1

Universitatea Babeș-Bolyai

Facultatea de Teologie Ortodoxă

Teologie Pastorală

Fiolocalia 6

Sfântul Simeon Noul Teolog

-Lucrare de Seminar-

Coordonator Student

Pr.Prof.Lect.Univ.Dr. Mazăre Dan Vasile

Gheorghe Șanta Anul II

Cluj-Napoca 2020
 2

Sfântul Simeon Noul Teolog

După ce m-am documentat mai mult despre viata Sfântului

Simeon , am aflat că acesta a avut şi are o mare influenţă asupra
spiritualităţii ortodoxe şi mai ales asupra monahismului. Am aflat chiar
din introducerea volumului 6 al Filocaliei, că în timp ce Irenee Hausherr
publica, în 1928, pentru prima dată, în textul original, «Viaţa Sfântului
Simeon Noul Teolog» scrisă de ucenicul lui, Nichita Stithatul 1, un
vizitator al Muntelui Athos spunea că nu există acolo autor mai citit ca
acest sfânt şi monahii îl copiază tot aşa de mult ca şi în trecut2.

Sfântul Simeon a fost unul dintre cei mai iubiţi autori în

spiritualitatea şi teologia rusă, iar monahismul românesc a avut opera
lui la îndemână în numeroase manuscrise, care datează în traduceri de
la sfârşitul secolului XVIII şi începutul secolului XIX. Un apreciabil număr
de astfel de manuscrise se găsesc în Biblioteca Academiei R. S. România
şi în diferite mănăstiri din Moldova.

Un manuscris important cuprinzând opera Sfântului Simeon, în

două volume şi datat de la 1804, se află în biblioteca Sfântului Sinod ,
din Bucureşti, sub cota nr. 11. El a aparţinut Mănăstirii Căldăruşani, de
unde a trecut în biblioteca Internatului teologic din Bucureşti sub cota
28, apoi în biblioteca Institutului teologic din Bucureşti sub nr. 2251-
2252.

1.Vie de Simeon le Nouveau Theologien (949—1022), par Nicetas Stethatos , în «Orientalia

1

Christiana», voi. XII. nr. 45, 1928, p. 1—239.

2. Op. cit., Introducere, ρ. XI.
 3

„Spiritualitatea Luminii la Sfântul Simeon Noul Teolog”

Citind în trecut despre Sfântul Simeon , am înțeles că a luat

naștere pornind de la experiența și dragostea pe care le-a manifestat în
încercările sale de a demonstra că simțirea și vederea lui Dumnezeu
sunt posibile în întâlnirea cu El în Lumina sa dumnezeiască. Interesul
pentru termenul luminii dumnezeiești l-a impulsionat să se dedice
acestui domeniu teologic spiritual nu doar la nivel de studii teoretice, ci
mai ales prin experiența personală și vie în relația cu Dumnezeu, prin
pocăință și rugăciune, asceză și studiu, călăuzit și îndrumat de părintele
său duhovnicesc, Simeon Evlaviosul. Născut în anul 949 3 în Galatea, din
Paflagonia – Asia Mică- din părinţi care aparţineu nobilimii provinciale
bizantine, familie înstărită şi cu mare influenţă în treburile politice,
tânărul Simeon este dus la vârsta de 11 ani la Constantinopol. Este
contemporan cu cel mai ilustru reprezentant al dinastiei Macedonene,
împăratul Vasile al II-lea Bulgaroctonul (976-10 25). Aici îşi începe studiile
şi în scurt timp intră în slujba împăratului. Sfântul Simeon Noul Teolog
este reprezentantul poate cel mai de seamă al Părinților Bisericii care se
identifică cu experiența sa mistică, ascetică și spirituală, în căutarea și și
ascensiunea sa către divinitate. Aceasta nu este numai de ordin afectiv
sentimental ca la Sfântul Macarie Egipteanul, sau de factură speculativ
intelectualistă ca mistica lui Evagrie. Spritualitatea Sfântului Simeon
este caracterizată de un imbold de o forță unică în ce privește
experiența sa personală nemojlocită.

Putem considera că Sfântul Simeon Noul Teolog a apărut în viaţa

Bisericii pentru a resuscita un monahism osificat şi gol de seva
2
3. ŠPIDLIK, Tomáš, „Syméon le Nouveau Théologien”, Dictionnaire de Spiritualité, XIV (1990),
col. 1387
 4

duhovnicească, spiritualitatea lui fiind o reacție împotriva

chinovialismului, de cele mai multe ori formal, dezvoltat la mănăstirea
Studion de urmaşii Sfântului Teodor Studitul, după moartea acestuia 4.
Ceea ce a motivat renumele de ”Noul Teolog”, Sfântului Simeon, este
tăria sa de a-și asuma un mesaj cu totul surprinzător nu prin conținutul
său doctrinar sau moral, ci prin intensitatea cu care a trăit, vorbit și a
scris despre 3experiența sa teologică și duhovnicească, care poate fi
numită o autentică „epifanie”, în peisajul vieții creștinismului la granița
dintre cele două milenii. Așa cum este și pentru spiritul critic al
intelectualului de astăzi, al individului ancorat într-o lume definită de
consumism și de paradigma obiectului în defavoarea subiectului, într-o
situație similară și într-un timp la fel de nereceptive, ca astăzi, s-au
derulat viața și mesajul Sfântului Simeon Noul Teolog. El nu era un
teolog sistematic, cum a fost de exemplu Sfântul Grigorie Palama, ci
trebuie văzut ca un profet, deoarece intenţia lui nu era să înlăture
structura ierarhică a Bisericii, ci să avertizeze Biserica din timpul lui
împotriva secularizării.

Consider că pentru reprezentanții teologiei din secolul al XI-lea,

viața și scrisul autorului Discursurilor Teologice și Etice au fost ocazii de
tulburare și de reacție în fața spiritului său efervescent și minții sale
înclinate spre studiu și meditație, spre asceză și contemplației, spre
rugăciunea fierbinte cu lacrimi de pocăință.

Prima Cuvântare a Sfântului Simeon Noul Teolog

4. Drd. Ioan I. Ică, Teologie şi spiritualitate la Sf. Simeon Noul Teolog, în “Mitropolia Ardealului”
3

32 (1987), nr. 3, p.35.

 5

După ce am observat și apreciat viața Sfântului Simeon , am rămas

plăcut surprins să observ niște informații foarte bogate în legătură cu
prima cuvântare a acestuia, în special capitolul cu numărul 2 , și anume
Despre căderea şi alungarea lui Adam din rai.

În acest capitol aflăm că Adam a fost zidit cu un trup nestricăcios,

dar material şi încă nedeplin duhovnicesc. Şi a fost aşezat de Făcătorul
ca un împărat nemuritor în această lume nestricăcioasă ; nu spun numai
în rai, ci în toată lumea de sub cer5. Dar le-a dat lor şi lege, poruncindu-
le ca numai din pomul acela să nu mănînce. El însă, dispreţuind
porunca, n-a crezut Făcătorului şi Stăpânului, Care a zis : «în ziua în care
veţi mânca din el, cu moarte veţi muri» (Facere II, 17), ci au socotit mai
vrednic de crezare pe şarpele viclean (Isaia XXVII, 1), care a spus: «Nu
veţi muri cu moarte, ci în ziua în care veţi mînca, veţi fi dumnezei,
cunoscând binele şi răul» (4Facere III, 5 ) ; «şi au mâncat din el» (Facere
III, 6). Şi îndată au fost dezbrăcaţi de veşmântul nestricăcios şi s-au
îmbrăcat în stricăcios. După ce observat că este gol , Adam s-a ascuns și
s-a îmbrăcat cu frunze de smochin cusute încercând să umbreze
rușinea. De aceea când Dumnezeu îi zice : «Adame, unde eşti ?» (Facere
III, 9), el răspunde : «Am auzit glasul Tău şi cunoscând goliciunea mea,
m-am temut şi m-am ascuns»(Facere III, 10). Chemându-l la pocăinţă,
Dumnezeu îi zice : «Cine ţi-a spus că eşti gol ? Nu cumva ai mâncat din
pomul, din care ţi-am poruncit ca numai din el să nu mănânci ?» (Facere
III, ll)6. Acela însă nu a voit să spună că a păcătuit , ci dimpotrivă a dat
vina pe Dumnezeu, Care le-a făcut toate foarte bine, zicând : «Femeia ,
pe care mi-ai dat-o, ea mi-a dat şi am mâncat » ( 5Facere III, 12) ; iar
4
5. Toată lumea era străbătută de lumina veşnică sau a prezenţei lui Dumnezeu sau a raiului.
Toată lumea era pe de o parte rai, pe de alt a străbătută de rai. Lumea era în parte rai, putând
deveni rai deplin, şi în parte se putea detaşa de el. Omul folosindu-se de fructul pomului, ca de
un fruct detaşat de ambianţa veşniciei, a început să se detaşeze de rai .
5
6. Căderea din rai s-a produs întâi în planul conştiinţei omului. El nu se mai simțea în rai.
 6

aceea, la rândul ei, a pus vina pe şarpe . Deci ne voind ei să se pocăiască

şi să cadă înaintea Stăpânului, sau să ceară iertare, Dumnezeu îi alungă
şi-i scoate din rai, ca dintr-un palat împărătesc şi ca dintr-o casă
preaîmpodobită, ca să vieţuiască pe acest pământ ca nişte exilaţi şi scoşi
peste graniţă.

Şi îndată a pus o sabie de foc ca să păzească intrarea la pomul

vieţii(Facere III, 24). Aceasta nu înseamnă că ei vor fi readuşi iarăşi, după
refacerea lor, în acelaşi rai supus simţurilor şi material. Nu în acest scop
a fost păstrat el până acum ; nu pentru aceasta nu la blestemat pe el
Dumnezeu7 .Ci pentru că e tipul vieţii viitoare şi chipul veşnicei Împărăţii
a cerurilor. Căci dacă n-ar avea acest rol de tip, ar fi trebuit să fie
blestemat, ca unul în care s-a săvârşit neascultarea lui Adam . Dar n-o
face aceasta. O face însă cu tot pămîntul celălalt, fiindcă, precum am zis,
era nestricăcios ca şi raiul şi producea de la sine toate. De aceea, pentru
ca Adam cel ieşit de acolo să nu ducă mai departe o viaţă liberă de
greutăţi, de osteneli şi de sudori, blestemă pământul acesta, zicând :
«Blestemat să fie pământul în lucrurile tale. În necazuri să te hrăneşti
din el în toate zilele vieţii tale. Spini şi mărăcini să-ţi răsară ţie şi să
mănânci iarba câmpului, rââduită fiarelor şi dobitoacelor
necuvântătoare. În sudoarea feţei tale să-ţi mănânci pâinea ta , până ce
te vei întoarce în pământul din care ai fost luat; că pământ eşti şi în
pământ te vei întoarce» (Facere III, 17—19). Pe drept cuvânt, trebuia
deci ca cel ce fusese coborât prin neascultare la stricăciune şi la moarte

7. Darrouzes spune că sfântul Simeon credea, ca mulţi din contemporanii săi , în supravieţuirea
acestui rai sensibil, dar nu ca reşedinţă a sfinţilor răposaţi (op. cit., p. 186, nota 1). Dar din cele
ce urmează se pare că raiul din care a fost scos Adam s-a păstrat nu numai în sensul acesta , ci şi
în înţelesul Împărăţiei lui Dumnezeu, care poate penetra din nou întreaga creaţie. De aceea raiul
sensibil special nu mai are o importanţă practică.
 7

să locuiască un pământ trecător şi stricăcios şi să se împărtăşească din

hrană asemănătoare, aşa cum merita. Odată ce desfătarea îmbelşugată
şi vieţuirea nestricăcioasă şi neobositoare îl dusese pe om la uitarea şi la
dispreţuirea bunătăţilor date de Dumnezeu, pe drept cuvânt a fost
osândit să lucreze pământul în osteneală şi sudoare şi aşa să-şi procure
câte puţină hrană din el, ca unul ce se afla sub un epitrop. Aşa l-a primit
pământul blestemat mai întâi şi lipsit de rodirea de la sine de mai
înainte, pe neascultător. În ce scop şi pentru ce ? Ca, lucrat de el în
sudoare şi osteneală multă, să-i dea cele ce cresc din el , cu măsură,
spre împlinirea trebuinţelor lui ;6 iar nelucrat , să rămână neroditor,
dându-i numai spini şi mărăcini . De fapt, ieşind Adam din rai, toată
creaţia adusă de Dumnezeu la existenţă din cele ce nu sânt, văzându-l,
na mai voit să i se supună neascultătorului. Soarele n-a mai voit să
strălucească, şi luna n-a mai voit să se arate, stelele n-au mai voit să se
lase văzute, izvoarele n-au mai voit să ţâşnească, râurile n-au mai voit să
curgă, aerul sa strâns în sine să nu mai dea putinţă de suflare celui cel
bate8 , fiarele şi toate animalele pămîntului, văzîndul pe om dezbrăcat
de slava dinainte, l-au dispreţuit şi s-au înfuriat toate îndată împotriva
lui. Cerul sa mişcat, cu dreptate, ca să cadă oarecum asupra lui, şi
pământul n-a mai binevoit să-l poarte pe spatele lui. Ce face atunci
Dumnezeu, Care a făcut toate şi l-a zidit şi pe om ? Cunoscînd mai
înainte de întemeierea lumi i c ă Adam va călca porunca şi rînduind de
mai înaint e viaţa şi refacerea lui din naşterea din nou, prin naştere a
Fiului lui Dumnezeu, înfrânează toate cu puterea, cu mila şi cu
bunătatea Sa şi opreşte pornirea tuturor făpturilor şi le supune îndată
omului pe toate, ca şi înainte .

8. Îi lipsea naturii ajutorul energiilor necreate de sus, căci acelea se retraseră în cea mai mare
6

parte.
 8

Ca și concluzie, am observat din scrierile Sfântului Simeon noul

Teolog, că "vederea" sau "simţirea" lui Dumnezeu se iveşte într-un om
de abia atunci când acesta capătă adevărata credinţă în Dumnezeu,
credinţa care-l face să respecte legea Domnului, să se curăţească pe
sine de păcate şi urce încet, încet pe scara valorilor morale.

BIBLIOGRAFIE:

 Filocalia Volumul 6
 https://www.scribd.com/document/116948233/Lucrare-Dogmatica-an-IV-Sf-Simeon-Noul-
Teolog?fbclid=IwAR39MzkQwLN6vRTtPWj-6-0nXhHGwan-KpMM5TqC7aRkODTP4JMXie0u_wI
 https://doxologia.ro/viata-sfant/viata-sfantului-cuvios-simeon-noul-teolog?
fbclid=IwAR1AIWXP61eKN6utty8mv77sbo8a1YWibTA5_bc1gOkJQj_0Qc4033uAuRs
 https://jurnalspiritual.eu/invataturile-sfantului-simeon-noul-teolog/?fbclid=IwAR12L-
kG_pd5LAusVcy7KU3qpXk8SHmzKqi7bKw_ZOYvIcNCBtVhqK36Jh8
9