sau grasimi +10 parti metanol (alcool metilic) = 100 parti
biodiesel + 10 parti glicerol (glicerina)

sau

100 Kg ulei + 10 Kg metanol = 100 Kg biodiesel + 10 Kg glicerol.

In realitate, tehnologia de obtinere a biodieselului este un pic mai complicata.

Uleiurile vegetale sau animale sunt compuse in principal din  trigliceride – esteri ai
glicerolului sau asa  numitii acizi grasi. In reactia de transesterificare, un ester
reactioneaza cu un alcool, obtinandu-se un alt alcool si un ester derivat din alcoolul
utilizat in reactie. De exemplu, la reactia dintre un ester al etanolului si metanol, se obtine
un ester al metanolului si etanol. In reactia de obtinere a biodieselului, esteri ai
glicerolului (grasimile vegetale sau animale) reactioneaza cu metanolul, obtinandu-se
esteri de metanol (biodiesel) si glicerol.

Reactia de transesterificare are loc in asa numitele reactoare, unde grasimile sau
uleiurile sunt amestecate la anumite temperaturi cu alcoolul metilic in prezenta unui
catalizator (de obicei o baza). Cantitatea reziduala de glicerol permisa  in biodieselul
obtinut prin reactia de transesterificare,  este de maxim 0,24 %.

Cei mai folositi catalizatori la obtinerea  biodieselului sunt hidroxidul de sodiu

NaOH (soda caustica) si hidroxidul de potasiu KOH. Catalizatorii au rolul de a accelera
reactia dintre alcool si ester. In urma acesteia, se obtine un produs bazic ce trebuie
neutralizat cu ajutorul unui acid. In urma neutralizarii se obtine o sare. La neutralizarea
hidroxidului de sodiu (NaOH) cu acid clorhidric (HCl) se obtine sare de bucatarie ( NaCl)
si apa.

HCl  + NaOH = NaCl + H2O

In concluzie, pentru obtinerea a 100 Kg de biodiesel sunt necesare urmatoarele

ingrediente in proportiile specificate:

 100 Kg grasimi vegetale sau animale ;

 10 Kg alcool metilic;
  0,3 kilograme de catalizator (soda caustica – NaOH);

 0,25 kilograme acid mineral (acid clorhidric – HCl);

Conform definitiei standardizate,  biodieselul este un combustibil compus din esteri

mono-alchilici derivati ai grasimilor animale sau vegetale – B100. Denumirea B100 se
foloseste pentru biodieselul necombinat cu motorina. Pentru amestecurile cu motorina in
diverse proportii sunt folosite urmatoarele notatii:

 B2 =amestec format din 2 % biodiesel si 98 % motorina;

 B5 =amestec format din 5 % biodiesel si 95 % motorina (prevazut de legislatia din
Romania) ;

 B20 =amestec format din 20 % biodiesel si 80 % motorina;

Uleiurile vegetale, grasimile animale, alcoolul si catalizatorii utilizati la obtinerea

biodieselului, sunt alese dupa considerente economice.

Ca sursa de trigliceride se pot utiliza uleiuri vegetale (uleiul de rapita, uleiul de

floarea soarelui, uleiul de soia), grasimi animale rezultate in procesul de prelucrare a
carnii si grasimi reciclate.

Ca si alcool, se pot folosi metanolul, etanolul, izopropanolul si butilul. Este preferat

metanolul (alcoolul metilic) datorita pretului mic pe Kg.

Ca si catalizatori pot fi folosite baze (NaOH, KOH), acizi sau enzime. Alegerea
catalizatorilor se face functie de pret si functie de produsul obtinut in urma reactiei de
neutralizare.

         Procesul tehnologic:

   Se incalzeste si se mentine uleiul la 60 grade Celsius in Preincalzitorul de ulei.
Apoi, se introduce o sarja de 400 litri printr-un contor debitmetric in Reactor (acesta este
creerul instalatiei). Tot in Reactor se introduce si  Metanolul, dar si Metoxidul de sodiu
(nemtesc, marca Degussa), apoi se mixeaza, temperatura scazand la 30 grade Celsius. Se
incalzesc toate acestea pana la 85 grade Celsius, cand, la presiunea de 1.2-1.3
Bari, amestecul trecand prin niste sectiuni special proiectate, are loc o reactie chimica
denumita si TRANSESTERIFICAREA uleiului, adica transformarea acestuia in doua
componente cu densitati diferite: Biodiesel si Glicerol. Apoi se transvazeaza in unul din
cele 5 Bazine de decantare de cate 600 litri, unde compusul dens al uleiului numit
glicerol, dupa 2 ore se aduna la fundul acestora, iar biodieselul brut ramane deasupra lor.
Apoi, se transvazeaza mai intai glicerolul si dupa aceea biodieselul. Glicerolul se poate
folosi drept combustibil pentru incalzire, ca materie prima pentru fabricarea sapunului
sau se poate purifica (cu o alta instalatie) in vederea obtinerii de Glicerina pura ( care se
poate folosi la fabricarea medicamentelor si in industria cosmeticelor).
        Urmeaza "spalarea uscata" sau purificarea biodieselului, care se face cu Silicat de
magneziu, prin balbotare, cand se elimina eventualele urme de: acizi grasi, metanol si
vapori de apa din biodiesel. Apoi, se face filtrarea la un micron, in vederea inlaturarii
urmelor de magnesol, dupa care urmeaza Filtrarea finala a produsului si stocarea acestuia.
       Instalatia contine: preincalzitor de ulei, presa si filtre ulei + un reactor Fast Breeder
(sau 2 Reactoare fara presa), 5 bazine decantare glicerol, 2 bazine colectare glicerol, 3
bazine purificare magnesol, compresor aer, filtru magnesol, bazin intermediar, 2 bazine
biodiesel si pompele de transvazare, conductele si contorul aferente. Mai am aprox. 2
tone de silicat de magneziu pentru purificare (inclus in pret), si: 2 Rezervoare a cate
33000 litri fiecare si o pompa transvazare biodiesel de 40 tone pe ora, care nu intra in acel
pret.

Utilaje pentru obtinerea Biodieselului

Instalatii de productie biodiesel necesare:

-instalatii de productie ulei vegetal.
-preincalzitoare si mixere materie prima si
biodiesel
-reactoare procesare biodiesel,
-reactoare ultrasonice procesare biodiesel,
-centrifuga separare biodiesel glicerina.
-centrifuga tubulara separare biodiesel
glicerina
-filtre cu rasini schimbatoare de ioni purificare
biodiesel,
-filtre finale biodiesel cu placi filtrante si
cartus filtrant
-sisteme neutralizare ffa cu acizi si rasini,
-sisteme purificare glicerina cu rasini si
rafinare,
-piese de schimb si consumabile: rezistente electrice antiex, pompe biodiesel, pompe
glicerina, pompe electrice si cu actionare manuala metanol, pompe lichide vascoase,
pompe pneumatice, bazine decantare biodiesel, tablouri electrice, contoare particule
biodiesel, contoare ulei vegetal, contoare metanol, bazine biodiesel, bazine ulei vegetal,
bazine metanol, centrifuga corpuri straine, sisteme de monitorizare si control reactoare,
filtre cu rasini schimbatoare de ioni.
Schita utilaje Biodiesel
Schema instalatiei de obtinere a biodieselului in flux continuu ( din ulei de florea-
soarelui)

Situatia pe plan intern privind utilizarea biodieselului

Avand in vedere diminuarea productiei proprii de titei a Romaniei, cat si epuizarea

rezervelor sale intr-un viitor apropiat, se impune cu stringenta realizarea unor
combustibili alternativi avand la baza materii prime provenite din resurse regenerabile, de
tipul uleiurilor vegetale.
Necesitatea reducerii poluarii mediului datorita gazelor de esapament, cat si alinierea
la normativele Uniunii Europene in acest domeniu, recomanda de asemenea inlocuirea
motorinei cu un combustibil ecologic.
In prezent, Romania colaboreaza cu ICECHIM in ceea ce priveste aplicatiile pe
motoarele diesel indigene. De asemenea,este la inceput de drum intr-o colaborare
internationala intr-un parteneriat din care fac parte: MASTER SA Bucuresti,
Universitatea „Politehnica" Bucuresti, Universitatea Tehnica din Perugia si Universitatea
din Torino, prin care se urmareste realizarea unor modele de simulare numerica a
functionarii motorului alimentat cu biodiesel, precum si dezvoltarea unor metode de
evaluare a diversilor biocombustibili obtinuti din uleiuri vegetale si din uleiuri arse
rezultate in industria „Fast Food".

In 2008, Romania ocupa locul 18 in topul statelor europene cu cea mai mare
productie de biodiesel, cu o productie de 65 de tone, capacitatea de productie fiind
triplata fata de 2007.
Scurt istoric al Biocombustibililor in Romania

 1984: INMA realizeaza cercetari privind utilizarea pentru motoarele Diesel a uleiurilor
vegetale, acoolului din topinambur si a biogazului lichefiat;
 1995: USAMV Cluj-Napoca – ing. Al. Naghiu sub conducerea prof. N. Bataga (UTC-N)
realizeaza cercetari privind utilizarea biocombustibililor in cazul motoarelor cu injectie
peliculara.

 2000: ICIA – ing. M. Chintoanu initiaza cercetari privind tehnologia de producere a

biocombustibililor de tip biodiesel.
  2000: UTC-N - prof. N. Burnete, prof. N. Cordos initiaza cercetarile privind utilizarea
diverselor uleiuri vegetale ca si combustibili in cazul motoarelor Diesel.

 2001: prof. N. Cordos, prof. N. Burnete, ing. M. Chintoanu testeaza la motoare Diesel
amestecuri de uleiuri vegetale cu motorina.

 2003: prof. N. Burnete, prof. Al. Naghiu, ing. M. Chintoanu realizeaza cercetari cu
metilester la motoare Diesel.

 2006: prof. N. Burnete, prof. Al. Naghiu, ing. M.

Situatia pe plan extern privind utilizarea biodieselului

Primele pozitii sunt ocupate de Germania, cu o productie de 2.819 tone in 2008, si

Franta, care a produs 1.815 tone de biodiesel in aceiasi perioada.

La nivelul UE, productia de biodiesel a crescut in 2008 cu 35,7%, la 7.755 tone, de la

5.713 tone in 2007, in timp ce capacitatea totala de productie a celor 27 de state membre
a crescut cu 30,6%, la 20.909 tone, de la 16.000 tone in anul anterior.

Pe plan international, scaderea rezervelor de titei si majorarile consecutive ale

pretului acestuia, au creat premize favorabile abordarii fabricatiei de combustibili
alternativi.
In acelasi sens benefic actioneaza si legislatiile antipoluare, care limiteaza sever
cantitatea de noxe din gazele de esapament ale motoarelor cu ardere interna. Oxizii de
azot si de sulf, fumul si hidrocarburile incomplet arse din gazele esapate de motoarele
care utilizeaza combustibili clasici, sunt agenti poluanti majori ai atmosferei. De
asemenea, acumularea in atmosfera a bioxidul de carbon rezultat din arderea
combustibililor clasici, contribuie la amplificarea efectului de sera. Se impunea astfel
realizarea unor combustibili alternativi prin a caror ardere sa se diminueze sensibil
cantitatea de noxe evacuate in atmosfera, si prin utilizarea unor resurse de materii prime
regenerabile sa se elimine efectul de sera datorita acumularii de bioxid de carbon in
atmosfera.
In S.U.A. protejarea rezervelor strategice de titei si asigurarea protectiei mediului
ambiant, constituie factori determinanti ai politicii administratiei de stat. intreprinderile
particulare si sectorul public au reactionat la dependenta (din punct de vedere al
aprovizionarii cu titei) de tarile OPEC, inca din anul 1973. In 1993, Bank of America era
proprietara celui mai mare parc de vehicule particulare din lume, care functionau cu
combustibili alternativi. O solutionare pozitiva a acestor probleme s-a ivit o data cu
introducerea in fabricatie a combustibililor pentru motoarele diesel, obtinuti prin
chimizarea uleiurilor vegetale. in prezent, clasica dar poluanta motorina poate fi inlocuita
cu succes de astfel de biocombustibili ecologici fara a fi nevoie de modificari ale
motoarelor diesel. Produsele respective care s-au impus cu rapiditate pe piata si sub
diverse denumiri ca biodiesel, petrole vert, LKW diesel, se pot achizitiona de la
benzinarii din tari ale Europei si S.U.A., la aceleasi preturi cu cel al motorinei (in unele
locuri chiar usor mai scazute). Un exemplu tipic de astfel de biocombustibil, are la baza
esteri metilici obtinuti prin metanoliza trigliceridelor continute in uleiul de rapita. Pe plan
international au existat si exista numeroase preocupari legate de obtinerea si utilizarea
combustibililor alternativi din uleiuri vegetale. Preocupari de acest gen deja exista in
multe tari europene. Astfel, in anul 2000 in 10 tari din Europa functionau instalatii
producatoare de biocombustibili diesel, obtinuti prin procesarea chimica a uleiurilor
vegetale, cu o capacitate totala de 1.210.000 t/an,
“Biodieselul" este un produs „domestic", un combustibil ,re-innoibil" periodic, care
poate fi utilizat in motoare diesel care nu necesita modificari asupra sistemului de
alimentare. Este un produs sigur, biodegradabil reducand serios -produsii poluanti ca:
cenusa, particulele solide, monoxidul de carbon, hidrocarburile si noxele. Performantele,
cerintele legate de stocare precum si cele legate de intretinere sunt similare
combustibililor petrolieri. Biodieselul nu contine aromatice si nici sulfuri, are o cifra
cetanica destul de ridicata si are calitati de ungere superioare combustibilului petrolier. in
plus, de exemplu in S.U.A., utilizatorii pot beneficia de credite acordate de EPAct
(Energy Policy Act), deci printr-o politica la nivel guvernamental.

Eficienta economica

Este cunoscut faptul ca uleiurile vegetale au preturi de cost ridicate. In aceste conditii,
pretul de fabricare a biodieselului este sensibil mai ridicat fata de combustibilul diesel
obtinut din titei. Eficienta economica impune testarea unor uleiuri vegetale cu preturi de
cost mai scazute (ulei de porumb si palmier), care sa permita obtinerea unor randamente
ridicate de biodiesel. De asemenea, se va incerca cresterea profitului si prin valorificarea
superioara a produsului secundar, glicerina, prin eterificarea acesteia cu izobutena in
vederea obtinerii de aditivi pentru combustibilii diesel.
Eficienta economica a productiei de biocombustibili este influentata major de nivelul
productiei agricole ce furnizeaza materia prima. Cercetarile efectuate la Universitatea de
Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca au stabilit tehnologiile optime
de cultura a plantelor energetice (rapita, soia, floarea-soarelui), la nivelul potentialului
maxim oferit de conditiile pedoclimatice ale tarii noastre.
Producerea si utilizarea biocombustibililor din uleiuri vegetale se realizeaza in
cadrul unui sistem complex, in cadrul caruia, pe langa biodiesel se obtin si unele
subproduse (turte - utilizabile in hrana animalelor - si glicerina - necesara in industria
chimica) care au o insemnata pondere in stabilirea eficientei economice a utilizarii noului
combustibil.
Pentru a evalua posibilitatea de utilizare a uleiurilor vegetale si a derivatilor lor in
calitate de substituenti ai motorinei, s-au luat in considerare urmatoarele caracteristici
principale: intervalul de distilare, viscozitatea, densitatea, cifra cetanica, puterea calorica,
comportarea la rece, stabilitatea in cursul stocarii.
Intervalul de distilare conditioneaza posibilitatea de vaporizare a combustibilului si
arderea completa a acestuia in motor. Viscozitatea combustibilului influenteaza
alimentarea motorului si pulverizarea acestuia in camera de ardere. Cifra cetanica
exprima calitatile de autoaprindere ale combustibililor in camera de ardere. Puterea
calorica permite sa se prevada puterea maxima ce se poate dezvolta de catre un motor,
pentru un anumit debit al pompei de injectie.
 Analiza comparativa, pe elemente chimice arata avantajul utilizarii
biocombustibilului provenit din uleiul de rapita fata de combustibilul clasic.

Biodieselul este putin mai sarac decat motorina din punct de vedere al continutului
de carbon (-8,98 %) si al continutului de hidrogen (-0,79 %). Este de remarcat faptul ca,
in structura biodieselului este prezent oxigenul (cca. 10%) - care favorizeaza procesul de
ardere din motor. De asemenea, se remarca lipsa totala a sulfului - ceea ce conduce la
reducerea poluarii chimice (nu contribuie la emisiile de SO2).

Din compararea carcteristicilor fizico-chimice ale combustibilului provenit din ulei

vegetal cu cele ale combustibilului clasic (motorina) se remarca inca o data calitatile
acestui nou combustibil.

Caracteristicile fizico-chimice ale combustibililor proveniti din ulei vegetal si ale

motorinei
Caracteristicile fizico-chimice Ulei de rapita Biodiesel Motorina

Densitatea la 20 ºC [kg/dm3] 0,92 0,88 0,84

C [mm2/s]Viscozitatea cinematica la 20 74 6,30 4…6

Punctul de inflamabilitate [ºC] 317 184 80

Cifra cetanica 40 51 50

Puterea calorica [MJ/kg] 37,6 37 41,8

Utilizarea monoesterilor (biodiesel) obtinuti prin transesterificarea uleiurilor

vegetale cu alcooli inferiori (metanol, etanol, etc.) nu implica modificari constructive ale
motorului.

O alta directie importanta de cercetare a fost cea legata de impactul utilizarii

biocombustibililor asupra mediului. In acest sens la Catedra de Mecanizare a Universitatii
de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca s-a determinat gradul de
biodegradabilitate a biocombustibililor si s-au demarat cercetarile privind circuitul
carbonului. Rezultatele experimentale obtinute dovedesc pe deplin calitatile
combustibililor proveniti din uleiuri vegetale care, pe viitor promit sa fie un concurent
serios al combustibilului Diesel clasic.

Performantele biodieselului in motoarele diesel

 Biodieselul si amestecurile cu biodiesel ar trebui sa fie folosite numai in motoarele
cu aprindere prin compresie care satisfac specificatiile asa cum sunt definite de Societatea
Americana de Testare si Materiale.
S-a constatat ca biodieselul folosit in forma pura reduce usor viata motorului. Cu
toate acestea, costurile utilizatorului pentru aceasta usoara reducere a vietii motorului
poate fi compensata de costul pentru implementarea mijloacelor de reducere a emisiilor
motorului. Au fost cercetati aditivi care pot reduce uzura motorului in cazul utilizarii
biodieselului. Experientele au aratat ca B20 poate reduce viata motorului in aceeasi
masura in care o face si motorina, dar, in schimb, asigura beneficiile unor emisii poluante
scazute, precum si ale reducerii cererii de petrol. De fapt, studiindu-se functionarea unor
motoare cu Bl00 s-a constat ca acestea sunt mai curate in interior si functioneaza mai
bine. Biodieselul are o lubricitatea superioara, ceea ce contribuie la prelungirea vietii
motorului.
Una dintre preocuparile importante legate de utilizarea biodieselului este
incapacitatea potentiala a amestecurilor cu biodiesel de a functiona bine in zonele reci.
Utilizand un amestec B20, Five Sesons Transportation Inc., nu a raportat nici o problema
pe parcursul celor 2,25 x 106 km facuti de flota sa. Exista cativa aditivi comerciali care
pot fi folositi pentru a reduce problemele asociate utilizarii pe timp rece.
Producatorii de autovehicule au aprobat cu greu utilizarea biodieselului in
motoarele lor garantate. Cea mai mare parte a acestor producatori au aprobat, pana in
momentul de fata, utilizarea amestecului B5. Principala lor preocupare se refera la
degradarea biodieselului, prin oxidare, ceea duce la cresterea cantitatii de apa libera cu
impact advers asupra performantei si longevitatii motorului. Majoritatea expertilor
considera ca biodieselul trebuie sa fie depozitat pe perioade mai mici de sase luni, ceea ce
face ce face greu de realizat supraproductia si depozitarea produsului, asta in cazul in
care nu se realizeaza o stabilitate imbunatatita. Unii producatori de autovehicule si
tractoare au aprobat utilizarea dieselului „curat" in motoarele lor si prin urmare ofera
garantii pentru biodiesel. Printre aceste companii se numara Caterpillar si John Deere. Cu
toate acestea, operatorii de echipament sunt incurajati sa contacteze furnizorul de servicii
al producatorului respectiv pentru a asigura performanta si specificatiile de garantie
referitoare la utilizarea produselor ce contin biodiesel in propriile echipamente.

Avantajele biodieselului

o Reducerea emisiilor poluante (GHG) → combustibil ultra curat, nu contine nici sulf
si nici aromatice
o Toxicitatea → Biodieselul nu este toxic.
o Biodegradabilitatea → Biodieselul este de 4 ori mai biodegradabil decat motorina
clasica.
o Siguranta mai mare in ceea ce priveste stocarea, manevrarea si utilizarea →
punctul de inflamabilitate mai ridicat (130 ºC fata de 60 ºC pentru motorina)
o Reducerea dependentei energetice de piata mondiala a petrolului
o Usurinta in utilizare → Biodieselul poate fi utilizat fara a modifica infrastructura de
alimentare a vehiculelor ce au in constructie motoare diesel, cu mici sau fara modificari
ale motorului din acest punct de vedere.
o Performante demne de incredere ale motoarelor care utilizeaza biodieselul →
Biodieselul are o cifra cetanica ridicata si calitati de ungere ridicate, ceea ce confera
performante, siguranta si economie de combustibil.
o Mai curat si „re-innoibil" → Biodieselul produce emisii de evacuare reduse,
micsoreaza fumul negru, efectul de sera si emisiile de particule si de noxe si nu produce
SO2 (raspunzator de ploile acide).

Principalele dezavantaje ale biodieselului

􀂾 Viscozitate mai mare → pompare mai dificila;

􀂾 Valori mai ridicate pentru temperatura de tulburare si punctul de lichefiere →
probleme la pornirea motorului la temperaturi mai scazute → consum mai ridicat;
􀂾 Procent mai ridicat al emisiilor de oxizi de azot (NOx);
􀂾 Puterea mai mica a motorului → 5% mai mica comparativ cu dieselul clasic;
􀂾 Depunerile de la nivelul injectorului;
􀂾 Grad de uzura mai ridicat al motorului;
􀂾 Costuri de productie mai mari.

BIBLIOGRAFIE

 http://www.usamv.ro/fisiere/file/teze-doctorat/2125.pdf
 http://www.bursaagricola.ro/Info-Soia-3-23702-1.html
 http://www.biodieselmagazin.ro/revista/analize/132/resurse-regenerabile-si-
biocombustibili
 http://www.dr-biodiesel.ro/biodiesel.html
 http://www.biodiesel-king.ro/prese.htm
 www.anserv.ro/despre-biocombustibili/biodiesel-combustibil-ecologic
 http://www.despretot.info/2012/05/obtinere-biodiesel-fabricare-biodiesel/
 http://www.revista-informare.ro/showart.php?id=18&rev=1