1

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ
CATEDRA ORGANE DE MAŞINI, MECANISME ŞI ROBOTICĂ
DISCIPLINA ORGANE DE MAŞINI

PROIECT DE AN NR.2
REDUCTOR CILINDRIC ORIZONTAL CU DOUĂ TREPTE

STUDENT: ȚIȚEIU RAREȘ-IONEL

FACULTATEA: INGINERIE MECANICĂ
SECTIA: INGINERIE MECANICA
ANUL: III
GRUPA: 1292
   
ÎNDRUMĂTOR DE PROIECT
Prof. Dr. Ing.  Gheorghe Moldovean
 
 
 

ANUL UNIVERSITAR
2011 – 2012
 2

1.Întocmirea schemei structurale a transmisiei

Tabelul 1
 3

2.Împarțirea raportului de transmitere ir pe treptele reductorului si

determinarea momentelor de torsiune si a turațiilor pe fiecare arbore
Nr. Denumirea Relatii de calcul. Rezultate
parametrului
1.1 n rot
Turația pinionului I , n I =nm=1450
rot/min min
1.2 Raportul de transmitere Conform STAS 6012 și i r=14 se adoptă u I =4,5
uI
1.3
Turația roții II
n n I 1450 rot
n II = = =322
,rot/min u I 4,5 min
1.4 Raportul de transmitere i r 14
u II u II = = =3 , 11
uI 4,5
Conform STAS 6012 se alege
u II =3, 15
1.5 Momentul de torsiune p 7,5
T I , Nmm T I =9 , 55⋅106⋅ =9 , 55⋅106⋅ =49397 Nmm
n 1450
1.6 Momentul de torsiune T II =T I⋅u I =49397⋅4,5=222287 Nmm
T II , Nmm
1.7 Momentul de torsiune T III =T I⋅ir =49397⋅14=691558 Nmm
T III , Nmm
1.8 Momentul de torsiune T IV =T III⋅u I =899025 Nmm
T IV , Nmm
1.9 Turația pinionului nI 1450
n III , rot/min n III = = =104 rot /min
ir 14
1.10 n IV nIII 104
Turația roții , n IV = = =80 rot /min
rot/min ic 1,3

Tabelul 2

3. Calculul trepetei a II-a

3.1 Predimensionarea angrenajului
Nr. Crt Denumirea parametrului Relații de calcul. Rezultate

1. DATE DE PROIECTARE

1.1 Turaţia pinionului n1, rot/min n I =nm=1450 rot /min

1.2 Momentul de torsiune la pinionul
T II =222287 Nmm
angrenajului TII, N.mm

1.3 Raportul de angrenare udat udat = uI =4,5 1

u II = i r = 14 =3,11, conform STAS 6012 u II =3,15

uI 4,5

1.4 Durata minimă de funcţionare a Lh=7000…10000 ore, se adoptă Lh=8500 ore

 4

angrenajului Lh, ore

1.5 Condiţiile de funcţionare a Maşina motoare cu momente de pronire mici, motor electric
angrenajului asincron , cu șocuri mici.

1.6 Ciclurile de solicitare a dinţilor Solicitarea de contact: ciclu pulsator

Solicitarea de încovoiere: ciclu pulsator

1.7 Numărul de cicluri de solicitare a

flancului dintelui, la o rotaţie 1,2 =1
completă, 1 pentru pinion,
respectiv 2 pentru roata
condusă

1.8 Profilul cremalierei de referinţă  Pentru dantură înclinată

α n=200 ; h ¿an=1,0; c ¿n =0,25; ρ¿fn=0,38
2. ALEGEREA OŢELURILOR, TRATAMENTELOR APLICATE ŞI A TENSIUNILOR LIMITĂ
2.1 Alegerea oţelurilor celor două T I =49397 >T=30000 Nmm
roţi, a tratamentelor şi a
durităţilor obţinute Se alege oțel aliat de cementare 17 MoCrNi 14.

Conform anexei A2, se alege:

Duritatea flancului:  58 HRC

Duritatea miezului: 350 HB

Limita de curgere: σ02 = 750 MPa

Limita de rupere: σr = 1150 MPa

2.2 σ H lim 1,2

Tensiunile limită , la σ H lim 1,2 =1500 MPa
solicitarea de contact şi
σ F lim 1,2
, la solicitarea de σ F lim 1,2 = 430 MPa
încovoiere, în MPa

3. CALCULUL DE PREDIMENSIONARE

3.1 Numărul de dinţi z1 ai pinionului, aw 2 2

respectiv z2 ai roţii conduse z 1max =
( ) m n u dat +1
cos β=( 45 )
3 ,15+1
cos 10∘
=21,35

aw aw
= =
mn 40…50, pentru roţi cementate şi călite, se adoptă mn
45
 5

Tabelul 2 (continuare)
0 1 2

 = 60…140, pentru roţi cementate, se adopta =100

Se adoptă z1max = 21 dinți
z1 = z1max şi z1N, pentru roţi cementate şi/sau călite
z1 = z1max şi z1N, dacă z1max  25, respectiv
z2 = z1 udat = 3,15⋅21=66,15 şi z2N, se adoptă
z 2=66 dinți
3.2 Raportul real de angrenare u z 66 u 3 ,1428
u= 2 = =3 ,1428 ; |1− |≤ Δuș|1− |≤0, 03
z 1 21 u dat 3,15
0,0022<0,03
u = 0,03, pentru transmisiile mecanice industriale;
3.3 Factorii pentru calculul la contact
3.3.1 Factorul de elasticitate a 1
materialelor roţilor ZE, √ MPa Z E=

√[ π
1−υ 21
E1

Pentru oţeluri laminate cu

+
1−υ 22
E2 ]
υ 1=υ 2 =0,3 şi E1 = = E2 = 2,06105
MPa, ZE =189,8 √ MPa
3.3.2 Factorul zonei de contact ZH Z H =2 ,49 √ cos β=2 ,49 √ cos10∘=2,4710
3.3.3 Factorul gradului de acoperire Z 1 1
Z ε=
√ √ =
ε α 1,4
=0 , 8451

ε α=1,4 – pentru dantură înclinată

Factorul înclinării danturii Z ∘
3.3.4
Z β =√ cos β= √cos10 =0,9923
3.4 Factorii pentru calculul la încovoiere
3.4.1 Numerele de dinţi ai roţilor z n1,2 ≈z 1,2 /cos3 β
echivalente
z n1,2 z n1 ≈z 1 /cos3 β≈21 /cos3 10∘=22
z n2 ≈z 2 /cos3 β≈66 /cos3 10∘=69
3.4.2 Coeficienţii deplasărilor de profil
x n1,2 x n1,2=0
în plan normal

3.4.3 Factorii de formă a dinţilor Y Fa 1,2=Y Fa ( z n1,2 ,  x n1,2 )

Y Fa 1,2
Y Fa 1=Y Fa ( z n1 ,  x n1 )=Y Fa ( 22,  0 ) =2 ,73
Y Fa 2=Y Fa ( z n2 ,  x n 2 ) =Y Fa ( 69 ,  0 ) =2, 27
 6

3.4.4 Factorii de corecţie a tensiunii la Y Sa1,2 =Y Sa ( z n1,2 ,  x n1,2 )

Y Sa1,2
baza dinţilor Y Sa 1 =Y Sa ( z n1 ,  x n 1 ) =Y Sa (22 , 0  )=1,57
Y Sa2 =Y Sa ( z n 2 ,  x n 2 ) =Y Sa ( 69 , 0  )=1, 75
3.4.5 Factorul gradului de acoperire 0 ,75 0 ,75
Y ε ≈0 ,25+ cos2 β≈0 ,25+ cos 2 10∘
Yε εα 1,3
Y ε =0 ,8095 ;
ε α=1,3 - pentru angrenaje exterioare rapide

Tabelul2 (continuare)
0 1 2

3.4.6 Yβ βo 10o
Factorul înclinării danturii Y β =1− o =1− o =0 , 9166
120 120

3.5 Factorii de corecţie a sarcinii

3.5.1 Factorul regimului de funcţionare Conform anexei A6, am ales motor electric asincron, cu șocuri
KA
moderate și
K A=1, 35
3.5.2
Factorul dinamic
Kv Kv =1,05…1,10 , se adpotă
Kv =1,075
3.5.3 Factorii de repartizare K Hβ =1,3…1,75 şi
K
Fβ =1,25…1,7, pentru oţeluri cementate,
neuniformă a sarcinii pe lăţimea
călite superficial sau nitrurate
K Hβ
danturii, pentru
Se adoptă:
K Hβ = 1,53
solicitarea de contact şi
K Fβ
K Fβ = 1,48
pentru solicitarea de încovoiere

3.5.4 Factorii de repartizare

neuniformă a sarcinii în plan K Hα =K Fα =ε α /cos 2 β ≥1,4 , pentru dantură înclinată
K Hα
frontal, pentru solicitarea K Hα =K Fα =1,4 /cos 2 10∘ =1 , 44
de contact şi Fα K pentru K Hα =K Fα =1 , 44 ≥1,4
solicitarea de încovoiere [60]
3.6 Rezistenţele admisibile, σ H lim Z N 1,2
σ HP 1,2 σ HP1,2 = Z L Zv ZR Zw Z x
pentru solicitarea de S H min
σ σ H lim Z N 1 1500⋅1, 12
contact, respectiv FP 1,2 σ HP1 = Z L Z v Z R Z w Z x= 0 , 92⋅1⋅1=1311 MPa
pentru solicitarea de încovoiere, S H min 1,2
în MPa σ H lim Z N 2 1500⋅1,2
σ HP2 = Z L Z v Z R Z w Z x= 0 , 92⋅1⋅1=1380 MPa
S H min 1,2
σ HP =min( σ HP1 , σ HP2 )=min(1311,1380)=1311 MPa
σ F lim 1,2 Y ST Y N 1,2 430⋅2⋅1
σ FP1,2 = Y δ1,2 Y R 1,2 Y x= 1⋅0,9⋅1=516
S F min 1,5
MPa
 7

3.6.1 Factorul de lubrifiere

ZL
Z L Z v Z R = 0,92, pentru danturi nerectificate, cu R >0,4 m
a
3.6.2
Factorul de viteză
Zv
Z w =1,0
3.6.3 Factorul de rugozitate a
flancurilor active
ZR Z x =1
3.6.4 Factorul cuplului de materiale
Zw
3.6.5 Factorul de mărime Z x

Tabelul 2 (continuare)
0 1 2

3.6.6 Factorii de durabilitate la Z N 1,2 =

ZN
solicitarea de contact,
ZN1
ZN2 N L1=60  n1 Lh χ 1 =60⋅322⋅8500⋅1=1 , 64⋅108
pentru pinion şi pentru
roata condusă
N L2=60 n2 Lh χ 2=60⋅104⋅8500⋅1=5 , 30⋅107

Conform anexei A10:

Z N 1 =1,14 ;
Z N 2 =1,2

3.6.7 Coeficientul minim de siguranţă, S H min =1,0…1,3, pentru transmisii industriale obişnuite
S H min la solicitarea de contact
Se adoptă
S H min =1,2

3.6.8 Factorul de corecţie a tensiunii

de încovoiere la roata etalon de YST =2,0
încercat YST

3.6.9 Factorul relativ de sensibilitate Y δ 1,2 =1

la concentratorul de tensiuni de
3.6.10 Factorul relativ al Y δrugozităţii
1 pentru YR1,2
la piciorul dintelui, = 0,9 – pentru rugozitatea zonei de racordare a dintelui Ra > 3,2
zonei de racordare de la piciorul
m
dintelui,
Y R1 pentru pinion,

respectiv
Y R 2 , pentru roata
condusă

3.6.11 Factorul de mărime Yx Yx =1

 8

8 6
3.6.12 Factorii de durabilitate la N L1= 1 ,64⋅10 ≥N BF =3⋅10
solicitarea de încovoiere,
YN 1
7 6
N L2= 5 ,30⋅10 ≥N BF =3⋅10
pentru pinion şi
YN2 pentru
roata condusă Daca
NL ¿ N BF , angrenajul funcționează în domeniul de

solicitare pe durată nelimitată si

Y N 1,2=1,0

3.6.13 Coeficientul minim de siguranţă, S F min =1,4…1,6 (uzual 1,5) – pentru transmisii industriale obişnuite
S F min la solicitarea de
încovoiere Se adoptă S F min =1,5

3.7 Distanţa dintre axe la predimensionare

3.7.1 Coeficienţii de lăţime a, d Reductor cu 2 trepte a =0,35…045
Se adoptă a =0,40
u+1 3 , 15+1
ψ a= 0 , 40=0 , 83
d = 2 2
3.7.2 Distanţa dintre axe din condiţia T 1 K A K v K Hβ K Hα
de rezistenţă la solicitarea de
contact
a wH , mm
a wH =( u+1 )  3
√ 2 ψ a uσ 2HP
222287⋅1 , 35⋅1 , 075⋅1 ,53⋅1, 44
2
( Z E ZH Zε Z β ) =

¿ ( 3 ,1428+1 ) ⋅= 3
√ 2⋅0,4⋅3 , 1428⋅13112
2
3 (189 , 8⋅2 , 4710⋅0 , 8451⋅0 , 9923 )

3.7.3 Distanţa dintre axe din condiţia

√ 2⋅0,4⋅3 ,1428⋅1311
2

2
=136 mm

3 T 1 z 1 ( u+1 ) Y Fa Y Sa
de rezistenţă la solicitarea de
încovoiere
a wF , mm
a wF=
√ 2 ψ a cos β
222287⋅(3 , 1428+1)2
K A K v K Fβ K Fα Y ε Y β
σ FP
=

¿
√
=45 mm ,
2⋅0,4⋅cos10∘
⋅1 ,35⋅1 ,075⋅1 , 48⋅0 , 8095⋅0 , 9166⋅0 , 00836=

Y Fa Y Sa Y Y Y Y

unde
σ FP σ FP1 (
=max Fa 1 Sa 1 , Fa2 Sa2 =
σ FP 2 )
Y Fa Y Sa
σ FP =max(0,008306 , 0,007698)=0,008306
Y Fa1 Y Sa1 2 , 73⋅1 , 57
=0 , 008306
σ FP1 = 516
Y Fa2 Y Sa 2 2 , 27⋅1 , 75
=0 , 007698
σ FP2 = 516

3.7.4 Adoptarea distanţei dintre axe a w =max ( a wH ,  awF )

la predimensionare
aw , mm a w =max ( 136 ,  45 ) =136
Conform STAS 6055 se adoptă
aw =125 mm
 9

3.7.5 Lăţimile preliminare ale roţilor b2 =ψ a aw =0 , 40⋅125=50 mm

b1,2, mm
b1 =b 2 + Δb=50+2=52 mm; Δb=1 . .. 3 mm

Se adopta Δb= 2 mm

3.8 Modulul danturii mn, mm 2 aw

mn = cos β≥m min
z2+ z1

mmin=2,0 mm, pentru oţeluri cementate, călite şi/sau nitrurate

2⋅125
mn = cos 10∘=2 , 8299mm
66+21
Conform STAS 822 se adoptă mn =3 mm

mn =3 mm ¿ mmin=2,0 mm

Tabelul 3
3.3 Alegerea abaterilor si toleranțelor tehnologice
1. Abateri și toleranțe tehnologice
1.1 Alegerea tipului de ajustaj alt
Conform STAS 6273 se alege ajustaj de tip B cu
jn min=140 μm
roților dințate in angrenare
pentru reductoare de uz general

jn min=140 μm
1.2 Alegerea tipului de toleranțe Conform STATS 6273 se alege tipul toleranței jocului dintre flancuri
jocului dintre flancuri și a B cu treapta de precizie V
treptei de precizie pentru
abatera distanței dintre axe
1.3 Alegerea indicilor si complexului • Criteriul preciziei cinematice Fr si Fνw
de indici de precizie
• Criteriul de funcționare lină
f pb și
ff
• Criteriul contactului dintre dinți β F
• Criteriul jocului dintre flancuri –Ews si Tw
1.4 Alegerea valorilor indicilor de precizie pentru roțile dințate
1.4.1 Criteriul preciziei cinematice Fr • Toleranța bătăii radiale a danturii Fr
si Fw F =16 μm
r3 F =22 μm
r4
• Toleranța variației cotei peste dinți
Fυw 3 =10μm Fυw 4 =18 μm

1.4.2 Criteriul de funcționare lină

• Abateri limită ale pasului de bază
f pb
f pb ff
și f pb 3=±5,6 μm f pb4 =±6,7 μm
• Toleranţa abaterii profilului dintelui
ff
f f 3 =6 μm f f 4 =7 μm

1.4.3 • Criteriul contactului dintre

• Toleranţa abaterii direcţiei dintelui
Fβ
Fβ
dinți F β 3=7 μm F β 4 =7 μm
 10

1.4.4 • Criteriul jocului dintre flancuri

–Ews si Tw
1.5 Alegerea valorilor indicilor de precizie pentru angrenaj
1.5.1 Criteriul contactului dintre dinţi • Toleranţa abaterii de la paralelism a axelor fx
f x 3,4 =7 μm
• Toleranţa abateriui de la coplanaritate a axelor fy
f y3,4 =4 μm
1.5.2 Criteriul jocului dintre flancuri • Pata totală de contact:
- pe înălţimea dinţilor 55%
- pe lăţimea dinţilor 80%
• Abateri limită ale distanţei dintre axe
fa
f a =±70 μm

Tabelul 4
4. CALCULUL TREPTEI I
4.1 Stabilirea distanței dintre axe
 11

d w1 u I +1 3 , 15+1
a wI = ⋅ =94 ,5⋅ =124 , 5
2 uI 3 ,15 mm
dw 2 d III d w2 d III 41
a wII = + j+ ⇒ =awII − j− =125−10− =94 , 5
2 2 2 2 2 mm
j=10...15 mm
Se adoptă j=10 mm
T III
d III =
√
3

τ at =40 ...50
0,2⋅τ at
=
√
3 691558
0,2⋅50
=41
mm
Mpa
Se adoptă
a wI = 112 mm

5. SCHEMA CINEMATICĂ A REDUCTORULUI

5.1 Calculul de predimensionare a arborilor
5.1.1 Determinarea diametrului arborelui de intrare
TI
dI =
√
3
0,2⋅τ at
=
3 49397
√
0,2⋅12
=27
mm
τat = 10...15 MPa , se adoptă τat = 12 MPa
5.1.2 Determinarea diametrului arborelui intermediar
T II
d II =
√
3
0,2⋅τ at
=
3 222287
√ 0,2⋅28
=34

τat = 20...35 MPa, se adoptă τat =28 MPa

mm

5.1.3 Determinarea diametrului arborelui de ieșire

 12

T III
d III =
√
3
0,2⋅τ at
=
√
3 691558
0,2⋅50
τat = 40...55 MPa, se adoptă τat =50 MPa
=41
mm

6. CALCULUL FORŢELOR DIN ANGRENAJE

6.1 Calculul mărimii forţelor din angrenajul treptei I

Fig 6.1

2T I 2⋅49397
Ft 1 = = =2426 N
dw 1 40 , 72727
Ft 2 =F t1 =2426 N
Ft 1 2426
Fr 1 =F 'tg α wn = tg α wn= tg20 , 40911=917 N
cos β cos10∘
Fr 2 = Fr 1 =917 N
F a1 =Ft 1 tg β=917⋅tg10∘=428 N
F a2 = F a1 = 428 N

6.2 Calculul mărimii forțelor din angrenajul treptei a II-a

2T III 2⋅222287
Ft 3 = = =7113 N
d w3 62 , 5
Ft 4 =F t 3 =7113 N
F t3 7113
Fr 3 =F 'tg α wn = tg α wn = tg 20 , 40911=2986 N
cos β cos10∘
Fr 4 = Fr 3 = 2986 N
F a3=F t3 tg β=7113⋅tg 10∘=1254 N
F a4 = F a3 = 1254 N
 13

6.3 Stabilirea sensurilor forțelor din angrenaje

Fig 6.2

7. CALCULUL ARBORELUI
7.1 Stabilirea schmelor de încărcare cu forțe ale arborilor în cele două plane, orizonta și vertical
7.1.1 Arborele de intrare
 14

Fig 7.1
7.1.2 Arborele intermediar

Fig 7.2

7.1.3 Arobrele de ieșire

 15

Fig 7.3

7.2 Alegerea montajelor cu rulmenți pentru toți arborii

Model d D B C T r a cr e y C or
rulment
mm mm mm mm mm mm mm KN - - KN
Arbore 30205 A 25 52 15 13 16,25 1 12 29,3 0,27 1,6 36
de intrare
Arbore 30206 A 30 62 16 14 17,25 1 14 38,3 0,37 1,6 48
de
intermedi
ar
Arbore 30208 A 40 80 18 16 19,75 1,5 16 58,5 0,37 1,6 70
de ieșire

Fig 7.4

7.3 Stabilirea distanțelor dintre punctele de aplicație ale forțelor exterioare și ale reacțiunilor din lagăre
 16

Fig 7.5

b3 40
l 1= + y+ x+T −a= +6+3+ 17 ,25−14=32 ,25 mm
2 2
unde: x=0…5 mm; y=5…10 mm z=10...15 mm, se adoptă x=3 mm , y=6 mm și z=12 mm;
b2 b 3 44 , 8 40
l2= + z+
= +12+ =54 , 4 mm
2 2 2 2
b2 44 , 8
l 3 = + y+ x+T −a= +6+ 3+17 , 25−14=34 ,65 mm
2 2
l = l1 + l 2 + l3 = 32,25 + 54,4 + 34,65 = 121,3 mm

Planul orizontal (H)

 17

Fig 7.6

Ecuaţia de momente în punctul D, pentru planul orizontal, este

RCH l + M i 3 + Fr 3 (l − l1 ) + M i 2 − Fr 2l3 = 0,
d 183 , 72727
M i 2 =Fa 2⋅ w2 =428⋅ =39318 Nmm
unde 2 2
M i 3 =F d ¿
a3⋅¿ w 3 =1254⋅62, 5 =39187 Nmm
2 2
Rezultând reacțiunea din lagărul C
1
RCH = ⋅[ F r 2⋅l3 −F r 3⋅(l−l 1 )−( M i2 +M i3 ) ]=
l
1
¿ [ 917⋅34 , 65−2986⋅(121 , 3−32 , 25)−(39318+39187 )]=−2577 N
121, 3
Iar ecuația de momente în punctul C este:
− RDH l + M i 2 + Fr 2 (l − l3 ) + M i3 − Fr 3l1 = 0 ,

rezultând reacţiunea din lagărul D

1
R DH = [ F r 2⋅(l−l3 )−F r3⋅l 1 +M i2 + M i 3 ] =
l
1
¿
121, 3
[ 917⋅(121 ,3−34 , 65 )−2986⋅32, 25+39318+39187 ]=508 N

Momentele încovoietoare în punctul 3 se determină cu relaţiile

M i3Hstg = RCH l1 = −2577 ⋅ 32,25 = −83108 N.mm
M i3Hdr = RCH l1 + M i3 = −2577 ⋅32,25 + 39187 = −43921 N.mm, iar
cele din punctul 2 cu relaţiile

M i 2 Hdr = RDH l3 = 508 ⋅ 34.65 = 17602 N.mm

M i 2 Hstg = RDH l3 − M i 2 = 508 ⋅34.65 − 39318 = −21716 N.mm
Valorile maxime ale momentelor încovoietoare sunt:
 18

M i3H max = M i3Hstg = −83108 N.mm

M i 2 H max = M i 2 Hstg = −21716 N.mm
Planul vertical (V)

Fig. 7.7

Reacțiunea in lagărul C:
1 1
RCV = ⋅[ F t3⋅(l−l1 )+F t 2⋅l 3 ]= ⋅[ 7113⋅(121 ,3−32 ,25)+2426⋅34 ,65 ] =5915 N
l 121 ,3
Reacțiunea in lagărul D:
1 1
R DV = ⋅[ F t 3⋅(l−l 3 ) ]= ⋅[ 7113⋅32 ,25+2426⋅(121 , 3−34 ,65 )] =3624 N
l 121 , 3
Momentele încovoietoare în punctul 3 se determină cu relaţiile

M i3V max = M i3V = RCV l1 = 5915 ⋅32,25 = 190759 N.mm

iar cele din punctul 2 cu relaţiile

M i 2V max = M i 2V = RDV l3 = 3624 ⋅ 34 ,65 = 125572 N.mm

Reacţiunile totale din lagărele C şi D se obţin prin însumarea geometrică a reacţiunilor din cele
două plane, orizontal şi vertical, rezultând
RC =√ R2CH +R2CV = √ (−2577 )2 +5915 2=6452 N
R D = √ R2DH +R 2DV = √5082 +36242 =3659 N
Fa C = Fa3 − Fa 2 = 1254 – 428 = 826 N
Solicitările din cele două secţiuni periculoase 2 şi 3 sunt:
• compresiune dată de forţa Fa3, tensiunile produse fiind
 19

4⋅F a 3
4⋅1254
σ c 2= =
π⋅d 22π⋅342 =1,4 Mpa
4⋅F a 3 4⋅1254
σ c 3= = =
π⋅d32 π⋅412 0,9 Mpa
• torsiune dată de momentul de torsiune Mt

16⋅T II 16⋅222287
τ t 2= = =
π⋅d 32 π⋅34 3 28,8 MPa
16⋅T II 16⋅222287
τ t 3= = =
π⋅d 33 π⋅413 16,4 MPa

• încovoiere dată de momentele încovoietoare maxime, obţinute prin însumarea geometrică a

momentelor încovoietoare maxime din cele două plane, orizontal şi vertical; rezultând
M i2mac =√ M 2i2 H max +M 2i2V max =√(−21716)2 +1255722= 127436 Nmm
32 M i2 max 32⋅127436
σ i 2= = =
π⋅d 32 π⋅343 33 Mpa
pentru secţiunea 2, respectiv

M i3 mac=√ M 2i3 H max +M 2i3V max =√(−83108 )2+1907592= 208077 Mpa

32 M i 3 max 32⋅208077
σ i 3= = =
π⋅d 33 π⋅413 31 MPa
Acţionând simultan cele două tensiuni, normale şi tangenţiale, calculul la solicitări compuse
constă în determinarea unei tensiuni echivalente în secţiunile periculoase.
Secţiunea 2

σ e 2= √ (σ i2 +σ c 2 )2 +4 (α⋅τ t 2 )2= √(33+1,4)2 +4 (0,6⋅28 , 8 )2 = 77,2 Mpa,

unde α este un coeficient prin care ciclul de variaţie al tensiunii de torsiune τt (constant, pulsator sau
alternant simetric) este echivalat cu ciclul de variaţie alternant simetric, caracteristic tensiunii
de încovoiere σi. Valorile coeficientului α se determină cu relaţia

σ aiIII σ aiIII 90
α= = = =0,6
σ aiI , II , III σ aiII 150 σ
, în care aiI ,II ,III
reprezintă rezistenţa admisibilă la încovoier
a materialului arborelui după ciclul constant (I), pulsator (II) sau alternant simetric (III). Pentru cazul
luat în calcul  ai III =90MPa şi ai II =150 MPa, pentru oţel aliat cu  r =1000 MPa.

Secţiunea 3

σ e 3= √(σ i3 +σ c 3 )2 +4 (α⋅τ t 3 )2 =√(31+0,9)2 +4 (0,6⋅16 , 4 )2 = 37,4 Mpa

• Verificarea secţiunilor periculoase la solicitări compuse

σ e 2=77 ,2 MPa <  ai III =90Mpa

 20

σ e 3=37 , 4 MPa < ai III =90MPa

8. Alegerea și verificarea asamblărilor cu pene paralele

Fig 8.1

Fig 8.2

8.1 Alegerea asamblărilor cu pene paralele pentru treapta I

8.1.1 Alegerea asamblării cu pană paralelă pentru capătul arborelui de intrare
• Conform STAS 8724/2-7, se alege diametrul capătului arborelui de intrare d=20 mm si l=36 mm
• Conform STAT 1004 se alege Pană A 6x6x32 executată din OL 60
l = lc + b ⇒ lc= l - b=36 – 6= 30 mm
• Verificarea la strivire a asamblării
F 2T I 1 4TI
σ s= = = ≤σ as
A d h dhl c 4⋅49397
l σ s=
2 c ⇒ 20⋅32⋅30 =10 Mpa
as = 100…120 Mpa, se adoptă as = 110 Mpa

σs =10 MPa< as = 110 Mpa

• Verificarea la forfecare a asamblării
 21

F 2TI 1 2 T I 1 2⋅49397 1
τf= = ≤τ τf= = =27
A d bl c af ⇒ d bl c 20 6⋅30 MPa
af = 100 MPa
τf =27 Mpa<
τ af =100 Mpa

8.1.2 Alegerea asamblării cu pană paralelă pentru roata 2

• Conform măsuratorilor d=34 mm si l=52 mm
• Conform STAT 1004 se alege Pană A 10x8x45 executată din OL 60
l = lc + b ⇒ lc= l - b=45 – 10= 35 mm
• Verificarea la strivire a asamblării
F 2T II 1 4T
σ s= = = II ≤σ as
A d h dhl c 4⋅222287
l σ s=
2 c ⇒ 34⋅8⋅35 =93 Mpa
as = 100…120 Mpa, se adoptă as = 110 Mpa

σs =93 MPa< as = 110 Mpa

• Verificarea la forfecare a asamblării
F 2 T II 1 2 T II 1 2⋅222287 1
τf= = ≤τ τf= = =29
A d bl c af ⇒ d bl c 34 10⋅45 MPa
af = 100 MPa
τf =29 Mpa<
τ af =100 Mpa

8.2 Alegerea și verificarea asambărilor cu pene paralele pentru treapta a II-a

8.2.1 Alegerea asamblării cu pană paralelă pentru roata 4
• Conform măsuratorilor d=41 mm si l=94 mm
• Conform STAT 1004 se alege Pană A 12x8x90 executată din OL 60
l = lc + b ⇒ lc= l - b=90 – 12= 78 mm
• Verificarea la strivire a asamblării
F 2T III 1 4 T III
σ s= = = ≤σ as
A d h dhl c 4⋅691558
l σ s=
2 c ⇒ 41⋅8⋅78 =108 Mpa
as = 100…120 Mpa, se adoptă as = 110 Mpa

σs =108 MPa< as = 110 Mpa

• Verificarea la forfecare a asamblării
F 2 T III 1 2 T III 1 2⋅691558 1
τf= = ≤τ τf= = =36
A d bl c af ⇒ d bl c 41 12⋅78 MPa
af = 100 MPa
τf =36 Mpa<
τ af =100 Mpa

8.2.2 Alegerea asamblării cu pană paralelă pentru capătul arborelui de ieșire

 22

• Conform STAS 8724/2-7, se alege diametrul capătului arborelui de intrare d=38 mm si l=80 mm
• Conform STAT 1004 se aleg doua Pane A 10x8x70 dispuse la 180∘ executate din OL 60
l = lc + b ⇒ lc= l - b=70 – 10= 60 mm
• Verificarea la strivire a asamblării
F 2T IV 1 4 T IV
σ s= = = ≤σ as
A d h dhl c 4⋅899025
l σ s=
2 c ⇒ 38⋅60⋅8⋅2 =98 Mpa
as = 100…120 Mpa, se adoptă as = 110 Mpa

σs =98 MPa< as = 110 Mpa

• Verificarea la forfecare a asamblării

F 2 T IV 1 2 T IV 1 2⋅899025 1
τf= = ≤τ τf= = =39
A d bl c af ⇒ d bl c 38 10⋅60⋅2 MPa
af = 100 MPa
τf =39 Mpa<
τ af =100 Mpa
 23

9. Verificarea montajelor cu rulmenți pentru arborele intermediar

• Stabilirea forțelor axiale suplimentare

R C =6452 N
R D =3659 N
Fa=Fa 3−Fa 2=1254−428=826N
FrC 6452
F ' aC=0,5⋅ =0,5⋅ =2016 N
Y 1,6
FrD 3658
F ' aD=0,5⋅ =0,5⋅ =1144 N
Y 1,6

• Stabilirea forțelor axiale totale din lagăre

F ' aC +F a=826+2016=2842 N >F ' aD=1144 N

F atC =F a +F ' aC =826+2016=2842 N
F atD =F ' aC =2016 N
Lagărul C

• Stabilirea zonei în care se găsește încărcarea rulmentului

F atC 2842
tg β= = =0 , 44 >e=0 , 37
F rC 6452 , rulmentul se găseşte în zona a II-a unde nu se poate
neglija influenţa forţei axiale asupra sarcinii dinamice echivalente.

• Sarcina dinamică echivalentă

 24

P C =fp⋅(V⋅X⋅F rC +Y⋅F atC )=1, 16⋅(1⋅0,4⋅6452+1,6⋅2842 )=7128 N

fp=1,1. .. 1,2
V =1
X =0,4
10
p 3
c nec=P C⋅√ L=7128⋅ √ 164=32917 N ¿
60⋅nII⋅Lh 60⋅322⋅8500
L= = =164 mil. rot .
10 10
6 6

c nec=32917 N <c r =48000 N

106⋅L 106⋅¿⋅164
Lh = = =8489 ore
60⋅n II 60⋅322

10. ALEGEREA ȘI JUSTIFICAREA SISTEMULUI DE UNGERE ȘI ETANȘARE

Se alege sistem de ungere prin barbotare de ulei pentru angrenajul treptei a II – a si sistem de
ungere prin aruncare de ulei pentru angrenajul treptei I.

Fig. 10

Se adoptă manșeta de rotație tip A 20X40 STAS 7950/2 – 72 pentru etanșarea arborelui de intrare.

 Verificarea manșetei de rotație

 25

d 20 mm
v =ω⋅ ≤v a ⇒ 151 , 84⋅ =1518 , 43
2 2 s
π⋅n π⋅1450 rad
ω= = =151, 84
30 30 s
mm m
v =1518 , 43 =1 , 51
s s
m m
v =1, 51 <v a =4
s s
Se adoptă manșeta de rotație tip A 40X60 STAS 7950/2 – 72 pentru etanșarea arborelui de ieșire.
 Verificarea manșetei de rotație

d 40 mm
v =ω⋅ =8 , 377⋅ =167 ,57
2 2 s
π⋅n 3 ,14⋅80 rad
ω= = =8 , 377
30 30 s
mm m
v =167 ,57 =0 , 167
s s
m m
v =0 ,167 <v a =4
s s

11. CALCULUL TRANSMISIEI PRIN CURELE

Nr.cr Denumirea Simbol Relații de calcul. Rezultate
t parametrului [U.M.]
1.1 Puterea P [kW] P 7,5
Puterea de Pc [kW] Pc  =7 ,89
 = 1450 KW
calcul η [-]
Randamentul = 0,85…0,95 - randamentul transmisiei
transmisiei Se adoptă =0,95
1.2 Turaţia roţii n1
de curea [rot/min
conducătoar ]
e
1.3 Turaţia roţii n2
de curea [rot/min
conduse ]
1.4 Regimul de _
lucru al
transmisiei

2.1 Raportul de ic =1,3

transmitere ic
[-]
2.2 Tipul curelei _ Conform nomogramei pentru alegerea curelei, aleg curea tip SPZ
trapezoidale
înguste
 26

2.3 Diametrul Dp1

Conform STAS 7192 , aleg
D p 1=140mm
primitiv al [mm]
roţii mici de
curea
2.4 Diametrul Dp2 D p 2=ic⋅D p 1=1,3⋅140=182 mm
primitiv al [mm]
roţii mari de
D p 2 =180 mm
curea Se adoptă

2.5 Distanţa A 0 , 7( D p1  D p 2 )  A  2( D p1  D p 2 )
preliminară [mm]
dintre axe
0,7(140+180 )≤ A≤2(140+180 )
224≤A≤640
Se adoptă A=500 mm
2.6 Unghiul  D p 2  D p1
dintre [grade]   2  arcsin
2A
ramurile
180−140
curelei γ =2⋅arcsin =4 , 58∘
2⋅500
2.7 Unghiul de 1
1=180-
înfăşurare pe [grade]
roata mică
β 1=180−4 ,58=175 , 42∘
de curea
2.8 Unghiul de 2 2=180+
înfăşurare pe [grade] β 1=180+4 , 58=184 ,58∘
roata mare
de curea
1 
 1Dp1  2 Dp 2 
2.9 Lungimea Lp
primitivă a [mm] Lp  2 A sin 
2 360
curelei 175 , 42 π
L p =2⋅500⋅sin + ∘ (175 , 42⋅140+184 ,58⋅180 )=1503 , 45 mm
2 360
Se adoptă conform STAS 7192
L p= 1600 mm


 1Dp1  2 Dp 2 
2.10 Distanţa A
dintre axe [mm] Lp 
A 360
(definitivă) 
2 sin 1
2
π
1600− 360∘ (175 , 42⋅140+184 , 58⋅180)
A= =548 , 3 mm
175 , 42
2 sin
2
2.11 Viteza v D p1n1 D p 2 n2
periferică a [m/s] v 
60 1000 60 1000
curelei
π⋅140⋅1450
ν= =10 ,62 m/s
60⋅1000
2.12 Coeficientul cf c f =1,3 , conform STAS 1163
de [-]
funcţionare
2.13 Coeficientul cL c L =1, 00 , conform STAS 7192
de lungime [-]
2.14 Coeficientul c c β =0, 99 , conform STAS 1163
de înfăşurare [-]
 27

2.15 Puterea P0
nominală [kW]
transmisă de
o curea
2.16 Numărul z0 c f Pc
preliminar de [-] z0 
cL c P0
curele
1,3⋅7,9
z 0= =2 ,62
1⋅0, 98⋅3 , 98
2.17 Coeficientul cZ c z =0 , 95 , conform STAS 1163
numărului de [-]
curele
2.18 Numărul de z z0
curele [-] z
cZ
2,62
z= =2 ,75
0, 95 , se adoptă z=3
z=3<z=8

3.1 Numărul de x Aleg 2 roți cu 3 canale

roţi ale [-] X=2
transmisiei
3.2 Frecvenţa de f v
încovoiere a [Hz] f  103  x 
Lp
curelei
10 , 62
f =103⋅2⋅ =13 , 3
1600 Hz
3.3 Forţa F Pc
periferică [N] F  103
v
transmisă
7 ,89
F=103 =743
10 , 62 N
3.4 Forţa de Sa Sa=(1,5...2) F
întindere a [N] S a =(1,5 . .. 2) F=1,7⋅743=1263 ,1 N
curelei

3.5 Cotele de X,Y X0,03Lp - pentru modificarea distanţei

modificare a [mm] dintre axe A, necesară
distanţei întinderii curelelor
dintre axe x≥0 , 03⋅1600 ⇒ x≥48 mm
Y0,015Lp - pentru înlocuirea/montarea
Curelelor
y≥0 , 015⋅1600⇒ y≥24 mm
3.6 Notarea şi - SPZ 1600 STAS 7192
simbolizarea
curelelor
3.7 Notarea şi -
•Roata mică RTC 140 Z 38∘
simbolizarea
roţilor de • Roata mare RTC 180 Z 38∘
curea

12. CALCULUL RANDAMENTULUI TRANSMISIEI MECANICE

 28

ηtransmisie =η angrenaj×ηung xη curea xηlagar xηe tan s =0,98x0,98x0,96x0,85x0,96 = 0,7524=75,24%

ηangrenaj =0 , 97−0 ,98

ηung =0 , 98

ηlagar =0 ,96−0 . 99

ηe tan s=0,8−0. 85

ηcurea =0 ,95−0. 96 (idem lanţ)

ηtransmisie = 0,7524=75,24%

13. MEMORIU JUSTIFICATIV CU PRIVIRE LA ALEGEGREA

MATERIALELOR , A SEMIFABRICATELOR ȘI A SOLUȚIILOR
CONSTRUCTIVE PENTRU PRINCIPALELE PIESE DIN COMPONENȚA
 29

REDUCTORULUI (ROȚI, ARBORI, CARCASE)

La alegerea materialelor si a soluțiilor constructive s-a avut in vedere să se obțină un raport
calitate-preț cat mai bun.
Materialele utilizate sunt:
- pentru roțile dințate, oțeluri de cementare, 17 MoCrNi 14;
- pentru arbori, oțeluri de cementare, 17 MoCrNi 14; în general, pentru confecționarea arborilor
se folosesc drept semifabricate barele laminate, materiale forjate, matrițate si chiar
semifabricate turnate;
- pentru realizarea carcasei, fontă (FC200)
- pentru șuruburi, OL60.

14.NORME DE TEHNICA SECURITĂȚII MUNCII

Reductorul, prin definiția sa, este un mecanism de reducere a turației,
concomitent cu mărirea momentului de torsiune de transmis.
Ca orice mecanism, reductorul implica respectarea unor norme de tehnica
Securității muncii specifice.
Este absolut obligatoriu:
- Așezarea reductorului in poziție orizontală;
- transportul acestuia făcandu-se cu macaraua;
- schimbarea uleiului lubrifiant la termenul stabilit;
- înlocuirea rulmenților după numărul de ore prevăzut;
- înlocuirea imediată a oricarui ansmblu sau subansamblu imediat
ce s-a constatat avarierea acestuia;
- fixarea reductorului pe un postament cu suruburi de fundație
înaintea punerii acestuia in funcțiune;
- completarea nivelului de lubrifiant dacă s-a constatat o scădere sub nivelul
de minim al acestuia;
- verificarea periodică a stării reductorului;
- împotriva coroziuni carcasa se vopsește
Se interzice:
- introducerea în reductor a altui ulei lubrifiant decât cel stabilit;
- introducerea în reductor a oricaror materiale ar putea deteriora angrenajele;
- schimbarea uleiului lubrifiant sau a oricărui ansamblu sau subansamblu din
componența reductorului in timpul funcționării acestuia;
- înfundarea gaurilor de aerisire.
 30

CUPRINS
 31

 MEMORIU DE CALCUL

1. Întocmirea schemei structurale a transmisiei................................................................................6

2. Împărţirea raportului de transmitere ir pe treptele reductorului şi determinarea momentelor de torsiune şi a
turaţiilor pe fiecare arbore ......6
3. Calculul treptei a II-a ...............................................................................................................9
3.1 Predimensionarea angrenajului.............................................................................................................9
3.2 Calculul Calculul de dimensionare şi verificare ……………….…….…......10
3.3 Alegerea abaterilor şi toleranţelor tehnologice
4. Calculul treptei I.............................. 12
4.1 Stabilirea distanţei dintre axe ...........................................................................................................12
5. Calculul elementelor geometrice....................................12
6. Schema cinematică a reductorului
6.1 Calculul de predimensionare a arborilor
6.2 Întocmirea schemei cinematice a reductorului, la scara 1: 1
7. Calculul forţelor din angrenaje……………………..………….……….17
7.1 Calculul mărimii forţelor din angrenajul treptei I….………………..………………………………......17
7.2 Calculul mărimii forţelor din angrenajul treptei a II-a
8. Stabilirea sensulurilor forţelor din angrenaje......17
9. Calculul arborilor
7.1 Stabilirea schemelor de încărcare cu forţe ale arborilor, în cele două plane, orizontal şi vertical
7.2 Alegerea montajelor cu rulmenţi pentru toţi arborii
7.3 Stabilirea distanţelor dintre punctele de aplicaţie ale forţelor exterioare şi ale reacţiunilor din lagăre
7.4 Verificarea arborelui intermediar la solicitări compuse
8. Alegerea şi verificarea asamblărilor cu pene paralele
8.1 Alegerea asamblărilor cu pene paralele pentru treapta I
8.2 Alegerea şi verificarea asamblărilor cu pene paralele pentru treapta a II-a
9. Verificarea montajelor cu rulmenţi pentru arborele intermediar
10. Alegerea şi justificarea sistemului de ungere şi de etanşare
11. Calculul transmisiei prin curele sau prin lanţ
12. Calculul randamentului transmisiei mecanice
13. Memoriu justificativ cu privire al alegerea materialelor, a semifabricatelor şi a soluţiilor constructive
pentru principalele piese din componenţa reductorului (roţi, arbori, carcase)
14. Norme de tehnica securităţii muncii

BIBLIOGRAFIE

 DESENE
 32

 Desenul de ansamblu al mecanismului surub-piulita

 Desenul de executie al surubului

 Desenul de executie al piulitei