Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect Cercetare Strategii de Dezvoltare Prin Joc A Psihomotricitatii La Copii Cu Dizabilitati
Proiect Cercetare Strategii de Dezvoltare Prin Joc A Psihomotricitatii La Copii Cu Dizabilitati
PROIECT DE CERCETARE
pag. 1 4 4 4 5 6 6 15 16 19 21 24 24 51 51 53 56 59
“Toată cunoasterea noastră îşi are originea din percepţiile noastre” Leonardo da
Vinci
INTRODUCERE
1
Caracteristica esentiala a copilului cu deficienta mintala este izolarea lui
culturala si sociala . Posibilitatile de dobandire a culturii sunt nealterate dar
este suprimata calea de acces la invatatura. Este necesara particularizarea si
adaptarea invatamantului si a obiectivelor sale la posibilitatile deficientilor
mintali. Pentru organizarea procesului de invatamant este necesara selectia
copiilor si diferentierea conditiilor de invatamant. De asemenea, cu toata selectia
se pastreaza diferente in privinta ritmului invatarii, ceea ce obliga la o
individualizare a procesului de instruire. Copiii pot avea ritmuri diferite de
dezvoltare, in functie de potentialitatile innascute cat si de calitatea
conditiilor instructiv educative, de gradul adecvarii activitatilor formative
desfasurate de copii. Se impune individualizarea predariiinvatarii, creandu-se
conditii ca fiecare copil sa se dezvolte in ritmul sau propriu, activizandu-i
potentialitatile reale si valorificandu-le la maximum. Pe fondul luarii in
considerare a particularitatilor de varsta si a celor individuale, se vopr ingemana
activitatile si strategiile didactice realizate cu intreaga clasa de elevi, cu
activitati si strategii diferentiate- pe grupe de nivel- si cu cele
individualizate, toate vizand mai ales aspectul formativ al invatamintului.
Activitatile diferentiate si mai ales cele individualizate, personalizate sunt
utilizate cel mai frecvent pentru atingerea obiectivelor corectiv-compensatorii si
reabilitarea/ recuperarea unor copii cu anumite deficiente. Diferentierea si
individualizarea predarii-invatarii are la baza si principiul accesibilitatilor
cunostintelor si deprinderilor. Acesta se realizeaza prin selectionarea si gradarea
informatiilor stiintifice si a exercitiilor care conduc la formarea unor
deprinderi. Prin efort gradat, cu ajutorul si sub indrumarea profesorului,
cunostintele si deprinderile stabilite a fi dobandite prin obiective operationale
devin accesibile pentru elevii clasei respective, daca li se activeaza potentialul
intelectual real. Conditiile optime de mediu socio-cultural, de instructie si
educatie familiala si scolara, utilizarea unor metode activizante precum si a
instruirii diferentiate pot accelera mersul dezvoltarii intelectuale, pot grabii
trecerea in urmatorul stadiu psihogenetic, dupa cum conditiile nefavorabile socio-
culturale, socio-afective si o instuire defectuosa pot incetinii dezvoltarea
intelectuala. Dar o invatare prematura, fortata poate fi sterila si chiar
daunatoare sub aspectul cerintelor igienei mintale. O alta particularitate a
invatamantului special este necesitastea stimularii, profesorul este obligat sa-l
incurajeze permanent pe copilul cu deficienta mintala sa-si 2
invinga, sa-si corecteze dificultatile. Pentru optimizarea procesului de
predareinvatare , invatatorii si profesorii trebuie sa cunoasca trasaturile
esentiale ale structurii si functionalitatii inteligentei in cadrul diferitelor
stadii psihogenetice, precum si faptul ca este posibila grabirea trecerii dintr-un
stadiu psihogenetic in cel urmator daca se apeleaza la metodee si procedee
didactice activizate, formative.in acelasi timp este bine sa se cunoasca faptul ca
modificarea structurilor mintaleale copilului necesita un timp optim antrenament
cognitiv fundamental stiintific , psihopedagogic si metodic, , apelandu-se la
metode activizante, formative, prin punerea in lucru a tipurilor de invatare care
domina la o anumita perioada de varsta, avand o maxima functionalitate si
eficienta, si realizand activitati didactice diferentiate care vizeaza “zona
dezvoltarii proxime” (Vigotski) Gardner considera ca exista sapte forme a
inteligentei care acopera prin specificul nuantele lor ansamblul capacitatilor
umane: inteligenta verbala, spatiala, corporala si kinestezica, muzicala,
interpersonala si intrapersonala. In continutul invatamantului special sunt
introduse acele cunostinte si deprinderi de cultura generala, care vin in sprijinul
realizarii autonomiei copilului in vederea integrarii cat mai eficient in viata
sociala.
3
1. Metodologia cercetarii
1.1. Obiective
evaluarea caracteristicilor cognitive, socio-emotionale si comportamentale a
copilului cu disabilitati intelectuale; utilizarea adaptata a observatiei
sistematice, a metodelor si tehnicilor de evaluare specifice copiilor cu
disabilitate intelectuala; elaborarea planului de interventie personalizat, prin
compararea observatiei de ordin cognitiv,socio-emotional si comportamental obtinute
prin tehnici diverse de evaluare.
1.2. Ipoteza
Eficienta elaborarii si aplicarii planului de interventie personalizat fiind
conditionata de evaluarea psihopedagogica 1.2.1. Posibilitati de optimizare a
activitatii de educatie corporala in invatamantul special pentru copiii cu
disabilitati intelectuale Programa scolara pentru educatie corporala ( expresie
corporala ) satisface in mai mica masura nevoia de miscare a copiilor cu deficienta
mintala. In dorinta de a grabi procesul de instructie mi-am propus sa fac o
ameliorare a programei, introducand un sistem de jocuri de miscare in programul
copiilor, care sa imbunatateasca deprinderile motrice ale acestora.
4
In aceasta programa nu apar deloc sau se regasesc in foarte mica masura jocurile de
miscare. In elaborarea unei activitati de educatie corporala, in prima parte, dupa
exercitiile de incalzire a organismului, se preda sau se consolideaza un element de
miscare, un exercitiu prevazut in planificare.In a doua parte se recurge la jocuri
de miscare, care se fixeaza ceea ce s-a predat intr-un mod placut si in acelasi
timp, dau satisfactie copilului. Sper sa vin in sprijinul copiilor cu deficienta
mintala precum si a profesorilor, prin setul de jocuri ales de mine.
5
Cluj Napoca str. Byron nr. 15 ap. 6. Parintii sunt divortati, familia nu are un
venit stabil, mama intretinand copii din alocatii. Rlatiile familiare sunt precare,
copilul osciland intre mama si tata. P.G.C. eleva la Scoala Speciala C.R.D.E.I.I.
din Cluj Napoca in varsta de 12 ani. locuieste impreuna cu familia, fiind unicul
copil. Climatul afectiv al familiei este propice pentru o dezvoltare adecvata. Este
diagnosticata cu deficienta mintala usoara, Q.I.=68. Bugetul familiei este stabil.
6
b) Probele de alergare: se realizeaza la fel ca si continut pe o distanta de 30
metri. c) Aruncarea la tinta: se desfasoara in sala de joaca, pe o tabla se
deseneaza tinta cu creta. De la distanta accesibila tuturor copiilor ( aproximativ
4m )se tinteste cu o minge mica ( de tenis ). Dupa demonstratie copiii executa
aruncarea. Au dreptul la 5 incercari. Se noteaza totalul celor corecte. In fiecare
saptamana sunt planificate 2 activitati de educatie psihomotrica: una de predare si
una de consolidare a notiunilor ( elementelor ) deja invatate. La fiecare
activitate se aplica unul din cele doua jocuri redate saptamanal.
7
Jocuri: 1. ” Care se aseaza mai repede” 2. ” Ultimul alearga in fata” 3. ”
Doborarea popicelor”- aruncare la tinta.
Saptamana III: Tema: formele naturale ale miscarii. Exercitii pentru mers:
exercitii de mers in ritmuri diferite, asociate cu semnale sonore; mers pe loc, pe
varfuri, cu pasire peste obstacole, cu oprire la semnal, spre o anumita directie.
Jocuri: 1. ”cursa cocosilor”- echibibru,forta, indemnare; 2. ”stafeta-intoarcere” –
alergare cu ocolire. Exercitii de alergare:
9
Jocuri:
Saptamana IV: Tema: formarea calitatilor motrice Exercitii pentru viteza - jocuri
care necesita reactii motrice rapide la diverse semnale: “Cine este primul”,
“Alearga repede” Jocuri: 1. “Postasii padurii”- mers cu ocolirea obstacolelor si
catararea pe suprafete ridicate; 2. ”Vulpea si puisorii”- alergare cu oprire la
semnal. Exercitii pentru forta Jocuri: 1. ”S-o cautam pe Lizuca” 2. ”Iepurii si
gradinarul”- mers obisnuit, aruncare cu ambele maini de jos. Exercitii pentru
indemanare; Jocuri:
12
1. ” Stafeta” Exercitii pentru rezistenta Jocuri: 2. ”Ridichea uriasa”- alergare cu
pasire peste obstacole; 3. “Pisica si vrabiile”- alergare cu pasire peste
obstacole. Saptamana V Tema: gimnastica ritmica si dans. Exercitii:- combinatii de
mers cu intoarcere, cu sarituri. Jocuri: 1. ”La antrenament”- cumpana pe un
genunchi si palme; 2. “Sportivii” –tarare mers pe linie dreapta. Exercitii:- jocuri
cu cerculete, flori combinand elemente din activitatile anterioare. Jocuri: 1. ”S-o
cautam pe Lizuca”; 2. ”Transporta sacul” Exercitii:- elemente de dans. Jocuri: “Mos
Martin iese la vanat”- alergare; Exercitii:- dansul cercurilor. Jocuri: ”Sari si
arunca”-aruncare cu o mana din umar, saritura in lungime de pe loc; Exercitii:-
dansul Jocuri:
13
1. ”Goana dupa minge prin tunel”-dezvoltarea vitezei si indemanarii; 2. “Ridichea
uriasa”. 3. “Sus genunchii”-dezvoltarea vitezei de reactie; 4. “Copiii si ursul”-
aruncare si prindere la piept cu ambele maini.
14
1.6. Examenul psihomotor
15
a. aplicarea testelor Bender, Rey, Kohs 7) Ritm şi structurare temporală a. Tempo
b. reproducerea structurilor ritmice c. adaptarea la ritmuri
16
*identificarea obiectelor după sunetul auzit *identificarea obiectelor prin
informaţii tactile *identificarea schemei corporale *senzaţii şi percepţii ale
propriului corp 1.7.4. MOBILIZAREA ŞI EDUCAREA a) Atenţiei: *sortarea de jucării
asemănătoare *sesizarea părţii care lipseşte dintr-un obiect *sesizarea părţii care
lipseşte dintr-o jucărie *sesizarea părţii care lipseşte dintr-o imagine a
obiectului *sesizarea nepotrivirilor onomatopee-imagine/jucărie b) Memoriei:
*imitare de gesturi şi mişcări într-o anumită ordine *reţinerea/memorarea/
ultimului obiect atins, luminat *memorarea locului unui obiect în serie *sesizarea
absenţei unui obiect dintr-o serie *recunoaşterea animalelor după sunet *repetarea
denumirii unor obiecte, imagini într-o anumită ordine *găsirea obiectului văzut
între alte obiecte c) Reprezentărilor:
17
*sesizarea obiectului care lipseşte *sesizarea părţilor care lipsesc dintr-un
obiect, din figuri lacunare *stabilirea de deosebiri *stabilirea de asemănări d)
Gândirii (antrenarea operaţiilor gândirii): *realizarea întregului din părţi
*triere în funcţie de un criteriu *grupare în funcţie de un criteriu *seriere *
succesiune cronologică *clasificare *ordonare temporală *anticiparea unor
evenimente legate de situaţii concrete *noţiuni opuse 1.7.5. ANTRENAREA ACTIVITĂŢII
VOLUNTARE/VOINŢEI PRIN
18
* stimularea emoţiilor cognitive, morale şi estetice *jocuri de rol *executarea de
sarcini cu finalitate precisă în cadrul unor concursuri *descifrarea expresiilor
care exprimă emoţii şi sentimente *antrenarea capacităţii de "citire" de pe faţa
diverselor persoane a unor emoţii şi sentimente 1.7.7. ANTRENAREA IMAGINAŢIEI
*completarea unor desene neterminate, lacunare *asociere liberă de cuvinte şi de
imagini *completarea unor propoziţii începute *completarea de povestiri cu început
dat
19
Tabel nr.8
20
1.9. Program de activite si recuperarea psihomotricitatii
1. Stimularea posibilităţilor de învăţare motrică şi de reglare a acţiunilor
psihomotrice 1.1. manipularea individuală, spontană a unor obiecte şi jucării -
mingi - cuburi - păpuşi l.2. imitaţie motorie - mişcări ale capului: aplecare,
rotire - mişcări ale trunchiului: aplecare, îndoire, răsucire - mişcări ale
membrelor: rotire, îndoire 1.3. exersarea respiraţiei prin joc l.4. educarea
capacităţii de relaxare şi inhibiţie 2. Exersarea psiho-loco-motricitătii şi
dezvoltarea simţului ritmic 2.1. mersul 2.2. alergarea 2.3. săritura 2.4.
rostogolirea 3. Educarea echilibrului static şi dinamic 3.1. executarea unor
poziţii
21
3.2. mers pe culoar trasat: înainte şi înapoi 3.3. exerciţii de trecere peste
obstacole 3.4. exerciţii de mişcare a braţelor 4. Dezvoltarea capacităţii de
percepţie, orientare şi organizare spaţiotemporală 4.l. formarea deprinderii de
orientare în mers, de respectare a unor comenzi verbale 4.2. exerciţii pentru
perceperea corectă a poziţiei ocupate de obiecte în spaţiu prin raportare 4.3.
localizări spaţio-temporale: momentele zilei, zilele săptămânii, etc. 5.
Dezvoltarea psihomotricităţii fine a mâinii 5.1. exerciţii de apucare a unor
obiecte de mărimi şi forme diferite 5.2. exerciţii de aruncare şi prindere a unor
jucării de la distanţe diferite 5.3. exerciţii de aruncare la punct fix 5.4.
exerciţii de imitare a gesturilor mâinii 5.5. închiderea şi deschiderea sticlelor
5.6. trierea unor bile, nasturi, mărgele prin orificii de dimensiuni diferite 6.
Organizarea schemei corporale 6.l. exerciţii de identificare a diferitelor segmente
ale corpului 6.2. exerciţii pentru recunoaşterea segmentelor propriului corp în
oglindă 6.3. imitarea mişcărilor diferitelor segmente ale corpului
22
6.4. efectuarea mişcărilor denumite 6.5. cunoaşterea corpului unei păpuşi 6.6.
desenarea corpului 6.7. asamblarea părţilor corpului 6.8. desen incomplet 6.9.
exerciţii de raportare a propriei persoane la obiectele din mediul ambiant şi
recunoaşterea segmentelor dreapta-stânga 7. Exersarea dominantei laterale - mâini -
ochi - picior
23
1.10. Concluzii
Avand in vedere rezultatele finale se poate spune ca experimental a fost o reusita.
Ipoteza s-a confirmat. Sistemul de jocuri introdus in planificarea activitatilor de
educatie corporala a fost bina ales si binevenit. Deprinderile motrice ale copiilor
s-au imbunatatit vizibil in raport cu startul de la care au pornit. Trebuie
subliniat faptul ca optimizarea activitatilor de educatie corporala s-a realizat
remarcabil si s-a facut prim modalitati atractive care au antrenat copiii fara ca
acestia sa resimta in mod negativ, obositor efortul depus. Astfel s-a reusit
dezvoltarea si imbunatatirea deprinderilor motrice si corectarea acolo unde a fost
cazul a unor deprinderi gresite: de mers, tinuta, aruncarea la tinta, etc.
b.Date familiale:
24
Numele si prenumele parintilor: tata:-----mama: Susana
c.Date medicale: Nastere: normala Sarcina: fara probleme Dezvoltare fizica: buna
25
Gandirea: functionalitatea gandirii este specifica stadiului operatiilor concrete,
de un nivel mediocru. Limbajul: 1) verbal: Volumul vocabularului: mediocru
Pronuntia: corecta Exprimare verbala: constructia de propozitii relativ buna,
acordul gramatical nu este bine format. 2) scris: Lectura: lenta cu poticniri in
curs de structurare, dislexie. Scrierea: disgrafie Psihomotricitate:
brutale Stil de munca: sub supraveghere educativa se mobilizeaza mai usor in
activitate Temperament: sangvinic Comportament socio-afectiv:
instabilitate emotiva rezistenta la efort de nivel mediu rezistenta la frustrare
scazuta gradul de sociabilitate este mediu comunicarea adecvata nivelului de
dezvoltare 26 coordonare motrica generala: buna motricitate fina: mediocra schema
corporala: formata lateralitate: dreapta orientare in spatiu: mediocra orientare in
timp: mediocru gesturi: forta si dozarea de intensitate normala, dar capabila de
gesturi
g.Prognostic:
27
Rezultatele slabe obtinute de Michi Roxana la probele de diagnosticare respective
conduc la prefigurarea unor probleme care necesita sprijin psihopedagogic
specializat si un program de stimulare cognitiv-comportamentala.
desenarea dupa contur, desenarea pe spatii mari a unor ovale, patrate pentru
formarea amplitudinii gestului. social: suport informational acordat membrilor
familiei la nevoie medical: control medical periodic
28
PROIECT DE ACTIVITATE INDIVIDUALA
29
Jocuri de invatare a unor notiuni primare privind proprietatile diverselor obiecte:
identificarea proprietatilor fundamentale ale unor obiecte familiare; descrierea
unor obiecte din mediul inconjurator; gruparea obiectelor dupa un criteriu dat;
asocierea unor obiecte dupa criteriul contrastului;
31
- dezvoltarea conduitei perceptiv-motrice de spatiu in campul lexic si grafic -
recunoasterea pozitiei si locului ocupat de obiectele in pagina caietului si a
cartii; - exercitii de trasare si reproducere a desenului in spatiu grafic si
limitat;
32
- Studiu de caz: a.Date personale: Nume si prenume: R. B. N. Data nasterii:
29.06.2000 Domiciliu: Cluj-napoca, str. Coastei, nr.18, ap.7, jud. Cluj Scoala:
Speciala C.R.D.E.I.I. Diagnostic: intelect de limita, Q.I.=88 b.Date familiale:
Numele si prenumele parintilor: tata: Rozsa Ioan mama: Matei Violeta
33
Sarcina: fara probleme Dezvoltare fizica: buna
34
Stil de munca: sub supraveghere se mobilizeaza foarte bine in activitate si in
sarcinile propuse; Temperament: sangvin Comportament socio-afectiv:
echilibru emotional rezistenta la efort gradul de sociabilitate: mediu comunicare
adecvata nivelului de dezvoltare coopereaza foarte bine in activitatile instructiv-
educative jocul: se integreaza usor in regulile jocului
35
g.Prognostic: Rozsa Bobi Nicusor la probele de diagnosticare a obtinut rezultate
destul de bune dar prezinta unele probleme care necesita un suport psihopedagogic
specializat si un program de stimulare cognitiva.
36
Studiu de caz: a.Date personale: Nume si prenume: R. A. C. Data nasterii: 9.12.1998
Domiciliu: Complexul de Servicii pentru Recuperarea Copiilor cu Handicap Neuro-
psihic Usor si Mediu nr.9 “Tandarica”, str. Sunatoarei, nr.8, jud. Cluj Scoala:
Clasa I Liceul “Waldorf” reluand clasa I la Sc. Speciala C.R.D.E.I.I. Diagnostic:
intelect de limita, Q.I.=73, tulburare hiperkinetica cu deficit atentional,
tulburari de conduita, retard al limbajului expresiv
Ocupatia parintilor: tata: fara ocupatie mama: fara ocupatie Bugetul familiei:
sarac Structura familiei: dezorganizata Componenta familiei: 3 copii, R.A.C. fiind
al doilea copil
37
Relatii familiale: nu exista
c.Date medicale: Nastere: normala Sarcina: fara probleme Dezvoltare fizica: buna
38
Stil de munca: necesita supraveghere educationala, suport, sprijin in special
datorita tulburarilor de comportament Temperament: sangvin Comportament socio-
afectiv: labilitate emotionala rezistenta scazuta la frustrare
cooperarea, receptivitatea, comunicarea la nivel mediu se integreaza cu dicicultate
in regulile jocului precizia si acuratetea in comunicarea raspunsurilor sunt
deficitare comportament impulsiv
39
ceilalti fiind una agresiva. La proba Bender-Santucci subiectul ibtine o
performanta slaba fapt care evidentiaza atat deficientele capacitatii intelectuale
cat si un nivel scazut de dezvoltare al functiei perceptiv-motric. Are un vocabular
saracacios, limitat repetandu-se si de cele mai multe ori articuland incorect
cuvintele. Pentru a intelege sarcinile este nevoie sa I se explice foarte clar si
pe inteles. Atentia este foarte slab dezvoltata, nereusind sa se concentreze mult
timp asupra sarcinilor. Acest lucru determina performantele slabe din orice
domeniu. subiectul prezinta A.D.H.D.
40
Studii de caz: a.Date personale: Nume si prenume: B. A. Data nasterii: 12.03.1998
Domiciliu:Cluj-Napoca, str.G.G.Byron, nr.15, ap.6, jud.Cluj Scoala: Sc. Speciala
C.R.D.E.I.I Diagnostic: deficienta mintala usoara,Q.I.=66
Ocupatia parintilor: tata: fara ocupatie mama: casnica Bugetul familiei: sarac,
alocatii Structura familiei: dezorganizata, parinti divortati Componenta familiei:
5 copii, B.A. fiind al treilea copil Relatii familiale: precare
c.Date medicale: 41
Nastere: normala Sarcina:fara probleme majore Dezvoltare fizica: buna
d.Nivel de dezvoltare: Perceptie: in stil lent, inert Atentie: nivel mediu Memorie:
buna, pedominand memoria mecanica,retinerea si reproducerea datelor inadecvata
Gandire: rigiditate Limbaj: 1) verbal: Volumul vocabularului: redus Pronuntia:
deficitara Exprimarea verbala: lenta, incorect gramatical 2) scris: Lectura: lenta
cu opriri dese Scrierea: in curs de formare Psihomotricitate: functia
perceptiv motrica este slab dezvoltata in raport cu varsta orientarea spatiala:
buna orientarea temporala: in curs de structurare functionalitatea gandirii
specifica mediocritatii, prezentand
42
Comportament socio-afectiv: labilitate emotionala rezistenta scazuta la
frustrare cooperarea, receptivitatea, comunicarea slab dezvoltata se integreaza cu
dicicultate in regulile jocului precizia si acuratetea in comunicarea raspunsurilor
sunt deficitare prezinta blocaje in raspunsuri
44
Studiu de caz: a.Date personale: Nume si prenume: P. G. C. Data nasterii:
16.03.1996 Domiciliu:Cluj-Napoca, str.Dunarii,nr. 59, ap. 16, jud. Cluj Scoala: Sc.
Speciala C.R.D.E.I.I Diagnostic: deficienta mintala usoara,Q.I.=69
c.Date medicale:
45
Nastere: normala Sarcina:fara probleme majore Dezvoltare fizica: buna
46
de 4 ani)
48
cu instructiuni clare, scurte si date pe ton linistit, se repeta daca este nevoie,
pana ce copilul o insuseste. Aceasta metoda va stimula perceptiile audio vizuale si
senzoriale, lucru util in formarea deprinderilor; o recunoasterea si incurajarea
imediata la orice comportament pozitiv, oricat de neinsemnat ar fi; trebuie sa se
insiste in descoperirea catorva lucruri bune pe care le are copilul; o o
consecventa in stabilirea regulilor de disciplina; incredintarea unor
responsabilitati, sarcina oe care o primeste sa se pastrarea unei vocii linistite
si evitarea maniei; stabilirea unui program zilnic foarte clar si respectarea cu
flexibilitate a
49
50
2. Recomandari
In spijinul activitatilor de dezvoltare corporala, in vederea unor actiuni mai
complexe, cu scopul dezvoltarii psihomotrice armonioase si in deplina concordanta
cu particularitatile de varsta si individuale ale copiilor cu disabilitati
intelectuale, am propus organizarea unui cerc si intalnirea copiilor in timpul
liber. In orele destinate activitatilor ludice, in programul de dupa-masa al
copiilor, se pot planifica anumite activitati atractive, in cadrul unui cerc
special format, cu scopul destinderii copiilor dar si al dezvoltarii acestora atat
pe plan fizic cat si pe plan psihic.
51
faptul ca emotiile de bucurie comuna contribuie la integrarea colectivului de
copii, la intarirea relatiilor de prietenie.De asemenea, buna dispozitie obtinuta,
relaxarea copiilor, da posibilitatea refacerii energiei nervoase printr-o forma
activa. Toate acestea au consecinte pozitive in disciplina copiilor, in modul de
adaptare al acestora la viata scolara. Influenta favorabila a programului
distractiv asupra copiilor a determinat introducerea unor forme cat mai variate de
activitati distractive in scolile special.
52
Anexa 1 - Descrierea jocurilor introduse
53
e. Indicatii metodice. Se pot folosi si mingi medicinale sau alte tipuri de mingi
care au o greutate suficient de mare pentru a putea rasturna maciucile prin
rostogolire. 3. Traseul buclucas. a. Scopul jocului: dezvoltarea indemanarii,
atentiei si a memoriei vizuale. b. Locul de desfasurare: sala. c. Materiale
didactice: 4-5 sticle de plastic si o esarfa. d. Organizarea si desfasurarea
jocului. Copii sunt asezati in formatie de semicerc. In fata lor se marcheaza un
traseu cu 4-5 stcle, la o distanta de 70-80 cm una de alta. Jucatorul trebuie sa
urmareasca traseul trecand peste sticle legat la ochi, fara sa le rastoarne.
Inainte de a fi legat la ochi, jucatorul parcurge o data sau de doua ori traseul
pentru a incerca sa-l memoreze. e. Indicatiile metodice. Pozitia sticlelor se va
marca pentru a le pastra distanta in cazul rasturnarii. 4. Ochirea cu inelul a.
Scopul jocului: dezvoltarea indemanarii si preciziei. b. Locul de desfasurare:
curte, sala. c. Materiale didactice: 10 cercuri din placaj cu diametrul de 15-20
cm, maciuca sau taburet. d. Organizarea si desfasurarea jocului. Copii se impart in
doua echipe, asezate de o parte si de alta a locului de joc. Se traseaza linia de
aruncare, iar la 3-4 m in fata acesteia se aseaza maciuca. Copii aruca cate cinci
cercuri fiecare, alternativ, cate unul de la fiecare echipa. Pentru fiecare
aruncare reusita echipa primeste un punct. Aruncare reusita se considera atunci
cand cercul este introdus pe maciuca. Castiga echipa care are mai multe puncte dupa
ce au arucat toti jucatorii. e. Indicatiile metodice. Se respecta pozitia de
aruncare, nu se permite calcarea liniei. 5. Apuca-ti nasul si alearga. a. Scopul
jocului: dezvoltarea indemanarii si a mobilitatii. b. Locul de desfasurare: sala,
curte. c. Materiale didactice: d. Organizarea si desfasurarea jocului. Se traseaza
o linie la distanta de 8-10 m de un peret sau de gard. Copii se impart in doua
echipe si se aseaza in sir indian la linia de start cu fata spre perete. Jucatorii
vor trebui sa sara intr-un picior pana la gard si inpoi, unde ii da startul
54
e. Indicatiile metodice. Se urmareste respectarea pozitiei de plecare si a
momentului de start la fiecare jucator. 6. Mingea la tinta. a. Scopul jocului:
dezvoltarea preciziei in aruncarea la tinta. b. Locul de desfasurare: sala, curte.
c. Materiale didactice: mingi de oina. d. Organizarea si desfasurarea jocului. Se
traseaza un cerc cu raza de 1 m pe perete si linia de aruncare la o distanta de 5-
10 m. Copii se impart in doua echipe egale si arunca cate trei mingi fiecare,
alternativ, cate un jucator de la fiecare echipa. Se considera aruncare buna cand
mingea loveste peretele in interiorul cercului, inclusiv pe linia acestuia si se
marcheaza cu un punct. Castiga echipa care aduna cele mai multe puncte. e.
Indicatiile metodice. Se urmareste a nu se depasi linia de aruncare. Gradul de
dificultate se poate modifica prin apropierea sau departarea liniei de aruncare sau
prin marirea ori micsorarea cercului de tinta. 7. Batul azvarlit. a. Scopul
jocului: dezvoltarea fortei, indemanarii si preciziei de aruncare. b. Locul de
desfasurare: curte, teren. c. Materiale didactice: doua bastoane de 40-50 cm
lungime de culori diferite. d. Organizarea si desfasurarea jocului. Se traseaza
doua linii de aruncare, in prelungire la 5-6 m distanta, in asa fel incat in fata
lor sa ramana cat mai mult spatiu pe directia de aruncare e. Indicatiile metodice.
8. Apuca-ti nasul si alearga. a. Scopul jocului: b. Locul de desfasurare: c.
Materiale didactice: d. Organizarea si desfasurarea jocului. e. Indicatiile
metodice.
55
Anexa 2 Teste
56
57
58
Bibliografie
59