'\ .i~cnl._ '\M\flK @ 1'" -kc-.

eo",,\
UNIVERSITATEA MARITIMA DIN CONSTANTA

SPECIALIZAREA: ~
ELECTROMECANICA

S.B.P

ANUL IIIIFR

EDITIA
, 2008-2009
...,
(CONFORM CU EDITIA 2007,REVIZUITA
SI COMPLETAT A IN ACORD CU STeW)

Conf.univ.dr.ing.Iordan NOVAe
 CUPRINS

I Capitolul 1 Instalatia de ancorare .......................................................•........ 9

1.1 Consideratii generale., .. . 9
1.2 Aneorarea navelor. . 10
1.3 Elementele liniei de aneorare .. . 13
1.3.1 Aneore : . 13
1.3.2 Legaturi flexibile . 17
l.3.3 Elemente pentru eonducerea lanrului la bord ,..~ . 18
l.3.4 Stope . 22
l.3.5 2r; Meeanismele instalatiei de ancorare . 23
l.3.6 Puturi de lant..................... . . 25
1.4 Dimensionarea liniilor de ancorare . 27
1.4.1 Metoda statistics . 27
1.4.2 Metoda determinista . 28
1.4.2.1 Detenninarea fortelor introduse de mediu . 29
1.4.3 ~. Calculul fortelor care solicits nava in ancora. . 33
1.4.4 Calculul fortelor din instalatia de ancorare ., 36
1.4.5 Solicitarile dinamice introduse de linia de ancorare datorate
fortelor introduse de valuri . 41
"tCapitolul 2 Instalatii de acostare-Iegare :.._ . 44
2.1 Considerarii generale . 44
2.2 ~ Elementele instalatiei de acostare . 45
1 Elernente flexibile pentru manevra si legare '.
2.2.1 46
2.2.2 Babale . 46
2.2.3 Ureehi si role de ghidare. 48
II 2.2.4 Nan de parapet.. . 50
2.2.5 Stope pentru cabluri . 50
! 2.2.6 Tamburi de parame . SO
2.2.7 Amortizori ~i brauri de acostare . 51
2.2.8 Mecanismele instalatiei de acostare . 52
2.3 Calculul instalatiei de aeostare . 53
2.4 Ca\culul mecanismelor instalatiei de ancorare-acostare.. .. 55
II 2.5 Calculul instalatiei de legare .. 60
I;
II ( Capitolul3 Instalatia de guvernare . 64
II
'I
3.1 Consideratii generale..... ..
Clasifiearea instalatiilor de guvernare
.. .
.
64
67
3.2
3.2.1 Carme active......... .. , 69
3.2.2 Duze rotitoare (ajuraje orientabile) . 70
3.2.3 Carme speciale . 71
3.2.4 lnstalatii de guvernare activa cu jeturi transversale 71
5

- ..•.. ~ ...- ..-.-- .. ---~-'~"~'~'~.'-~.'~"'~.'~.========~--~~-==---,~.------------

~.
 3,2,5 lnstalatii de guvemare activa ell propulsoare speciale
Sisteme de comanda a instalatiilor de guvernare
.
.
71 CapitolulS Instalatll pentru acopertrea gurilor de magazii . 143
3,3 72 5.1 Consideratii generate ,.. \43
3.4 Components instalatiilor de gllvemare , . 74 5.U Capace mecanice rulante " . 144
3.4,1 Transrnisii , , . 74 5.1.2 Capace mecanice pliante (tip folding) . 146
3.4,1.1
3.4.2 ~:;i:1~~
iC~~~~l~~
~:~~
..~::'.:.'.'
..~'.
:::'.
~':.::::~ '.:
::'.:'.' 74
76
5.1.3
5.1.4
j;.. Capace mecanice rabatabile
Sisteme de cap ace cu Infasurare pe tambure
"." .
.
147
148
3.5 Calculul instalatiei de guvemare . 80 5.l.5 Capace rulante suprapuse (sistem telescopic) : . 148
3.5.1 Calculul solicitarilor organului activ . 80 5.2 Actionarea capacelor . 148
3.5.2 Calculul transmisiilor de fortii. , . 86 5.3 Calculul sisternelor de actionare acapacelor mecanice . 150
3.5.3 Calculul masinilor de carma . 86
3.5.3.1 Calculul servomotorului eu cilindri. . 88 ~ ~apitolu16 Instalatia de salvare . 157
3.503.1 Calculul masinilor de canna cu servomotor rotativ . 93 6.1 Consideratii genera Ie . 157
3.6 '.;. Sisteme hidrostatice de actionare a instalatiilor de guvemare . 96 6.2 .to Barci de salvare , , , . 157:X
3.7 Calculul instalatiilor de guvemare activa . 100 6.3 Constructia barcilor de salvare . 159
3.7.1 Calculul fortelor ', , , . 100 6.4 Gruie pentru barci . 160
3.7.1.1 Metoda analitica.. : . 100 6.5 Calculul instalatiei de manevra a bare ilor de salvare . 163
3.7.l.2 Metoda statistica . 101 6.5.1 Determinarea sarcinilor de calcul.. . 163
3.7.2 Calculul impingerii propulsorului.. . 102 6.5.2 Calculul fortelor care solicita instalatia de lansare in condi-
~, tiile cele rnai defavorabile care pot apare la lansare . 164
Capitolul4 Instalatia de incarcare .............•................................................. lQ1l 6.5.2.1 Gruie negravitationale . \{14
4.1 Consideratii generale . 107
6.5.2.2 Gruiegravitationale cu miscare plan-paralela.. . 165
4.1.1 Instalatii de incarcare eu bigi simple (c1asice) ;. . 108 Calculul rnecanisrnului ell care se face manevra barcilor., . 1..67
6.5.3
4.1.2 Instalatii de incarcare ell bigi mecanizate ~ . 110
i' 4.1.2.1 Bigi mecan izate electrohidraulice . 110 Capitolul7 Instalatia de remorcare . li.~
4.1.2.2 Bigi mecan izare grele . III 7.1 Consideratii generaie . 172
4.1.2.3 Bigi mecanizate de constructie speciala . 112 7.2 Particulari tali ale rernorcarii prin tractiune . 174~·
4.1.3 Instalatii de ridicat cu macarale navale . 115 7.3 Ca\culul instalatiei de remorcare . P7~
4.1.4 Instalatii de incarcare speciale : . 116 Instalatia de traulare , 181
Capitolul8
4.1.4.1 Instalatii de lncarcare pe orizontala · . 116 Consideratii generale ..............................................................• : . ·181-
8.1
4.1.4.2 Instalatii de incarcare speciale pentru operatii de manevra 'in Dotarile instalatiei de trauiare . 182,.
8.2
mare deschisa . 119 8.3 Actionarea hidraulica a vinciurilor de traul :~:::!:1... 187,: ..
4.2 Calculul instalatiilor de incarcare . 119
Calculul elementelor geometrice ale unei instalatii de lncar- Bibliografie •.•................•.•...........•.....•................•..................•, ~- . 191
4.2.1
;i~
care cu bigi . 119
4.2.2 Calculul fortelor care solicita elementele instalatiei . 121
4.2.2.1 Metode grafice de calcul... . 121
4.2.2.2 Metodaanalities de calcul a instalatiilcr de incarcare- des-
carcare eu bigi . 126
4.2.3 Calculul de rezistenta a elementelor instalatiei de incarcare .. 129
4.2.3.1 Calculul bigilor . 129
4.3 Mecanismele instalatiei de incarcare , . 136
4.3.1 Vinciuri electrice . 137
4.3.2 Vinciuri electrohidraulice . 141

6 7
 ~

INSTALATIA
, DE
ANCORARE

;
:":. ~'~;
.
1 Consideratii generale
Ancorarea navelor
Elementele liniei de ancorare
Dimensionarea liniilor de
an cor are

1.1 CONSIDERA TII GENERALE

Dezvoltarea actuala a tehnologiilor marine ~ia navigatiei impun pozitionarea
precise in raport cu fundul marii a diversilor plutitori sau nave. Calitatea ~iperforrnantele
pozitionarii devin esentiale pentru uneledomenii ale cercetarii si exploatarii resurselor
marine, cum ar fi cazul platforrnelor plutitoare· de foraj, al navelor de cereetare, al
doeurilor plutitoare ancorate, al navelor tehnice care executa lucrari pe fundul apei sail
care monteaza conducte submarine. Extinderea explorarilor marine in zone cu adancirni
mari ale apei 9i eu conditii clirnatice dificile a irnpus perfectionarea sistemelor de fixare a
navelor sau plutitorilor. Aceasta perfectionare este una continua ~i are drept obiectiv
principalimbunatiitirea preciziei de pozitionare, in conditiile cresterii adancimi i apei 9i a
fortelor' active care tind sa abats plutitorul de Ia punctul de aneorare. Fixarea p lutitorului
in raport eu fundul marii se realizeaza cu ajutorul elementelor instalatiei de ancorare. In
general, sunt utilizate doua modalita]] de aneorare: ancorarea pasiva si ancorarea
dinamica. Ancorarea pasiva utilizeaza legaturi mecanice intre nava ~ifundul ac-vatoriului,
prin care transmit fundului fortele ce solicits plutitorul si tind sa-l deplaseze. Legatura
dintre plutitor si fund formeaza 0 linie de ancorare. Liniile de ancorare sunt formate din:
ancore, care se fixeaza de fund, clemente flexibile (lan turi sau cabluri), care transmit
fortele de la plutitor la ancora ~i clemente de conducere a legaturilor flexibile carre
11\\\ mecanismele ~i spatiul de depozitare de pe nava (nar] de ancora, stope, vinciuri sau
cabestane, puturi de lant, etc.). Numarul de ancore ~i dispunerea lor la bord se coreleaza

1\
II
 10 Instalatii navale depunte
eu marimea plutitorului, destinatia lui ~i precizia de pozitionare ceruta. In reprezentarea
schernatizata din Fig. 1.1 este exernplifieat cazul utilizarii instalatiei de ancorare pasiva
pentru fixarea ell aneore fixe a unui plutitor.
! 5
, ~ •.... ,,/
t'
': '.
Fig. 1.1 a) Geamandura eu linii de ancorarefixe b) Linie de'ancorare mobila
I -ancora; 2 - Ian]de ancora; 3 - nava; 4 - ancorafixa; 5 - geamandurii de acostare;6 - legaturi
flexibile (cablur! sau lanturi).
Plutitorul poate fi 0 geamandura de aneorare, fig. l.l(a), sau 0 platforma pluti-
toare. In tirnpul navigatiei linia de ancorare se trage compiet la bord, singurul element ce
ramane in afara plutitorului este ancora, eafiind lnSa foarte bine fixata pe pozitie, Pentru
nave, ca plutitori care W schimba pozitia de aneorare, se utilizeaza ancore care se pot
desprinde relativ usor de fund, fig. l(b). Ancorarea pasiva cu lanturi se utilizeaza pentru
adancimi de ancorare mici si medii, pana la circa 120 m. La adancimi mal mari de 1SO m
se recomanda utilizarea eablurilor drept elemente de legatura, sau a instalatiilor de
ancorare dinamica. Ancorarea dinamica consta In pozitionarea plutitorului in raport cu
•fundul, tara interpunerea un or legaturi mecanice intre p!utitor si acesta si preluarea tuturor
fortelor exteme care tind 8a-\ deplaseze. Preluarea acestor forte se face excIusiv prin
, mijloace aflate la bordul navei. Ca mijloace active, sunt utilizate propulsoare a carer
interactiune cu apa determine dezvoltarea fortelor necesare mentinerii echilibrului navei
de pozitionat, In fig. 1.2 este exemplificat sistemul de ancorare dinamica la 0 nava
destinata explorarii fundului marin. Propulsoarele 1.si 2 asigura rnentinerea pozitiei de
echilibru deasupra punctului de ancorare in sens longitudinal, iar propulsoarele 3 ~j 4
menpn echilibrul in sens transversal. Comanda propulsoarelor se face automat printr-un
calculator de proces, in functie de abaterea navei fala de un reper initial ales pe fundul
marii. Ancorarea dinarnica impune dotari speciale, de aceea ea nu se justifies decat in
cazurile cand ancorarea pasiva nu se poate face (in cazul adancimilor mari). Mai mult,
performantele ei de pozitionare nu SLU1t intotdeauna satisfacatoare.
1.2 ANCORAREANAVELOR
Ancorarea navelor se noate considera ea un caz oarticular al ancorarii nlntitorilor.
Capitolul 1 - Instalatia de ancorare II
permita desprinderea usoara in orice conditii c\imatice. ~ezulta ell navele sunt dotate eu
linii de ancorare mobile, care se pot Iansa sau ridica dupa necesitate, precizia pozrtionarii
avand 0 importanta mai mid. In porturi special amenajate, ancorarea navelor se poate
faee Ia geamanduri prinse de fund prin linii de ancorareJi;xe, fig, 1(b). In acest caz, proce-
suI de ancorare se simplifies multdeoarece nu -se mai manipuleaza linia de ancorare
mobila, fixarea de geamandura Iacandu-se eu,qlegqtUra flexibilauzuala (cablu). Insta-
latia de ancorare se amplaseaza la extremitatile.navei, iar numarul liniilor de anoorare ~i
dispunerea lor la cele doua extremitati se face ,d.~p~
recomandarile registrelor de clasi-
ficatie in functie de zona de navigatie, tipul ~imarimea navei. La nave se deosebesc:
• instalatia de ancorare prova, formata din liniile de ancorare care se
manevreaza cu mecanismele aferente; .<:
• instalatia de ancorare pupa format~~dix1,liniile de ancorare manevrate de
mecanismele aferente. :,;
- -fT-. ,,,,: t
~.
z ~ .. )....
Fig. 1.2 Instalatia de ancorare activa
La navele maritime de transport, instalatia de ancorare prova este formats, de
regula, din doua linii de ancorare eu mecanismele respective, In timp ce ancorarea pupa
are 0 singura linie deancorare. In mod frecvent, candnu este necesarapozitionarea navei,
ancorarea se face cu instalatia din provaprin lansarea unei singure linii de ancorare sau a
ambelor. Daca apare necesitatea pozitionarii navei, de exemplu la ancorarea pe fluviu sau
in rade aglomerate, se lanseaza si linia de ancorare din.pupa; In acest fel nava este fixata
la ambele capete, iardeplasarile ce pot apare au valori reduse. La impingatoarele fluviale,
datorita particularitatilor navigatiei eu convoiuI, impingatorul are instalatia de ancorare
pupa mai dezvoltata, fermata fiind din doua sau trei linii: de ancorare.
In fig. 1.3 este prezentat modul de amplasare a instalatiei de ancorare la 0 nava
maritima de transport, Ancorarea prova, fig. 1.3(a), este formats din doua linii de
ancorare, reprezentate in pozitie de mars. Elementele liniei de aneorare sunt: ancora 6
amplasata in nara 5, lantul 4, stopa fixa 2, vineiul de ancora I, tubul de ghidare 9, putul
lantului 10. Yn pozitie de mars, ancora are ghearele inexteriorul corpului, iar tij a este
introdusa in nara, Aceasta pozitie permite fix area ancorei de corp prin tensionarea
lantului prin intermediul vinciului de ancora I, 111 timpul marsului efortul din la.n] fiind
preluat de stopa 2 creandu-se astfel posibilitatea lansarii rapide a ancorei sub actiunea
greutatii proprii, prin slabirea stopei.
Instalatia de ancorare de Ja pupa navei, fig, l.3(b) consta in mod frecvent dintr-o
...
: ..•.~.~.:! I"' 1
 . . .L2__._

ghidare a lantului 7, purul de lant 8. Aneora din pupa se amplaseaza de obicei in planul
I~ • smulgerea rapida a ancorei la plecarea din ancora, iar dad aceasta S-3
~
diametral, iar ghearele ancorei se protejeaza prin introducerea acesteia intr-o ni~iL j pe fund, renuntarea la ea printr-o manevra usoara;
I
;'Element~le liniei de aneorare se aleg sau se calculeaza considerand tipul si dimensiunile I •• fixarea sigma a Iiniei de ancorare 1a bord 111 cazul in care nava se atla if
navei, conditiile de ancorare, adancili~ea de ancorare, Adancimile de ancorare se impart, 1
conventional, in urmatoarele categorii: Ta
~
,, -
- adancirni miei, pana la 25 rn; Adancimea de ancorare Lungimea lantului lansat

t
- adancimi medii, pana la 50 m; h[m 1 L r m]
- adancirni mari, pana la 150 m; 11 < 25 4·11
- adancimi foarte mari, peste ISO m. 25 < h < 50 3h
r 50<h<150 2,5·11
-~
7'l&--,~1iHt-.s ~ h> 150 ( 1,5 -7- 2 ) : h
4 5
!l Performantele instalatiilor de ancorare se caracterizeaza prin: .
! • abaterile plutitorului ancorat fata de un reper amplasat pe fundul rnarii;
1! • marimea fortelor exterioare preluate de sistemul de ancorare;
I
• consurnul energetic, gabarituI ~igreutatea instalatiei;

6 I Performantele care se cer instalatiilor de ancorare :depind de tipul ]1,

plutitorului care trebuie ancorat. In cazul naveIor clasiee, de exernplu, pre

jq
t1 pozitionare nu este prea importanta, nava putandu-se roti in jurul puncrului de an.
: ; schirnbarea directiei vantului. Raman importante performantele energetiee si eel
,I!.. t' t Fig. 1.3(a) Instalatia de ancorare prova de rnarimea fortelor care trebuie preluate. La platfonnele marine aneorate, care re
1 foraje, precizia de pozitioriare este determinants pentru exploatarea platformei. D
5 6 7 pentru determinareaabaterilor maxime de la pozitia de foraj, este necesara 0
'I a
dinamica sistemullil platforma-linie de ancorare sub actiunea fortelor perturbato
de vant, eurent, val- Acea'sta ~nalizii se [ace considerand schema de interactiu
1
"
I
elementele sisternului.Tig. 1.4. Plutitorul, sub actiunea fortelor date de mediu
fortelor date de instalatia "dE: ancorare Fa, ocupa 0 pozitie XC' Dad apar per
il introduse prin modificarea fortelor F; date de mediu, pozitia plutitorului se 111

I
1 putand depasi valorile impuse Xi. in acest caz apare marimea de comanda, e = x, -
~ prin instalatia de ancorare (pasiva sau activa) modi fica Fa in sensul micsorari
Determinarea concreta a abaterilor plutitorului pentru 0 structura a sistemului I

Fig. 1.3(b) Instalatia de ancorare pupa

J
l'
linie de ancorare si pentru anumite forte perturbatoare se face prin modelarea mat,
a sistemului si prinrezolvarea ecuatiilor diferentiale care definesc mode lul.
!
Practica exploatarii instalatiilor de ancorare a aratat ca pentru fixarea sigura a
navei In ancora, lungimea minima a: lantului lansat functie de 'adancimea de ancorare h
1.3 ELEMENTELE LINIEI DE ANCORARE
trebuie sa fie conform tabelului 1.1.'
Alegerea sau calcuJul instalatiei de ancorare se face astfel. Incit' s'~ se indeplineasca
1.3.1 ANCORE
urmatoarele cerinte: ' "
Au rolu! de a fixa capatul legaturii flexibile (Iant sau cablu) de fund. ~
• fixarea ~igura a navei in conditiile In care asupra ei actioneaza simultan fortele
diverse tipuri si trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte constructive si functio
externe date de vant, curent, val; . .
• lansarea rapida a ancorei la apa si controlul permanent a1vitezei de coborare cu • sa realizeze forte mari de fixare;
ajutorul franei mecanismuluide manevra a linieide ancorare; • sa se fixeze rapid de fundul apei;

.;\
-- ..~
14 Instalatii navale de punte CapitolulI - Instalatia de ancorare 15

• sa se desprinda usor de fund Ia smulgere prin interrnediul elementului flexibil; •. grupa III-a: aneore cu tija articulata In raport eu ghearele, care tnsa realizeaza forte
• sa se fixeze din nou de fundul apei daca, accidental, s-a produs desprinderea de pe mari de fixare datorita geometriei particulare a ghearelor.
fund; Ancorele din grupa I sunt cu una, doua, sau mai multe gheare, Ancorele cu 0
• sa se mentina fixata de fund daca nava se roteste in jurul punctului de ancorare; gheara sunt utilizate pentru ancorarea navelor de banchizede gheata sa}.! pentru fixarea
" • sase poata fixa usor la bord, In narile de ancora; .. docurilor plutitoare cu linii de ancorare fixe si ele se pozitioneaza pe-fund in vederea
;pa aiba a constructie sirnpla, sa fie rezistente ~i usor de intretinut. prinderii cu legaturi suplimentare. Cele eu doua gheare sunt reprezentate prin an cora tip
amiralitate ale carei forma ~i mod de fixare rezulta din fig. 1.5 si 1.6. Pentru a detennina
Perturbatii introduse de mediu; Fm
ghearele sa vina in pozitia de prindere, fig. 1.5, inainte de lansare traversa 1 se fixeaza

1 vant J val curent

perpendicular pe tija. Sub actiunea lantului, aneora se roteste In jurul capetelor traversei ~i
ajunge cu ghearele in pozitia de prindere. Manevrarea greoaie a acestor ancore Ie reco-
manda pentru instalatiile de ancorare la marl adancimi pe perioade lungi de timp. La an-
Pozitie
INSTALATIE F. corele cu mai mult de doua gheare, prinderea de fund se realizeaza indiferent de pozitia in
~~ DE PLUTITOR care ancora cade pe fundul apei.
ANCORARE XC
1

..

Fig. 1.4 Bucla de control·a instalatiei de ancorare

~lrl
Fixarea ancorei de fundul marii se face prin ghearele acesteia, Legatura dintre
gheare si lant sau cablu este realizata prin tija ancorei. Cel mai important indicator de
performanta al ancorei il reprezinta fortade fixare. Ea depinde de masa ancorei, de
parametrii ei geometrici ~i de natura solului in care se fixeaza. Parametrii geometrici mai
importanti, care influenteaza forta de fixare ~i diferentiaza tipurile de aneore, sunt: Fig. 1. 5 Aneora tip amiralitate
nnmarul ~iconfiguratia ghearelor, suprafata acestora, unghiul dintre gheare ~itija, etc.
Forta de. fixare a ancorei, masurata pe directia tijei cand aceasta este asezata pe
fund, se defineste prin coeficientul de fixare, care reprezinta raportul dintre forta maxima
de fixare ~i greutatea ancorei. Forta de fixare poate fi considerata pentru urmatoarele
:-~
-.~~,
~..

cazuri de prindere a ancorei de fund:

• prinderea Tara deplasarea ancorei;
f.
•. prinderea in cazul cand ghearele ancorei incep sa are fundul, ancora deplasandu-se
fala de punctul initial;
• prinderea periodica. Fortele care solicits ancora fiind mari, ghearele se desprind si Fig. 1.6 Fixarea ancorei dp amiralitate
apoi se infig din nou, realizan d 0 fixare intermitenta care solicita dinamic linia de . Ancorele din grupa a II-a au ghearele articulate fata de tija, iar prinderea pe fun-
ancorare. dul marii se face cu ambele gheare, asa cum rezulta din fig .. I.7. Forta de fix are este data
Practica exploatarii navelor a impus cateva tipuri de ancore care intrunesc de rezistenta opusa de catre fundul apei ghearelor si aceasta depinde de forma acestora
cerintele enuntate, sau corespund unor conditii function ale specifice. 0 clasificare cat si de natura fundului. Pentru desprinderea ancorei este suficient ca tija sa fie actionate
conventionala a ancorelor permite gruparea lor astfel: prin Ian] dupa 0 directie 'inc1inatafata de fundul apei. Are toe 0 retire a ghearelor in jurul
,. grupa I-a: ancore ell gheare fixe, care se fixeaza, in general, printr-o singura capatului tijei, care disloca zona de fund nasurata ~i permite smulgerea ~i lidicarea
gheara, cu ajutorul unor dispozitive de arnorsare a prinderii de fund; ancorei cu 0 fot1a mult mai mica dedit cea de fixare, Acest lucru evita supraso1ieitarea
II grupa ll-a; ancore ell ghearele aliiculate fata de tije, care se flxeaza ell ambele liniei de ancorare, In special a mecanismului. In fig. J.8 sunt reprezentate careva tipl.lri de
gheare de fund. Realizeaza val ori mici si medii ale t()rt~l()rnp. fiY~l'P'
 .Li: __
K Tabelul 1. 2 Coeficientii de fixare medii pentru '
5
4 Farra de iix:

-------
"
Forta de fixare tara FOI1a de fix are la care
transr

~!
dep1asarea ancorei ancora incepe sa are maxima
L" GRUPA
pnn soc
-
(I) (I)
~
CI)

- •...
(; .
0 _ 0
Ul <fJ 0 _ v>
0 U) 0 _ en
0
I I I
<ii3 ;cd
o ~ 0 o 0 <Cd
o
0 5 10 IS 20 - f3 p.. o b 0.. o ~ p..
8 U) 'en CI} .~
8 CI) . Vi U) Q) E CI} .;;;
'0 '2 0. '0 '2 '5. '0 '2
Fig. 1. 7 Modul de fix are a aneorei eu ghearele articulate '* CI} CI} U)

Grupa I 2,2 3,0 3,1 4,1 4,3 8,1 5,2 9,0

Grupa II 2,2 1,5 2,8 3,1 1,7 3,8 6,8 2,5
45°
Tabelul J. 3 Ancore din grupa
45°
:t 4f Tipul Tipul fundului marii
~.
ancorei I
~'t males nisipos CD pietri§
Danforth - 8 -;- 10 14
'I"
'i ACI4 6 8 8
a) Ancora tip Hall; b) Ancors tip Speck; c) Ancora tip Union c
Matrosov 6,8 7,9 8
I
I ~
jl
Fig. 1.8 Aneore cu ghearele articulate
~ 1.3.2 LECATURI FLEXIBILE
Ancorele eu forte mari de tinere au ghearele dispuse in apropierea tijei, astfel
~
f,I
incat sa poata luera impreuna, iar suprafata ghearelor este manta fata de eea a aneorelor Sunt elernente care fac legatura intre nava si ancora, transmi tand forte
. !
din grupa a II-a. La baza, ghearele aeestor aneore au unele prelungiri 1, fig. l.9, care I~ solicita nava In procesul de ancorare. Se utilizeaza doua tipuri de legaturi: \31
asigura stabilitatea ancorei fixate, cand forta care solicita tija se inclina Tn plan orizontal. "~ cabluri. La adancimi de ancorare pana la 150 m se utilizeaza lanturi care, avand !
a pe unitatea de lungime mari, realizeaza si 0 amortizare buna a oscilati ilor longin
Amorsarea prinderii de fund se face, ca si la ancorele din grupa precedents, prin umerii 2, ~
care, 111 deplasare, creaza un moment ce roteste ghearele in jurul boltului de fixare. In fig. ~ ale navei. Lanturile se caracterizeaza dimensional prin calibrul zalei d,fig. 1.1 0,
1.9 sunt reprezentate cateva ancore din grupa a III-a. Fortele medii de fixare a ancorelor
~ lungimea sa. Zalele sunt de doua tipuri: puntate si nepuntate. La capetele lann
sunt prezen tate in tabelele l.2 si 1.3.
I
e~
,
prinderea de ancora si de corpul navei, sunt utilizate zale vartej care permit
ancorei, fig. 1.11. De-a lungul lantului se rnonteaza, din loc in lac, zale demontab
1.12. Lungimea de lan] cuprinsa intre doua zale demontabile se numeste cheie de
fa

~ la navele comerciale, are valori intre 25 si 27 m, fig. 1.14. Inrroducerea

I
!
demontabile protejeaza a parte din lant deoarece dad a za se uzeaza sau se defor
I
* se inlocuieste numai cheia care contine zaua respectiva.
ocupa pe lungimea lantului, cheile de lant pot fi:
Dupa poziti ile pe c

• chei de capat. Cuprind zale de capat 4, fig. 1.14, zale intarite 2, zale vartej
obisnuite 1 si zale de impreunare 3. Pozitionarea tipurilor de zale este p
acord cu schema din fig. 1.14;
a) Ancora tip Danforth; b) Ancora tip AC 14; c) Ancora tip Matrosov
• chei intermediare. Cuprind zale obisnuite 1 si zale de impreunare 3;
Fig. 1.9 Ancore ell coeficienti de tinere mari • chei de ancora Cuprind chei de capat 6, fig. 1.14, zale de capat 4, zale rnt
zale varte] 5, zale obisnuite 1 $i zale de impreunare 3.
 18 .Instalatii navale de punte Capitolul 1 - Instalatia de ancorare 19

:!~.I
acest punct de vedere, 0 importanta mare 0 are inclinarea niirii fala de orizontals. In
d~ fune~e de aceasta lnclinare se deosebesc:
B~B12
• nari cu lDclinare mica, lntalnite la navele eu lnaltime de constructie mica;
~ (a) ~ • nari eu lnclinare mare, intalnite la nave eu IniillilIli mari de constructie, cu forme pline
la prova ~i eu bulb.' ,
Fig. 1.11 Za varte] ~
d~ Inclinarea narii are doua consecinte asupra manevrarii ancorei:
, ffil'b) • poate face ea ancora sa nu vina normal la post, dad inclinarea este prea mica;

,t§. ~fJ d~
la iesirea din nara, lantul poate avea frangeri mari eeea ee po ate conduce la 0 uzura
pronl)nlata a acestuia.
In figura 1.15 este
prezentat cazul cand ancora
Fig. 1.10 Za obi~nuitii Fig. 1.12 Za de impreunare Fig. 1.13 Za de capat nu se trage normal la posi. Se
a) cu ramuri rectilinii; (za Kerner) (cheie tachelaj) observii ea ghearele ancorei in
b) ovalii; c) puntatii.
10C sa alunece pe bordaj §i sa
inehidli unghiul dintre gheare
'C~eie lie capOI ~heie iIJlermediarii. Chelf inlfrmediar~ ,Cluie d! ancnrli
~itija, mentin acest unghi la

~TIfff~
~ ~ V/ ~ 'Y~ VJ ~ W~~ ~W W ~ W~ W~ W~ ~
valoarea maxima§i
clnd tija atinge

bloeheazii eu ghearele
atunei
partea
superioara a narii, ancora se
in
borda]. Pentru a se evita acest
Fig. 1.14 Chei de lant lueru, se poate alege inclina-
rea narii astfel lncat, atunci
Forma zaJelor lantului trebuie sii se incadreze In tolerante stranse lntruca: csnd aneora vine la post ell
lanturilesunt antrenate prin vinciuri sau cabestane ale caror elementele de antrenare ghearele spre bordaj, aces tea
trebuie 'sa corespunda dimensional eu forma zalelor. sa alunece ~isa se roteasca in
Pentru adancirni mai mari de 150 In, greutatea lantului devine prea mare si de pozitia de fixare,
aceeasuntutilizate eabluri. Acestea sunt manevrate de mecanisme cu tamburi speciali. A~a eum rezulta din
Lungirnea legaturilor flexibile utilizate in instalatiile de ancorare se poate stabili prin fig. 1.16(a), pentru ea ghea- Fig. 1.15 Tragerea la post anormala
calcul, ins a ea nu trebuie sa fie rnai mica decat cea recomandata de registrele de clasi- rele, care vin in contact ell
flcatie. Caraeteristicile lanturilor si eablurilor utilizate In instalatiile de ancorare ~i bordajul la ridiearea ancorei,
acostare sunt precizate In standarde, sa alunece ~iin acelasi timp sa se roteasca in jurul tijei, trebuie ea unghiul din tre directia
ghearelor si normala la bordaj B, sa fie mai mare dedit unghiul de freeare lp, Considerand
III, , 1.3.3 ELEMENTE PENTRU CONDUCEREA LANTULUI LA BORD unghiurile din figura, conditia de mai sus se sene sub forma:
. 8>qJ
Conducerea lantului din exterior catre meeanismul instalatiei de aneorare si spre
:I!:: Functie de elementele triunghiului ABC, fig. I, 16(b) se poate deduee:
locul de depozitare, se face prin nara de ancora, care uneste bordajul eu puntea teuga sau
\ ,I' punteaduneta. tn cazul tragerii aneorei la post, tija intra in nara iar ghearele raman in 90° - e = I.. + f3
afara bordajului, fixandu-se de acesta prin tensionarea lantului. Nara are 0 sectiune (I)
8= 90' - it - f3 > !p
circulara, iar diametrul ~ilungirnea ei se aleg in functie de dimensiunile ancorei, asa inca!
IIII!
lt, sa permita introducerea eompletii a tijei ancorei. f3 < 90' - .l - If'
lI Pozitionarea narii in raport eu bordajul si puntea este esentiala atat pentru
unde:
IIi' tragcrea corecta a ancorei la post, dit ~i pentru lansarea gravitationala a acesteia, Din

I~II ~.
•••
 II
11

•• ~~

:a
20 Instalatii navale de punte Capitolull - lnstalatia de ancorare 21

.A. unghiu! maxim dintre gheare si tija, caracteristic fiecarui tip de ancora;
f3 - unghiul de inclinare a niirii fata de bordaj. 6

~ ..

11
V{!j!);D
(b)
Fig. 1.17 Ni~a confectionata pentru tragerea corecta a ancorei Ja post

n
<,

(a)
<,
Fig. 1.16 Arnplasarea corecta a narii de ancora

Satisfacerea conditiei (l) asigurii ridicarea norma Iii a ancorei la post, chiar cand
ghearele vin In contact en bordajul. Realizarea de nari care sa respecte aceste conditii TIU

'G/
A-A
este intotdeauna posibila, deoarece configuratia bordajului nu permite realizarea unor un-
ghiuri f3 miei. In acest caz se modifica local configuratia bordajului, prinrealizarea unor
nise In locul in care nara iese din bordaj, fig. 1.17. Forma niselor in punctul in care ghea-
rele ating bordajul se alege astfel incat an cora sa se poata trage normal la post,chiar daca
este ridicata cu ghearele spre bordaj. Nisa protejeaza mai bine ancora la post, tnsa realiza-
/ "
rea ei implies cornplicatii constructive si tehnologice. Tot in aceasta categorie trebuie in-
cadrate si solutiile care prevad montarea unor adaosuri de 0 forma bine determinata, pe Fig. 1.18 Adaugarea de piese pentru a se Fig. 1.19 Rola de deviere
bordaj, in loeul in c;:areghearele ating bordaju!. Rolul acestora este de a rasuci intreaga an- real iza tragerea corecta a ancorei la post .
cora arunci cand ea vine la post eu ghearele spre bordaj. Solutia se aplica In special cand, In plus, la navele cu forme pline la prova si cu bulb, aeeste elemente evita si
la nave deja construi te, se constata cii tragerea ancorei la post nu se face nonna!. .0 aWi atingerea bulbului eu ancora In timpul manevrei de ridicare sau coborare (virare sau
solutie, adoptata la nave le modeme mari cu partea superioara a provei evazata, este aceea molarej. Pozitia nacii mai este deterrninata $i de conditia realizarii unor frangeri mici ale
de a elimina contactul dintre gheare si bordaj prin interpunerea unor piese suplimentare. lantului 1a iesirea din nara, Pentru a realiza acest lueru, trebuie ca nara sa aiba 0 inc\inare
Dupa cum rezulta din fig. 1.18, piesa I din capatul narii iese In afara bordajului ~i midi fatii de orizontala, chiar daca tragerea normala la post a ancorei impune inclinari
face posibila fixarea ancorei la post £lira ca ghearele sa atinga bordaju!. Pentru ca ancora marl fala de orizontala. Compromisul se realizeaza prin respectarea conditiei tragerii
sa vina la post corect, trebuie ca forma piesei 1 sii fie corelata eu geometria aneorei si eu nonnale la post, iar frangerile man ale lantului la iesire, dacii apar, vor fi preluate prin
pozitia narii, Solutia este mai simpla din punet de vedere tehnologic si are avantajul ca role montate pe punte la iesirea din nara, fig. 1.19. In aces! fel, se evi!a uzura lantului,
indeparteaza de planuldiametral punctul de iesire a lantului din nava, prm inlocuirea frecarii de alunecare eu cea de rostogolire. Rolele de deviere mai prezinta

::.5 .•.
 22 Instalatii navale de punte 23
Capitolul I - Instalatia de ancorare

avantajul di permit montarea mecanisrnului de manevrii a lantului In orice loe de pe stope lor de linie se face la forta transmisa de linia de ancorare, tinand seama de
pumea teuga, eliminiind restrictiile privind
amplasarea acestuia introduse de conditia reeomandiirile registrelor de clasificare.
rea lizarii unor friingeri rninime ale lantului, Pozitionarea narii reprezinta 0 problema Stopele de linie cu lant, fig. 1.22, sunt constituite dintr-o bucata de lant, care se
corrplexa In proiectarea instalatiilor de ancorare, iar verificarea solutiei finale se po ate fixeazli cu un capat de punte iar cu celalalt, printr-o gheara special ii, de una din zalele
face aproape exclusiv prin testarea tragerii normale ~ia fixarii ancorei la post pe macheta lantului de ancora, Fixarea de lantul de ancora este demonrabila. Sropele sunt
la scars naturals (sau apropiata) a provei navei.
rec~mandate pentru calibre palla la 43 rnm.

1.3.4 STOPE

-:.~
~ 2~'
Stope Ie instalatiei de ancorare sunt de doua categorii, determinate de functiunile
indeplinite:
• stope care asigura ancorajul: fixeaza lantul, transmitsnd corpului navei fortele din
~ .Ril
linia de ancorare, descarcand in acest fel mecanismul;

a
3
an
• stope care fixeaza cora la post, Inlaturand bataile ei in nara in timpul marsului.
Din punct de vedere constructiv, stopele din prima categorie - numite stope de
linie - sunt fixe sau ell lant, iar cele din categoria a doua, numite stope pentru ancora _
1 .

,
,

I
4tU$M
SUIlt prevazute cu gheare care se fixeaza de Ian] ~i intinzetori pentru tensionarea lantului
care se prind de punte direct sau prin lanturi, Rolul stopelor pentru ancora poate fi
indeplinit de stopele de linie daca, din faza de montaj, se are in vedere 0 pozitionare a Fig. 1.21 Stopa eu traverse
acestora astfel incat ancora sa se fixeze corect pe bordaj . I - talpa stopei; 2 - articulatia traversei; 3 - travers a

H
k.=l~
~.~~~~~~~~~~~~~~.~~. ~

Fig. 1.22 Stopa cu Ian!

I - ocher pentru fixarea de corpul navei ; 2 - lntinzator; 3 - za intaritii; 4 - ochet de fixare a
ghearei; 5 - gheara compusa din doua piif1i articulate

1.3.5 MECANISMELE INSTALA TIEl DE ANCORARE

Fig. 1.20 Stopa eu fiilcehi
1- talpa stopei; 2 - falei; 3 - boll articulatie; 4 - surub; 5 - piuli!ii articulata; 6 - indo
Sto pele de Iinie, fixe, se recomanda pentru calibre de la 73 mrn in sus ~i sunt diversiftcate
din punet de vedere constructiv. La noi sunt utilizate mai frecvent stope Ie eu falcele, fig.
1.2~, care blocheaza zaua orizontala incadrand-o pe cea verticala intre doua bare nurnite
falcele, cat ~i stopele cu traverse (se mai numesc si stope cutit), [a care zaua verticals estc
blo eata eu ajutorul unei traverse amplasate intre umerii stopei, fig. 1.21. Dimensionarea
Au rolul de a realiza manevra liniei de ancorare, In cazul in care linia de ancorare
are ca element flexibil lantul, transmiterea fortelor de la rnecanism la Iant se face
printr-un tambur prevazut la periferie eu a1veole in care intra zalele lantului, A.cest tambur
poarta denumirea de barbotinii. Daca linia de ancorare utilizeaza cabluri, manevra
acestora se face cu un mecanism special cu tam bur, amplasat sub puritea teuga.
Mecanismele prin care se manevreaza liniile de ancorare cu lant se clasifica astfel:
• dupa criterii constructive:
mecanisme cu barbotina asezara III plan vertical, numite vinciuri;

I
I
---.~.-----
li...
-
 .,,7
r
t_
24 Instalatii navale de punte
i Capitolul 1 - Instalatia de ancorare 25

mecanisme cu barbotina asezata in plan orizoutal, numite cabestane.

• dupa nurnarul liniilor de ancorare manevrate:
mecanisme care manevreaza 0 singurii linie de ancorare;
6
mecanisme care manevreaza doua sau rnai multe liliii de ancorare.
5
Uzual, cabestanele manevrb'ia 0 singura linie de ancorare, pe cand vinciurile
pot manevra una sau mai multe linii de ancorare,
• dupa modul de antrenare, mecanismele pot fi:
,1
cu actionare prin eleetromotor;
.~
cu actionare electrohidraulica;
I 1

I
cu actionare prin masina cu abur.
La navele miei, registrele de clasificatie admit pentru manevra ancorelor,
folosirea mecanisme lor Cll actionare manuala sau a mecanisme lor aitor instalatii.
• dupa modul in care se face comanda, mecanismele pot fi:
Fig. 1,23 Vinci de ancorare Fig, 1.24 Cabestan
cu comanda locala; 1 - motor de antrenare;2 - mecanism reductor;3
cu cornanda de la distants. - barbotinii;4 - frilnii;5.- mecanisrn pentru
Functiunile mecanisme lor care manevreazii liniile de ancorare sunt urmatoarele: actionarea franei.c - tamburul pentru manevra
---'---------~I·a1fsarea ancorelor cu ajutorul motorului mecanismuJui sau gravitational, cu pararnelor instalatiei de acostare
reglarea vitezei de coborare prin franii; .: La navele mari, eu forme pline in prova, narile de an cora sunt depiirtate de planul
stationarea in ancora, cand barbotina ~i Frana mecanismului trebuie sa preia diametral pentru a evita atingerea bulbului eu ancora in timpul manevrei cat si pernru a
,!
I'
I ..
forta din linia de ancorare; realiza tragerea normals a ancorei la post. Din acest motiv, se prefera vinciurimontate
ridicarea (virarea) ancorei, care consta din apropierea navei de punctul de individual pe fiecare linie de ancorare, amplasarea lor putandu-se face in stransa corelare
ancorare, srnulgereaancorei si ridicarea ei la bard; cu arnplasarea narilor ~ia puturilor de Iant.
ridicarea sirnultana a ancorelor de pe liniile de ancorare cuplate la acelasi La petroliere, antrenarea mecanismelor instalatiei de ancorare-acostare din prova
i mecanisrn, de la jumatatea adancimii de ancorare, in conditiile in care si pupa se face cu masini eu abur sau eu motoare hidrostatice. A vand in vedere variatia
smulgerea ancorelor s-a :facut succesiv. rapida a pescajului in timpul manevrei de incarcare-descarcare, petrolierele moderne au
in mod frecvent, mecanismele instalatiei de ancorare sunt utilizate ~i pentru instalatii de acostare cu vinciuri automate, care modi fica lungimea pararnei de acostare
rnanevra pararnelor de la instalatia de acostare. In acest sens, atat vineiurile cat si _ functic de pescaj, mentinand 0 tensiune constanta in parama. De regula, la aceste nave
cabestanele au tamburi special i pentru a realiza manevrele instalatiei de acostare. Deci vinciurile de acostare automate de la extremitatile navei utilizeaza acelasi mccanism CLi al
mecanismul va trebui sa satisfaca, pe lantul cinematic care antreneaza tamburii de vinciurilor de manevra a liniilor de ancorare. In acest fel se micsoreaza spatiul aferent
manevra, ~i conditiile impuse de instalatiilede acostare. In fig. 1.23 este reprezentat un instalatiei de ancorare-acostare, cat ~i greutatea ei.
vinci de all cora cu tamburi de rnanevra pentru acostare, iar in fig. 1.24 este reprezentat un
cabestan pentru ancorare-acostare. Diversitatea mare a navelor pe care se monteaza 1-3-6 PUTURI DE LANT
mecanismele de ancorare-acostare, cat si a conditiilor de amplasare, a determinat foarte
multe variante constructive ale acestora. In acest sens, se impun cateva recornandari Reprezinta locurile unde se depoziteaza lanturile de ancora in timpul marsului.
privind utilizarea mecanisme lor pe diverse tipuri de nave. Pentru navele maritime mici si Fiecare linie de ancorare are cate un put de Ian! arnplasat sub barbotina vinciului sau a
medii si pentru navele fluviale se recomandii utilizarea vinciurilor eu doua linii de cabestanului care manevreaza linia de ancorare. lntrarea si iesirea lantului din put se face
ancorare si tamburi de rnanevra in prova, iar in pupa cabestane peritru ancorare si acostare lij
prin nara putului de lant. Capatul dinspre barbotina al narii trebuie arnplasat astfel ca
sau numai pentru acostare. Vinciurile de ancorain aeest caz, au prin constructie distanta lantu! sa intre ~i sa iasa corect din barbotina In timpul manevrei liniei de ancorare. in
dintre barbotine fixa, ceea ce impune pozitia punctelor de iesire ale narilor pe pun tea acest seop, caparul putului se arnplaseaza ciit mai aproape de barbotina in asa fel incdt sa
teuga, care trebuie sa fie egala Cll distanta dintre barbotine. Aceasta conditie reprezinta 0 se evite bataia lantu lui in nara,
restrictie in montarea corecta a narilor.
 26 Instalarii navale de punte Capitolul 1 -Jnstalatia de ancorare 27

unde Veste volumul putului de lan], lara considerarea portiunii eonice, [mJj; he reprezinta

r"~I,..I'I~~:;, inaltimea piirtii conice a putului, he= (0,5 -i- 0.6) Dp; iar h, este inll.l\irnea suplimentara,
data functie de lungimea totala a zalei h,= 2,5 . L, eu L exprirnat in metri.
Calculul volumului V se face pe bazii de formule empirice care dau volumul a
1"li'
: 'i",1 lOa ru de lant, functie de calibrul d al acestuia. In acest scop, se poate utiliza relatia:
~J~
11'1 ! '-~~ Vioo =0,0009· d2 [1113] (4)
:1",'1
,;: II: Avand in vedere cli din lungimea totala cunoscutii a lantului L; 0 parte, L; se dispune in
"I'··"~I!;:!:
,.I partea conics, iar restul L, - L,. revine pliqii cilindrice, rezulta volumul piirtii cilindrice a
lll:'I~I:
i "I:;i
! Fig. 1.25 Nara de Ian! penlru cabestane Fig. 1.26 Cioe de papagal putului de lant:
I - ciocul de papagal propriu-zis; 2 . piirghie;3 -
postament surub; 4 - rnanivela;5 - surub; 6 - V=O,0009. d2. (L/ - Le) (5)
100
eclise; 7 - inel fixat de putul lantului; 8 - piulilii .
Lungimea aferenta plif\ii conice, Leo se calculeaza determinand vclumul lantului
Daca se utilizeazacabestane, fig. 1.25, barbotinaorizontala
eorespunzator acestei lungimi eu relatia (5) si egalandu-l eu volumul conulu i cu baza de
1 complica introducerea lantului In pu], In astfel de situatii
diametru D, si iniil~ime he:
se utilizeaza 0 nara eu un cot 2, la 90°, care pennite intrarea
D
orizontala a lantului, lntre barbotinii ~i nara se monteaza un Lc=J,6·J04. ! (6)
ghidaj de lant 3, care preia sageata datorita greutatii proprii d2
v ~i rnentine lan~l in planul barbotinei. _ ._. Calcullli puturilor eu secfiune dreptunghiuiara se face in acela i n-:\od, ale and
/- AI t .• Purunie de .lan\--SLa~plaseaza-la-extI:emlt~fl~e ana sectiunu rep:ung iulare astfel ineat ea sa fie echivalenta ell aria sectiu nii circulate
2 navel In afara zonei compartimentelor etanse care sunt corespunzatoare diametrului D dedus cu relatia (2).
delimitate de pereteie de coliziune, la prova, §i peretele de P

presetupa, la pupa, Trebuie sa se acorde 0 atentie deose-

bila amplasarii pe verticals a puturilor deoarece ele, COD-
1.4 DIMENSIONAREA LINIILOR DE ANCORARE
tinand greutll.li mari, afecteaza slabilitatea navei. De re-
Dimensionarea elementelor instalatiei de aneorare se face folosind una din cele
gula, se recomanda amplasarea lor cat mai jos. Structura
douacai: statistics sau dererminista,
navei In zona puturilor de Ian] va fi consolidata pentru a
prelua sarcinile locale introduse de greutatea lantului. Forma puturilor de Ian] trebuie 1.4.1 METODA STATISTIC).
sa asigure asezarea ordonatii a lantului astfel inca~ la coborarea ancorei, zalele sa nu
se innoade ~i sa se blocheze in nara putului de Ian]. Din acest punet de vedere, se Permite aiegerea dimensiunilor elementelor instalatiei de ancorare Luandu-se in
Ilw: recomandii forme cilindrice sau apropiate acestora. Capatul lantului se fixeaza in put considerare rezultatele exploatarii acestei instalajii la nave de diferite marimi. Rezultatele
printr-un dispozitiv numit cioc de papagal, fig. 1.26, dispus in partea superioara a sunt cuprinse in norme de dotare, elaborate de diverse societati de clasificare, norme ce
; III ill I i~ pu tului ~i care poate fi action at din exterior peritru eliberarea la dorinta a lantului, prevad dotiirile mini me eu mijloacele de aneorare ~i acostare la navele de di ferite tipuri si
1111, 1'1'1 Eliberarea lantului se face ciind se scoate pentru intretineri curente sau cand se renllnlii dimensiuni.
'!IIIT la linia de ancorare, daca aneora ramane blocata, Diarnetrul putului de lant se Registrul Naval Roman foloseste pentru caracteristica de dotare urmatoarea
'/!:!I':, recomandii a avea valoarea: relatie:
! j:ll· Dp=(30+35)·d [m] (2)
,,!i'l ' N a = !J2/3 + 2 . B . h + 0, I . A (7)
unde d este calibrul lantului [mmjInaltimea putului de lant, fig. 1.27, este data de:
1~lrI undc 6. este deplasamentul navei [tj, Beste Hitimen navei [m}, " - inll.liimea de la linia
H p = 1,27';- + he + lis (3) de plutire pana la puntea celui mai inalt roof [m], iar A . suprafata vel ica, definit5
Dp
eonfonn R.N.R. partea A.I1IJ.2, [nl).

i.. i'l'..
:/

..1_1
---------==~~~- 'II
;... ,_. "_ TW" ••••
..······1("
---l'W""

28 Instalatii navale de punte

r~
I
Capitolul I - Instalatia de ancorare 29

Cu earacteristica de dotare No se aleg din tabelul 3.1.4.-1 R.N.R. urmatoarele elemente:
- numarul si rnasa ancorelor principale;
- rnasa ancorei ,de curent (a aneorei pupa);
- lungimea si calibrul lanturilor de la ancorele prineipale;
- lungimea si fOI1a de ruperea lantului sau eablului aneorei de curent;
- lungimea si forta de rupere a paramei de remorcare;
- numarul, lungimea ~i fOI1a de rupere a fiecarei pararne de legare.
statistics se poate utiliza cand se pune problema dimensionarii unei instalatii de ancorare
~ care trebuie sa realizeze perforrnante deosebite de pozitionare a navei.
~ Metoda determinists apreciaza fortele exterioare care solicits nava sau plutitorul,
'I
cu care se calculeaza liniiie de ancorare, punand conditia realizarii performantelor de
I pozitionare necesare. In metoda, care este de [apt una analities, considerarea unor forte
exterioare (aero- si hidrodinamice) se face totusi pe baze statistice, tinand seama de
i particularitatile c1imatice ale zonei geografice unde se realizeaza aneorarea.

II
La navele construite sub supravegherea R.N.R., liniile de ancorare trebuie sa aiba Dirnensionarea analitica a liniilor de ancorare implies urmatoarele etape:
eel putin caraeteristieile cerute de caracteristica de dotare No. determinarea fortelor eu care mediul actioneaza asupra navei sau pluti torului
Registrul Lloyd utilizeaza, pentru earacteristiea de dotare, formula: '~

aflat la ancora;
N = (B + d)· L + 0,85· L· (D - d) + 0,75· (h + l) (8) ealcululiiniilor de ancorare care simultan fixeaza nava;
I studiul dinamieii plutitorului aflat la ancora, in vederea stabilirii
In care: L, B, D sunt dimensiunile principale ale navei;
iar d este pescajul navei.
Registrul Germanische Lloyd utilizeaza relatia:
h. I sunt dimensiunile timoneriei,
I p.
performantelor

1.4.2.1 DETERMINAREA
de pozitionare,

FORTELOR INTRODUSE DE MEDIU

N = 0,75· L . B . D + 0,5· (l + 0,25 . B) (9) ,.
. ID N k V' ti I I . ;! Efectul mediului po ate fi considerat prin fortele introduse de vant, curent si
R e g istru et ors e entas oose §te re ana:
" •,..-Ycllurlc-toate-acestea-a'ctmrreazli .
slmuttan asupra pluhtoru[U\ sau navel,. solicitand
.. • .. de
linia
:1, . N = 15. L. B. D + L (k . Q) < (10)' ancorare §i tinzand sa schimbe pozitia corpului res~ectiv.
. FORTELE DATORATE ACTIUNII VANTULUI
;;
I , unde d este coeficientul bloc al earenei, iar S. k, Q sunt corectii pentru suprastrueturi. Aeestea actioneaza asupra partii emerse a plutitorului sau navei si se determina
Registrul URSS recomanda relatia : folosind rezultatele obtinute pe modele simetrice in raport eu suprafata de plutire,
incercate in tunele aerodinamice, fig. 1.28. Rezultatele sunt publieate sub forma unor

N . k . m· [L (8 + D) + 2::S] (II)
albume in care se dau, grafie sau tabelar, variatiile coeficientilor
de incidenta, pentru diferite tipuri de nave, fig. 1.29.
aerodinamici cu unghiul

C/p
e- "-

o~~
'~
In care k este un coefieient care diferentiaza navele propulsate de cele nepropulsate, 0, r

m este un coeficient ce line searna de rnodificarea conditiilor de ancorare, la navele ell 0, f ....... ~
diferite zone de navigatie, iar .IS reprezinta corectia pentru suprastructuri. 0, f *';\
o. 1 \.1\.
Din analiza forrnulelor de definire a caraeteristieilor de dotare, rezulta ca unele ,
au 0 forma patratica, iar altele au 0 forma cubica, Cele cu forma patratica considera ~
elementele de dotare ca fiind determinate de fortele introduse din exterior prin suprafata
-0, 1
-0, r
'r-... ~
velica ~i cea udata; eele cubiee considera predominant pentru dotarea navelor, efectul -0,61 I I I I I I 1'1 IP
o: 20' 40" 60' 80'/00"110'/40'/6!f'/80·
fortelor de inertie transmise de nava, prin legatura elastica, ancorei.
-- Fig. 1.28 Model simetrie fata de suprafata de plutire Fig. 1.29 Coeficientii aerodinamici

1.4.2 METODA DETERMINISTA.

Solicitarile date de vant se calculeaza cu relatiile:
Se aplica 'in cazul navelor care ies din c1asificarea registrelor navale, sau atunci
csnd instalatia de ancorare trebuie sa
fixeze nava in conditii de adancime sau la forte F/ (fJ) = ~' Poer . vt ' Ax . c; (fJ) (12)
exterioare mai mari decat eele considerate In mod statistic. De asemenea, metoda
~I
1·
I i~'I'
~!\I 30 Instalatii navale de punte Capitolul 1 - lnstalatia de ancorare Jl
! ,ill I
IiI" ::~
:
I FORTELE DATORATE ACTIUNII CURENTULVI
m-
I!!'
I'
.
FJ' (fJ) = t' Pacr . v3 ' Ay ,ct (fJ) (13)
Fortele datorate curentului care actioneaza asupra unui plutitor cilindric, se
... ,il:':'
=t'
caleuleaza eu relatia:
I" , M v ( {i) P aer ' v~ , Ay , L . c~ ( f3) (14)
Lc
II':' "
, I·
I,ll.
, in care: F/(f3).Fv}·(fJ). M.(f3) - fortele ~i momentul datorate actiunii vantului; Fe= fCD·O,S·P,vl(z}dz (18)
;: I;; : clfJ). cvM (f3)- coeficientii aerodinamici ai fortelor ~i momentului, fig. 1.29;
Ax - suprafata velica frontala; .
o
I'! I,

I";'" Ay - suprafata velica laterala; unde: CD - coefieientul hidrodinamie al plutitorului de forma cilindrica;
Ij"i,:, v, - viteza de calcul a vantului; vlz) - spectrul vitezei pe adancime, de la suprafata (z=O) pana la adancimea
I II.
L - lungimea navei, maxima (z=LJ,
'jl:! ,
I,':\.il, L In cazul navelor, fortele date de curent eare actioneaza asupra carenei se
Pentru alegerea vitezei de calcul a vantului trebuie sa se ~inii seama de tipul determine utilizand coeficientii hidrodinamiei ai carenei, determinati pe modele ale piirtii
:::.. :'! plutitorului ~ide zona climatica in care acesta este aneorat. De asemenea, in calcul trebuie imerse, simetrice falii de suprafata de plutire, fig, 1.30, incercate in tunele hidrodinamice
sa se ia viteza rafalelor ~i nu viteza medie. a la diferite unghiuri de intrare a curentului fatii de planul diametral.
vantului, Rafalele reprezinta intensificari de
{ ~ scurta durata ale vantului, vitezele lor sunt da-
Solicitarile liniei de ancorare datorate curentului se determina eu relatiile:

Fig. 30 Modelul simetric al piiT\ii

imerse
te de seara Beaufort, impreunii eu vitezele
, medii, la diverse tiirii ale vanmlui, Considera- F/ = t· P . v~ , A f' cf (a) (19)

rea rafalelor se face printr-un .coeficient .de .

, majorare 'a vitezei,-eare-se-arlopta--diferen1iat,-rrri'urrcfiede gradul de seeuntate impus
plutitorului, Astfel pentru ancorarea platformelor de foraj marin sau a altor plutitori
F! = ~. P' v~, AI' cUa) (20)
similari, viteza de caleul se obtine eu relatia:

Vv = clvrm . (15)
Me = ~ . p . v2 . AI . cr (a) . L (21)

unde: CI = 1,17, iar v"" este viteza maxima a rafalelor cu 0 durata minima de eel putin . unde: F/ ,F/. Me - fortele si momentul, introduse de actiunea curentului asupra
zece minute, inregistrate in ultima sutii de ani in zona in care se face ancorarea. earenei; .
Pentru nave care au posibilitatea de a se deplasa ~i adaposti sau iesi in Iarg, in caz Ar aria frontala a suprafetei de deriva;
de furtuna, taria maxima a vanmlui la care se dimensioneaza instalatia de ancorare se A t : aria laterala a suprafetei de deri va;
recomanda a fi de 6° dupa seara Beaufort. In acest caz, viteza de' calcul a vantului sc L - lungimea navei;
calculeaza eu relatia: c/(a). c/ (a).c,M(a) - coeficientii hidrodinamiei ai fortelor ~i momontului, sta-
Vv = C2 Vm biliti pe modele de earene, simetriee fa~a de plutire, prevazute ell tor: apendicii
(16)
(cavaleti, carme, elice, etc.);
unde: Vc - viteza curentului, apreeiatii statistic intre 1,5 ~i 1,9 m/s atunci cand prin tema
de proiectare nu se impun valori mai mari,

c2
2 zlv
=,/1+-,-+0,5·
('LlV)2
- (17) In mod obisnuit, cand nava ancoreaza in curent, forte Ie eu care curentul
1r vm vm actioneaza asupra earenei au ponderea cea mai mare ~i de aeeea nava se dispune
aproximativ eu planul diametral dupa directia curentului, In acest caz, forta
in care zlv este suplirnentul de viteza datorat rafalei, fa!ii de viteza medie pentru vantul eu hidrodinamica se poate caleula in acelasi mod in care se determine rezistenta La inaintare,
taria de 6° Beaufort, iar v,. este viteza medie, corespunzatoare tariei viintului la care se considerand viteza relativa dintre corp ~ieurent, v,..
face caleulul instalatiei.

•••••. >"'M';' L II!!!!

• ifffffiH
r!
~

:!
32 Instalatii navale de punte Capitolul I - Instalatia de aneorare 33
!
i
FORTELE DATE DE VALURI It - adancimea apei;

Efectul valurilor asupra plutitorilor ancorati poate fi considerat prin doua

I
:1
q, - adancimea centrului maselor aditionaiefata de suprafata apei.

componente: 0 components statica, ce incarca linia de ancorare si 0 componentaij

dinamica ce solicits periodic pIutitorul, determinand rniscari oscilatorii in plan orizontaI ~
in jurul unei pozitii ce corespunde echilibrului static al sisternului linie de ancorare _I
plutitor. Din studiile efectuate pentru determinarea solicitiirilor introduse de valuri asupra.1 .'
navei aflate in ancora, s-au gas it componentele in sens longitudinal si transversal ale
fortei statice introduse de valuri, sub forma:

r
"
-
CtJY
(FJ = Cw . h3 . (1 + X) . B· I COs,l~ . coe u (22)

I
I
= Cw' h~ . (L . sin z, + B . cos J.L) . (l + X) . sin « (23)

In care: c., - coeficientul fortei de actiune a valurilor;

h; J - inaltimea medie a valurilor, determinata pe baze statistice In cazul
valurilor neregulate; Fig. 1.31 Fortele statiee datorate actiunii valurilor
X - coeficient care considera efectul adancimii; Fortele statiee datorate valuriJor se dispun, in general, dupa directia vantului ~i
L,B - lungimea, respectiv latimea navei; impreuna cu celelalte forte solicita linia de ancorare. Momentul dat de forta statica a
,ll- directia valului fatii de planul diametral. valurilor se neglijeaza, considerandu-se ca rezultanta F; actioneaza la jurnatatea navei,
fig. 1.31. Fortele dinamice se considera cand se face analiza stationarii navei In ancora pe
Amplitudinile componentelor fortei dinamice dupa directiile longitudinala si
valuri si cand intereseaza echilibrul dinamic, pentru a stabili performantele de pozitionare
transversala se calculeaza cu relatiile:
sau solicitarile variabile suplimentare ale liniei de ancorare introduse de deplasarea

(r{f = w2 . hvlcos pl· (mx . cosa + LI· si~a)- J.L3 (24) )1

oscilanta a acesteia fata de pozitia de echilibru static. Unii autori considers efectul
vaJurilor prin forte periodice suplimentare care se adauga fortelor date de vant ~i curent.
Pentru a gasi amplitudinea lor, se analizeaza oscilatiile longitudinale ale navei pe valuri

(F;'6 r = w2 . h;(sin J.L)' (my + LI) 'f13 (25)

considerand rniscarea sub actiunea valurilor si a fortelor introduse de linia de ancorare,
care se modifica odata eu miscarea provei de care este fixat capatul lantului. In acest caz,
unde: se pot rezolva ecuatiile de miscare ale navei In plan longitudinal, introducand fortele din
W 4 - pulsatia medie a valurilor in cazul valurilor neregulate; Ian], determinate din echilibrul dinamie al acestuia. ~
m., my - masele aditionale de. apa considerate in cazul miscarilor longitudinale
respeetiv transversale ale navei; 1.4.3 CALCULULFORTELOR CARE SOLICITA NAVAIN ANCORA
6. - deplasamentul navei;

a =
7f . L- I eos Jil ' Se considera eel mai simplu caz de ancorare, ancorarea unei nave eu 0 singura
ancora, cand se cere ea nava sa fie fixatii sigur In raport eu fundul, Tara a fi necesara 0
Iv pozitionare riguroasa. Nava se poate deplasa in jurul punetului de ancorare in functie de
tv - lungimea medie a valului; directia rezult8:ntei fortelor exterioare. Se presupune nava raportata la sistemul x,y de axe,

sinh 27f (11 _ ~I ) fig. 1.32, supusa actiunii fortelor date de vant Fv ' curent Fe si a eomponentei statiee a

113
I" . valurilor PJ. De regula, F;, si F,~ au aceeasi directie, unghiul care da directia lui Fe In
Sinh( 21f . It) raport eu F; se cunoaste din conditiile de mediu. Considerand reactiunea TN introdusa
II'
de Iinia de aneorare, sistemuI de ecuatii care da echilibrul static al navei este:
34 Instalatii navaJe de punte Capitolul I - Instalatia de ancorare 35

FV + Fe + Fj, + Tit = 0 TH = R = F; + Fe (28)

{ (26)
Mv+Mc+MH=O
unde:
Sub actiunea fortelor exterioare, nava se va deplasa in jurul punctului de ancorare 2
ocupand pozitia pentru care rezultanta lor se dispune pe directia liniei de ancorare. F v = Paor' ~ • S.· Cv (29)

Sistemul (26) permite determinare a lui TH' fl$i rcand'sistemul fortelor exterioare este
in care: v, - viteza vantului;
complet definit. Pentru a putea utiliza ecuatiile fortelor hidro- $i aerodinamice deduse
anterior, reducem sistemul de forte in punctul O. fig. 1.33.- S e = 8 I sin /3 + 8 I cos /3 ;
j{ . SI - suprafata velicii laterala a navei;

- ~..- x 8, - suprafata velica transversals a navei;

Cv - 0,8 - coeficient aerodinamic global.
1;; 1;: Fe = Fe.o + FeP (30)
~~r~
in care: F c,0 = 1.
2 p . v~'c.·c 0 . n + LlF
if
Fig. 1.32 Nava sub actiunea fortelor date de Fig. 1.33 Fortele ~imornentele ce ac\ioneaza F,..o - rezistenta la inaintare eorespunziitoare vitezei eurentului;
van! val si curent asupra navel reduse la mijlocul acesteia Fch - cresterea rezistentei datorita unghiului de deriva j3;
Considerand fortele $i momentele care actioneaza asupra navei, reduse in centrul acesteia C C.O = '7 r; f + r; r ;
ca In fig. 1.33, sistemul de ecuatii (26) exprimat pentru cazul general, se poate particula-
riza astfel: 17 - coeficient de forma '7== 1,01 - 1,04, pentru UB = 6+12;
!if- eoeficient de freeare calculat cu formula IITC - 57:
F/ + Fl + (F~r - Tff = 0 r; = Om5 .
F! + F/ + (F,$)r - Th = 0 (27)
f (logRe- 2? '
Q- suprafata carenei calculate eu relatia lui Taylor:
M v + Me - M~ + Tfi . b - T'iJ ·1 = a n=...s..-J~·L·
5,92 '
III sistemul (27) F/, F/, F/, F/. (F~Y. (F~Y, u; M,., (Mfr) sunt functii
.;, - coefieientul de frecare sup limen tar datoritli rugozitatii provocate de vege tatie:
neliniare a carer valoare depinde de unghiul de incidenta, /3, dintre directia lui Fv ';r
= ( 0,2 + 0,3 ) . 10.3• la carena proasplit vopsita;
respectiv FJ eu planul diametral. Necunoscutele din sistemul (27) sunt: TI/, T/, fl. ';r
= ( 0,5 + 0,6 ) . 10.3• pentru carene la 7+ 8 luni dupa andocare;
LlF. rezistenta suplimentara datorita elicei nemiscate:
Rezolvarea sisternului (27) este dificilii din eauza neliniaritatilor introduse de F/, F/,
L1F = 50 . .A.. . D2 . v~ ;
F/, F/, (FJY, (FJt. M" Me. (Mfr). De regula el se rezolvii printr-o metoda Ad
nurnerica iterative. Pentru calcule mai rapide se fac ipoteze simplificatoare, Astfel, se unde: AlAJ - raportul de disc;
poate neg lija efectul cornponentei stationare a valurilor, iar fortele date de vanl ~ide D - diametrul elicei;
curent se pot presupune pe aceeasi directie. Cu aceste ipoteze caleulele se simplifies, insa F =.!..p.v2.(CCJfl)) ·L·B·d
structura ecuatiilor (27) nu se rnodifica, fiind necesara rezolvarea iterativa a sistemului eft 2 c 0/3 jJ=O

pentru definirea pozitiei si a fortelor din legaturi, la echilibru. Pentru cazurile cand se
pune problema calculului imediat al fortelor din instalatia de ancorare, se poate considers in care: (acr f3)) = 0,0015 -i- 0,002 pentru /3 = 20 + 30° ;
ca, Is eehil ibru, 8=0, ;=/3=20..,. 30°, functie de raportul biB. In acest caz, vom avea: 0/3 jJ=O
",]"
36 Instalatii navale de punte
Capitolul I - Instalatia de aneorare 37

Utilizand metodele exacte sau pe cele simplificate, se po ate determina rnarimea

componentei orizontale care so licita capatul superior al lantului. Cu aceasta componenta TH = T, (46)
se pot determina solicitarile in linia de ancorare. Pentru dimensionare, se VOl' considera
Tv = q. I (47)
numai componentele statice ale fortelor exterioare, iar pentru analiza cornportarii
sisternului nava-lant-ancora se vor considera si fortele perturbatoare oscilante introduse Forta T, se compune din forta de tinere a aneorei si din forta de frecare a lantului de fund:
de valuri.
TI=kQ+mfq (48)
1.4.4 CALCULUL FORTELOR DIN INSTALATIA DE ANCORARE unde k este coeficientul fortei de fixare, dat de tipul ancorei; Q este masa ancorei, iar f
reprezinta coeficientul de freeare a lantului de fund (( '" 7 I). Pentru dimensionarc se
Plecand de la forta TH' se pune problema ealculului fortelor din lan] care se impune conditia ca forta de [inere TI sii fie mai mare dedit forta Tu, pentru 0 singura linie
transmit vinciului si aneorei. Consideram lantul in echilibru. in fig. 1.34(a) lantul se de ancorare:
dispune sub forma de lantisor, 'intre punctele 1 si 2 iar pe portiunea A -1 este asezat pe TI2TH
fund. Configuratia lantului liber va fi determinate de marirnea fortelor exterioare, definite sau:
prin reactiunea pe care 0 introduc in punctul 2 pe directie orizontala, TH. In acest caz, kQ +mfq > r; (49)
vom avea:
de unde:
- tensiunea in cablu la ordonata y (conform teoriei firelor):
Q-~~
T=qy (43)
k+mfSL (50)
unde q este greutatea specifica a lantului, exprimata in unitati de rnasa pe metru liniar. Q
::1' ~~Tz Tv, T in care
j:;' y y
SL = k
! t; Q I (51)
, ..
k, = l/40 [/48 pentru nave maritime cu ancore.cu masa Q < 2000 kg;
k; = 1/48 1/50 pentru nave maritime eu ancore eu masa Q 22000 kg.
Lungimea lantului liber se deterrnina seriind expresia lui T2:
x
T} =T~ + T~ (52)
Tinand seama de relatiile (46) si (47), rezulta:
y x
TculC Tl = l/2 + T? (53)
c T, Yo Consideriind apoi ecuatia (45), se obtine:
x T x
(b)
(a) Tl = To? +2 TI qh + q2 (54)
Fig. 134 Schema de caicul al fortelor din instalatia de ancorare
Cornparand relatiile (53) si (54) rezulta:
Pentru punctull:
T, = q y, = qc (44) 1= h)2 qhT, + I (55)

unde c este parametrul lantisorului. Pentru punctul 2 se poate serie cii: Forta care se transmite vinciului sau stopei de fixare va fi:
T2 = q(c + h) = TJ + qh (45) T2 = Tl + qli = kQ + mfq + qh (56)
Din echilibrullantului izolat de legaturi rezulta:
,;;
i ':' '!.I.
i "
! :'

'!:::
 38 lnstalatii navale de punte Capitolull - lnstalatia de ancorare 19

Considerand folia arhimedica a lantului suspendat si freearea din nara, forta la barbotina
va fi:
s = X2 - a = Xz - (l - h ) 2T[ arg sinh
=q . ({qh) (~Vqh
V21f - h + 1- 1 J (61)

T2b = (1 - PmPa )k,,(kQ + mfQ + qh) = 0,87kn(kQ + mfq + qh) (57)

Ecuatia (61) reprezinra legarura dintre forta T, care se poate transmite prin
unde k; este un coeficient care line eont de frecarile in nara (k,» I). Forma de echilibru ancors fundului si deplasarea s fata de pozitia ocupata de linia de ancorare In absenta
a lantului liber este data de ecuatia lanti~orului: fortelor externe. Reprezentand Ts. = f(s), fig. 1.36, si trasand TlntU, care este forts
maxima care poate fi transrnisa prin ancora fundului, rezulta Slm", adica deplasarea
y = ceoshL (58) maxima a navei pentru care fixarea de fund a ancorei este sigura. Avand In vedere,
c
conform ecuatiei (56), cii:
unde constanta c se determine scriind ecuatia (43) pentru punctull:
T2=TI+qh
c = D. (59)
q se poate reprezenta ~i variatia lui T) care reprezinta forta din capatul de sus al larrtului,
func~e 'de s. Adoptand T/,'V" functie de rezistenta lantului, a barbotinei, etc., se poate
Luand sistemul de axe cu ccntrul in punctul 1 ~iaxa x dispusa pe fundul apei, ecuatia de
echilibru a lantului va fi: determina din grafic S2m". Daca SI max < S2·llX inseamna ca va ceda int1ii prinderea de fund
a am:orei. Daca S2m ax > SIma>: se va rupe lantul inainte ca ancora sa se desprinda de fund.
y = Ii(COSh qx
q T[
-I) sau y = iT,
q
sinh2 ~
2T\
(60) Deoarece valoarea lui s nu se poate determina prin masurare, un indiciu pentru
indircarea Iiniei de ancorare iI prezinta unghiul f} . Din ecuatia (60) avem:

y
TH
'/;.7; (:)X=X2 = (~nBh = sinh( q~2) = Sinh[argeOSh(~ + I)] (62)

sau, folosind exprimarea functiilor hiperbolice inverse prin logaritmi:

m
h
{tanO)' = ,'n{n[ t'" (t, ,rIll (63)

Folosind relatia (63) se poate stabili 0 dependents inrre a-

masurabil ~i TI eu care se
/
apreciaza solicitarea instalatiei de ancorare. Simaria analizata corespunde cazului cand
a s
Sf'1U lantul de ancora se dispune Iiber in apa, avand in punctul de asezare pe fund tan genta
X1
orizontala, In cazul in care lungimea se micsoreaza, asa cum se arata in fig. 1.34(b) in
punctul de contact cu fundul apar unghiul f}o~i componenta verticals Tov care solicita
Fig. 1.36 Dependenta T=f(s}
Fig. 1.35 Echilibrul navei in lantul instalatiei de ancora pe 0 directie pe care capacitatea de fixare a ancorei este red usa. Aceasta si ruatie
ancorare apare cand lantul de ancora este prea intins, din cauza lungimii insuficiente lans ate in
pentruy = A: apa si.a fortelor mari care solicita nava,
in aceste conditii, ancora se poate smulge, apoi se prinde din nou. De
X2 = 2TI
-argSIll
q
. ·hMih
-
2TI
(60') asemenea, situatia amintita mai apare la virarea ancorei, cand lungimea lamulu i este
micsorara cu ajutorul vinciului, sau in cazul ancorarii cu aneore fixe a unor plutit ori la

___L
r----
 :7!!p?
",

I
i
40 Instalatii navale de punte Capitolul I - lnstalatia de ancorare 41

~ .
mare adancirne. Relatiile de baza care caracterizeaza situatia lantului intins, i redus. In metoda de calcul prezentata, s-a considerat nava ancorata cu 0 singura linie de
reprezentata in fig. 1.34 (b), sunt: ~ ancorare care preia intreaga fOrJ:aTH. Daca ancorarea se face cu doua ancore, fiecare linie
de ancorare se va ca1cula cu forta THI2.
h = yo - Yo = c( cosh -X2 - cosh -
- c c
xo)
1.4.5 SOLICITARlLE DINAMICE INTRODUSE DE UNlADE
(64) ANCORARE DATORATE FORTELOR INTRODUSE DE VALURI
I = 102 = 112 -
, "
II 0 = c(sinh 2
c
-sinh~) c

Din sistemul (64) rezulta, dupa transformari simple:

.JTh2 . x TH
12 h2 =2csmh-=2-sm 'h~ 2
(65) jl
- 2c q TH
11

este necesara analiza dinarnicii ansamblului format din nava si instalatia de ancorare,
pentru a stabili amplitudinea oscilatiilor In jurul pozitiei de echilibru date de fortele
exterioare statice sub actiunea valurilor. in cele ce urrneaza, se va considera eel mai
q
XO=TH1JI[_q
q l~ 2T H
(I+h)]2+I+h
1- h
__
2T H
(I+h)) general caz, cand nava se ancoreaza prin intennediul unei geamanduri.
echivalent celui din fig. 1.1 (a) se poale reprezenta ca In fig. 1.37.
Sistemul

e.D pD

lj
(66) z navii

x2 = TH IJl~'
I[_q (t +h )]2 + ~I-h + .s: (t + ~
1 ==F.S 2
I F/:=="
q 2TH 2TH

Utilizand ecuatia de echilibru a lantului, fig. 1.34( b)

TH qx Sf S1
Y = -cos.h- (67) fUlldlllmiirii
q TH
Fig. 1.37 Modelarea dinarnica a ansamblului nava- instalatie de ancorare- geamandura de ancorare
pentru punctele 0 si 2 date de abscisele xo . .xl calculate cu relatiile (66), rezulta ordonatele
Yo, Yl, careprin relatia (43), determina tensiunile din Ian], Cunoscand tensiunea totals in
Se fac notatiile:
punctele 0 si 2 si componenta orizontala TH aceeasi pe toata lungimea lantului, compo-
nentele verticale se calculcaza imediat: P,=F/+P/
(70)
Tov = )T6 - TL T2V = JT} - TA (68) P}=F/+P/
Cazurile prezentate acopera siruati ile care apar la ancorarea navel or, putandu-se .j:
unde: F/. F/ - componentele stat ice orizonlale ale fortelor exterioare care actioneaza
detennina fortele In linia de ancorare In vederea dimensionarii acesteia. In calcule s-a . asupra corpului I, respectiv 2;
neglijat influenta curentului asupra Iantului, intrucat fortele hidrodinamice care se P/, pp - componentele dinamice introduse de valuri asupra corpului I,
transmit lantului cornplica modelul matematic de calcul, iar efeclul acestor forte este respectiv 2.
'.,: ~
43
42 Instalatii navale de punte Capitolul I - Instalatia de ancorare

Proprietatile elastice ale legaturilor se caracterizeaza prin kl respectiv k2, care

T23= k,~ -:;:;-)+k2s2 =
reprezinta constantele elastice ale legaturilor obtinure in urma liniarizarii dependentei
intre x ~i TI (relatia 60') pentru lanturi libere, respectiv (65) pentru lantul intins, prin P1k,k2 + P2k2 - atliJ2 + iliJbl + k,)
considerarea primilor doi termeni ai dezvoltarii in serie Taylor in jurul punctelor x = X2 si = -alm2 +imbl +kl -a2m2 +;/(J)bz +k, +k2)-kf
x a functiilor (60') ~i respectiv (65). Ecuatiileechilibrului dinamie pentru corpurile 1 ~i 2
sunt: Neglijand amortizarea, cele doua free vente proprii se determine din condi~a ea
numitorul relatiilor' (7'3).sii fie zero, Considerand' pulsatiile proprii ale fiecarui corp care
a'SI + b,s,
+ kl(sj - S2) = l'!
(71)
fom1eaza sistemul din fig. 1.37, eu legatura sa elastica:
s s
{ a2 2 + b2 2 + k,(S2 ~ 81) + k2S2 = P2 .
(k; r;;; (75)
Se considers cii aneorarea dinarnica este corespunzatoare numai dacii se m] =V;J ml=V~
indeplinesc urmatoarele conditii:
1 - amplitudinea s 1 a oscilatiilor navel in jurul pozitiei de echilibru este sub 0 ~ieonsiderand di CtJII«m/, rezulta cele doua puls~~ii proprii ale sisternului:
valoare considerata admisibila;
2 - forta Tn din lcgatura elastica dintre nava ~i geamandura de ancorare nu ~2
- iV = (I)r ---
depaseste valoarea admisa; , k, + k'l .
3 - forta T2J intre geamandura de ancorare ~i fund nu depaseste valoarea :; (76)
admisa, ~~
. Sistemul de ecuatii diferentiale (7l) poate fi abordat direct, reducandu-se la 0 iV, = mIl k k2 k
ecuatie de ordinul patru care se poate rezolva numeric, sau se pot utiliza metode ,+ 2;
i frecventiale care dau rezolyari imediate'£onsideraml-ln--sistemti!-din-fig:-l.31 un
semnal de intrare de forma
Pe baza datelor obtinute se poate face 0 analiza completa a comportiiri i instaladei
de ancorare care este fejrffialii din doua corpuri, in cazul solicitarii eu forte constante sau
xdt) = A,sinCtJt (cu AI"'I) (72) variabile, in scopul calculului amplitudinii deplasarii plutitorilor fala de pozilia de
.echilibru, ~ia amplitudinilor fortelor din lanturi,
si aplicand metodele frecventiale din teoria sistemelor, din expresia atenuarii rezulta Componentele statice ale fortelor exterioare se vor considera \a calcu 1ul fortelor
pentru SI ~i S1 expresiile: si deplasarilor statice, iar cornponentele dinamiee din relatiile (69), (70) vor da amplitudi-
nile deplasarilor oscilante provocate de va Juri (71) $i amplitudinile fortelor dinamice din
SI =
pd- a2m2+ iiVb2 + kl + k2) + P2kl lan], care se suprapun deplasarilor ~i fortelor statice. Pentru instalatii de ancorare simple,
(-alm2 +iliJbl +kIX-a2m2 +i~ +kl +k2)-kr fadi gearnanduri sistemele (73) ~i (74) se transforms punand xr=O, az=O, b1=(), ceea ce
reduce problema la cazuJ unui sistem elastic eu 0 singura masa.
(73)
Analiza instalatiei de ancorare in conditiile solicitarilor dinamiee date de valuri
82 = 2 permite stabilirea comportarii navei la rezonanta, cand fortele perturbatoare .esu aceeasi
-k, pulsatie eu una din pulsatiile proprii ale sistemului nava, geamandura, lantori. Datele
obtinute din aceasta analiza pot fi utilizate de proiectant pentru aprecierea perfcarmanlelor
Modulul expresiilor complexe (73) da ampIitudinea raspunsului sistemului la instaiatiei de ancorare sau pentru a se modi fica elernentele instalatiei sail schema de
sernnalul de intrare, iar argumentul expresiilor defineste defazajul raspunsului fatii de ancorare pentru a se evita rezonanta.
semnalul de intrare. Fortele din legaturi se calculeaza eu relajiile:

;;;- _ k
"12 - j
r: -) _
\S, - s2 -
P1k) {- a2m~ + imb2 + k2 + P2kl (- alm2 + imb1) (
74)
- Qlm2 + imb) + kl - a2CtJ2 + itp~+ kl + k2 - kr

1
.'-- -
 ---------_ ... --

r- ~ -----------------w ..
-------·----------

I Capitolul 2 - Instalatia de acostare-Iegare 45

de babalele malului. Dupa legare, nava se trage spre cheu cu ajutorul tamburilor de
rnanevra ai vinciului de ancora prova. In momentul in care nava este apropiata de cheu,
capetele paramelor de la bord se leaga de babalele instalatiei de acostare. In final, nava se
aduee si eu pupa catre mal, folosindu-se rnecanismul instalatiei din pupa. Dupa
apropierea pupei, nava se leaga de mal eu ajutorul parameter longitudinale pupa I si 2, a
pararnei travers pupa 3 si a springului pupa 4. In afara aeestor legaturi, de la nava se rnai
INSTALATIIDE
,
ACOSTARE-
.~ trimit catre cheu parfimele travers 5, asigurandu-se astfel 0 legare solida, mai ales In
conditiile existentei unor curenti mari. Intre bordajul navel si cheu se dispun e1emente de

I
protectie,
8
LEGARE

2 Consideratii generale
Elementele instalatiei de
acostare
Calculul instalatiei de acostare
Calculul mecanismelor
:i-

Fig. 2.1(a) Acostare laterals

1,2 - parame longitudinale pupa; 3 - pariima tra:v~rspupa; 4 - spring pupa; 5 -travers centru; 6-
spring prova; 7 - pararna travers prova; 2 -Iongitudi nala prova
instalatiilor de
ancorare-acostare
Calculul instalatiei de legare
t

2.1 CONSIDERATII GENERALE <'.

Instalatia de acostare cuprinde un ansamblu de dotari care serveste la fixarea
-navei de cheu, de altii nava, de diverse constructii plutitoare sau hidrotehnice, In conditiile
stationarii navei pentru operatiuni diverse (incarcare - descarcare, reparatii etc.). In
general, sunt posibile urmatoarele tipuri de acostari:
-Iaterale la cheu, fig. 2.1 (a);
- eu pupa, fig. 2.1(b);
- la docuri speciale (In cazul ferryboat-urilor sau a nave/or roll-on roll-off).
Acostarea laterala este eea mai des utilizata deoarece ea deschide un front larg de
lucru instalatiilor de incarcare si descarcare ale navei sau ale portului. Prezinta totusi
dezavantajul cii nava ocupa mult spatiu la cheu, lucru care poate deveni esential in
conditiile unor porturi eu un trafie mare de rnarfuri. Nava vine catre locul de acostare sub
un unghi anumit si cu 0 viteza suficient de mica, astfel incat operatia sa se desfasoare in
deplina siguranta. In apropierea locului de acostare rnasinile principale se pun usor
inapoi. Cand distanta de la nava la mal permitc aruncarea bandulei, se trimit din prova .
navei pe cheu pararnele Iongirudinala prova 8 si springul prova 6, fig. 2.1 (a), care se leaga
Fig. 2.1(b) Aeostare eu pupaj longitudinala)
Acostarea cu pupa, fig. 2.1 (b), se realizeaza aducandu-sc nava cu pupa catre
cheu, Acest tip de acostare se foloseste mai ales la navele mici ~i care in plus nu
Incarca sau descarca, Este mai dificila dedit cea laterala, prezentand ins~ avantajul
ocuparii unui spatiu minim la dana, Dad la acostarea laterala manevra cu aneora nu
este obligatorie, ea facandu-se numai atunei cand spatiul de acostare este limitat sau in
conditiile unor zone in care este vant de intensitate mare, la acostarea cu pupa nava se
fixeaza cu prova In ancora, In fig. 2.2 sunt prezentate diverse variante de aeostare, atat
lateral a, cat si longitudinala (eu pupa sau cu prova) sau Ia docuri speciale.
2.2 ELEMENTELE INSTALATIEI DE ACOSTARE
lnstala\iile de acostare cuprind:
elemente flexibile pentru manevra ~i legare;
 46 Instalatii navale de punte Capitolui 2 - Instalatia de acostare-legare 47

babale; - simple, fig. 2.3 (b);

urechi si role de ghidare.Isomare) dispuse pe parapet, avand rolul dea dirija - dubIe, fig. 2.3 (a);
cablul catre punctul deJegarura de pe mal; -in cruce, fig. 2.3 (b), (d);
nari de parapet; - duble in cruce, fig. 2.3 (h).
• din punet de vedere al tehnologiei de executie: .
tamburi de parame;
- tumate, fig. 2.3 (a), (b), (e), (f);
stope pentru cabluri;
- sudate, fig, 2.3 (c),(d), (g). (h).
amortizori ~i brauri de acostare; - din punct de vedere al prinderii de puntea navei:.·
mecanismele instalatiei de acostare. - cu placa de baza sudata de punte, fig. 2.3 (a), (b), (c), (d), (e), (f), (h);
- incastrate in punte, fig. 2.3 (g). .
2.2.1ELEMENTE FLEXIBILE PENTRU MANEVRA ~I LEGARE
(a) (e)
Elernentele flexibile asigura legatura navei (prin inlermediul restului elementelor
instalatiei de aeostare) eu malul, In general se folosesc eabluri metalice, parame vegetale
Ii parame din fibre sintetice. Elementelor flexibile li se impun 0 serie de conditiuni pe ,v,~AV4/
care trcbuic sa le indeplineasca ~i care sunt determinate de necesitatea realizarii un or
manevre sigure ~i simple:
- sa fie rezistente la uzura;
(t)<-'Ki:~
- sa fie rezistente la actiunea coroziva a apei de mare ~i la actiunea razelor solare;
- sa aibii 0 bunii elasticitate care sa asigure protejarea mecanismelor ~ia elemen- 'Jf: (c) (g)~.-.~
ielor instalatiei de acostare;
- sa aibii greuts]] ~i gabarite mici, in scopul manipularii eomode.
Cablurile metalice sunt confecponate din toroane de sarma de otel cu nichel,
(II)
(II) ~
..:r: 1
in

(i)
Wi

cu rezistente de pana la 1600 N/mm. Pot fi cu, sau lara inima vegetala. Cablurile rara
inima vegetala sunt mai putin e1astice ~i au 0 rezistenta rnai mica.
Pararnele vegetale sunt confectionate din canepa, sizal sau Manilla. Sunt carac-
lerizate printr-o buna elasticitate, utilizarea lor excluzand posibilitatea aparitiei scanteilor.
Din acest motiv, se folosesc mai ales la navelede tip petrolier(in special la cele care
Iransporta produse usoare), Paramele vegetale au 0 rezistenta mecanica mai mica dedit a
celor metalice, in plus folosirea lor indelungata In conditii de soare sau umezeala poate
produce deteriorarea lor.
Paramele din fibre sintetice sunt confectionate din fibre de nailon, kapron sau
propilen, fiind earaeterizate de 0 rezistenta mecanica buna, Au, de asemenea, proprietati Fig. 2.2 Variante de acostare
elastice bune, lucru care Ie face utilizabile eu bune rezultate la acostarea in conditiile unor
zone cu vaJuri. Fata de cele vegetale, prezinta avantajul ca datorita structurii fibrelor din Babalele se amplaseaza pe punteaprincipala sau pe puntea teuga. Sub punk,
care sunt confectionate, nu sunt expuse deteriorarii rap ide la lucrul in atmosfera. in corespondenta babalelor, se prevad intaiituri suplimentare pentru osatana care sa
preia eforturile ce apar in liniile de acostare. La navele de tip petrolier, fixarea
2.2.2 BABALE babalelor de punte nu se face direct (ea in cazul restului de nave), ci prin mtermediut
unor postamenti care trebuie sa Ie asigure 0 inaltime de minimum 300 m.rn deasepra
Sunt elemente ale instalatiei de acosrare care servesc la prinderea paramelor pe puntii, Legarea pararnei de baba se face prin voltarea In opt. Pentru limitarea
navii sau pe cheu. Functie de forma lor, de procedeul de executie, de materialul din care momcntului incovoietor din coloane, precurn si pentru impiedicarea. aJunecirii
sunt confectionate, se pot clasifica dupa urmatoarele criterii, fig. 2.3: paramei, majoritatea babalelor se prevad eu limitatoare (urneri) pentru lirnitarea
- din PUIlCtde vedereconstructiv: superioara a infasurarii.

..~,.-, L.

]
 i'

'iii

48 Instalatii navale de punte Capitolul 2 - Instalatia de acostare-legare 49

2.2.3 URECHI SI ROLE DE GHIDARE Ureehile desehise, din punct de vedere eonstruetiv, pot fi:
eu role verticale, fig. 2.4 (e);
Au rolul de a ghida si schimba directia pararnelor de legare care pleaca de la ;\
nava la cheu. Au forme special definite, In scopul de a evita deteriorarea parapetilor, a I tara role, fig. 2.4 (a).
Cele eu role vertieale pot fi:
balustradelor precurn si a pararnelor de legare. .
eu 0 rola;

$ ~ -
• __
1
.:
,., I

W I
(e)
eu doua.role;
eu trei role;
eu patru role.
Cele tara role pot fi:
drepte, fig. 2.4 (a);
~
it oblice (pot fi pe dreapta sau pe stanga), fig. 2.4 (b).

#(f)
Urechile inchise pot fi eu rolede ghidare sau cu balama, De obieei, ureehile inchise eu
role se eonstruiese in doua variante: :
(b)
eu doua role vertieale ~i una orizontala, fig. 2.4 (e);
. I.:
___
.
I I
. ~
. eu dona role vertieale ~i dona orizontale.
~ Ureehile inchise cu balama sunt:

:') eu role;

iit··:·
.(~
tara role, fig. 2.4 (d).
Urechile de ghidare se monteaza fie pe parapet; fie in nise ale acestuia, asa incat
., . ,' unghiul paramelor care merg la role sa fie de maximum 6° in plan vertical. Urechile de
i:(d) . ..' :. ghidare ell una si doua role servese la ghidarea unei singure parame, in timp ee urechi1e
~
(h) .de ghidare eu trei si palm role se utilizeaza la directionarea a doua parame.

Fig. 2.3 Variante constructive de babale

1r7>, ~' ~
~
,J7J'lVk
'~_ a. .~,§\(a)
({ tiL(C)$ 'j\

.
II .

..
;: ~;

I
f*-)£~~~1'(b)

Clasificare:
dupa forma
~m
deschise, fig. 2.4 (a), (c);
(d)

Fig. 2.4 Urechi de ghidare

~:!. e) .

.
(b) (c)
Fig. 2.5 Role de ghidare

Ureehile eu role prezinta avantajul unci frecari de rostogolire, falii de cele tara
inchise, fig. 2.4 (b), (d), (e). role la care freearea paramei este de alunecare, Urechile eu role orizontale se folosesc
 50 Instalatii navale de punte 51
Capitolul 2 - lnstalatia de acostare-legare

indeosebi la nave care acosteaza la cheiuri inalte sau care se leagii la nave cu inlil!imi de
constructie mici si cand parama este lnclinata in plan vertical.
-
pneumatice portative 1n cazul celor de gabarite mari. In general, tamburelesunt previizute
eUdispozitive mecanice de fiiinare a miscarii precum si' de blocare in poziaa. de pastrare.
Rolele de ghidare, fig. 2.5, servesc aceluiasi scop pentru care sunt destinate ~i pentrU paramele nemetalice, indeosebi pentru cele de: origine vegetala ~i de diametre
urechile de ghidare, prezennnd fata de acestea avantajul unor greutali mai mici. Rolele de relativ mici, pentru pastrare se folosese platfonne din lemn, fig. 2.\0. Datoritii spa\iului
ghidare se pot monta pe nava fie singulare, fie in grupuri de cate doua sautrei, Se pot mare pe care it ocupa la bord, aceste platforme au lncelJUt sa fie folosite totmai rar.
dispune pe punte, fig, 2.4(a), sau pe postamenti (colonete), fig, 2.4( c), putandf previizute
cu un brat superior sau inferior, fig. 2.4(b), (e) pentru a impiedica caderea paramei cand 2.2.7 AMORTIZORI ~I BRAURI DE ACOSTARE
aceasta se slabeste,
Chiar daca acostarea este 0 manevra care se desfasoara, asa cum s-a ariitat, la
2.2.4 NARI DE PARAPET vitezli mica, totusi in timpul efectuarii ei pot aparea socuri datoriHi carora corpul navei
se poate defonna. Zonele cele mai expuse deformarii sunt in general bordajele. Pentru
Au rolul de a schimbadirectia cablului de legare intre babaua de la bord ~i protectia corpului navei se folosesc 6 serie de rnijloace speeifice, care pot fi perms-
puncrul de legare de pe mal. Au 0 constructie turnata, fixarea lor de parapet tacandu-se nente sau temporare. Mijloacele de
protectie permanente sunt constituite din briurile
prin sudura sau prin nituire, In partea lor interioara (dinspre planul diametral al nave i), de acostare, care sunt folosite in special la navele rnici si de tip fluvial. Aceste brauri
pot avea uneori manere pentru fix area cablului sau a paramei vegetale, Narile de sunt confectionat.e, fie din tabla sudata, fie din Iernn, cu sau flirli ciiptu~eala exterioars
parapet au, in general, forma din figura 2.6.' . cauciucat1i. Brsurile de acostare metalice.uu realizeaza 0 amortizare pro priu-zisa ci
c-.
..•. ... ~ -» -,
,,'" numai 0 distribuire ra eforturilor ~piiMe in timpul ciocnirii, in. tbata:' structura
.. .. .•.. ,,;
",'"
bordajului. Braurile din lernn realizeaza ·d buna amortizare, ins a se deterinrea2ii
repede. In aeeste conditii cele mai bune brauri de aeostare sunt cele din cauciuc.:

Fig. 2.6 Nara de parapet Fig. 2.7 Stopa-cu'pene.

conice.. .

2.2.5 STOPE PENTRU CABLURI

Fig. 2.8 Stopa eu falcii ~isurub

Stopele pentru cabluri au rolui de it prelua momentan fortele din pa~iimii, in

vederea asiguriirii posibilitalii manipularii capatului liber, Stopelepentru parame asigura
deci, preluarea tensiunii din cablu in timpul dit acesta este trecut de pe tamburul mecanis-
Fig. 2.9 Tamburi de pararne
"
~

Fig. 2.10 Plalforula de lemn

Mijloacele de protectie temporare se monteaza pe partile expuse ale riavei numai

mului instalatiei de ancorare - acostare, pe baba. Dintre variantele constructive eel mai in timpul operatiilor de acostare. Ca rnijloace temporare de protectie se folose.sc tranchetii
des intalnite sunt: de acostare ~i baloanele de acostare, Tranchetii sunt, in fapt, niste stalpi de lermn de esente
eu falci si surub, fig. 2,7; tari, suspendati pe bordaje eu ajutorul unor lanturi, cabluri sau parame. Baloanele de
eu strangerea eablului prin doua pene conice, fig. 2.8. acostare pot fi obisnuite sau pneumatice. Cele obisnuite sunt formate din sad de vela
La ambele tipuri de stope fixarea pariimei se face prin strangerea' eablului fie intre falci, umpluti cu pluta si protejati la exterior cu 0 lesiitura salida de ciinepa. gudronata.
fi e intre penele conice, dispozitivele lucrand prin frecare. Baloanele pneurnatice sunt constituite din camere de panza cauciucata, in1bJilcate ill
anvelope din cauciuc ~i urnflate la 0 presiune de pana la I atm. De multe ori, baloallele de
2.2.6 T AMBURI DE PARAME, fig. 2.9 acostare pneurnatice sunt inlocuite cu anvelope auto uzate, suspendate pe bordaj ell
Servesc la depozitarea pararnelor metal ice ~i vegetale la bordul navel. Actionarea lanluti sau parsme.
acestor tarnbure se poate face fie manual, arunci cand au dimensiuni mid, sau eu motoare

_.; ~- .
 ~;',';:
ili
j~
ii'
52 Instalatii navale de punte 1 Capitolul Z - Instalatia de acostare-legare 53
-.----
.{!
Vinciurile normale se asearnana foarte mult ell vinciurile instalatiei de ancorare, deja
Ii prezentate, eu deosebirea ea aces tea nu mai au In cornponenta barbotina, intiilnita la
"
:~ vinciuriJe de ancorare, fig. 2, \3,
La fel ca ~iin cazul vinciurilor instalatiei de ancorare, vinciurile de acostare
(0)
pot exista si In varianta eu tambur ampJasat la distanta fata deviuci, fig. 2.14.
Vinciurile automate se caracterizeaza prin aceea ca rnentin tensiunea dinpariima

tl( Fig. 2.11 Baloane de acostare

~
aproximativ constants, intre niste limite' anterior precizate.
In figura 2.15 este prezentata schema bloc a unui vinci automat de acostare.
TraductoruJ de forta, care poate fi montat pe cablu, In reduetor sau In motor, compare
forta la iesirea din vinci cu forta prescrisa si daca apar diferente se transmite cornanda
motorului pentru infasurareasau desfasurarea tarnburului. '
6 ,2 3
'

[]
'I'
,1m

I(tm
pm'

(0) (b) (e)

Fig. 2.12 Brauri de acostare
(d)
1
~=~
.~
\5
(a) brau de acostare din lemn; (b),(d) brauri de acostare din tabla sudata; (c) brau de acostare din
Fig. 2.13 Vinci de acostare simplu
cauciuc.
I· tambur; 2· reductor; 3- tambur principal; 4- arbore motor; 5- frana; 6- cuplaj cu gheare

2.2.8 MECANISMELE INST ALATJEI DE ACOSTARE

-:'.-

Mecanismele instalatiei de acostare sunt reprezentate din vinciuri si cabestane.

in prova navei, mecanismul instalatiei de aeostare este, uzual, comun cu eel al insta-
mt-f
latiei de ancorare. In pupa, se foloseste fie mecanismul instalatiei de ancorare pupa
(dad exists), fie un eabestan de acostare separat. La partea centrals, manevrele para-
rnelor de legare se pot face fie eu ajutorul tamburelor vinciurilor instalatiei de incar-
care-descarcare, daca aeestea nu sunt prea solicitate, fie eu ajutorul unor vinciuri spe- Fig. 2.14 Vinci de acostare cu tamburi arnplasati la distants
·ciale,
In conditiile descarcarii rapide a navelor (caz des intalnit mai ales la petroliere
~j rnineraliere), cand variatia pcscajului in timp este foarte rapida, apare neeesitatea
2.3 CALCULUL INSTALATIEIDE ACOSTARE
dotarii instalatiei eu vinciuri automate, care permit scurtarea sau Jungirea paramei l
Calculul se poate face prin doua metode:
mentinand 0 tensiune constants In aceasta.
metoda statistica;
Cabestanele de acostare sunt asernanatoare cu cele de ancorare. Pot fi
metoda determinists.
actionate fie cu motoare electriee, fie (mai rar) eu abur. Cele cu actionare electrica pot
Potrivit metodei statistice, stabilirea elementelor instalatiei de acostare se face pe
avea motorul montat fie pe punte, fie sub punte, fie chiar In interiorul tamburuJui "
baza caracteristicii de dotare, definita prin nonnele de registru Elementele precizate
(cabestane capsulate). Vinciurile de aeostare sunt de doua tipuri: normale si automate.
pentru 0 anurnita caracteristica de dotare sunt considerate ca dotari mini me, Daca se pune
jii!!!::ij:j:';i
:jl.
I i~l!i;i '
,: !!:~!·}r.
1,!HiU;:;'
 ~.

54 lnstalatii navale de punte Capitolul 2 - Instalatia de acostare-Iegare ~5

J . ,:i~'"

t
problema calculului instalatiei de acostare la nave care.ies din prevederile registrelor de
Fi= (M. +m.)a (79)
clasificatie, atunei aeesta se face analitic (prin metoda. determinists). in acest caz, se
considers nava intr-o situatie de aeostare dintre cele mai dezavantajoase, cand vantul bate unde M; este masa navei, ma este rnasa de apa aditionala antrenata de nava, care sepeate
travers cu viteza v•.~i tinde sa. departeze nava de chei. Nava se presupune legata de chei considera la valoarea m, = (0,8 ... I) Mn• iar a reprezinta acceleratia navei.
cu parame prin mecanismele instalatiei de aeostare, care realizeaza apropierea navei de
mal eu viteza v data de viteza de virare, recomandata de registre. In parame apar fortele v
Tpp si Tp., corespunzatoare legaturilor din pupa ~irespeetiv din prova. Nava este solicitata
a=-
t
., '(80)

de urmatoarele forte:
in care teste timpul de apropiere apreciat la valoarea t = (90 ... 200) see, iar v este viteza
forta Fhdatii de rezistenta hidrodinamicii;
de apropiere de cheu exprirnata in rrJs. Avdnd acum aceste forte cunoscute, se pot deter-
forts de inertie Fj; mlna tensiunile din parame Tpp si Tp•. Tensiunea la care se face calculul paramei este:
forta data de van! F•.
T=max(Tpp,Tpv) (81)

FoJ1ade rupere din pariima va fi:

T,=c T (82)
5
unde c este un coeficient de siguranl/i la rupere. Uzual, c = 4 ... S. Cu forta de rupere data
de relatia (82) se poate alege din STAS diarnetrul d aJ pararnei.

2.4 CALCULUL MECANISMELOR INST ALATIILOR DE

ANCORARE-ACOSTARE

'/ Vinciurile instalatiei de ancorare trebuie sa indeplineascii conditiile:

7
- sa realizeze tragerea navel pe lant;
Fig. 2.15 Schema cinematics a unui vinci automat Fig. 2.16 Schema fortelor care
actionat eu aburi . soli.~ instalatia de acostare
- sa realizeze smulgerea unei ancore;
- sa realizeze ridicarea unei aneore de la adancimea de aac orare fa-post.
Forta de inertie actioneaza in centrul. de greutate al navei~!'f~hde se aproximeaza cii Vinciurile care lucreaza eu doua linii de ancorare trebuie sa realizeze smulge rea succesivii
actioneazasi componenta hidrodinamicii. Forta data de vantfse presupune ca acponeaza a ancorelor ~i ridicarea lor simultana de la jurnatatea adancimii de aneorare.
1n centrul suprafetei velice. Valoarea ei este d~tli. de: . - sa bloeheze linia de aneorare in perioada stationarii navei 111 aneorii;
sa permits fundarisirea gravitationala.
F v=t PCv v~ Av (77)
, v.,» :~ -

unde A. este aria velica, iar v, reprezinta viteza medie pentru 0 anumita tiicie a vantului, la
care se proiecteazii instalatia. Uzual, Vv = (20 - 22) rrJs. C. este coeficientul aerodinamic
al suprafetei velice luat pentru un unghi /J deincidenta, egal cu 90°, la taria vantului de
6°B. Porta hidrodinamica data de curent'este:
FII=t p c. v2 Ae
in care C( este coeficientul hidrodinamic al fortei date de curent considerate pentru un-
ghiul a = 90° (c<!': 0,8); v este viteza de apropiere a navei de cheu exprimata in m/s.
Uzual, \I = (8,12) mlmin, iar A. este aria planului de deriva alnavei. Mai departe, forta de
inertie se calculeaza ell relatia:
Din punct dt')ledere cinematic. vinciurile de ancorare trebuie sa realizeze manevra liniilor
de ancorare eu urmatoarele viteze:
- 10 mlrnin pentru ridicarea ancorei la post;
- (1 ... 2) rnlmin pentru introducerea ancorei in nara.
Date fiind aceste conditii cinematice, rezultii ea vinciurile de ancora trebuie sa aiba
minimum doua trepte de viteza,
Vinciurile insralatiei de aeostare trebuie sa indeplineasca conditiile:
(78)
- sa permits filarea sau tragerea paramei pentru efectuarea acostiirii;
- sa preia fonele care solicita nava In faza de acostarc (Ia apropierea de
chell);
- sa realizeze tragerea cablului rara sarcina ell 0 viteza de pam la
(25 .. .30) mlmin ~i de panii la 12 m/min, in eazul tragerii eablului sub sarcina.

L,.
~ .... -
mms ==&&4_ : iAWAa:; sua W .,Ddiiilt I· ... ..

15_!
56 Instalaiii navale de punte Capitolul 2 - Instalatia de acostare-legare 57

La vinciurile automate se impun, suplirnentar, urmatoarele conditii: .~ Regimull

la cresterea tensiunii In cablu peste valoarea prescrisa, vinciul s5 intre]
automat in regim de filare; , Tbl =0,87 kn(kQ + mfq+qh) (83)
- la.scaderea tensiuuii trebuie sa recupereze parama;
sau
- lungimea maxima filata de vinci in regim automat trebuie sa set Tb, = k.[O, 87(kQ + mfq)+ O,87qh] (84)
Iimiteze la 0 valoare dinainte stabilita ~i reglata. Daca se depaseste lungimea reglata]
pentru filare, vinciul trebuie sa se blocheze automat si In acelasi timp sa aiba posibilitatea. unde: 0,87 (kQ + mfq)= R; k; = coeficient ce
transmiterii unui semnal ciitre comanda navei. ~ne cant de frecarea din nara; Q - greutatea
IV ancorei; h - coeficientul de tinere al ancorei; /11
~
[[J II
-Iungimea lantului asezat pe fund;f II 1 coefi-
-<Fw
~I
I I
cientul de freeare dintre Ian! ~i fund; q - gre- .••.if
I
I 1,1 utatea pernetru Iiniar a lantului; h - adancirnea
I I /
de ancora. Pentru caiculul vinciului, R se apre-
-J I /
/
ciaza diferit rala de calculul liniei de ancorare.
/
Fig. 2.18 F0I1ele care actioneaza
Pentru calculul Iui R, forta vantului se nava
considera corespunzator tariei 6° Beaufort, iar
eomponenta hidrodinamica data este de viteza v, calculata cu relatia:
1;,
V=V(..+Vv (85)
~:
,ill
Fig. 2.17 Regirnurile de caleul 31 mecanismelor instala tiei de ancorare-acostare ii~ unde v,. este viteza curentuIui, iar v, viteza de virare a lantului, in aceasta situatie, eele trei
fOI1e ale mediului actioneaza pe aceeasi directie si fac un unghi de 200-30°cu planul
Prima etapa a calcuJului mecanismelor instalatiei de ancorare-acostare, este:~ diametral.
aceea a determinarii incarcarii acestora. In general, se accepts ca mecanismele sunt~!
Regimul II
solicitate Ia fOI1e rnai mici dedit fortele pe care le pot suporta liniile de ancorare. Pentru j
calcul se considera regimurile functionale ale vinciurilor In timpul manevrei de! Este un regim tranzitoriu in care valoareatensiunii din barbotina Tbn creste cu
desprindere a navei din punctul de ancorare, fig. 2.17. :li'l micsorarea Iungimii lantului, Ea se poate calcula eu relatia:
2 :2 ; 2'
- Regimul I - este regimul de tragere a navei. Vinciul recupereaza lantul ~ preia] . T2 = TZH +TZv
rezistenta R care se transmite navei de mediu. in aceasta faza, tensiunea la barbotina Tbl; In care TI• = q (101 +ill).
este constanta. .
RegimulllI
-Regimul II - incepe in momentul cand nava se afla in pozitia in care lantul este
tangent Ia punctul de ancorare. In acest caz, tensiunea la barbotina creste, putand fi ..~ Tensiunea corespunzatoare fazei de smulgere este datade relatia:
determinata din echilibrul firelor. Tensiunea din barbotina creste paua in momentul 1~ TbIll=kll(TbJ +2Q+Q)O,87 (86)
smulgerii ancorei. ij
- Regimul III - este un regim dinamic care defineste smulgerea ancorei.,'
unde Q este greutatea ancorei, iar 2Q reprezinta 0 apreciere statistica a fortelor de
Smulgerea se produce datorita inertiei navei aflata in rniscare si datorita acceleratiei pel smulgere (cumuleaza fortele de inertie si fOJ1eIeopuse de sol).
care 0 capata ancora $i lantul cand Incepe rniscarea acestora pe verticala. Tensiunea din 1 Regimul IV
barbotina are ovaloare maxima, In acest regim, datorita fortelor de dislocare a ghearelor c

din fund si.datorita fortelor de inertie. Tb IV = kn (Q + ql)O,87 l~h (87)

- Regimul IV - este regimul care corespunde situatiei de dupa smuIgerea ancorei.
Pentru vinciurile care manevreaza doua linii de ancorare, se rnai considera $i
Dupa smulgere, forta din Ian] seade !iniar. Duratele fiecarui regim sunt: T/, T/b Till, Tiv. iar
regimul de ridicare al ambelor ancore sirnultande la jumatatea adancimii maxirne de
fortele din barbotina pot fi calculate pentru fiecare regim de funC\ionare.11
ancorare:
II
 r

58 Instalatii navale de punte Capitolul 2 - =nstalatia de acostare-Iegare 59

---------------------------------------------------------
Tbv = 2kn 0,87 (Q + q hmax ) (88) v = IZ' Db 'lIb [rn/mrn]
2
In care rib este turatia barbotinei exprimatii in rot/min. In aceste conditii:
precum si regimul de functionare corespunzator ridicarii lantului de la 0 adancime care
corespunde lungimii maxime ale sale, caz care poate apare accidental cand se scapa la lib =~ [rot/ruin] (92)
~! apa toata lungimea lantului, rara ca ancora sa atinga fundu!' J( Db
Tbvl = 0,87 k n (Q + q1max) (89)
La navele rnari, datorita greutatilor rnari ale liniilor de ancorare, (ale lanmrilor $i
ale ancorelor), fortele Tby, rezulta foarte mari ~i conduc la supradimensionarea vinciului
de ancora. In acest caz se renun\a la regimul VI, iar daca totusi in exploatare apar situatii
in care ancora se lanseaza accidentalla 0 adancime egala cu imax, se va renunta la linia de
ancorare, vinciul neputand-orecupera.
Pentru dimensionarea vinciului instalatiei de ancorare trebuie cunoscuta forta
maxima care solicita nava in ancora. Aceasta se stabileste la valoarea:
Tbmax = max(Tbl, TbIJ. TblJJ, Tb/V. Tbv) (90) (a) (b)

Se considers apoi schema de mecanism din figura 2. 19. Fig. 2.20 Schema .de ealeul a I diarnetrului barbotinei
Cu diametrul barbotinei dat de relatia (91) si eu turatia calculata cu
F= B relatie (92) se calculeaza vinciul de ancorii procedandu-se ca Ia reduetoare. In cazul
ramburilor de manevra a iastalatiei de acostare, care se ataseazs vinciului de ancora,
diametrul D, se adoptii in functie de grosimea pararnei ~ide natura acesteia. Asrfel:
~,~ - pentru para me vegetale: .
'l8l'r81
rrr .rn D, =( 5 ... 8)dp (93a)

. '::1. I •••• - pentru parame metalice:

._ ._.J.,. ,! D, =(l5 ...22)dp (93b)

.- ill H ~ 1./' Functie de diametrele tamburului ~i paramei, se calculeaza turatia tamb urului.
.., .1')/;' 1l'=_V_ [rpm] (94).
Fig. 2.19 Mecanism barbotinii - fdina - cupJa T! Dc
Virarea ancorei se face prin antrenarea barbotinei B, avand frana F decuplata unde veste viteza de virare exprimata in (mlmm], iar D, este dat de relatia:
~i cupla C cup lata. Se realizeazii In acest mod legatura intre barbotina §i lantul
D, = D, + dp (95)
cinematic al vinciului pe traseul figurat pe schema cu linie intrerupta. Fundarisirea se
poate face fie eu vinciul, fie gravitational eu ajutorul franei F, dupa decuplarea cuplei Rapoartele de transmitere il si ii aletreptelor care cupleaza barbotina si tamburul sunt:
C. ell T s-a sirnbolizat tamburul cu care se face manevra instalatiei de acostare.
Barbotinele vinciurilor de ancorare sunt de forma pentagonala, fig. 2.20(a) sau n" nm
;,=- ;}==- (96)
hexagonala. Pe latura barbotinei trebuie sii se dispuna un pas de Ian] p= Db sin 36°, Ilb Il,
unde p = 8d ..Prinurmare:
Db= 13;6d (91)
unde n", este turatia motorului de antrenare a vinciului.
Puterea mecanismului P, in cazul vinciului de ancora se calculeaza in funcue de
Turatia barbotinei se determine din conditia realizarii vitezei de virare a ancorei, impusa momentulla barbotina Mb:
prin prescriptiile de registru,

_k......
1
60 Instalatii navale de punte Capitolul 2 . Instalatia de acostare-Iegare 61

sb If D,»,
Mb=Tb2 lIv=-W- (101)
lfllb =~
Pv =M b 1000 17 v 30 1000 1] v _ 60 vv
lll- 1f D; (102)
In ecuatia de mai sus, 1]v este randamentul transmisiei pe lantul cinematic 1 reprezentat In
figura 2.19 cu linie intrerupta. Deoarece forta la barbotina Tb din relatia puterii vinciului, raportul de transmitere pentru lantul cinematic al tarnburului c1fplat la vinci este:
determinata pe baza relatiei (98), este In fapt forta Tblll corespunzatoare regimului III de . _ 11m
I; - -
smulgere, puterea P, va rezulta la valori foarte mari. Cum solicitarea corespunzatoare .' (103)
n,
regimului III este de foarte scurta durata, inseamna ca motorul electric adoptat peotru
actionare ar trcbui sa lucreze supraincarcat la 0 putere mai mica inainte ~i dupa depasirea I in situatia functionarii pe automat, se pune problema definirii regimului de lucru,
acestei faze. Din acest considerent, puterea nominala se calculeaza considerand un cand tensiunea In cablu se mentine constants ~i cand viteza de virare este foarte redusa
coeficient de suprasarcina al motorului I. v=(O,2 ... 0,5) m/rnin, in acest caz, sursa de energie va avea putere mai mica. in legatura
cu posibilitatile constructive de a realiza teosiuni constante in Iioia de legare, pot exista
p
"1/
=~+
10001]v 11.
[kW), cu Tbdat In[N) si V in [m/s) (99) multe variante.de.;: . vinciuri dintre care mai des intalnite sunt:

Vinci' electric automat

unde: A. = Mm",/Mnom = 1,5 ... 2,0 (din catalogul motoarelor electrice), iar h; reprezinta
Forta T din linia de legare, care se transmite la tambur, induce prin lantul
randarnentul vinciului pe Iantul cinematic de antrenare a barbotinei.
cinematic de""hritrena:re, un moment rezistent la motor M" Cum motorul este alimentat la
Puterea mecanismului la manevra de acostare va fi:
o tensiuneredusa, momentul motor M; realizatde campul invartitor al electromotorului
M," II, Tv
(100) 1
echilibreaz~ cuplul Mr. Cand tensiunea T din' linia de legare transmisa Ia tambur creste,
PYa = 10001]ac30 1000 'l ac creste rnornentul rezistent si cablul se desfasoara. Invers, cand T scade, momentul
rezistent scade sub valoarea momentului motor si cablul se infasoara. Motarul electric I
unde 'lac este randamentul transmisiei pe lantul cinematic 2, reprezentat In figura 2.19 cu are 0 constructie specials, avand doua in~uriiri statorice I si Il. Cele doua lnfa~uriiri
linie punct. In final, pentru motor se va considera puterea P m=max(P"", P",J. asigurii pentru motor doua regimuri de functionare:
a)regim propriu operatiei de acostare;
2.5 CALCULUL INSTALATIEI DE LEGARE b) regim de functionare automata.
Alimentarea circuitului de functionare In regim automat se face printr-un releu de
Instalatia de legare asigura mentinerea unei pozitii fixe a navel la cheu in timpul limp in care perioada de alimentare cu energie electrica este lit = (30 .. .40) see la intervale
operatiilor de incarcare-descarcare. La navele mari, la care pescajul variaza rapid atat ,1 ;:: 5 min., fig. 2.23, determinate de miirimea navei si de dinamica operatiunilor de
timp cat nava se afla sub operatii, instalatiile sunt echipate cu vinciuri automate V.A., fig. , lncarcare-descarcare. In timpul In care infasurarile motorului electric nu sunt alimentate
2.21. Daca nava se deplaseaza pe verticals datorita modificarii pescajului, tensiunile din j eu energie, rotorul este mentinut blocat printr-o friinii electrornagnetica.
parama se modi fica, putandu-se produce fie ruperea legaturilor, fie slabirea acestora, deci ]

;:;w
departarea navei de cheu. Vinciurile automate eliminii aceste neajunsuri, realizandj
V.A. rnentinerea tensiunii in parama la 0 valoarel
aproximativ constants. La vinciurile de acostare 1
grupul BFC (barbotina-frana-cupla) nu mai apare. 'j
Pentru calculul acestor mecanisme, se pleaca de la :,
conditiile de realizare a fortelor T, la tambur si a:
] .
vitezei v;
Fig. 2.21 Instalatie de legare cu Cunoscandu-se viteza v, impusa de modi- ! Fig. 2.22 Vinci electric automat. I . motor Fig. 2.23 Schema de alimentare a circuitu lui
vinci automat ficarea pescajului in timp: ., electric; 2 - reductor; 3 - tambur de funcrionare in regim automat
 62

~8
5
Instalatii navale de punte

Vedere din A
- CapitoJul 2 - lnsta latia de acostare-legare

- daca tensiunea efectiva T, seade sub valoarea tensiunii T prcscrise, presiunea

efeetivii va fi ~i ea mai mica dedit presiunea p de lueru la care by-passu] se deschide.
63

... ; .. !.I, ~o--I~ 3

Curn p,<p by-passul se inchide, deei QB = 0, debitul pompei 7 fiind diriiat 'in intregirne
catre motorul hidraulic (Qt = Qu), care va produce recuperarea cablului la tambur pana
i!I~11
.;. .. II.ii
:,'H
<I cand'T. = T.
w
't':i!,:' - I ± I 7

·kJ
I r :::;
',' ::1
'. '.]
m:m "l~~
- l~~Ilt_:.

Fig. 2.24 Vinci automat cu traductor mecanic

I - motor electric; 2 - reductor; 3 - carcass danturatii la interior; 4 ..brat port-satelit; 5'. .satelit;
6 - roatii centralii; 7 - tambur; 8 - franii care blocheazll carcasa mecanismului diferential; 9 - sistem
mecanic cu resoarte al traductorului de moment; 10'- relee pentru cuplarea'electromotorului
in lantul cinematic motor de antrenare-tambur se monteaza un thi'~uctor de mo-
ment care incorporeeza un mecanism difefential cu 'satelili. Acestmecanism diferential
este antrenat in miscare pe 0 corcana danturata la interior 3, fiXatli prin i\l.t~~ril'~diul co-
lieruJui cu rol de frana 8. Momehtul'M inlrodus in sisterri de tensiunea dinlinia de acos- Fig. 2.25 Vinci automat hidraulic
tare se regase~te la nivelul franel intr-un moment propottib~i!l M1',care ac\ioneaza prin 1- pompa principals; 2 - distribuitor principal; 3 - distribuitor secundar; 4 - motor hidraulic; 5·
intermediul unui sistem de resoarte 9, asupta'releelor'lO.¢~~d·tensiune,~. Tatirige valoa- by-pass; 6 - reductor; 7 - pornpa pentru functionarea in regim automat; 8 - tambw; 9 - circuit de
rea minima, traduetorul de moment ',nchide" contactul 'f, 'care comands inta~urarea lucruin faza de acostare; to - circuit de lucru In regim de reglare automata a tensiuni i din parami
cablului pe tambur. lnvers, cand tensiunea T atingevaloarea ·ma:xima; traductorul inchide
- dad Te>T. att:nci P.>P, motorul hidraulic se v~ roti in sens invers sub actiunea
contactul Jl comandand desfasurarea paramei. Traduetorul diferential se monteaza 10
tensiunii din cablu, by-passu I se deschide mai mult, in acest caz Q8 = QA + Qu (motoruJ
lantul cinematic cat mai aproape de tamburul vinciului pe~trU 'a se limita (elimina)
hidraulic 4 lucreaza ea pompa datorita rotirii lui, cauzate de momentul de la tambur
histerezisul introdus in sistem prin frecare sijocuri. .' "
produs de tensiunea din cablu.
Vinci automat hidraulic Considersndu-se cele doua diagrarne Sankey corespunzatoare celor doufi regi-
La aceste vinciuri momentul la tambur (deci tensiunea ·din eablu) .se transpune muri de lucru, vezi figura 2.25, se poate face caleulul puterilor vinciului pentru aceste
intr-o presiune in circuitul hidraulic, iar cinematicaeste determinata de debitul de fluid de regimuri:
pe instalatie, Menpnerea constanta a tensiunii din cablu se face prin rnentinerea constanta PAC= t .; (103)
a presiunii din circuitul hidraulic. in conditiile acostarii, motorul hidraulic este alimentat .
de pompa principala I din fig. 2,25. Dupa acostare ~i legare, daca se urmareste mentin- PA = TVA (104)
n
erea tensiunii di parama la 0 valoare constants, functionarea instalatiei este realizata prin
circuitul 10. in, acest caz, pompa 7 alimenteaza motorulhidraulic :al vinciului, Circuitul
unde1'" = (8 ... 12) m/min, VA = (0,2 ... 0,5) mlmin.
are intercalat un by-pass 5, regia I la 0 presiune care eorespunde tetisityiii din cablul
In practica proiectarii instalatiilor de acostare, In locul pompei 7 se poate utiliza 0
vinciului care trebuie mentinuta constants, Functionarea instalatiei este urrriatoarea:
pompa ell debit variabil, la care reglajul se face printr-un semnal de presiurre luat din
- daca tensiunea efectiva din paramii T, este egala eu tensiunea T prescrisa,
punctul W, fig. 2,25. Utilizarea variantei cu pornpa cu debit variabi! permite re rnmtarea la
debitul pompei auxiliare 7 trece In intregime prin by-pass (Ia 0 presiune p, QB=QA),
by-passu I 5 ~ila distribuitorul 3.
debitul prin motorul hidraulic fiind Qu=O.

L-
 ._._... . .- ~------

Capitolul 3 - Instalatia de guvernare tiS

anumita traiectorie. Aceste douii aspecte ale guvernarii determina pentru functionarea
instala(iei dona regimuri distincte:
- regimul de mars, caracterizat prin schimburi rare ale directiei. in acest caz,
instalatia de. guvernare este solicitata numai pentru compensareajnstabilitatii de
drum;
- regimul de manevra, care se caracterizeaza prin schimbarea de drum.
INSTALATIA
, DE Problema asiguriirii unei bune rnanevrabilitati este 0 una de maxima irnportanta
indeosebi in conditiile actuale ale navigatiei, cand datorita cresterii destul de rap ide a
GUVERNARE numarului de nave, senalele navigabile siacvatoriile porturilorsunt din ce in ce mai
aglornerate.
Caracterizarea manevrabilitatii navei se poate face pe baza unor parametri de
performanta care se definesc dupii constructia navei:

Consideratii generale - diametrul de giratie. Oii rnarimea cercului pe care \I descrie nava cand i se
bandeaza canna intr-un bord sau altul (dupa ce rniscarea se stabilizeaza). Cu cat
Clasificarea instalatiilor de
diametrul de giratie la 0 nava este mai mic, cu atat manevrabilitatea este mai buna.
guvernare

3
- proba in zig-zag. Consta in inregistrarea simultana a unghiului Ii al inclinarii
Sisteme de comanda a carmei (unghiul de bandare) citit la axiometru si a unghiului de deriva !p, citit la
instalatiilor de guvemare girobusola. Se bandeaza la inceput canna cu un unghi Ii = 20° intr-un bordo Se lasa canna
Componenta instalatiilor de Laacest unghi si se urmareste evolutia navei, La un moment dat se constata ca unghiul de
guvemare banda devine egal cu unghiul de deriva (punctul A - figura 3.1). Timpul scurs de la
bandarea carmei pana la momentul egalarii celor doua unghiuri se noteaza cu (/. Dupa
Calculul instalatiei de atingerea punctului A, canna se bandeaza cu 20° in bordul opus. Unghiul de deriva
guvemare continua sa creases din punctul A pana la 0 valoare ipm«n dupa care seade rapid pana cand
Sistemele hidrostatice de in punctul B, la /1 secunde de Laprima bandare, se obtine din nou egalarea unghiurilor de
banda ~i de deriva ~i se inclina canna cu unghiul Ii in bordul opus. Proba continua prin
actionare a instalatiilor de
bandari succesive, facute alternativ in cele doua borduri, aprecierea manevrabilitalii
guvemare f'iiciindu-se pe baza timpilor 1/, 12, IJ ·precum ~i a unghiului de deriva maxim !P",u· 0
Calculul instalatiilor de diagramii de acest tip mai poate servi la identificarea coeficientilor A,B,C care
guvernare activit caracterizeaza ecuatia diferentiala (I) a miscarii navei in jurul unei axe verticale, pe baza
raspunsului sistemului la un sernnal exterior.

Ad(j) + Bai =CO (I)

3.1 CONSIDERATII GENERALE dt

Guvemarea navei asigura: proba in spirals. Se bandeaza carma intr-un bord (de ex. in tribord) si nava intra
stabilitatea de drum; in giratie. La unghiul 8max de bandare, nava are 0 miscare de rotatie stabilizata eu viteza
unghiularii WI' Micsorandu-se unghiul de banda pana la 0 valoare 0], viteza unghiulars
manevrabilitatea.
Scade La Wl. Continuandu-se scaderea unghiului de banda, se va observa ca la 0 = 0
Stabilitatea de drum reprezinta proprietatea navei de a-si mentine drumul pe 0
(carma in planul diametral) nava totusi gireaza (QJA"oO). Pentru ca giralia sa inceteze,
directie irnpusa, iar manevrabilitatea reprezinta proprietatea navei de a se rnisca sub
actiunea fortelor exterioare, a fortelor propulsive ~i a fortelor de guvemare dupa oj. trebuic sa se bandeze canna In bordul opus la va loa rea 0/ corespunziitoare vitezei
unghiulare QJ=O. Succesiunea punctelor definite prin bandarea carmei in tribord

."$•••

---.........
,
t 00 instatajii navale de punte
Capitolul 3 - Instalatia de gUYem are
667

determina curba a, fig. 3.2, iar a aeelora definite de bandarea in babord determine eurba
b. Aria euprinsii intre eceste doua curhe detenninii posibilitatea instalatici de guvemare de 3.2 CLASIFICAREA INSTALATIILOR DE GUVERN~
a coreeta stabilitatea de drum, In sensul ca, eu cat aceasta arie este mai mare, cu atat
corectarea drumului se face mai greu, deci cu unghiuri de inclinare a carmel mai mari. a) Din punctul de vedere al naturii forte lor ce se transmit navei in V\lsde~(!n
guvemarii, insralatiile de guvemare pot fi:
Tendinta navei de a se abate de la drumul impus apare daioritii fortelor exteme introduse
de vant ~i valuri si datorita fortelor hidrodinamiee neuniforme care apar pe palele elicei active;
~and aceasta functioneaza in siajul navei, fig. 3.3. Uzual, pal a situata la unghiul ffJ = 0 pasive.
este incarcata mai putin, in timp ce la rp = 1800, incarcarea este mai mare. Variatia La instalatiile de guvemare active, fortele necesare guvemarii se ob~ Pfjilln
propulsoare speciale care implica consurn de energie de la bord. La instalatiile~P/Msi~j1e,
ciclica a rezultantei fortelor hidrodinamiee pe paUl dii' 0 componenta transversals
fortele necesare guvernarii se obtin prin interactiunea dintre organul de lucru (e~lW~i
. (perpendiculars pe planul diametral) care tinde sa abatii nava de la directia de mars, efeet
cureotul apei, energia consumandu-se numai pentru pozitionarea organului de I~.liiil
care trebuie compensat prin inclinarea carmei. curen!.
b) Dupa natura organului de lucru prin care se creeaza fort;ele ~fe
guvemiirii:
Tb
eu carme simple;
cu carme active;
20'
cu duze rotitoare;
eu carme speciale;
eu jeturi transversale;
eu propulsoare speciale.
Bb c) Dupa modul de actionare a organului activ:
cu actionare manuala,
cu actionare electromecanics:
eu actionare eleetrohidraulica;
Fig. 3.1 Proba In zig-zag
eu actionare eu abur.
co d) Functie de modul Incare se realizeaza eomanda, sistemele de guvemartl:~li:
in circuit desehis;
in circuit inchis,
e) Dupa tipul instalatiei de comanda:
eu transmisii mecanice, electrice, hidraulice, electrohidraulic e .
. Carmele: pasive sunt profile hidrodinamice simetrice, supuseacfiurai i cur~~l¥ii
ORb 8Th
rezultat din deplasarea navei, Din punet de vedere al formei, pana carme i poate I!!l%H
o,HIIX fonna dreptunghiularii, trapezoidalii sau orice aWi forma lnscrisa in arhitectura ~
navel,Dupa forma profilului, se deosebesc carme plate ~i carme profilate.
Cele mai des mtalnite profile de canna sunt:
NACA: National Advisory Committee for Aeronautics (actual_~
.NASA); .
TAG!: Tentralnii Aero-Gidrodinamiceskii Institut;
Fig. 3.2 Proba in spirala Go, dupa. denumirea bazinului de cercetari din G6ttingen;
NEJ, Nikolai Egoroviei Jukovski;
IFS, Institutul de constructii navale al Universitatii din Hamburg.

_ .._---_ _ _-----
i
L..

r
 69
I nstalatii navale de punte Capitolul3 - lnstalaua de guvemare
68
-
seroisuspendate au partea superioara asemanatoare, ca mod de prindere, carrnelor simple,
fiind fixata de pintenul dirmei, in timp ce partea inferioara ramane libera, exact ca La
'V carmele suspendate, In figura 35 sunt prezentate principalele tipuri de carme:

3.2.1 CARME ACTIVE

Sunt carme care au montara In zona bordului de fuga, 0 elice actionata de la un

motor electric sau hidraulic, amplasat in interiorul sau In exteriorul safranului, fig, 3.6,
sau printr-o transmisie mecanica de la un motor amplasat in afara safranului. Rolul elicei
,~
de pe carma este de a crea 0 'impingere TD , a carei directie se poate'jnodifica odata cu
(a) (b) (c) (if) rotirea carmei, obtinandu-se astfel 0 componenta perpendiculara pe plariul diametral, care

Fig. 3.3 Schema de arnplasare a propulsorului Fig. 3.4 Profile de ca,rma da moment de giratie, fig. 3.7, chiar dad nava stationeaza.
I
In figura 3.4 sunt prezentate prineipale1e profile de carme:
a - profil IFS;
b - profil TAGI;
c - profil Go;
d - profil NACA.
Compariind profilele hidrodinamice prezentate, se observa ca parametrii care lei
diferentiaza sunt: pozitia pe coarda a grosimii rnaxime, precum si forma profilului laj
bordul de fuga. Functie de pozitia pe care 0 ocupa axul, carmele pot fi: compensate ~ij CC::::::::::..
necompensate. Carmele compensate au axul deplasat fata de bordul de' atac, iar carrnelej (a) (d)
(c)
necompensate 11 au foarte aproape de acesta. Compensarea are rolul de a micsoraj
momentulla arborele carmei prin apropierea pozitiei axului carmei de centrul de presiunel
a ape!.
Teoretic, se poate vorbi de moment nulla arb ore (In cazul cand axul trece prin
centrul de presiune), practic insa, s-a constatatca
aceasta situatie trebuie sa fie evitata dinl
urmatoarele doua motive: '" .
pozitia centrului de presiune a apei pe pana carmel variaza cu unghiul decl
bandare;
echilibrul indiferent al carmei nu este recomandabil deoarece, daca se . Fig. 3.5 Tipuri de carme
iveste vreo defectiune la instalatia de guvernare, canna trebuie sa i (a) . canna suspendata, compensate, trapezoidal1i; (b) . canna semisuspendata, compensatii, trape-
zoidala; (e) . canna semisuspendata, cornpensata, trapezoidal a, cu arbore de ac\ionare curbat; (d) -
urmareasca siajul navei pentru a nu anihila irnpingerea elicei.
carma simplex, dreptunghiulara. compensata; (e) - carma simplex, dreptunghiulara, compensata,
Din punct de vedere al prinderii de corpul navei, carmele pot fi:
cu arbore de actionare eurbat; (I) _ carma simplex, dreptunghiulara, necompensat1i, cu arbore de
suspendate ; (i
Ji' actionare curbal.
semisuspendate ;
Conform fig. 3.7, momentul de giratie Mg apare ea 0 suma a momentului dat de forta P ce
cu ax balama (simplex) etambreu.
actioneaza pe safranul carmei si a momentului dat de proiec\ia perpendiculara pe planul
Carrnele suspend ate sunt fixate de ax, jar acesta, prin etambreu ~i lagarele din 1
etambreu, se fixeaza de corpul navei. Carmele simplex au axul d~ rotatie, care preia diametral al navei:
fortele hidrodinamice pe canna, fixat la partea superioara de pupa navei, iar la partea Mg=Mc+Ma (2)
inferioara In calcaiul etamboului, care preia si toata greutatea carmei, Carmele simplex
mai au un ax, coaxial eu axul de sprijin, actionat de masina carmei. Carmele Pe de alta parte,
 70
Insralatii navale de punte Capirolul 3 - Instalatia de guvernare 71
------------------------------------------------------------------------------
. . L v2
Me; CycScZP-r (3)

- ji

G
(a)
.8& (b)
Fig. 3.8 Duza rotitcare (a)-simplii, (b)- eu stabilizator Fig. 3.9 Canna eu volet

3.2.3 CARME SPECIALE

L Din eategoria carmelor speciale, eele mai reprezentative sunt carmebe eu veleti,
Voletul reprezinta un profil hidrodinarnic cu aceeasi inaJ\ime eu a carmei, articulat spre
Fig. 3.6 Canna activa
Fig. 3.7 Fortele hidrodinamice care se dezvolta la bordul de fuga al acesteia. EI se po ate inclina ell un unghi suplimentar fata de carma,
guvernarea ell c'anna activa marind astfel componenta normala'pe planul diarnetral al navei (fig. 3.9).

M a -- Ta2"smo
L. s:
3.2.4 INSTALATII DE GUVERNARE ACTIV.A CU JETURI
(4)
TRANSVERSALE
Cand motorul este oprit (v;O) §i deci, rezulta cii:
Instalatiile de guvernare activa eu jeturi transversale constau din l,'1j~te tunele

M g ; Ta 1 sin 0 ¢ 0
unde T, este impingerea elicei carmei active. Pentru a obtine un moment de giratie dat de
canna activa cat mai mare, trebuie ca unghiul t5 sa fieaproape de 90°. Din acest motiv, la
carmele active rnasinile de carma trebuie sa realizeze unghiuri de band are Ii mai mari
def!at la carrnele obisnuite unde b':<32°.
3.2.2 DUZE ROTITOARE (AJUTAJE ORIENTABILE)
La navele cu pescaje miei, 0 buna manevrabilitate se realizeaza in general cu
ajutorul insralatiltor de guvernare cu duze rotitoare. Acestea prezinn ~i avantajul c1i
prcduc cresteri ale impingerii ~i randamentului de propulsie la viteze miei. Guvemarea
navei se face prin rotirea duzei intr-un bord sau in celalalt, rotire ce conduce la aparitia
unei componente transversale a impingerii, perpendicularii pe planul diametral. In
scopul redueerii momentelor negative la arborele duzei, cat ~j pentru marirea fortei
transversale, in planul de simetrie al duzei, la iesirea curentului, se rnonteaza un
stabilizator (profil hidrodinamic simetric), fig. 3.8.
(5)
amplasate in prova, in pupa, sau In prova si pupa navei, tuneJe in care sunt montate
propulsoare. Propulsoarele pot fi reversibile sau eu pas reglabil, asa incat irnpingerea
creata de ele. sa poata fi orientata atat intr-un bord cat §i in celalalt, iar marimea impingerii
poate fi ajustatii eontinuu fie prin modificarea turatiei propulsorului, fie prin rrrodificarea
pasului. La navele la care se impune 0 manevrabilitate buna la viteze mic i', pe \anga
instalatia de guvemare cu carme, este rationale utilizarea $i a unei instalatii de" guvernare
activa care mareste mult posibilitatile de rnanevra In porturi, la viteze ale navei intre zero
~i einci noduri. Pentru mars, drui vitezele navei cresc, devine eficienta instalalia de
guvemare clasica cu carme, In figura 3.1 0 sunt prezentate cele mai rep rezentative
variante constructive de instalatii de guvemare cu jeturi.
3.2.5 INST ALATII DE GUVERNARE ACTIV A CU PROP,(]LS OARE
SPECIALE
Aceasta class de instalatii de guvemare este reprezentatii de propulsoarele de tip
Vclght-Schneider si de cele cu coloana. Prime le sunt constituite dintr-o retea de profile
verticale avsnd forma unor jumatiti de elipsa, care se pot roti in jurul unui ax vertical,
fiind fixate pe 0 placa antrenata in miscare de rotatie, Orientarea palelo r' se poate
schimba, producandu-se variatia Impingerii, impingerca poate fi dirijata ca dircctie si

_ ...
_._
..
~__
.. ~.d
_._.
__ . _.. .. =
72 lnstalatii navale de punte CapitoJuJ 3 - Instalatia de guvemare 73

marime, fara a se modifica turatia rnasinii de antrenare, obtinandu-se astfel ~ibune calitati 2. Masina de canna este actionata si transmite miscarea prin intermediul transmisiei de
de manevrabilitate. Unghiul de atae al palelor se poate modifiea cu ajutorul unui sistem for!a 4, la canna 5, pana cand rnarimea de iesire X" transrnisa la axiornetrul I atinge
cu excentric actionat . hidraulic. Marirnea excentricitatii "e", fig .. 3. g,_
dii marimea vaJoarea dorita.
Irnpingerii, iar directia excentricitatii defineste directia irnpingerii. Aceste propulsoare
pot fi folosite ~iin cadrul instalatiilor de guvernare cu jet, prin montarea lor in tunele
transversale prova, fig. 3.12, a carer sectiune este una dreptunghiulara.
I

tit (a)

'III
Fig. 3.11 Propulsor Voight-Schneider

.,
(d) I (eJ j(f)
Fig. 3.10 lnstalatii de guvernare activa cu jetuei transversale
(a) cu doua elice; (b),(e) ell elice orizontala si tunel frant; (d) eu tunel drept ~i eu transmisie de colt;
(e) ell tunel drept eu transmisie de colt ~i eu elice verticala; (I) eu elice verticals ~i prize de refulare .
si admisie la diferite nivele.

Fata de instalatia eu jeturi transversale care utilizeazii elice cu pas reglabil.]

sistemele cu propulsor Voight-Schneider prezinta avantajul unor randamente ma~}' (a) (b)

ridicate, lueru deterrninat de mai bun a utilizare a sectiunii canalului, Sunt utilizate la'
A-A
turatii rnai mici dedit ale elicelor, pericolul de aparitie a cavitatiei fiind, prin urmare'~11
mult mai mic, iar nivelul vibratiilor induse de functionarea instalatiei mai scazut, "
Prezinta dezavantajul unor gabarite si greutati mari In raport Cll instalatiile cu elice,
precum si a unei complexitati constructive mai mari.

3.3 SISTEME DE COMANDA. A INSTALATIILOR DE

GUVERNARE
(c) (d)
Asa cum 5-a aratat mai 5US,sistemele de comanda a instalatiilor de guvernare pot
Fig. 3.12 Instalatii de guvemare activa eu propulsoare Voight-Schneider
fi de tip in circuit deschis si in circuit Inch is.
Sisteme de comanda in circuit inchis
Sisteme de cornanda in circuit deschis
La sisteme1e de comanda In circuit inch is, fig. 3.14, timona 2 introduce unghiuJ
in figura 3.13 este prezentata schema unui sistem de cornanda In circuit deschis
dOlit (rnarimea de intrare X;). X; se transmite elementului de cornparatie 6, unde se
la care marimea de intrare X; se transmite la rnasina de canna 3, prin intermediul timonei
com para cu marimea de iesire X" transmisa prin legatura de reactie. Daca intre Xi ~iX,
it
74 Instalatii navale de punte capitolul 3 -vlnstalatia de guvemare 75

exista diferente, atunci se transmite 0 marirne de comanda C la masina de canna 3. care

--
va actiona asupra organului activ panli cand X; devine egal eu Xe.

Xl

5
Fig. 3.15 Transmisie de fortA elltrot~ Fig. 3.16 Transmisie de forla eu sector
3 '4 '5
I • carma; 2 • eehea earmei;3 - raiuri; 4 -
Fig. 3.13 Sistem de comanda in circuit Fig. 3.14 Sistem de comandii in circuit inchis limonii.;5 - resoarte; 6 - trote; 7 • tambur
deschis

3.4 COMPONENTA INSTALATIILOR DE GUVERNARE

3.4.1 TRANSMlSII

Transmisiile instalatiei de guvemare se pot clasifica in:

transmisii de forti; " ' ,""
transmisii de comanda,
Transmisiile de forta realizeaza transferal de putere de la ma~ina la axul carmel.
Aceste transmisii pot fi:
cu eche;
Fig. 3.17 Transmisie de forta eu Fig. 3.18 Transmisie de fortii cu culisa. Varianta actiomrii
eu sector.
culise.Variants actionarii hidraulice
Transmisiile vor primi miscarea de la ~ina carmei prinlr-un reductor sau
mecanice
printr-un sistem hidraulic. Echea sau sectorul, pot fi actionate de la distanta (de obieei la
actionarea rnanuala) prin arbori, lanturi ori bare. Transmisiile de comanda leaga postul de b cazul actionarilor electrice, sau in cazul actionarilor cu masin i cu aburi a
cornanda a instalatiei de guvernare (timona) ell masina carmei, comandand miscarea iastalatiilor de guvemare, sunt utilizateseetoare eu coroana dintata aelionate de un
carrnei ~i transmiterea continua a poaitiei carmei la axiometru. Aeeste transmisii pot fi: pinion, fig. 3.19. In figurli este sugerata ideea unei actionari manuale, insa tamburul de
meeanice (cu arbori, cu bare, eu lanturi), eleetriee sau hidraulice. Inta~urare a trotei (barbotina) poate f actionat ~i electric, hidraulie sau cu abur.
Transmis:a eu sectordintat se compune din: sectorul dintat I. echea 2 fixata. pe arborele
3.4.1.1 TRANSrvusfi DE FORTA carmei, resoartele 3 prin care se transmit fortele de: la sector la eche si reductorul 4 prin
care se actioneaza transmisia. Masina carmei poate fi dispusa in interioru I
Echea este 0 parghie fixata pe arborele carmel, prin care se transrnite rniscarea de compartimentului echei sau in exterior, transmiterea miscarii, In acest ultim caz,
la masina la pana carmel. Cea mai simpla instalatie de guvemare este prezentata in figura putilndu-se face prin arbon.
3.15. Aceasta instalatie prezinta dezavantajul eli la bandarea carrnei, trotele se slabesc, In situatia unor nave cu eompartimente ale echei mici (cazui submarinelor, de
fenomen care conduce rnai departe 'Ia aparitia socurilor in exploatare. Pentru evitarea exemplu) transmisiile se pot face cu eche dubla, solutie des intalnita ~iin cazul navelor cu
acestui neajuns, pe trote, in apropierea echei se monteaza rcsoartele 5. lnconvenientul de inslala\ii de guvernare electrohidrauliee mari ~i foarte mari (fig. 3.20). La navele modemc
mai sus dispare daca in loc de eche se utilizeazii varianta de transmisie eu sector, fig. este foarte importantii problema gabaritului ~i a suprafetei instalatiilor de gllvemare. Cu
3.16. Din punct de vedere constructiv, transmisiile pot fi ~i'de tipui eu culisa, utilizate atat cat aceste mecanisme sunt mai reduse, cu alat compartimentul echei poate fi micsorat si
In cazul actionsrilor mecanice, ca in fig. 3.17, cat ~iin eel al actionarilor hidraulice, ca in deci c1\~tigulde velum utilla bord va fi mai mare.
fig. 3.18.

~
-
 ------------
i"'";
I ...
----
.- .-=

77
76 Instalatii navale depunte Capitolul 3 - Instalatia de guvernare

sa fie reversibile pentru a permite rotirea carmei in arnbele borduri;

directia in eare se roteste timona trebuie sa corespunda directiei in care se
c:±=, , lIilmlllllrrl!illnmm
/'
III!
roteste canna;
la oprirea timonei, masina carmei trebuie sa se opreasca; duma nu trebuie sa
revina in planul diametral sub actiunea fortelor hidrodinamice;
o~ in pozitiile extreme, corespunziitoare nnghiurilor de bandare maxime,
masinile carmei trebuie sa se opreasca automat;
sa poam fi pomite din mai rnulte locuri de pe nava, pentm a se mari in acest
fel vitalitatea instalatiei;
sa lucreze tara zgomot $i sa aiba 0 siguranta mare in exploatare.
Din punct de vedere al modului cum se face actionarea ma$inilor de canna, acestea pot fi:

I 1 a) Masini de carma actionate electric

Fig. 3.19 Transmisiede fortaellsector ell coroana din\fltaactionatdeun pinion Actionarea instalatiilor de guvemare cu rnasini electrice este utilizata mai ales in
cazul navelor mici, fluviale, Actionarile electriee pot fi cu motoare electrice de curent
continuu sau en motoare de curent alternativ. In cazul actionarilor electrice, transmisiile
·Ii de cornanda sunt tot electrice, lncru care simplifica foarte mult structura instalatiei.
Transmisiile de for(a sunt, de obieei, de tipul cu sector dintat. Dezavantajul mare al
acestor instalatii este acela ca siguranta in exploatare este destul de mica, orice defect
de natura electrica aparut putand pune nava In imposibilitate de rnanevra. Din acest
1'111 motiv, la actionare se folosesc intotdeauna cate doua motoare. Cuplarea motoarelor se
III face de obieei prin intermediul unor cuplaje mecanice diferentiale, fig. 3.24. Aceste
I.

!! Y cuplaje prezinta avantejul ca pot dubla vitezele de bandare ale carmei daca sunt
pomite ambele motoare in acelasi sens. Motoarele electrice de actionare, indiferent de
Fig. 3.20Transmisiede forta ell eehedublii
!I!i,:! tipul lor, trebuie sa fie reversibile. Pozitiile lirnita ale cannei trebuie sa fie protejate
:i,l: .Cele mai bune rezultate insa, din punctul de vedere al reducerii gabaritul
prin doua pereehi de limitatori electrici care, cu (2...3t inainte de atingerea unghiului
Iii' instalatiilor de guvernare, s-au obtinut in cazul instalatiilor hidraulice eu palet maxim de bandare de catre canna, decupleaza motorul de la sursa de energie.
11: (servomotoarele rotative), la care echea dispare si ia aspeetul unui rotor eu palepiradial
I
il. Statorul masinii are de asemenea paleti radiali, intre cele douapaletaturi formandu-
:;!
Ii
'I.
volumele de lueru. in situatiile in care nava are iIi dotarea instalatiei de guvernare do
:i" sau mai multe carme, transmisia trebuie executata astfel incat toate carmele sa se miste'
sincron, actionate fiind de aceeasi masina de canna (fig. 3.23). La transportul' fluvial in
sistemul barje-impingator, instalatia de guvernare a impingatorului trebuie sa asigure
rnanevra intregului sistem barje-irnpingator. Din acest motiv se folosesc carme speciale,
care dirijeaza lateral curentul elicelor in scopul obtinerii fortelor laterale de guvemare. In
~\~ ~I~
acest caz, se utilizeaza carme multiple actionate de masini de canna care realizeaza a
inclinari diferite ale organelor active (Balabal, Enkel, etc.) fig. 3.21.

90'-
3.4.2 MA$INI DE CARMA
(b)
(a)
Masinile de canna all rolul de a fumiza energia necesara rotirii carmei. In
functionare, rnasinile de canna trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: Fig. 3.21 Instalatiede guvemarecu C3I111C multiple
sa poata fi pornite din timonerie;
II),

I!'
78 Instalatii navale de punte 79

--
CapiroluJ 3 - Instalatia de guvernare

LA11

Fig. 3.22 Ma~ill5 de canna de tip servomotor Fig. 3.23 Transmisie de forta pentru instalatia
rotativ de guvemare ell carme multiple
b) Masinl de carma acrionate electrohidraulic Fig. 3.26 Instalatie de guvemare eu pompe Fig. 3.27 Instalatie de guvernarecu pompe eu
cu debit constant debit variabil .
Actionarea electrohidraulica 'a cunoscut 0 mare raspandire ca unnare a avantaje-
lor rnari pe care le prezinta: sunt silentioase, permit transmiterea ,unor momente foarte Pcntru cornanda distribuitorului principal, se ia presiune de pe refular'ea pompei.
'man (pana la 800 tfm), au sensibilitate mare, intra infunctiune lara pregatiri prealabile, se lnilial, cand se comanda distribuitorul principal, presiunea in curentul de co rnanda este
preteaza la automatizare, au gabarite ~i greutiili reduse, etc. mica ~i ea va actiona asupra droselului reglabil 4, care mareste presiunea de refulare a
I pompei paua cand distribuitorul principal poate fi actionat. 0 variants care foloseste un
circuit de cornanda separat, alimentat de 0 servopompa 4 pentru comanda distr-ibuitorului
principal 2, este prezentat in figura 3.26. Semnalul de la timona eomancfii bobinele
electromagnetice 5 ale distribuitorului de comanda, care la randul lui, comarida pozitia
C~" distribuitorului principal 2. Cand semnalul de cornanda dispare, distribuitorul de cornanda
ia pozitia "zero", la felsl distribuitorul principal. In aces! caz, camerele masin i i de carma
raman blocate, pompa Iucrand in circuit inchis pe rezervor.
In varianta de actionare electrohidraulica eu pompa eu debit variabil, debitul

o
Fig. 3.24 Ma~ina de carma electrica Fig. 3.25 Ma~inii de carma electrohidraulica
poate lua valori cuprinse intre -Qma.r ~i +Qmax datorita circuitului de corn~ndii care
actioneaza asupra elementului de reglare a debitului.( excentricitatea, in cazul unor pompe
cu pistonase radiale, sau unghiul dintre blocul cilindrilor ~i discul rotitor , in eazul
pompelor eu pistonase ax.iale). Elementul C situat pe parghia CE primeste corraanda de la
aClionatii prin intermediul euplajelor tirnona ~i se deplaseaza, prin sistemul surub-piulita in C/ ,.efectuand cursa S_ Odata cu
actionata eu pornpa eu debit constant
meeanice diferentiale pirghia CE, punctul de articulatie dintre parghie si tija de comanda a exc.:::entricitii!ii
1- distribuitor de comanda; 2- distribuitor principal; 3-
pompa cu debit constant pornpei se va deplasa din D in Di, distant a DDJ fiind proportionala cu valoarea
excentricitatii. Modificarea aeesteia conduce la modificarea debitului pompei (DDJ este
Se deosebese doua clase de instalatii: rnarimea de comandii). Presupunem ca, in acest caz, pompa refuleaza ulei in camera de
instal alii eu pistoane; lucru A, rotiudechea In sensul acelor de ceasomic. In acest fel, punctui E de pe bara de
instalatii cu servomotoare rotative; legatura se va deplasa in Bi, determinand punctul D/ sa revina In D. In acest caz,
In functie de schema hidraulica de actionare, instalatiile de guvemare pot fi: excentricitatea pompei se anuleaza.
actionatc cu pornpe cu debit constant, fig. 3.25, fig. 3.26; Transmiterea pararnetrului de intrare (deplasarea punctului C) se: face cu
actionate cu pompe eu debit variabil, fig. 3.27, ajutorul unar elemente rnecanice, electrornecanice sau hidraulice. In figura 3.28 este
Pompa volurnica se cupleaza, prin distribuitorul principal 2, actionat prin distribuitorul de reprczentatii 0 transmisie mecanica, iar in figura 3.29, schema de actionar e printr-o
cornanda 1, la camerele de lucru ale masinii de carma. Aeestea pot fi fie eilindri transmisie electrornecanica prevazuta eu selsine.
hidraulici, fie carnerele unui servomotor circular.

1
-------------------------- ...., I
/"T'

80 Instalatii navale de punte ~ r

--------------------.~ j
Capitolul 3 - Instalatia de guvernare 81
II
~ii ii
;1 l;
'#;1 :l.=~ (7) t:J~
':foI'" b
~ ~!
'III

pentru carme dreptunghiulare, fig. 3.30, in care h este inii.ltimea penei carmei, iar b

~ lr reprezinta latirnea penei carmei, Pe de alta parte,

1=~
~ LU '; «. (8)

~ pentru carme trapezoidale, fig. 3.30, In care bmed este latimea me die a penei carmel. Cele !~i
Fig. 3.28 Transmisie mecanicii
, . mai avantajoase carme din punet de vedere hidrodinarnic, sunt acelea eu anvergura :1.1
il relativa mare. Adoptarea unor valori mari pentru I este insa conditionata de amplasarea
fU carmelor In spatiul disponibil de la pupa navei .
.' Dupa stabilirea dimensiunilor penei carmel, se alege profilul hidrodinamic al
II acesteia. Profilul este caracterizat prin grosimea relativa t, care reprezinta raportul dintre
.ill
h grosimea maxima ~i coarda profilului b, sau lungimea medie a profilului
tmax a profilului
h
bmtJ in cazul ciirmelor trapezoidale. Carmele plate au grosimea constants de-a lungul
corzii, In timp ce carmele profilate au grosimea variabila dupa 0 lege care asigura 0
c portanta maxima si 0 rezistenta la inaintare minima. Considerand un profil hidrodinamic
T-~ b a~ezat in c~ent, fortele hidrodinamice care actioneaza asupra luise pot reduce la 0
.;'
Fig. 3.29 Transmisie electromecanicii rezultanta P aplicata in centrul de presiune. Aceasta rezultanta se poate descompune
Fig. 3.30 Dimensiunile geometrice ale penelor de
cu selsine
carma dupa axele 7]O(in componentele p, tangentiala si P" normala. Componenta tangential a
este continuta in planul de simetrie a profilului iar cea normals este perpendiculara pe
3.5 CALCULUL INSTALATIEI DE GUVERNARE acesta. Dupa sisternul de axe xOy, rezultanta P se descompune In portanta Y si In
Calculul instalatiei de guvemare se face respectil.ndu-se urmatoarele etape: rezislenla de profil X. lntre aceste proiectii exista relatiile:
I. Calculul solicitarilor organului activ; ~,
P; = Ycosa+Xsina (9)
2. Calculul transmisiei de forta;
3. Calculul masinii de canna; (to)
PI = Y sin a - X cos a
4. Studiul regimurilor functionale,
Rezultanta fortelor hidrodinamice, P, cu care se calculeaza momentul incovoietor al
3.5.1CALCULULSOLICITA..R.ILORORGANULUI ACTIV, arborelui carmei se obtine din insurnarea proiectiilor de pe cele doua sisteme de axe:

Interaqiunea dintre apa ~i organul activ se manifestii prin dezvoltarea unor fortJ P=Jp~+p;=~p;,+pi (ll)
hidrodinamice care realizeaza guvemarea. tnaintea stabilirii fortelor pe pana carrnei, s~
determina aria safranului, care se defineste statistic, In functie de aria suprafetei de deriva.:ii Obiectul calculului hidraulic este acela al determinarii fortei normale prin componentele
sale precum si a momentului fata de axul carmei. Astfel:
A=So (6~ (12)
~ a
x = ex ~v~ Ac
}
unde So este aria suprafetei de deriva, iar m este un coeficient stabilit pe cale statistica l~!li
P 2 (13)
functie de tipul navei. Se adoptii pozitia ~i forma carmei, definindu-se si anvergurf Y = Cy2VcAc
relativa A.(alungire relativa).

'::,

'::!"
82 Instalati inavale de punte Capitolul3 - lnstalatia de guvemare 83

ell It;, c.
N t.I~
,.o~
,o".r. I /_1
~:~ o.B

0" ~o~"~=~:;tCt::;:t;:
0.' 0" /t=:j
/ 11
L~
x
0 .•
0.)0.1,
,,·1 /
I~' 1 .
II
d
[1-11

0.3 .0)
.' a
0.1
~ .
~~
o , 10 U 20 13 )0 ))

Fig. 3.31 Schema fortelor care acjioneaza pe pana carmel

Fig. 3.32 Coeficieutii hidrodinamiei ai carmei Fig. 3.33 Carma semisuspendata

Pn = Y cos a + X sin a = C, f v~ Ac (14)

Cele prezentate mai sus sunt valabile in cazul cand organul activ este o pena de,
<carma clasica. In cazul In care instal alia de guvernare este dotata eu carme cu voleti~
atunci mersul de ealcul este in general acelasi eu acela de la carmele clasice, numai cii'

M = C In 1 v~ Ac bmed (15)
~alorile coeficientilor hidrodinamici C.r, C)'>Cm Cm, date fie grafic, fie tabelar, sunt functie{
$! de unghiul fJ dintre de axa penei carmei ~i axa voletului, fig. -3.34. !
unde vceste viteza curentului de intrare a apei In pana carmei, Ac reprezinta aria de calcul C)'= C)' (a,t,l,.,j3)
a safrarului carmei, iar a este unghiuJ de bandare a carmel. Cx>CY' COo C; sunt coeficien-
tii hidrodinamici ai profilului, unde: C, = C, (a, (,1,.,j3) (19)
em = em (a,t,l,.,j3)
c, = Cy cosa+Cysina (16)

Cceficientii hidrodinamici ai profilului se dau fie sub forma tabelara, fie sub forma In cazul In care organul aetiv al instalatiei de guvernare este 0 duz~ (ajutaj orientabil),
grafica, ca functii de tipul profilului, unghiul de bandare ~i de anvergura relative. determinarea fortelor ~i momentelor introduse de mediu asupra organului activ se face.
(tabelull, fig. 3.32). Ei se determine. experimental, prin incercari pe modele in bazinul dupa cum urmeaza, Considerand 0 duzii eu stabilizator ea in figura 3.35, se pot defini; in·
de probe. Coeficientii au 0 anumita valoare pentru mars inainte ~i alta valoare pentru functie de diametrele de intrare, de iesire, respeetiv eel ln lumina, coeficientii de eVBzare.
ClJ ~iCt2:
mars inapoi, Cand la nave. exista carma semisuspendata, la giratie participa, pe ]anga .
carrna propriu-zisa prin aria safranului Alo ~i etamboul carmel 'prin aria A), fig. 3.33. I' _ DJ
ai : Dd (20)
Asa eum se poate observa din sectiunile facute prin pana carmei, carmele de tip I
semisuspendat sunt asemanatoare celor eu voleti, Luerul acesta explica eficaeitatea lor :
hidrodinarnica superioara eelor de tip suspendat, Facand suma de momenle in report I:
_ D)
a)-- (21)
cu bordul de atae al carmei egala cu zero, se obtine valoarea eotei punctului de Dd
aplicatie al rezultantei fortelor exterioare pe pana carmel:
.t
Apoi, iungimea relativa a duzei este data de raportul dintre lungimea duzei s i diarnetntl
M=ePr (17) de mijloc (in lumina):
Mai departe, se poate calcula mornentul fala de axul carmei: - I
ld=-d (22)
Ma = M - Pnd (18) Dd
in mod similar se defineste grosimea relative, ca raport dintre grosimea maxima ~i
unde d este distanta de la bordul de atae al carmei la axul ei, considerat mai departe ca lungimea duzei:
moment de caJcul pentru rnasina de carma. Calculul masinii de canna se face atat la mars - (lIIa.t'

inainte cat $i la mars inapoi. t=-- (23)

i,

r
l~ il
-,». c _ ---.,- _
._.. - --. - ....- iiF -~
•..
:--------

r"
),
84 Instalatii navale de punte
Capitolul 3 - Instalatia de guvemare
85
II
I:
l.
Tabelul3.1 Coeficientii hidrodinamici pentru profile NA CA cu 1=6
Cy = CyOd,{,al.a2,a,a) ,.Ii
Profil NA(cA
Coef r:f t:
006 008 0012 ,.; 0015 0018 Cx = Cx{/d,{,aj,az,a,a) (24)
-2 -0,13 -0,15 - - -0,13 :1
Cm = Cm(/d,t,aj,az,a,a)
-
0
4 °
0,32
0
0,32
0
0,3 °
0,3 °
0,3 unde a este eoefieientul de incarcare a duzei: II
8 061 0,61 0,61 0,61 0,61 a = T ---IT.
12 0,8 0,91 0,91 0,91 .089
Tf D~il TfP I'z D~ (25)
Cy 16 0,89 1,20 1,20 1,19 1,14 -4-TP
20 0,85 1,04 [,43 1,40 1,42 in care T reprezinta impingerea Ja elice, iar v este viteza navei.
24 0,83 0,90 1,12 1,20 13.0
."
30 0,82 . 0,81 0,90 0,90 0,95
,-. rnax 1,28 la 1,52 la 1,531a 1,5 Ja 22,5°
18° 22,2° 22,5"
-2 -0,03 -0,04 - - -
0
4 °
0,08
0,15
°
0,08
0,15
°
'0,075
0,15
°
0,075
0
0,075
.;p
8 0,15 0,15
"
12 0,20 0,225 0,225 0,225 0,22 : ~.
Cm Fig. 3.34 Canna eu valet
16 0,30 0,30 0,30 0,30 0,85
20 0,27 0,33 0,36 0,36 0,36
24 0,26 0,345 0,36 0,36 . 0,375
, 30 0,245 0,341 0,335 0,335 0,34 " ~ '\ . 'j i :
max 0,42 la 0,38 la 0,38 1a 0,3751a
j I '· ..
·..-1
',I .. :'
18° 22,2° 22,2° 22,2° .-,~, .._l :: a
-4 - - 0,018 0,018 - v, D D
I d
H-.!ri!.._ ·~1~I ~)I.J:

-2 0,005 0,010 0.012 0,015 O,DlS • - J \ "

II

l'I' }
I 1

'I
0,008 0,008 0,010 0,010 0,015 !III
° ).~I \ '.1

)
4 0,017 0,017 0,018 0,019 0,018
8 0,039 0,032 0,037 0,037 0,036
C t,
12 0,150 0,060 0,059 0,059 0,060
16 0,098 0,098 0,098 (a) simpla (b) eu stabilizator
0,260 0,098
Fig. 3.35 Instalatie de guvemare eu eIicein duza
20 0,320 0,270 0,140 0,140 0,141
24 0,395 0,279 0,240 Coeficienti] hidrodinamici servesc la calculul fortelor si momentului pe duza,
0,390 0,320
c~ relatii de tipuI celor prezentate la carrne (ecuatiile 12...16). Se observa ca, incazul
28 0,400 0,380 0,400
aJutajelor orientabile, coeficientii hidrodinamici, de fortele pe duza, depind nu nurnai
Pentru duzele caracterizate de acesti pararnetri adimensionali, s-au trasat in unna ,~ de parametrii geometrici ai duzei, ci si de incarcarea propulsorului deoarece duza,
incercarilor In bazine hidrodinamiee, grafice care dau dependents coeficientilor rotindu-se, schirnba directia curentuJui dat de elice si cu cat viteza jetului dat de elice
hidrodinamiei de acesti parametri: este mai mare, creste coeficientul de incarcare ;'an, deci cresc fortele pe duza. Pentru a
rnari unghiul de inclinare a jetului dat de elice, la iesirea din duza se rnonteaza
86 Instalatii navale de punte Capitolul3 - lnstalatia de guvemare 87

stabilizatori. In cazul In care exista stabilizator, dupa efeetuarca calculului duzei Se poate apoi calcula 0 vilezii unghiulara conventionala (echivalenta) la axul carmel:
simple se introduce ~i efectul stabilizatorului. Pentru aceasta, se determina la inceput
(t) = -1I- 2 amax
(30)
unghiul de atae al stabilizatorului in raport eu curentul de lichid. Acest unghi este a 180 r
recomandat sub forma analities in literatura de specialitate, in functie de unghiul de
rotire al duzei, il, si de coefieientul de incarcare al elicei "a". Cu aceasta viteza unghiulara se fac calculele cinernatice, determinsndo-sesiun
(26) report de transmitere echivalent:
as =a.(a;a)
i,=-
nm
Cunosciind valoarea unghiului de atac al stabilizatorului.se determine (31)
no
coeficientii hidrodinamici ai acestuia; Cu. Cys. Cn", considerandu-se stabilizatorul drept 0
carma dreptunghiularii dispusa in curentul care iese din elice. Stabilizatorul realizeaza, In
raport cu axul de rotatie, un moment: n = 30 (t) .
(32)
a 7f a
Ms=p',(e+m) (27)
unde n., este turatia motorului de antrenare. Avand momentul maxim din pana carmel, se
La calculul fortelor pe stabilizator, trebuie considerate viteza In jet dupa elice: .poatedetermina momentulla axul motorului:
vj = v..}'l'+; (28) M = Mamax (33)
m ie n;
3.5.2 CALCULUL TRANSMISIILOR DE FORTA cu care, mai departe, se poate calcula puterea motorului de antrenare:
Transmisiile de forta se calculeaza Ja solicitarile maxime introduse de mediul Mamax {t)a
Pm = M m {J)nJ= Pmax (34)
exterior asupra organului activo Aceste solicitari maxime pot apiirea la mars inapoi, in n;
regimul de manevra, sau la navigatia prin gheatii. Reprezentarea regimurilor de lucru
periculoase pentru instalatiile de guvemare in forme analitice este mai greu de realizat unde 7]treste randamentul total al transmisiei.
datorita faptului cll organul activ este supus unor forte aleatoare generate de curenti,
valuri, gheata, etc., In general, greu de prevazut. Din aceasta cauza, transmisia de forta se Pm 1M ••.
dimensioneaza dupa prescriptiile societatilor de clasificare, ce au stabilit pentru calculul -
de rezistentii coeficienti de siguranla care tin seama de solicitarile la oboseala ~i
posibilitatea supraincarcarii carmelor falii de fortele hidrodinamice stationare care Ie
solicita atat' pe ele cat si transrnisiile de fOrla. In acest caz, elementele constructive ale
instalapei se vor adopta cel putin la valorile indicate de societatile de clasiticare.

3.5.3 CALCULUL MA~INILOR DE CARMA

Calculul se face diferentiat, in functie de tipul de rnasina de carma folosita in

instalatie, Ca date de intrare se considera: . Fig. 3.36 Diagrama de variatie a momentului hidrodinamic cu unghiul de banda.re
curba de variatie a momentului ealculat in raport eu axul carmel, functie de
unghiul de band are M.=Mia); Analizand diagrama de variatie a momentului hidrodinamic cu unghiul de baridare, fig.
unghiul maxim de bandare a carmei, Acest unghi este prescris de registrele 3.36, se poate observa cii momentul este maxim la un anumit unghi de band are. Deci
navale, de regula la valoarea: masina carmei este j'ncarcati\ la momentul maxim numai pentru 0 perioada scurfa de timp
(29) ~i a 0 dimensiona la aeest moment, inseamna 0 supradimensionare a motorului de
a"."=±32°,,.±35°
antrenare. Din aceasta cauza, se va adopta un moment nominal:
timpul corespunziitor rotirii carmel de la unghiul -am •• la +0; uax-

-•. ~.·=!C'.:
..: ..• 1iTl!if2I!!
L.
~
Ii
...-- .... ~ SF'· ---- ..
tU

,~~
~~~
u' ~.,
88 Instalatii navale de punte
;1 Capitolul 3 - lnstalatia de guvemare 89
'I
;1Il:;
:i"
j
i1
Mamax
~ II!"
'I"

AI nom = -..1.- (35) it (Ox) T p /11 N - 113 T p /12 Fsinamax - ~ /14 Fsinam•x - F cos am•x = 0
~ ,~

- - (39)
'~'i\1
"'1

un de /l. = 1,5 ...2 este un cceficient de supraincarcare. La fel, atunci cand se alege motorul :,1'
electric de antrenare, puterea nominala a acestuia va fi tot fractiune din puterea Pm ' li"
0
(Oy) N + /12 F cas am•x +1. /14 F cos am., - F sin am., =0 (40)
determinata anterior prin calcul, ecuatia (34): H

Pm ,,\\,
lW.'
P"=-:l (36) ,
\11.

Deoarece servornotoarele electrohidraulice sunt eel mai des intalnite la bordul~; x

navelor, in cele ce urmeaza, se va prezenta calculul de dimensionare nurnai pentru aceste .~I; 8J
tipuri de masini. Calculul servomotoarelor hidraulice se face pentru fiecare tip constructiv iil
in parte $i are drept scop deterrninarea parametrilor actionarii hidraulice. (~, In

3.5.3.1 CALCULUL SERVOMOTORULUI CU CILINDRI

Urmareste stabilirea diametrului pistoanelor cilindrilor hidraulici, a curselor lor ~i~,

a debitului pompei, atunci cand presiunea de lucru se presupune cun~sc';lta. Consideramj
cazul general al unei instalatii cu doua pistoane, care actioneaza echeaprintr-o articulatie]
cu culisa, fig. 3.37. •.
, METODA ANALITICA . Fig. 3.37 Masina de canna eu doua pistoane care actioneaza echea printr-o articulatie cu culisa
'3\1
\1
Se rezolva ecuatia (40) In raport cu N care se introduce In ecuatia (39):
Pentru detenninarea dimensiunilor principale ale rnasinii din schema consideratiii
In figura 3.37, se observe ca momentul la axul carmei M; introduce in sistem reac!iunilej'
Tp - /11 F sin am., +.i /11 f14 F cos am•x + /11112 F cos am•x -
ce actioneaza in piatra de culisa: reactiunea patinelor N, forta de frecare de alunecare al
7r
(41)
- -: ,1
patinelor pN , forta tangentiala F, forta de frecare de alunecare a pietrei de culisii \~lad~ - 113 T p - /12 F sin am•x _.i /14 F sin amax - F cos amax = 0
H

eche 112F, forta din piston Tp , forta de frecare de alunecare In articulatie a pietrei d~
,~
Din ecuatia (4 J) se seoate mai departe expresia fortei din piston, Tp:

F f( /11 + 112 + -4).114

culisa 1. 114F, Presupunem ca la unghiul maxim de bandare distanta dintre axul dlrmei
H
si axa cilindrilor este m, iar raza instantanee a echei R.
~ Tp' = --l
1-/13 r
sm amax +
(42)
in aceste conditii, modulul fortei F ce transrniteprin se· eche este data de relatia} + (I- /11 . f12 -;. /11 . /14) cas amax ]

F=Ma =M cosamax (371

Ram Tinand cant de faptul ca:

unr~J? cos a max = m. Distants m se poate adopta la valoarea T = H D2 (43)

1 ~,
P -4 P
m=(1,S,.3)da=kda (3&'

In cele ce urrneaza, se pune problema determinarii diametrului pistonului servomotorulJ~ introducand pe Tp dat de relatia (43) In ecuatia (42), se poate obtine diametrul pistonului
Pentru aceasta se scriu ecuatiile de echilibru ale proiectiilor fortelor enumerate mai sll~' , servomotolUlui hidraulic cu cilindri, Ecuatia (43) este valabila pentru cilindrii cu simpla
pc sistemul de axe xPl': ' aCllune. Daca instalatia este prevazuta eu cilindri cu dubla actiune, atunci expresia fortei
dlO piston va fi:
~~
.~.\t.~

J
90 Instalatii navale de punte Capitoiul3 - Instalatia de guvemare 91

d J p=-_P d2] P
1 2
. T = [reD1
_P + 1(( Dl -
P
d )]
p=-p 1(D2.[ 2-- nD2 [ 1--
(43') ( p •••1
(N) @Il
p 4 4 4 D2p 2 2D2p 0
90
Sepresupune in eontinuare instalatia echipata eu cilindri eu simpla actiune.
Ii
Dp =
r'!-~~[(~~-I-+--~-2-+--;--~-4~)-S-in-a-m-a-x-+~(-I---~-1-~~2--~;--~-1-~-4~)-C-OS-a--m-ax~](44)

a
Uzual, pentru coeficientii de frecare se iau valorile,uI=O,08; ~2=O,2; ,i1)=0,05 si j/i=O,09. (a)
.IF!
(b) amlLC
Dupa calculul ~iadoptarea diarnetrului pistonului se determina:
lungimea echei: Fig. 3.38 Schema de calcul prin metoda grafica
m
(45) METODAGRAFICA
Ro = CDS a;;;;u'

unde m = (l,5 ... 3)da in care da este diametrul capului axului carmel. Potrivit metodei grafice, sistemul se considers initial ideal, deci tara
freceri, Se
cursa unei perechi de pistoane care lucreaza simultan: considera a fortii din pi~n.: unitara tp= 1. Cunoscand directia si marimea pentru Ip precum

Sp = 2R sin amax (46)

~idirectiile vectorilor J, n se poate determina, grafic, marimea lor, fig. 3.38 (a). Mai
.departe, se poate calcula momentul teoretic M generat in axul carmei 'de forta de presiune
viteza medie a pistoanelor: unitara:
_ Sp _ 2R sin amax '.!Jrr,o = jR
v In --- r r (47) (50)
dar,
i~ timpulbandarii ciirmei de la un bord la alrul, pompa va trebui sa aspire si sa refuleze
volumul dislocat de pistoane: tp 1
7dJ2
f = cas a
mex cas ama•
(51)

V = Sp . T pentru 0 pereche de pistoane,

deci:
(48)
rd)2
V = Sp • -f zp pentru z p pistoane
~o =
R
cas a rnax (52)

in aceste conditii, debitul pompei va fi:

lntroducand in relatia (52) pe R dat de relatia (45), se obtine:
2
Q = _v_ = S p Z P 7r D p = m
I!JI[, = - -2---
(53)
p r TJvi 41' qvi • cas am•x
(49)
_ 2R sin amax Z p 7r D~ = 2mtanamax Z p 1l D~ Acest moment creste eu cresterea lui a, fig. 3.38 (b). Momentul real (care line cant si de
- .41'TJvi 4r17vi existenta frecarilor) se determine eu relatia:

unde 1Jvi este randamentul volumic al instalatiei, Avand debitul ~ipresiunea pe care ~=~q ~
trebuie sa Ie asigure instalatia, se poate alege pompa din catalog. unde q este randamentul rnecanic al rnasinii de carma. Avand in vedere ~i freearile, se
definesc unghiurile:
~ --------- ~-- --. --------- -_ ..-

92 Instalatii navale de punte Capitolul 3 -Instalatia de guvcrnare 93

~

\Ot = arctan zq
•
~ Se scrie, apoi, momentul generat In axul carmei de f0I1a de presiune uni tara (p
,
4 ~i.
\02 = arctan(,u2 + - fi4) (55) si de forta I pk pentru canna rotita eu a"".,:
7[ ~
\01 = arctanr., i
~ = OB( I; + / D,) (60)
Pe baza acestora, se po ate eonstrui poligonul fortelor, fig. 3.39. In aceste conditii:
Cu acest moment ~i eu rnomentul maxim M dat de canna, se poate determina apoi [011a
I m rn CDS \OJ de presiune ce actioneaza pe capul pistonului:
jR = eos \01 => 0rf,.a=---:2:----'--'- .J1
~a= CDS \Ot (56)
cos amax eosamax cos amax · , M
(61)
Cunoscand momentele M; '(a) si M,.,( a) se poate calcula marirnea fortei din piston: 1 Tp = l!J[a'17 "",f,

un de 77 este randamentul mecanic al rnasinii de carma.

Ma
M'a=-1)

u';
tr
(57) n
:.J
.IiU

rff1r
- .,
-=I~- ~-~()
--:-B)
/7\
A 0in4.f' J Br \
T p = '1:m.ra I \

unde 77" reprezinta randamentul transmisiei mecanice de Ia

fn In, ,I
canna la mecanismul acesteia. Dupa determinarea acestei I
I

<7}
forte, mai departe. ca1culul rnasinii se face exact ca la
metoda analiticaprezentata mai sus. •
f
I[}--£==t~~
,~ - --
-- ....
7
/

In cele ee 'urrneaza se va prezenta mersul de calcul

-',

;.1
pentru 0 instalatie de guvemare eu doi cilindri, fig. 3.40.
Se adopta biela AS separat, considerata Intr-o pozitie
••
:~
'1
Schema
Fig. 3.40 Masina de carrna cu doi cilindri

de calcul prezentata poate servi ~i la calculul

D

legaturilor mecanice ale

I
oareeare si se reprezinta grafic eehilibrul ei, presupu-
nandu-se forta din piston unitara, fig. 3.41. Unghiul If/ instalatiei, Astfel, fortele FB si FD permitdimensionarea bolturilor. Forta radiala
facut de biela eu axa cilindrilor este variabil. El se alege FR =FB,,-FDn

I
astfeJ meat la bandarea carrnei eu unghiul maxi~"amax' solicita capul axului carmei. La acest tip de rnasini de canna, capul axului carmei, dupa
Fig. 3.39 Poligonul cum se vede, trebuie sa suporte actiunea unei forte radiale. Din acest motiv, la partea de
puncteJe A si B, respeetiv C si D, sa fie eoJiniare (bielele sa
fortelor sus a axului carmei este obligatorie rnontarea unui [agar radial.
se situeze in prelungirea tijelor pistoanelor). In acest caz:
tp=/B (58)
I 3.5.3.2 CALCULUL MASINILOR DE CARMA CU SERVOMOTOR
Forta fa, determinate pe cale grafica, actioneaza pe directia bielei AB. Ea se I
.··
. ROTATlV
j 8n j ~
descompune in doua componente si 8, dispuse radial, respeeliv tangential. Se ~
Dimensionarea se face in ipoteza cii se cunosc:
considera apoi partea de jos a mecanismului. In punctul D apare 0 forta fD = tpk, fig. ~
I - legea de variatie a momentului cu unghiul de bandare, Ma( a);
3.42, unde k este un coeficient ce line cent de alia a ocupata de tija pistonului: - timpul r de bandare Bb-Tb;
- unghiul maxim de bandare a carmel.
k=I-E- Se scrie ecuatia de eehilibru pentru momente in raport eu axul carmei,
A (59)
~ presupunand cii intr-o camera exists presiunea p. In aceste conditii pe paletii mobili apar
unde a este aria tijei pistonului, iar A este aria pistonului. Procedand ca mai Inainte, se ')
.•.
fortelc: .
gasesc componente1e / o, ~i f Dn· F=pBH (62)
iJI
· ,!
.'\;

il
94 lnstalatii navale de punte Capitolul 3 - Instalatia de guvemare 9S

unde Beste la\imea paletului, fig. 3.43 (b), iar H reprezinta inillrimea lui. Admitand ca Introducand in expresia momentului teoretic (65), expresia fortei F, data de relatia (64) ~i
diametrul statorului la baza paletilor cste D2 $i ell diametrul rotorului, exprirnat de
expresia razei medii, data de (66), se obtine:
asemenea la baza paletilor este DI, se poate serie cil:
B= D2 - DI M(=pHD2 -D, D2 +D, zpHDi -Dt (67)
-2- c
(63) 2 Z --4-'
8

Dacilse seoate fortat in factor comun Di /8~ise noteaza eu If! raportul dintre iniillimea H
ip=l a paletului ~idiametrul D, al statorului, se obtine:

D) ( D2) (68)
M, =zP'IIT 1- D~
Fig. 3.41 Schemade ealcul al fortelor din biela AB
Se adopta apoi diametrul D/ in functie de valoarea diametrului capatului axului cannel d.:
~
D/=kda (69)

unde k este un coeficient eu valoarea minima presorisa de registru,stabilit din conditia

realizarii unei imbinari eu pan a a axului carmei cu rotorul servomotorului, capabila sa
Fig. 3.42 Schemade calcul al fortelor din biela CD
transmita momentul. Se adopta apoi raportul If! la valori euprinse intre 0,5...3 (If
determina sveltetea motorului) ~i se adopta presiunea p. Tinand eont de faptul ea Intre
momentul real ~i eel teoretic exista relatia:
M, =M, n: (70)

unde 7]•• =0,85 ...0,9 este randamentul mecanic al masinii de canna. Pe baza ecuatiilor
H
(68), (69) si (70) se poate serie ea:
2
.
M r = zp If!
Di (
-8- I - Di
k dJ) = M a rnax (71)

(a) ~ (b)
Bcuatia (71) este una de gradul al treilea in D2 ~ireprezinta relatia de dimensionare a ser-
Fig. 3.43 Servomotorrotativ
vomotoarelor rotative, In conditiile cunoasterii presiunii p. Presiunea din interiorul ca-
Introducand pe B dat de relatia (63) in relatia (62) se obtine: merelor de lucru ale servomotorului rotativ este diferita de la 0 masina la alta, fiind func-
lie de generatia de fabricatie din care acestea fae parte, tabelul 3.2. Obisnuit, la rnasinile
F- H Dz -D, (64) de dirma, nurnarul Z al paletilor rotorului (deci numarul carnerelor de lucru) este trei.
=p -2-
Tabelul3.2
Momentul tearetie pe care masina de carma il .poate realiza, in ipoteza in care se
Generatia Presiunea de lueru [bar]
neglijeaza frecarile este:
M,=F·z· R", (65) l-a 25
a II-a 40
unde z este numarul de paleti ai rotorului, iar Rm reprezinta raza medie la care se aplica
a III-a 60
rezultanta F a fortelor de presiune a IV-a 90
- = R, + R2 = D2 + D, (66)
Rill 2 4 Momentul Ma max se determinii pe baza calculului hidrodinamic al cBnnei efectuat
pentru mars inainte ~i inapoi. Deoarece servomotoarele rotative sunt masini cu cilindree
 i
'if
lit!
li!i
96 Capitalul3 - Instalatia de guvemare 97 ,i.II
l
il
Instalatii navale de punte
~
~::.i J

mare, pentru actionarea lor se folosesc eu sueees pompe eu surub, caracterizate prin
~;'~:
debite mari. Alegerea pompei se face adoptand presiunea p si calculiind debituI: R
I~.

Q, = -=zAvm
r
v
(72) r.,
t~:
IJ
it;.
unde A este suprafata unui palet: ff.1
ff'"
D2 2
- DI H= B. H i~:'
A = (73) illL
-~~
iar Vm reprezintii. viteza medie a rotorului: iHI
icl
ii}
VI/J = wRm (74) .~
-r-c--
Aviind In vedere relatiile (73) ~i (74), expresia debitului devine: .~, ~~-" I I
1 'T'-
"1--'~1
/'A.-.
Q( = z D2 - DI Hco R
2 m
= z D2 - Dt Hca D2
2
+ DI
4 (75) ,i I
L_
po,
,'r
II
,

:~l
I II

In ecuatia (75) viteza unghiulara w este exprimata prin: tf

!
i

':Ii Fig. 3.44 Schema de actionare cu pornpa cu debit constant

7T 2amax
w=T80 t rJ6)
Cu .aceste observatii, se gaseste expresia debitului teoretic:
.~

Q = Dl - Dr H .s: 2amax (77) $q.

, Z 8 180 t
.:;..:.
l!l
Pe baza debitului teoretic, se poate deterrnina si debitul real al pompei:
'1
.n,t
.:~'
Q,= Q, "l!
(78)
1'Jv .f

unde IJv este randamentul volurnic.

Fig. 3.45 Schema de actionare eu pornpa cu debit variabil

3.6 SISTEMELE HIDROST ATICE DE ACTIONARE A
INSTALATIILOR DE GUVERNARE '.{ Scheme\e de actionare pat utiliza pompe eu debit variabil, fig. 3.45 sau ell debit
·~1' constant, fig. 3.44 si 3'.46. Presupunem schema hidraulica de actionare en pampe eu debit
:.';r
constant a unui servomotor circular SC, ce contine doua distribuitoare: unul principal, DP
Comanda instalatiilor de guvemare trebuie sa satisfaca cerintele irnpuse de
asigurarea unei fiabilitati ridicate, precum si de realizarea unor miscari ale carmelor, care
J si celalalt de cornanda, DC, fig. 3.44. Pompa PP, aspira uleiul din tancul T si 11refuleazii
sa se incadreze in parametrii cinematici si in precizia irnpusa de registrele de clasificatie, I
.~
prin distribuitorul principal; actioriat prin intermedin I distribuitorului de cornanda, care
Asa cum s-a aratat la paragraful 3.2, pentru comanda se pat utiJiza scheme fie in circuit este actionat de la timona printr-un circuit electric de urmarire. Uleiul eircuitului de
{
inchis, fie In circuit deschis. ~~ comanda a distribuitoruluiprincipal este preluat din instalatie, droselul D realizand 0
cadere de presiune necesara actionarii. 0 varianta de alirnentare a distribuitorului este

j
98 Instalatii navale de punte Capitolul 3 - lnstalatia de guvemare 99

reprezentats in figura eu Iinie intrerupta, eu circuit de comanda separat, in acest caz,

debiteze, aspirand uleiuI din cilindrul IJ ~i refulandu.l in cilindrul J. In felul acesta,
droselul D poate lipsi, .
pistoaneIe se deplaseaza spre stanga. Deplasarea pistoanelor se transmite echei,
Supapele de siguranta deblocabile SSD asigura blocarea carmei intr-o anum ita
determinand deplasarea punctului A de pe eche in A, si a punctului B de pe bara a In B,.
pozitie, retinand uleiul in masina, deci 9i pozipacarmelor, atunci cand tubulatura
Marimea segmentului BB, este determinata din conditiile geometrice de anulare
instalatiei hidraulice se defecteaza pierzandu-se etanseitatea. Daca se analizeaza variajia
a comenzii data prin timona, respectiv ace lea de revenire a punctului C, in C. Cand
debitului pompei eu debit constant in timpul actioniirii:carmei, atunci se observa eli, pana
segmentuI CC,=O (deci cand C=C,), pompa inceteaza din nou sa mai debiteze, masina de
la atingerea debitului maxim, instalatia trece printr-un regim tranzitoriu de functionare,
carma oprindu-se din functionare, Daca se presupune ca deplasarea lui C in C, se face
corespunzator actionarii distribuitorului principal, care dureazii LIt, secunde, timp In care
astfe! ineiit CC,<Cma:x, pompa lucreaza cu debite partiale. Masina de canna se
se realizeaza cuplarea pompei la servomotorul rotativ prin actionarea distribuitoarelor, La
dimensioneaza astfel incal viteza de cornanda VD sa fie egala eu viteza de reactie
decuplare, apare simultan un fenomen tranzitoriu de duratii LIt}. Timpii LIt, si Lit} sunt
introdusa prin punctul B. Daca debitul pompei nu se coreleaza In acest sens, mecanisrnul
foarte rnici si de aceea, in perioadele tranzitorii de cuplare ~i decuplare a pompei la ser-
se blocheaza. Fiicand 0 reprezentare In limp a modului in care pompa lucreaza la comenzi
vomotor, apar efecte dinamiee care produc socuri in 'iastalatia de guvemare. Reducerea
rnici ale unghiului de retire, se obtine diagrarna de lucru din figura 3.47. Pe diagrama,
aces tor socuri se realizeaza prin eontrolul vitezelor de deplasare a distribuitoarelor
eurba OA reprezinta portiunea care ceracterizeaza regimul tranzitoriu de la darea
principale, astfel incat prin rnarirea lui L1t, ~i &2 sa se reduce solicitarile dinamice. "comenzii pana la atingerea egalitiitii

eCI = Cm ax

adica pana cand pompa cu debit variabil ajungc sa lucreze la debit maxim. Durata acestui
regim este relativ mare fa!ii de cazul cornenzii 'prin distribuitoare (PPC) asa incat
acceleratiile unghiulare ~i deci solieitarile dinarnice sunt mult diminuate. Segmentul AB
din fig. 3.47 defineste portiunea functionaril stabile la care viteza punetului C este egala
cu zero ~i pentru care debitul pompei este eel maxim. Curba BC repr ezinta zona
regimului tranzitoriu, care caracterizeaza faza de oprire a masinii de ciirrna, din momentul
in care s-a anulat comanda panii cand rnasina se opreste. Faza de oprire este un proces
asimptotic in care debitul se anuleaza dupa un timp destul de mare.
Q

Q".JA IB
a••
",

Fig. 3.46 Schema de actionare eu pompa eu debit constant

In schemele de comanda eu pompe cu debit variabil, organul prin care se a
modifies debitul este, de obieei, 0 parghie, Pompa se cupleaza pe eircuitul de comandii aJ ~~) 0,
OJ tit.
c (/)
a instalatiei prin intermediul barelor a, b, c. Atunci cand masina de carma nu
functioneaza, sistemul este tn repaus, parametrul care produce modificarea debitului Fig. 3.47 Variatia in limp a debitului pompei care lucreaza Ia comenzi mici ale unghiului de retire
este egal cu zero, debitul pompei fiind de asemenea mil. Presupunem ca de la timone-
rie se comanda rotirea carmei cu un unghi a intr-un anurne bordo In aceste conditii, Fiecarei faze de fune\ionare Ii corespund diverse unghiuri cu care se roteste
miscarea de rotatie a timonei comanda pomirea electromotorului de antrenare a surubului rnasina de carma, Cand instalatla luereazii Ia unghiuri de bandare rnici, pompa nu
I. Rotirea surubului determine deplasarea piulitei din D in D, cu 0 viteza Vj constanta, atinge debitul maxim ci lucreaza la debite partiale, In mars cand corectarea drurnului
Spatiul x parcurs de piulitii din D pana In D/ este proportional eu unghiul de rotatie a se face prin inclinari ale carmei de 5 pad la 7 grade, pompa nu ajunge sii-:;;i foloseasca
tirnoneisi el determine deplasarca punctului C in C,. In acest fel, pompa incepe sa debitul maxim. Acest lucru prezinta doua aspecte:

,.1.:..
 ....,.. m ..

, ~
f
100 Instalatii navale de puntc
;;"
CapitoIul 3 - Instalatia de guvernare 101 \~
'd
unul pozitiv, datorat variatiilor line ale debitului pompei, variatii ce evita aparitia
solicitarilor dinamiee in regimurile tranzitorii de cuplare ~i de deeuplare a
pompei la rnasina de canna, Pentru realizarea timpului t impus de registrele de
x, pv~
= C.w -2- Ad
r
clasificatie, in eazul eu pompelor eu debi te variabile trebuie utilizate agregate eu
debite mai mari decat daca s-ar utiliza pompe eu debit constant; lntrucat pe 0
fa = c.; pv~
-2- Ad f,,
zona irnportanta corespunzatoare unghiurilor a, si a3 instalatia lucreaza la debite ~i Ma = c.;
pv~
-2- AdL
:1:r
JI I
partiale, inferioare celui maxim;
unul negativ, datorat unei einematici a instalatiei destu! de complicate.
,
1.1

pv3
(79) ~;~
,!
.

fI: Xv = Cxv -2- Av

~;
3.7 CALCULUL INSTALATIILOR DE GUVERNARE ,i:
(I r, =
PVt
Cyv TAv '~r
I
~i
ACTIVA ·~i . tT
pv3 !·'i'
Mv = Cmv -2-AvL ~,~
Presupunem a nava prevazuta la prova eu 0 instalatie de guvernare activa cu
unde Cx", C)"" Cma sunt coeficientii hidrodinamici ai fortelor ~i momentului
date de curent, I~J:'
jeturi transversale, fig. 3A8, aflata in manevra. Asupra navei actioneaza urmatoarele
determinati 'in bazine hidrodinamice pe modele duble, simetriee in raport eu linia de plu-
forte: Tp - de impingere, data de elice, Fc - care actioneaza pe pana carmel, Fv forta
tire. Sunt functie de unghiul facut de directia curentului cu planul diametral al navei. C"
- -
data de vant, Fa - forta din curent si F - forta realizata de propulsorul instalatiei de C)"" Co.. sunt coeficientii aerodinamici ai fortelor ~i momentului date de vant, determinati
in tuncle acrodinamiee pe modele duble, simetrice, ale suprafetei veliee a navei, in raport
guvemare activa. Calculul de dimensionare a instalatiei se face punand conditia ca forta
eu linia de plutire. Acestia sunt functie de unghiul facut de directia vantului cu planul
F realizata sa anuleze efectul fortelor externe, astfel incdt nava sa ramana pe traiectorie.'
diametral al navei. Ad este suprafata de deriva a navei, iar A. este suprafata velica.
Pe de alta parte, instalatia de guvemare activii trebuie s~ iitdeplineasca ' condili,{
desprinderii de la cheu. In acest caz, se presupu~ nava acostata, fig. 3.49, si ca fortele
mediului actioneaza travers, inspre cheu. Forta F data de propulsorul prova trebuie sa ~
p
compenseze forta data de vant F" forta din curent Fa si fortele de inertie ~i sa
desprinda nava de cheu pana la un unghi 'IF (4:5-50)°. De obicei, aceasta conditie se
considers atunci cand se urmareste dimension area instalatiei de guvernare activa.
Calculul implies etapele: i., v t
;; F,

determinarea fortelor care trebuie preluate prin instalatie;

calculul fortei care trebuie realizata de propuIsor; f"
calculul propulsorului.

3.7.1 CALCULUL FORTELOR Ec

~
Calculul fortelor pe care Ie preia instalatia se poate face prin doua metode, una Fig. 3.48 Schema forte/or care Fig. 3.49 Schema fortelor care actioueaza nava
analitica, cealalta statistics: actioneaza nava cu instalatie de acostata, prevazuta cu instalatie de guvemare activa
guvemare activa prova prova
3.7.1.1 METODA ANALITlCA.
3.7.1.2 METODA STATlSTlCA.
Se considera nava sub actiunea fortei date de propulsorul instalatiei de guvernare
activa si sub actiunea fortelor introduse de mediu. Actiunea fortelor exterioare se poate Are la baza analiza unui nurnar mare de nave dotate eu instalatii de guvernare. Pentru
- - aceste nave s-au calculat presiuni conventionale date de forta laterala dezvoltata de
concretiza prin doua rezultante R; si Ra, care se reduc in punctul de origine a sistemului
de axe de eoordonate x()y, fig. 3.50, prin componenteIe lor. Aceste componentc se pot instalatia de guvernare activa, rapcrtata la suprafata de deriva:
ca/cu/a pe baza coeficientilor aero- si hidrodinamici, determinati experimental: (80a)
Pd = F/ Ad

.~
 102 Instalatii navale de punte Capitolul 3 -Instalatia de guvemare 103

~l uncle k este un coeficient ce line cont de pierderile prin frecare in jet, se poate sene:
Pv=F/Av (80b) F= pk2 v; A (83)
unde A. este aria velica a navei. Valorile presiunilor conventionale p, ~i Pd pentru care s-a
relatie din care se scoate viteza V, de circulatie a apei prin tunel:
constatat 0 buna manevrabilitate sunt date in literature de specialitate pe tipuri de nave,
tabelul 3.3.
Tabelul3.3
v =(;A)' (84)

Considerlim, apoi, patru planuri de referinta, situate In diferite zone ale curentulu;
de lichid, intre care vom serie ecuatia lui Bernoulli. pentru un fir de fluid, sub forma:
- intre 0 si I
Pe baza datelor statistice se poate calcula forta ce trebuie realizata de instalatia de
{J112 2
guvemare aetiva. Po = PI +_S
2 +/' p112
':>1- - (85)
2
Fv=p,,'Av Fd=Pd'A"
2
F = max ( F v' F d) in eare4."1 PV2 = MI' reprezinta pierderile hidraulice in tunel de la intrare palla In dreptul
2
Cu aceastli forta se face alegerea sau ca\culul instalatiei de elicei.
guvernare activa. r-- ----- -----l
~I~F I
3.7.2 CALCULUL iMPINGERII I 1
I~ ~ _ '1" 1 2 2' 2_3 I
PROPULSORULUI
II
II
x Presupunem cii avem 0 instalatie de guvernare activa
cu 0 elice amplasata intr-un tunel din prova navei, fig. 3.51. in III~I
I I 2 I 1
functionare, elicea genereaza un jet de fluid, care determine Id
~ ~il 31.J B
aparitia unei forte F ce actioneaza asupra navei. La randul
sau, elieea se incarca eu impingerea f diferita de F datoritli Fig. 3.51 Schema de calcul a Impingerii propulsorului Fig. 3.52 Disrributia de presiuni pe
suctiunii din caparul tubului prin care apa intra in tunel. la 0 instalatie de guvemare activa eu 0 elice amplasata lungimea canalului
Fig. 3.50 Schema de Problema proiectarii instalatiei de guvemare activa consta In a in tunelul din p:ova navei
calcul pentru 0 nava sub
detennina valoarea impingerii f realizate de propulsor, atunci Distributia de presiuni pe lungimea canalului are alura eelei prezentate in figura
actiunea fortei date de
propulsorul insialatiei de cand se cunoaste F ~i datele de proieetare a propulsorului. Se 3.52. Caderea de presiune 401 va avea expresia: .
guvernare aeliva ~i a considera un contur C pentru care se scrie teorerna irnpulsului,

·\
2
obtinandu-se pentru F, in conditiile in care se neglijeaza
\1
fortelor introduse de mediu LlPI = Po - PI = p-L + .dhl (86)
frecarile, expresia: 2

1
l..:i
:;:1
~~t
\

unde A reprezi IIta

F= pV]A

sectiunea de trecere a canalului in care este montala elicea. Cum insa:

(81 )
- intre 2 ~i3:

P2 +_$
pv2
2
= P:
pl'2
+_.-' + .d1l2
2
(87)
~ in care PJ = p» este presiunea lichidului neperturbat, iar Llhl reprezinta pierderile
Vj = k v, (82)
hidraulice de la discul elicei pana la iesirea din ruuel.

._-· r
 104
Instalatii navale de punte Capitolul 3 - Instalatia de guvemare \05

2
- VS ideal (k = I, (I = 1,2 = 0, fJ = 2) forta de suctiune este egala cu impingerea elieei astfe!
J1I 2=C,2P-
2 indit forta care se transmite corpului este F = 2T.
In conditiile reale ale curgerii jetului de fluid prin tunel, cand nu se mai negli-
In ipoteza cii nu avern pierderi in jet, k:= I si din relatia (82) va rezulta: Yj=v . Cu aceasta
s jeaza pierderile locale, coeficientul jJ seade sub valoarea 2, valoarea lui depinzand de
observatie, ecuatia (87) devine:
configuratia tunelului. Pentru tunele drepte, de lungime mica si avand pierderi numai
JP2 = P2 - PJ = dll2 (88) in gratarele de protectie de la capetele tubului, coeficientul f3 poate atinge valorile
. Caderea totala de presiune din discul elicei este: 1,5... 1,6. Daca instalatia de guvernare activa are tubul cu coturi, astfel incat Si=(2=
0,5, fig. 3.53, atunci jJ=1 ~i elicea se incarca cu 0 forta egala cu forta transrnisa
Ap = Jp, + Jp2
(89) corpului, 0 parte din impingere consumandu-se pentru invingerea pierderilor
sau, [inand seama ca 40) = Po- p, si 402= Pr Ph se obtine pe de 0 parte: hidraulice sup limen tare induse de forma canalului. Reeapituliimj,suscl'Isi\lllea,et'l-pelor
ealculului instalatiei de guvemare activa este urmatoarea:
L1p = Po - P, + P2 - Po = P2 - p, (90) deterrninarea fortei F necesare operatiei de guvernare, pe baza fortelor
si pe de alta parte: introduse de mediu;
pv; pv; pv; determinarea coeficientului jJ, analizand forma constructiva a canaluluiprin
Jp=-+Jh, +Llh2 =-+-((, +(2) (91)
2 2 2 care circula apa;
deterrninarea vitezei de circulatie a jetului de fluid in discul elicei.
;In final, sepoate determina valoarea impingerii la elice:
.j-' •

2
T=AL1p= PVs (1+(, +(2)A (~2,)
2

in care A este aria discului elicei, iar Dp reprezinta caderea totala de presiune pe discul
elicei. In ipoteza inexistentei pierderiior In jetui de fluid (vs=Vj, k=l) se defineste
coeficientut:
Fig. 3.53 Geometria transversals a canalului Fig. 3.54 Arnplasarea canalului instalatie ide
jJ=~= pAy; = __ 2 instalatiei de guvemare activa guvernare activa
(93)
T pAv;(l+(, +(2) 1+(, +(2
,~ Ultima etapa este aceea a calculului propulsorului ce trebuie sa realizeze
Daca nu se neglijeaza frecarile In jet, k ;t I , iar coeficientul jJ are valoarea: impingerea T ~i viteza v, pentru jet (calculate anterior). Calculul se poate fate pe )aza
diagramelor de elice. Daca, de pilda, se folosesc diagrame K,J, fig. 3.55, pentru ddl~irea
jJ = 2k2 coeficientului impingerii Kr ~i a avansului relativ, trehuie adoptat diarnetrulpropulsoru-
(94) lui, la valoarea maxima adrnisa de conditiile de amplasare a tubului pecorpulriavei, fig.
k2 +(, +(2
3.54. Cu cat diametrul propulsorului este rnai mare, cu atiita randamentul ip:stHati~iesle
in cazul in care se neglijeaza si pierderile dill tunel, Z)=Z2=0, atunci: mai. bun. Pe de alta parte Insa, alegerea unui diametru mare este condiiionata de
asigurarea unei cote minirne, h, intre partea de sus a canalului ~i linia de plutire, din
fJ=F =2 conditia de evitare a cavitatiei de suprafata (aspirarea aerului din exterior). Rezultii:
T (95)
coeficientul irnpingerii
ceea ce inseamna di forta care se exercita asupra navei si care genereaza guvernarea este T
egala cu dublulimpingerii elicei. Acest fapt se explica prin efeetul de suctiune, care apare
KT =-2-4 (96)
pn D
datorita scaderii presiunii pe bordaj in zona intrarii apei in tunel, ca urrnare a cresterii
vitezelor. Sectiunea de intrare in tub poate fi asimilata cu 0 sursa negativa, spatiala, care - avansul relativ
genereaza cresteri ale vitezelor de-a lungul peretelui si scaderea presiunii. Asta provoaca J=~ (97)
o forta suplirnentara - de suctiune - care are acclasi sens eu irnpingerea Ta elicei. Tn cazul nD

)~