T

il
t CASADESANATAIEDRAGOMIR
:

r Bucuresti
"{i,i,i *,uio ,"
t ,l i fx;iltt
.i i ,
i

t LUCRARE I}E DIPLOMA

I
f,
il DEvIATIILE CoLoAIYEI YERTEBRALE
RECT]PERAREA SCOLIOZEI
ril
lil
t
t Coordonator:ProfesorCristianDragomir
ilt Indrumafor lucrari practice: Profesor LilianAlbu
l,

t Absolvent:
Violeta Prisneanu
il
f,
il BUCURESTI
SesiuneaIulie 2009
il
t
t
I
T
t
I
n CUPRINS

l I.
II,
Anatomie patologica
Deviatiile qoloaqei vgrtgbrale!!:!!!!!!!!!.!!!!!!,:::!!!!.!!!!!,i?:?,:::!,!!
Pag.3
pag.4

III. Scolioza ... Pag. 5

t 1. Generalitati .
2. eauze
Pag. 5
pag.6
fiziopatogenic
3. Mecanism
I 4. Factoride risc Pag"8
pag.g
Pag.7

r " 5. Cosnsultulde specialitate

6. Expectativavigilenta
7. Medicispecialisti recomandati ..........
pag.g
pag.9
8. Investigatii.. Pag.10
t 9. Diagnostic precoce..........
-
10.Tratement Gneralitati
...,,,,pag.
pag.
10
10

I 11.Prevenire ......".....
11.TratamentAmbulatoriu
.... pag.11
pag.l2
13.Tratementmedicementos ........pag.12
I 1-1.Tratamentchirurgical.
chirurgicale..
15"Optir.rni
pag.12
pag.13

t 16.Aite ffatamente
f,\i.Kinetoterapia
............

1. Etapeletratamentului ..........
pag.13
... Pag.15
pag.15
I 2. Metodede corecJare
3. Exercitiipentruscolioza
.;;ii. pag,16
a scoliozcii;.,i.;ir....'..i
pag. 18
V. Principiile si obiectiveletratamentuluiBFT . .. pag.24
l 1. Tratamentulprin Hidro-Terapie.
2.Trutamentulprin Electroterapie
pag.25
pag.27

I 3. Tratamentulprin Masaj
4. Gimnasticamedicala
Pag.28
Pag.29
5.Tratamentul Balneologic pag. 30
I Bibliografie............ pag.3l

I
l
I
It
r
T
t
I L Anatomie patologica

I Descriereacoloaneivertebrale

Coloanavertebrala constituie saheletulsolid al trunchiului. Este situata in plan

t mediao in rogiunea poslerioata & trunohiu"lui,fiind formata la om 'din 33-34 dc
vertebre.Intre vertebrese gasescdiscurile intervertebrale.'Ininterior de-a lungul ei,
coloanavertebrala este strabattttade un canal numit canalul vertebral(neural)care
I adapostesta maduvaspinarii cu invelisurile sale.
ritdE;

r
L .

Segmentelecoloaneivertebralesunt:

1. Segmentul cervical este format din 7 vertebre.Vertebracervicala prezinta

t unele deosebirifata de vertebratip. Corpul estemai mic si mai alungit tragsvers{. In
segmentulcervical gasim 4 vertebre de traruitie : atlas, axis, vertebra-p6 s1'!:7.

T
I
Aceste vertebre ptezintaparticularitati deosebiteprin adaptarealor la functii speciale.

2. Segmentul toracal este format d1n 12 vertebre. Caracteristicile acestor

T
t
vertebre sunt articularea lor cu coastele,pe fetele laterale. Apofiza transversala
prezirrtacatre varf, pe fata ei anterioara, o fateta articulara corespunzatoarede pe

T
I
coasta.

3. Segmentul lombar este format din 5 vertebre.Vertebralombara este mai

T
I
mare decat celalalte vertebre.Corpul este lat mai inalt si cu perimetrul transversal
mai mare. Labaza apofizei transverse,posterior si inferior, se afla un tubercul care
reprezinta cu adevarat apoftza transversa. In partea Latetalalombara a apofizelor
articularesuperioarese afla o proeminentanumitaapoftzamaxilara.

T 4. Segmentul sacral este format din 5 vertebre sudate intre ele purtand
denumireade os sacru.Intre ele se afla doua oaseiliace cu care se articuleazalateral

T
l
-
formand bnazinul osos, Sacrul prezinta o fata anterioara concava, una posterioara
convexaeobaza,un varf orientatcentralsi douafete laterale.

5. Segmentul coccigian este format prin sudareaa 4-5 rudimentevertebrale.

I Coccisul prezintala baza doua proeminente(coarnelecoccisului)rcare se unesc cu
I coarnelesacrale.B,azase articuleazacuosul sacru.

F
il
I
tT
ll
ti
t II. Deviatiile coloaneivertebrale

t Cwburile normale dau coloanei o mare elasticitate,

comportein cadereaa ua resort, amortiz.arrdu-le,
permitandu-i sa se
spre deosebire-de,putaa pr;. T";

t curburile, pastreazaproectia centrului de greutate

sustinere.
in interiorul i,.rig"*r"i

Chiar atunci cand una din curburi este accentuata(cifoz#r,

a.

T isi recapataechilibrul exagerandcurbura din regiunea

invecinata.
Deviatiile coloanei vertebrale sau deviatiile axului vertebral
torooza) coloana

sunt afectiuni
T provocatede diferiti factori etiopatogeni.
Deviatia lateralap!ut"
! de urrtip oarecare,datorita unei atitudini vicioase,impusa
de anumite conditii profesionale.
t eonstituirea
ei,
Aceastadeviatie laterulatemporala,dar prelungita a
coloanei nu reprezinta scolioz4 ci o atitudine anormala
cateereazaposibilitati pentru

r Cand in mod voluntar un copil, care sta mult in banca

pozitia nu poate fi numita scolioza,ci deviatie prin
nici o deformatiea toraceluisi nici o sarcinau ,oio*"i
stramb, capataodeformare,
tinuta. In aceastanu se observa
vertebrale.
I Deviatiile recunoscuteale coloaneivertebralesunt :
A. Scolioza
I B. Cifoza
C. Lordoza

t Cifaza:

I sunt deviatii ale coloaneivertebralein plan sagital,prin

exagerateacurburilor
normale ale coloanei vertebrale.Exista insa cazuri-rarc.'atipice,"cand
coloana se
I ctxbeaza invers : cifoza cervicala si lordoza d.orsala.
Deformatia se compenseaza
printr-o hiperlordoza cervicala si lombarapentru echilibrarea
coloanei.

I Cifozelepot fi suple,asa-zisele atitudini cifotice carepot corectasi hipercorecta

voluntar prin contractiamusculaturii saufixe (rigide)
carenu se mai pot corectaprin
t redresareavoluntara sau mobilizare pasiva.Deblitatea
(in banca la locul de munca) si miopia pot favoriza
adevarate,fuactionele atr la b,aaaun traumatism cu
generalasau pozitiile gresite
atifudinii cifotice. cifozele
tlrrtirea unei
ascrrtitspre inainte (in pana) ceeace determina asez:areacoloanei vertcbre in unghi
I sub vertebra lezata. o/alta cauza a cifozei se aplica prin
in unghi deasuprasi
legea lui Delpeon : cand
corpul este mentinut"mult timp aplecat inaint", r" pioduqs
I ver'tehrale in partea anterioara, din cavza greutatii
ac,tioneazaasupraacesteiparti a vertebrei.
o turtire a corpurilor
corporale
"*"
afecteazasi

I
I
I
 Lordoza:

Lordozele sunt deviatii ale coloaneivertebralecu convexitateanterioar4 prin

exagerareacurburilor normale ale coloanei vertebrale. Datorita mai ales tonusului
creiut si psoasuluisi stabiriitonusuluiabdominalilor,bazinulcademai mult inainte
decatnormal, exagerandcurbura lombara. O cauzafavorizanta la femei estepurtarea
incaltamintii cu tocuri inalte, care duc la inclinareabazinului inainte si a trunchiului
inapoi, determinand lordozarea. Lordoza este prezenta si in locurile cu luxatie
congenitalade sold bllaterala,in spondilolistezissi in enopatli.La randul ei lordoza
poate fr cauzadeviatiilor.algiilombare si sacrale,albuminuriei,prin jenareafunctiei
rinichilor, pregcumsi a oboselii in mers si stationare.

ur. scoLlozA

1. Generalitati

Scolisza esteafectiuneain care coloanavetebralaestedeviata in plan frontal

(intr-o parte),coloanave,rtebralafiind in conditii normale dteapta.Inacelasitimp
coloanavertebralapoatefi si rasucita(rotatain jurul axului). In mod obisnuit scolioza
aparela mijlocul spatelui(coloanatoracica)sauin parteadejos a spatelui(coloana
lombara).
Multi oameni au un anumit grad de deviere a coloanei.De fapt, curburile
coloaneivertebralemai mici de 10 ga4p suntconsideratedeviatii normaleale
coloanei.Scoliozaesteatunci canddevf{ibcoloaneiestemai mare de 10 grade.
Coloanavertebralase curbeazade obicei in foma literei S sauC.
 *\:pinc

lmagineacoloaneivertebraleafectatede scoliozi

2. Calaze

In B0%din cazuri, cartzaaparitiei scoliozeinu estecunoscuta.Aceastaeste

si
aunrita scolioza idiopatioa. Scolioza apa{ede obieei in copilarie sau adolescernta
esteasociatafactorilorgenetici,adeseafiind o afectiunefamiliala.
Sunt douatipuri de scolioza:strucfuratasi nestructurata.
Scoliozanestructurataimplica curburi ale coloanei,fatarotatie si este
reversibila,pentruca estecavzatadeconditii precum :
-dwere sauspasmmuscailar
-a cauzainflamatorie precum apendicita
-inegalitateamembrelorinferioare.
Scoliozastructurataimplica curburiale coloaneicu rotatiesi esteireversibila
fiind de obicei cavzatadefactori necunoscuti(idiopatici) ori boli saualte conditii
precum:
-3lspalii ptezentela nastere(congenitale),cum ar fi spinabifida, sifuatiein care
canalul spinal nu se inchide normal sau situatii care afecteazaformareanormala a
osului. Intre 5-7% dintre caztxTlede scolioza sunt determinatede anomalii
congenitaleale coloanei,caredeterminacurburi ale coloanei,curburi care suntmult
mai rigide decatceledeterminatede scoliozaidiopatica,Acestecurb,uriseagrcvema
pe masurace copilul creste,in specialin perioadaadolescentei.
-afectiuni muscularesaunervoase,precum paralizia cerebral4 sindromul Marfan sau
distrofia musculara
-traumatisme
-infectii
-tumori.
La adulti scoliozapoateapareca urmarea modificarilorcoloaneideterminate
de imbatranire(procesedegenerative). Acesteprocesedegenerativepot fr cavzatede
catreosteoartritesauosteoporoza.
In copilarie si adolescentascolioza,in general-nucarlzeazasimptomesi nu
esteevidentapanacanddeformareacoloaneivertebralenu devinesevera.Ea poatefi
prima dataperceputade catreparinti careobservacaimbracaminteacopilului nu sta
drept sautivurile suntinegale.Coloanacopilului poate aratacocosataiar coastelepot
fi proeminentein afara,
Copilul cu scolioza:
-un umar poatepareamai inalt decatcelalalt
-un soldpoatepareamai inalt decatcelalalt
-capul copilului nu estecentratpe corpul sau
-un omaplal poatc fi mai procndnent dcqatqslalalt
-coastelesunt mai ridicate pe o parte candcopilul se apleacainfata din talie
-linia taliei poatefi mai platape o parte.
De celemai multe ori scoliozanu oauzeaza drneriin copilariesauadoiescenta.
Durereain adolescentala cei care au scoliozaestedata de alte cauze,precum
tumori ale oaselorsauale maduvei.Dacacopilul are dureri asociatescoliozeieste
foarte important ca el sa fie examinat de catre doctor puntru a stabili caruzadurerii.
Adultii careau scoliozapot saunu sa aiba dureri de spate.In majoritatea
cazurilor, unde sunt prezentedurerile de spate,estegreu de stabilit dacaele sunt
cauzatede catrescolioza.Oricum, dacascoliozalaadulti seagraveazasi devine
se.vcraea poatcdeterminaaparitiadurerilor de spatresi a difieultatilor la respiratie,
Alte afectiuni,cum at ft cifaza,cauzeazasimptomesimilare scoliozei.

3. Mecanism fiziopatogenetic
SeolioZaidiopatiea,Ceamai freeventaforma Ru are 6 eanzAeun0seuta.La eOpii
caFeau acesttip d" scolioz4 in mod obisnuitprimele simptomeaparlavarsta de 8-10
ani- Majoritateacazllrilor de scoliozaau gtadede severitatemedie,determinand
curhrri mici ale coloanei carenu se agraveazain timp. Curburile mici, in general,nu
ffiitzffizadureri sau alte probleme.In mod normal medicul reexamineazacopTlulla 4-
6 hmi pentnr a urmari orice schimbarein evolutie.
In cazurile de scoliozamedie sau sev€ra,curburile coloanei continua sa se
ascmfir€zein timp. In perioadade crestere,cum ar fi. cresterearapida din timpul
adolescentei,curbr:rilese pot agtava.Curburilemai mici de 30 de gradeadesease
I
t
r| oprescdin evolutie odatacu stopareacresterii scheletului,in timp ce curburile mai
mari sepo1agravape toataperioadaadolesee-ntei
mafiiritate, dacanu sunt tratate.
iar cvolutia poateeontima si la

Doar aproximativ 10% dintre copii diagnosticaticu scoliozanecesitatratament

I (fie corsetsauinterventiechirurgicala).
Factorii qe pot sugeraun potential de crestereal curburii coloanei includ:

t -varsta copilului si stadiul de dezvoltaresaumaturitate al scheletului cand a fost

diagnosticatascolioza. Cu cat estemai putin mafr,xlzatscheletulin momentul
diagnosticarii,cu atat mai mare estesansaca scoliozasa se agravezein timp. Varsta
I scheletului,determinataprlntestulRisser,esteutilizata pentru a determinariscul
agravariicurburii

t -marimea eurburii, Cu cat estemai mare eurburaeu atat mai mare estesi riseul de a
se agravain timp
-localizarea si forma curburii. Curburile situatein parteasuperioaraa coloanei

t vertebralese agraveazaadeseamai mult decatcele situatein parteainferioaraa

coloanei.
Feiele au mai mareprobabilitateadc a fueesqqliszacu surburi mar mari si mar
t severedecatbaietii.
Pe masurace scoliozase agraveaza,vertebreleserotescspreinteriorul inelului
l| de curbura.Dacaesteafectataparteasuperioaraa coioaneivertebrale,coastelese
aglomereazape o parte a corpului si se departeazapeparteaopusa.Curburapoate
determinaingustareaspatiului dintre vertebre.Vertebrelepot sa se subtiezepe partea
t externaa curburii.
In cazul curburilor severe,defomareacoastelor(gibozitatea)poatereduce

t carttitateade aer din plaman determinandinima sa faca un efort suplimentarpentru a

pompa sangein tesutul pulmonar comprimat. In timp, aceastapoate duce la aparltia
insufisienteiea-rdiaee,
t Desi esteneobisnuit,copii sepot nastecu scolioza(scoliozacongenitala)sau
aceastapoatesa aparain primele luni de viata (scoliozainfantila). Scoliozaprezenta

T
de la nasteresauceacareapareimediat dupanasteresepoate agravamaimult in timp
decatscoliozaaparutamai tarziu in viata.Oricum,in unelecazlxi, curburile
congenitalenu se agraveazain timp, iar unele curburi ce apar dupanastereau o

t evolutie mai buna si fara tratament.

t
4. Factori de risc
Factorii carecrescriscul unei persoanede a dezvoltascolioza,includ:
-istoria familiala, Se eunoastcfaptul ca seoliozaestea afeetiunecu earaclerfamilial.

T Copii, in specialfetele ale carormameau avut scolioza,prezintaun risc crescut

de a dezvoltascolioza
-sexul feminin. Fetele cu varsta cuprinsaintre 10 si 16 ani sunt de 7 onmai

It predispusedecatbaietii sa faca scolioza cu curbura severacare sanecesitetratasrent.

-ssoliqzae$temal fresve{$ala persoanelesareau:

F -y€rtebrreinapinsespre inainte (deplasareanterioara),ffid obisnuita inpartea

F
T
r--
I
inferioaraa coloaneivertebrale(spondilolistezis)
l -lipsa sauseurtareamembrelorsuperioaresauinferioare
-alte tulburari legatede dezvoltareatisulara in viata intrauterina.

I 5. Consultul^de specialitate
Seva apelala medic pentru a examinacopilul daca:
I -se observao curburaa coloaneivertebralea copilului
-se constatacevaneobisnuitin posturacopilului, precumproeminentacoastelorin

t afara,un umar mai inalt dec,,at

taliei
altvl, un ssld mai inalt depa-taltu-l,sri dp,zechilibru!

-imbracaminteanu sepotrivestepe copil sautivurile hainelor cad asimetric

T -in urma programelorde screeningefectuatein scoalaserecomandaexaminarea
copilului de catreun medic specialist.

t
6. Expectativa vigilenta
T Daeaparintii suspicioneazaprezenta unei curburi a coloaneivertebralela copil,
atunci acestatrebuieexaminatde catremedicul specialist,fie prin programul de
t screeningscolarfie cu acaziauneivizite la cabinetulmedical.O diagnosticare
precocedeterminainceperearcpidaa tratamenfului,prevenind astfel agtavarea

I curburii.
Daca rezultatul screeninguluiprin programul scolar sugereazao deformarea
coloaneivertebrale,urmatoareaetapaesteun consultmedical de specialitate.
t Majsritateadeformarilsr deiectateprin program-ulde soreeni{€scolarsu$
deviatii in limite normaleale coloaneivertebralesauscoliozemedii, carein mod
obisnuit necesitanumai urmarire atenta.
T
I 7. Medici specialisti recomandati
Urmatoarelecadremedicalepot identifica si monitoriza scoiioza:
t -medicul de familie
-pediat.rul
-asistentamedicala
t -mediculrezident.
Medicul specialistin chirurgiaosoasa(ortopedul)poatefi consultatincaztrl
t unei scoliazecu curburamare.Medicul ortopedva evaluacurburasi va recomandaca
tratamentcorsetul sauinterventia chirurgicala.
Specialistuladecvatpentrua proiectacorsetulnecesarpacientuluieste
I tehnicianulortopedcareva confectionasi regla corsetulpotqivitpentru fiecare
pacient.

T
T
I
T
t 8. Investigatii
t Investigatiilepenku scoliozaincep in mod normal cu istoricul medical si
examinareaftzica.Dintre acesteafacepartesi tesful de inclinare in fata,un test
tt simplu careconstain inclinareacopilului in fata din talie, brateleatarnandpe linga
co{p cu palmele atinseuna de cealaka,examinatorulurmarind inegalitatile spatelui
saucoastelor.Poatefi folosit un scoliometrupentrua masurasi estimarotatia curburii
t coloanei.
Daca rezultateleistoricului medical si examenului frz\c aratao curbura

t scmnificativaa coloanei,treb-u-ie pfes,tliatao radiograliea coloanciBcntruo masurare

precisaa gradului de curburaa coloaneivertebrale.
Varstascheletuluiosos,calculataprin testulRisserestede mare ajutor in
t determinareapotentialuluide agravarea curburii.
In famifiile care au scolioza, copii trebuie examinati periodic.

It Teitele neirclogice vor fi efectuatela copilul cu scolioza,pentru a determina

dacaei au afectiuai asociateadeseascoliozei,cum ar fiparclizia cerebralasau
distrofia muscutrara-

t 9" Diryroetic pnecoce

T Cryii femeilor care au scoliozatrebuie supusi screeninguluipentru scoiioza in

mod periodic-mai alesin timpul pubertatiisi pe toataperioadaadolescentei.
Pnogrmul de screeningpentru scoliozain scoli esterecomandatde catre
t mqirihtea organizatiilor sanitare.Cu toate acesteaunele organizatTimedicale sunt
iryotrma efectuarii de rutina a screeninguluipentru scolioza idiopatica la copii mai

F
md si adolescentiicarenu au simpatologie.Scoliozaidiopaticainseamna
&fmmmea colomei vertebralefata a se cunoastecauza.Scoliozaidiopaticaestecel
mai &ffr'trt tip de seoliozao-bscrvatain pcrioa,dapubertatii.

T
I
Expcrtii mdicali care sustin screeningulcred ca un diagnosticprecoceva
cm&re si la un tratamentprecocecare sa opr€ascaevolutia curburii spre agravare.
ln rmle starescreeningulpentru scoliozaestereglementatprin lege.In primele
T @e wreenigul poatefi efectuatla scoala,Screeningululterior poate frrealuat dupa
s mmita F€rioadade timp de catremedicii specialisti sau de catremedicul de

I fnmilie. Muhi copii la care serecomandaurmarireaulterioara nu au nevoie de

ffi- lv{ulti cercetatori sl.tgercazaadaugarcade teste suplimentarclatestul de
imlinare in fam penau aface screeningulscolar mai eficace.
t 10.Trntament - Generalitati

t Scoetdratamentului pentru scolioza estede a preveni accenfuareacurburii

colmei vertebrale,de a corectasi stabiliza curbura severa.Din fericire mai putin de

|t l0% din
tratameul.
e careau deformarea coloaneimai mare de 10 gradenecesita

Tipul de traramentestein functie de cavzascoliozei.

t Scoliozade cauzasubiacenta(scoliozanestructurata)in mod obisnuit se

10
t
T
I
t imbunatatestecand conditiile care au cavzatdeformarea,cum ar fi contractura

F muscularasauinegalltateamemtrelorsunttratate,
Scoliozelecavzatede catreboli saufactori necunoscuti(scoliozestructurate)in

F mod normal necesitatratament.

-tratamentnechirurgical.Acestainclude fie observatieperiodicala frecare4-6 luni
pentru a verifica orice progresiea curburii fie utilizareade corsetepentru a'stopa
accentuareacurburii
-tratamenful chirurgical. Chirurgia poatefi folosita la insertia de implante care vor

F mentinedeformareape loc saula fuzionareacorpilor vertebraliasaincat curburasa

nu se agfaveze.
Tratamentulestein functie de varsta persoanei,de marimea curburii si de riscul

F aecentlrariiacesteia.Riscul progresiei estein functie de varsta la careestestabilit

diagnosticul, de marimea curburii (masuratpe imaginearadiografica a coloanei), de

l
varsta scheletului (determinatprin tesful Risser).
Tiatamentul la un copil la careschelefulnu estepe deplin dezvoltat poate sa
includa:
-qandsur-buracs.temai misa de 25 de era-dcsc Ya efcsfuaq evaluareperiodieade
catremedicpentrua urmari progresiacurburii.Adeseanu mai estenecesaralt
tratament
-cand curbura esteintre 25 s140de grade,corsetulpoate fi utilizat rentru a preveni
accentuarea curburii pe perioadacresterii.Unii medici folosesccorsetulla curburi de
pana la 45 de grade.In mod normal katamentul cu corsetse va utiliza panala
stopareacresterii scheletale

E -cand curbura estemai mare de 40 de gradecorsetelenu mai sunt eficiente

-interventiachirurgicalapoatefi luata in consideratelacurburilemai mari de 50 de
grade.Fara interventie chirurgicala, acestecurburi sevor agtava
ta persoaneleadultc la eareercstercaseheletuluia fsst terminat4 tratamcntul
poate include urmatoarele:
-ameliorareadurerii, folosind aspirinasaudroguri similaresi exercitiifrzice. Acestea

F pot fi sufrcientepentruameliorareadurerii de spate

-cand curbura estemai mica de 50 de grade seva efectuao urmarire periodica pentru
a observaorice progresiea curburii
-cand curbura estemai mare de 50 de gradesi tinde sa se agravezese va apelala
interventia chirurgicala.

F lL. Prevenire
Scoliozanu poate fi prevenita. Scopul tratamenfului estede a preveni
accentuareacurburii.

11
I 12. Trtt*ment ambulatoriu
I Daca copilul sauadolescentulc&reafost diagnosticatcu scoliozaareo curbura
a coloaneimaimica de 25 de gradeesteimportant camediculsa examinezecoloana

t |a fiecare 4-6 luni pentru a constataevolutia curburii. Chiar dacamajotitatea

cwburilor nu se agraieaza,momentul instituirii tratamentului esteimportan{ de
cunoscutpentru a fi inceput din timp, acestaadeseastopandevolutia.
T Impactul scoliozeila copil si la adolescent
Tratamentulscoliozeicu curburamediesaugravapoateaveaun impact
t dramatic pentru viata copilului. Atunci cand copilul are scolioza esteimportant ca
familia copilului sa fie avertizataasupradificultatilor legatede purtareacorsetului. In

rl clinicile specialigatein tratareascoliozei,unde sunttratati si alti copii cu aceasta

afectiune,t" offioportul adecvatp:g1ry:9p-4.

t Scoliozaadultului
Adultii careau scoliozapot aveadureri de spate.Asociatemedicatiei,alte
metode care ajuta la mentinereasi promovareaunei stari bune de sanatate,cum ar fi
t exercitiile frziceregulate si ingrijirea specifica a spatelui,pot aiutala usurarea
durerilor de spatela unii adulti.

I 13. Tratament medieamentos

t Cand durerile de spatesunt asociatecu scolioza, durerile pot fi cavzatede

probleme musculare,discale,ale fatetelor articulare, ale radacinilor nervoasesau de
afectiunile tumorale. In mod normal durerile nu sunt cauzatede curbura coloaneiprin

F
T
ea insasi.Unele psrsoanepot folosi medicamenteeliberatefaraprescriptiemedicala
cum ar fi aspirina sau ibuprofenul pentru usurareadurerilor de spate.In timp ce
acestemedicamentepot usuratemporardurerile spatelui,ele nu pot vindecascolioza
si nu previn reaparitia durerilor.

F
T
14. Tratament chirurgical
Tratamentulehirurgieal poate fi utilizat in tratamentul seoliozelor severe.
Scopul interventiei chirurgicale estede a imbunatati o deformareseveraa coloanei-
Rezultatul nu va fi o coloanavertebralaperfect dreapta,dar scopul estede a echilibra

!T coloanavertebrala si de a impiedica agravareacurbwii. Chirurgia in mod normal

implica stabilizareacoloanei si impiedicarea agravaniprin unirea pernanenta a
vertebrelor intre ele.
Factorii ce trebuie luati in considerareinainte de operatiesunt:
-varstapersoanei
-marimea, directi4 loca\rzarcacurburii saucurburilor coloanei

F -daca alt fratament,precum purtareacorsetului nu a fost eficienta

Tratamentulehirwgieal poate fi luat in consideraredaca:
-copilul are o curburamai mare de 45 paflala 50 de grade

F
r
L2

h
T
t -se prevedeo agravarea curburii. In copilarie curburapoateprogresadin cauza

r eresterii, Garemr cstetcrminata, ta adult o e,urburamai mare de 50 de gradepoate sa

se agraveze
-nu pot fi folosite corsetelesaunu sunteficace.
T 15. Optiuni chirurgicale
Principalul tip de interventie chirurgicala constain atasareaunor tije metalice
I la coloanavertebralasirealizarcafuziunii vertebrelor,ceeace determinareducereasi
stabilizareacurburii vertebralestopandagravareacurburii prin unirea definitiva a
t vertebrelorintr-o masaosoasasolida.Uneori se folosescsi alte tehnici chirurgicale,
precum instrumentatiavertebrclafaru fuziune, tehnica ce folosestediverse dispozitive
cum ar fi tijele metalice care vor stabiliza curburavertebrala,fara fuziune vertebrala.
T Aceastametodaestefolositala copii foartemici la carefuziuneavertehala
stopeazacresterea osoasain zonarespectiva,situatiede nedorit. Copilul cu o astfelde

r interventieva purta corsettot timpul dupaoperatie.

De retinut!

r Momenful interventiei ehirurgiealeesteeontrovetsat.Unii mediei speeialisti

consideraca interventiapoateftintarziatapana la varstade cel putin 10 ani si este
preferabil sa fie realuatadupavarstade 12 ani, cand dincauzafuziunii vertebraleare
; loc stopareacresterii in zonarespectiva.Cu toate acestea,in afara zoneide fuziune
vertebralacoloanava continuasa creascanormal la copilul aflat in dezvoltare.

t Tratamentulchirurgicalin copilarie si adolescentain mod normal necesita

catevazile de spitalizare si limitarea activitatii aproximativ un an de zile.La adulti
perioadade spitalizare estemai lunga.
T Adultii aareau fost operatipentruscoliozaca urmarea deformarii coloanei
prin degenerare(scoliozadegenerativa),au adeseacomplicatii semnificative.Chiar

t dacaprin chirurgie,in mod obisnuit sereduc durerile,alte complicatii pot aparea,

precum pseudartrozasauinfectia.

t 16.Alte tratamente
Alte tratamentepentru scolioza inelud:
t -observatia.Lacopilul aflat in cresteresi cu o curburamai mica de 25 de gradeeste
necesaranumai o verificareperiodicala 4-6luni pentrua vedeadacacurburase
agfirveazz,
I ?urtarea corsetului. Tratamentulcu corset(ortotic) poate fi folosit la copii care au
cr.&uri intre 25 si 45 de grade,Purtarease-r$efuluipoaie prevenr agravar€asurbuni,

t pe perioadacresteriicopilului. Tratamentulcu corsetva fi continuatpetoataperioada

cresterii.
r*u existadovezi ca tratamenteleprin exercitii corective,stimulareelectrica,
t manipulare chiropractica,sunt efi ciente in tatarca scoliozei.

I 13

I
n
T
t
I tV. KINETOTERAPIA

t
T Tratamentulcare se efectueazaprrnmijloacelekinetoterapieiestede lunga
dwalasi se intinde in generalpe mai multe luli sau ani, in raport ou varsta si
deformatiileprezente.Va fi reluat chiar si in caz de reusita.De asemenea, evaluarea
f persoaneitratateva fi facutacontinuu,iar la copii, panala sfarsifulperioadeide
crestere.

I Kinetoterapia se adreseazatuturor pacientilor cu atitudine scoliotica si formelor

de scoliogasi cuprindeurmatoarelemijloace:

T . diferite tehnici de masaj si de stretching - intinderi ale partilor moi

{tegument,fascii, muschi, tendoaneetc.) astfel incat sa se realizezeo

T "dezlipire" - degajarea diferitelor planuri tisulare(masajmiofascial);

. educatia posturala corecta in culcat,patrupedie,ortostatism,a activitatilor

ftr ADL din timpul zrlei - in pat, banci scolare,la purtareagentilor saua altor
greutatiinmana saupe umar etc.;

T
t
. exercitii dinamice cu scopde asuplizarearticulara;

. exercitii statice pentrucrestereatonusuluimuscular;

!F . exercitii rle corectare a respiratiei in vedereacresterii capacitatiivitale -

dobandireamecanismuluirespiratorin celetrei forme (abdominal,costal,
sternal).

1. Etapele tratamentului

tF fu prima etapa a tratamentului se determina atitudinea vicioasn, adicase observa

defectele(in fata oglinzilor sauin fataplarnrilor de referinta),prin exercitii posturale
contrastantecaremerg de la pozitiaobisnuita,ceaincorecta,la ceacorecta.Aceasta
prima etapa drxeazaintre5 si 10 sedinte,dintre care3 cu kinetoterapiesi restul la

T domiciliu.

Etapa a doua esteuna corectiva. In aceastaetapasupleereacorectoareocupaun rol

F important-Daroritaei, precumsi a exerciliilor posturale,se amelioreazapostura.

Tonifiereamuscularaestein masurasa contribuiela mentinereacorectiei.Setrece
apoi la tonif,erea generalizataa musculaturii trunchiului si membrelor.Aceasta etapa

It 15

Ir
t
ti dureazamai multe luni, douasedintepe saptamanafiind efectuatecu
li kinetoterapeutul,celalalte sedintc, zilnie, la domiciliu'

Etapa a treia estede consolidare si readaptare. In aceastaetapase fixeaza

I rezultateleobtinutepanaacum.Reeducareaposturalaefectuataaattminglobeazatoate
gesturileobisnuite sivizeazaautomatiz,areapozrtiilor corecte.Asuplizarile pbntru

t intretinereasupletii normaleau loc in toateplanurile.Activitateamusculara

generalizatasepractica din ce in ce mai intens, orientandu-sespre o activitate
prin exercitiile folosite, rezistenta
normala.Activitatea din etapaatreia de.zxolta,
I nesesarain timpul aetivitatii obisnuitessolaresauprofesionale.O singurasedintape
saptamanaseva face cu kinetoterapeutul,iar in restul saptamaniila domiciliu.

t,
I Mijloacele kinetoterapiei pentru tratamentul corectiv al scoliozei

Kinetoterapia corectoareintareste, stabilizeazasi mob ilwezza coloana.

I Tratamentulprin miscarese referala exercitiile active caresa franezeevolutia
scoliozei,exercitii precis localizatedeoareceexistariscul de a favorizaformarea

I curburii adiacente.Muschii ei sunt scurtati prin lucru in contractie si intindere

incompleta,Potrivit eqnf. urllv, dr, ZaltanPasztai,speeialistin kinetsterapiesi
motricitate speciala,existadiferite mijloace kinetoterapeuticeca: exercitiile active,
t tehnicile FNP,saumetodelebinecunoscutede corectarea scoliozei:

l 2. Metode de corectare * scoliozei

t lletoda translatiei, a lui Roederer si Ledent, consta in deplasareaspre partea

corectoare:? Eltlti segmentde sorp. Aseastatranslatiese faqetinaqd bra.telelateral
t peniru a puteacorectapozitatrunchiului,iar specialistul,asezatin spatelepacienfului,
eontroleazaexecutiamiscarilor.Esteusor de rcalizatin cazttlunei scoliozein C, dar
penrruo scoliozain S estenevoiede o corectiea curburii lombare asezando perna
I sub iese de parteaconcavitatii,dupacarese executatranslatiapentru curbura
supericrara
I \fetoda Siederhoffer se bazeazape folosirea tensiunilor izometrice in tratatea
atat a sceliozci cat si a diverselor disespatii si spsndilszii, In aceastanetqda se
t cautaredresareacoloaneivertebralein raport cu linia mediana,prin contractii
izometricecontrarezistentei,egalandin felul acestadiferite tensiuni ale musculaturii
I spatelui(parteaconcavaesteslaba"parteaconvexaprezintatensiunimari). Se
urmaresteapropiereacoloaneicat mai mult de linia medianasi nu toniferea
museulara.In timpul tensiunii izometriceexistao perioadade contraclieprogresiva
t t6

t
il
l|',
li
urmata de o conkactie staticasi terminareacu relaxareprogresiva a musculaturii,
I fieeareperioadaavandaeeeasidurata;

Metoda V Vojta estecea mai buna. Se aplicap€ scaralatga in strainatate,dar si la

t noi, de catreterapeutiiVojta pregatiti.Exercitiile activ-reflexs actioneazamai ales
asupramusculaturii proprii din straturile profunde ale coloanei vertebralecaie nu

t poatefi pusain functie prin vointa pacientilor.Acest model de miscareesteperfect

atat din punct de vedereal echilibrului muscularin jurul articulatiilor cat si din punct
de vedereal aliniamentului ososal coloanei vertebralesi al membrelor.Avantajul
li e.xercitiiloresteca efieie-ntatrata-mentuluidepindede aeeeptulpozitiilor initiale dc
catrepacienti si profesionalismulterapeutului,contractiamuscularase deruleazasi

I, aliniamentulosos-segmentar
experientamotoriedeosebita;
se instaleazainvoluntar.Deci pacienfulnu arenevoie de

r Metoda Klapp folosestepozltiapatrupedapentruactivarcamuscularain conditia

unei coloaneorizontale,neincarcate;

t Metoda cu mingea Bob*th estemetodacarefolosestetridimensionalitateaactionarii

asup{aeoloaneiin dife.riteipostazesi pozitii eu si fara ajulor.

t Iata catevaexercitii recomandate:

t Pentrucorectiacurburii drnzonalombaracu tehnicaNiederhoeffer:culcat ventral,

t membrul inferior drept flectat din genunchila 90 de grade;pacientul duce gamba

dreaptaspreexterior (rotatieinterna)impotriva rezistentei(contractieizometrica)
aplicate de kinetoterapeut carefrxeazasi bazinul pe pat. Contractia se mentine fi - 12
I secundesi exercitiul se repetade 5 - 6 ori. Daca curburaestepe parteaopusas€
Xucreaza cu membrul inferior opus.

t Pentru imbunatatireaaliniamentului coloanei vertebraleprin tehnica Vojta:

I Erercitiul 1: culcatpe spatecu membreleinferioareflectate,se executabascularea

bazinului spretorace fara dezlipirea zonei lombare de saltea.Se contracta
concomiterrtmusculaturaabdominala,fesierasi a coapseiposterioare.Sementine
I pozitia tinp de 6 - I secunde.Exercitiul se repetade 10 ori.

t Exercitiul 2: pozitie initiala din ventral pe genunchi.Kinetoterapeutulstimuleaza

diferite z€ne bine determinateodar alesein funetje de fosna curburilor Pe regiuoea
sacralase aplicarezistenta-Sementineaproximativ60 - 90 secunde.Exercitiul se
I repetade 3 ori alternativpe ambeleparti.

I
t7
t
T
t
rt
q 3. Exercitii pentru scolioza

il Gimnastica kinetica combate dezechilibrele musculo-ligamentaresj dezryolta

grupele musculare nscesaremeatinerii coreciiei obtinute prin gimnastica posf,urala,
t Exercitiile se fac cu coloanain extensie(cat mai dreapta,chiar fortareaspre spate),
intrucat in flexie sunt favorizate deviatiile laterale. Segm0nteleiare nu participa la
miscare trebuie blocate pentru a evita miscarile compensatorii.Miscarile active
; corective isi exercits actiuneaasupracurburii scoliotice principale fie indirect - prin
inlcsnediul sentwilsr si prin travaliul miscarilor para.vcrtebrale:
fr . exercitii corective cu ,,scurtare" aplicate la nivelul convexitatii (unde muschii
su+t permanq&teotlEactati, sur-sncn-ati si alun-Citiperl-trua -qrentin-eeahilib,r-*l
rahidian), masajul, razele ultrascurte, ultrasunetele favarizeaza efectuarea
:|
exercitiilor;
. exercitii corective cu ,,alungire" aplicate la nivelul concavitatii curburii
lfl scoliotice (unde s-au produs retractii musculo-aponevroticesi unde apar mai
istai proeesele artraziee) ajutate prin traetiuai vertebrale, preeedate dc
rf termoterapie si urmate de masaj, suspendariasimetrice la spalier cu braful de
parteaconcavitatii mai sus.

rF Gimnastica respiratorie in scolioze este de fapt inseparcbila de exercitiile

specificecorective.Fiecareexercitiu esteinsotit de miscari respiratorii si expiratorii
ritmice, la care se asociazainstruirea bolnavului pentru respiratia unilaterala. Se pot
rt asociasi exercitii separatede respiratie sauprecedandexercitiile kinetice, dar acestea
n"utrebuie prsa ruult felosite, ca.ciprodue obsseda si pcrturbalii p.rin hiperoxig€naf,€,

It atatavremecat nevoia de oxigen nu estecreatade o activitate muscularaechivalenta.

In cazul pacientilor cu scolioza in ,,C'1sau ,,S", au auJzattulburari statice de
mers, iar ceea ce a determinataceastadecompresarea coloanei vertebrale,au fost
I factori din mediul profesional (posturari incorecte si vicioase la birou si eforturi fiz,ice
din timpul adolescentei).

It Obiective:
1. Coteetarea poShlrilor vieioase prin: postttfari cotectiVe (eoordonare si
rt autocoordonare)si posturari hipercorectivecu caracterantalgic.
2. Combatereadezechilibrelormusculo- ligamentare.
3. Dezvoltarea grupelor musculare necesarementinerii corectiei obtinute prin
rh exercitiile specificede recuperaresi a gimnasticiimedicale.
4. Constientizarcapozitiilor corecte a coloanei vertebrale, a umerilor s i a
bazinului, prin adoptareaunor posturi corective (corecte).
t; 5, Mentine.rea pqsturilorsi aliniamgntuluiqa{puluipe tqt parcrrsul
si go-reetarqa
recuperarii.
ltil si refacerea
6. Cresterea treptat.
mobilitatiiarticularesi musculare,
l8

ril
lil
I|

7. Tonifierea musculaturii afectatein regim de scurtaresi de alungire, acolo unde

estesufe,dnd{nivel e.v}.
8. Corectarea si mentinerea tonusului muscular, prin exercitii si gimnastica
medicala.
9. Crestereafortei si rezistenteila nivel lombosacrat.
l0.Edrrcareasi reeducareaconstientizatapnnperceptie a pacientului,asenzatiilor
de echilib'flr, a orientarii miscarilor in spatir:, a senzatiei de verticalizare si de
inclinare a corpului; seruatiade miscare rectilinie; senzatiade rotatie; sei:r;atia
de vizualnar e; senzatiade lateralitate.
ll.Reantrenarea pacientului la efort prin crestereakeptata a forfei si rezistentei la
nivelul grupelor musculare, se vor introduce o serie de aparate ajutatoare in
fesuperaresi reantrenare,cum ar fi:
. bicicletaergometrica;
' r stepperul;
' placade echilibru si spalierul;
. aparatulmultifunctional helcometru;
. covorul rulant;
. gim-ball.
Mijloace si metodefolosite:
Complexul de exercitii se adreseazascoliozei h ,,C" stanga,iar pentru scolioza in
,,C" dreaptase vor exefirta aeeleasiexercitii, cu segmentelede parteacealalta,
1. Mers cu bratul drept sus, stangul pe sold se executaarcuireabratului drept spre
stangainritmul pasilor;
2. Mers cu bratul drept pe crestet, stangul pe sold, din 3 in 3 pasi se executa
arcuireatrunchiului spre stanga;
3. Mers cu piciorul stangpe bancade gimnasticasi cel dreptpe sol; manadreapta
pe crestet,stangape sold (pozitionare corectiva);
4. Mers crr uo baston asezatdiagonal la spate,apucatcu mana dreaptade sus si cu
stangadejos;
5. Din pozitia standexecutaindoirea trunchiului spre stanga,cu arcuire, iar mana
dreaptasus,stangape sold (de 10 ori); fig. I

19
t
rl
rl \
\"

rl ffi}
rt| d f
6 r)
,i

.f.

rF /\
\*n,*
n J

n figl
6. Din pozitta stand piciorul stang spnjinit lateral pe un suport, piciorui drept pe
ilt sol, mana dreaptasus, stangape sold; executaindoirea trunchiului spre stanga,
cu expiratie,revenirecu inspiratie{de 10 ori); fig-Z

ilF \ 't

h
iln frt
-q'?
ilF -r4
JT

It -xf'
h

lt
r
1t
*-f4"
It ["-J \
fieZ
7. Din pozitia stand asezateu un baston asezatdiagonal la spate,apucatcu mana
dreaptade sus si cu stangade jos, executaintindereabratelor inapoi cu extensia
trunchiului- inspiratie,revenirecu expiratie(de 10ori); fig. 3
ln

il:
t|n 20
!ilffi
llffi
t
t
|| .,*1f
T H't
fut
,{ r. 1
T \\i
n f
r't
J" r.
J * *
\
I

f o*f k=

n fig3

Itr B. Din pozitia stand cu bastonul apucat de ambele capete, executa ducerea
bastonului lateral stanga (bratul drept sus, stangul lateral), concomitent cu
rasucireatuunchiuluisi usoaraaplecaresprestanga(de 10 ori); frg.4

h fi J 4

f \
F {
t'rli
Lil
r!: /.*_{{
i
I
{

ilt , t
J\
F
h
n

T
\
n *-/
{
J
\
T
\*

I frg4
t[, 9, Din pozitia pg ge.nunchi,eu mana dreaptape qrgstqtsi stangape sqld, va
executaindoireatrunchiuluisprestanga,cu inspiratie,revenire,cu expiratie(de
lttl 10ori);fig. 5

t;
il;
21
tililt
llil
rl
t
lt
n
t||
tn
tl fig5
10.qin pozitia pe gcnunehi,eu rnanasfangape etestetsi dfeaptape sold si spfijin
lI pe genunchiul stang,cu dreptul intins laterc| indoirea trunchiului spre dreapta,
cu inspiratie,revenire,cu expiratie(de 10 ori); fig.6

ll
ill
lt
lll
lt,
ftg6
rrl 1l.Din pozitia pe genunchi,cu sprijin pe palme, executaducereapiciomlui drept
intins inapoi, inspiratig revenire cu expiratie (de 10 ori); fig.7
tn
rt
ttl
ll
tffi
z2
tttt
tilill
r freT
t 12.Din pozitia pe genunchi, cu sprijin pe palme, executa ducereabratului drept
oblic sus, cu inspiratie, revenire cu expiratie {de 10 ori); fig. 8

t
t
F
F
F figs
13.Dinpozitiape genliriehi,eu sprijinpe palm€,exceutadeplasare
h
mainilorsFfc
stanga,cu revenirein pozitiarrlltiala(de 10ori);
14.Dinpozitiape gerlunchincu sprijin pe palme,executasimultanridicareabrtului

h
H
dreptintinssussi piciorulstangintinsinapoi(de 10ori); fig. 9

iF
F
rF fie9
Penku corectareascoliozei in,,S" se recomandaexercitii de tonifiere in regim

rF de scurtare a grupelor musculare din partea concavitatii si de relaxare si alungire a

grupcleJ stuss-ularedis padea qqnsavitatilq{. Sc lusrcaza pa rand fieeare sL}rbt$a-'

rF dupa ce s-a fixat in pazitie corecta sau hipercorectauna din ele, lasandposibilitatea
de mobili zare celeilate.

Ca si scolioza
'rrt,,C"
exercitiile au structuraasimentricasi se pot executadin

F mers, din pozitie stand,pe genunchi,culcat si sezand.

iF
H
l il
23
|f
tl
rI
t
tl
v. pRrNCrprrLE sr 'BTECTT'ELE TRATAMENTUL'I BFT

rt Balneofizioterapiaare cele mai largi recomandari, cu cele mpi eficiente

sumaj fbroele pompllsa.ts
Aprqa.ppeanu existassngaindisal,li, pxeluz-ind
re,zultate, (
ill cardiaci , pulmonari decompensati etc.)
Mijloacele ftzicale cele mai folosite sunt din' domeniul electroterapiei,
1l termoterapieisi balneoterapiei.
ll Tratamentul functional areca scop promovareaexercitiilor de asuplizarea coloanei ,
de armonizarca curburilor fiziologice si de tonifiere a musculaturii paravertebrale.
il|| Crearea gnui comportament igienic si ergonomic va proteja coloana e
preintampinindevolutia si agravareascoliozei-
Obiectivele urmarite de tratamentulBFT sunt urrnatoarele:
itl - combatereadurerii
- t.o:rifiereamuseu,laturit
tf - refacereamobilitatii articulare
recastigareamobilitatii coloaneivertebrale

lt
tl
rI
t
I
tI
It
tl
ilt
tl
24
tl
rI
lI

1. TRA^TAMENTUL PRIN HTDRO-TERAPIE

lll Termoterapi a.localase foloseste caprocedurade relaxaremusculara, cresterea

metabolismuluitisular local prin vasodilatatiecutanatasi musculara.Miiloacele se
til aleg in functie de posibilitati si pot fi extremde simple sausofisticate.Important este
ca indicatia de termoterapiesa fie corectasi metodologiade aplicaresa fie respectata.
TermoteraBia euprinde proeeduri ec dczvslta a tnare Gantitatc dc ealdura'
ill Efectele debazaaletermoterapieisunt :
- analgezia
- hiperemia
Iil - hiperemialocala si sistemica
- crestereatonusului muscular
tl - crestereaelasticitatii tesutului conjunctiv.
Aceste efecte cumulate sunt favorabile pentru pregatirea programelor de
kinetoterapiesi masaj.
lll Metodologia de termoterapieinclude tehnici variate de aplicatii:
- salduraprofund+ produsade diatermie si ultrasunctc
tf - caldura superficial4 produsa de celelalte tehnici , in care efectul de penetratie
estemai redus , de numai cativa centimetri de la tegument.

tl Calduraumeda sub forma impachetarilorcu parafrna, cu namol si nisip este

mai benefica decatcaldurauscata.
lncalzirea superficiala se realizeazacu lampa Solux , cataplasmacu mustar ,
sare calda , parafrna eic. Pentru inealzirea structurilor profunde se folosesc
microundele sauundele scurte.
Il 1. Impachetarea namol
Consta in aplicarea namolului la o temperaf,urade 38-40 C pe o anumita
regiune. Durata unei sedinteestede 2A-40minute
Actiunea : namolul are mai multe efecte:
- efectmecanic, producindexcitatiapielii
- efect ftzic ,temperaturacorpului crestecu2-3 C
- efcct ehimie , F.rh rescrbtia unor substantcb,iologieactiye prin pile dc namol,
ttt Pe toata durata procedurii se va aplica pe ftunte o compresie . procedura se
incheie cu un dus mai rece ( pentru curatare, dar si pentru a readuce temperatura

n corpuluila normal )

2. Baile de abur eomplete

ill $Bprair$alsitads vapqri , la teslpsra,turads 40 C. $e rua.i
$e exeqgtatr-!tr-qqa.Lrlera
poate practicain dulapuri specialeverticale sau orizontale .
Se pleacade la o temperaturainitiala de 38-42 C si se urca trepatatla 50-55 C. In

tl
lil
t
timpul procedurii se pune o compresierece pe cap , ceafasau inima. Baia se termina
Guo procedurade raeire'

3. Baile de aer cald

Folosesccaldura uscatacu temperafr,xaintre 60 -120 C , cate provine de la
radiatoafe supraincalzke n atmosferaincinsa. Sunt mai usor suportatedbcit cele de
abur cald. Transpiratiase instaleazamaiincet dar cantitateae mai abundentadecatla
ltl baile de abur.

4. Baile de lumina
Se realizeaza tn dulapuri de lemn el bscur! iar eele partiale in dispozit-ive
adaptate.Durata bailor este de 5-20 de minute. Caldura tadiarfia produsa de baile de
It lumina estemai penetrantadecat cea de abur sau aer cal&, iar transpiratia incepe mai
deweme.

5. Baile de soare si nisiP

U.tiliseaga$pec.Sulsplar aoillpleJ,Expune.rsala soarese faqeeu p,reeautic,2-?
minute pentru fiecare parte a corpului ; timpul de expunere se mareste treptat in
urmatoarelezile. Aceste bai sunt indicate mai ales la copii, in perioadade crestere
( ele stimuleazametabolismulfosfo-calcic si cel al vitaminei D ) si contraindicatela
pefsoanecu probleme cardiace.

ill 6. Cataplasmele
Consta in aplicareain scop terapeutical diverselor substante, la temperaturi

n variate asupra diferitelor regiuni ale corpului. Ele actianeazaprin factorul termic.
Cataplasmelecalde se folosesc pentru efectul lor hipererniant si resorbiv, precum si
pentru asiiuo€a antispasmicasi antialgiea,La sataplasmeleeu plante medicinale se
il: mai adaugasi efectul chimic.

7. Baia kinetoterapeutica
Este o baie calda la carese asociazamiscari in toate articulatiile bolnavului. Se
efectueazaintr-o cada mai mare sau intr-un bazin cu apala temperaturade 37-38 C.
llt Pacientul este invitat sa intre in baie si este lasat linistit 5 minute ; dupa aceea
tehnicianul executa sub apa toate miscarile posibile in toate articulatiile timp de 5

n minute ( pacientul estepasiv).Apoi pacientulesteinvitat sa executesingur miscarile

de mai inainte. Durata baii estede 20-30 minute.

8. Dusul subacvatic
ilil Este aplicareaunui dus cu presiunemare( de la 1-8 atmosfere)si cu temeratura
mai mare t-f C decat apa de baie in care se afla pacientul Coloanade apa este
ilil "o pe tegument cu exceptia articulatiilor unde miscarea se face circular .
dirijata oblic ,
p{]e
a,ctioneua
Dwalatstalaa dusluicstede 5-15minuJe, AoesJdussu,baqvatip
factorii termici si mecaniciai apei .
rill
rilil
lili
rl
il
t
2. TRATAMENTUL PRIN ELECTROTERAPTE
ltI Electroterapia are unele aplicatii in deformarile coloanei. Rolul slu este de
areduceretractiile si contractiile prin incaTzteaprofunda a regiunii ( ulkasunete ,
ill diadinamici), de a supliza musculatura si ligamentele retractate si sclerozate
{ ionizarile cu iodura de potasiu 4-5 7o, ultrasunete su hidrocartizan 1olosau
rl fenilb'utazona), dc a limita cfeeteledureroascsau anchilczcle si arkozele seeundare.
Contracfurile musculare , mai ales cele dureroasela solicitarile pasive , de
intindere , mai pot beneficia de bai de lumina infrarosii ,masaj , iar hipotoniile
tl muscularede termoterapie, curenti aperiodici de joasa frecventa, curenti faradici si
galvarizarr.
tn Elecroterapia locala se adreseazaatat durerii ca simtom ( eleetroterapia
antalgica simtomatica ) , cat si contracturii musculare si ca sursa generatoarede
durere( electroterapieantalgicapatogenica).
ln Dintre procedeelemai importante de electroterapieamintim : galvantz*ip ,
ionoterapiaelectrica , faradizatea, cwentii diadinamici , fototerapia si ultrasunetele.
Ultrasunetele se folosesc in speeial pentru efectul mesanic , micromasajul
ill celular , crestereatemperafurii locale prin frecarea indusa de bombardamenful cu
ultrasunete,efectulfibrolitic ce dezorganizeazaprocesele incipientede fibrozare.
ilI Galvantzareatransversalaeste decontracturantasi antalgica , efectul antalgic
fiind potentat de alegerea unor solutii medicamenSoasecu efect anestezic de
$Lrprafata( xillna si n-svsqai$a). Eseatial cste qa marin..r-ea
iln clesEq-zilsr sa assFsre
integral zorrade tratat , intensitateacurentului sa fie la prag si duratatratamentului sa
fie suficient de mare( peste2A de minute ).
lt: eurentii diadinamicial caror efectantalgicestefoarte bine cunoscutactioneaza
si prin contractiile muscularepe care le induc formele excitomotorii ( RS, PS si PL).
Si aiei, dozareaintensitatii si duratasedintei ccnditianeazaefectul terapeutic.
llI Curentul interferential in aplicatie statica , dar mai ales in dinamica, folosind
frecvente excitomotorii in forma SPECTRU, aduce o contributie substantiala tn

1t pregatireamusculaturii pentru programelede kinetoterapie.

iln
lll
tl
It
27
It
llil
ill
tl
ill
3. TRATAMENTI}L PRIN MASAJ
ill
Mpsajul esteo proceduraterapeuticaa BFT ) careconstain manevreexecutate
pe suprafatacorpului cu o anumita intensitate si cu o anumita ordine in functie de
ill regiunea masata , de evolutia bolii si de starea generala a organismului, in scop
terapeutic , igienic sau sportiv.
ill
Efectelefiziologice ale masajului :

ill -Efecte
locale:
&. Actiune sedativaasupra:
itl - durerilor de tip newalgic ; durerilor musculare si articulare. Actiunea sedativa se
obtine prin manewe usoare , lente care stimuleaza repetat exteroceptorii si
propioceptorii existenti.
tl b. Actiunea hiperemianta locala se manifesta prin incalzkea si inrosirea
tegumentului asupra caruia se exercita masajul; aceasta actiune se obtine prin
tI mancvremai energice.
c. Indepartarealichidelor interstitiale de stazacuaccelerareaproceselorde resorbtie
in zona masata. Masajul permite inlaturarea lichidelor de staza.Acest efect este
1r[ benefic la persoanele cu insufrcienta venoasa periferica si aparc dupa manevre
profunde care conduclichidul de stazade la periferie spre centru.

It Efecte generale:

It Masajul duce la crestereametabolismului bazal, stimuleazafunctiile aparatului

respirator si circulator , influenteaza favorabil starea generaia a organis
imbunatateste somnul , indepafieaza oboseala musculara Toate aceste efecte

rll generale se explica prin actiuaea masajului asupra pielii care este un organ bine
vascularizatsi mai ales bogat inervat.

ll Mecanismede actiune.

rF Cea mai importanta actiune fiziologica a masajului este reprezentata de

meeanismr* reflex asupra organelor intcrne. Aeesta se expliea pdn stimulii eare
pleazaprin exteroceptorisi propioceptori ( stimuli care sunt de diferite intensitati). Pe
caleaaferentacatre SNC, iar de acolo pe caleapferenta, ajung la organeleinterne in
ll suferinta.
Un alt mecanism al masajului este actiunea mecanicaprodusa de manevrele
til raai dure ca framintarea"contratimpul, mangaluirea, rulatul, ciupitul si tapotamenful
( care se face transversal pe fibrele musculare ) ceea ce duce la tonifierea
musculaturii, irnbunatatkeafunctiei si fortei musculare.
tl
ill
tl
I
t
tl 4. GIMNASTICAMEDICALA

tl
l.Stend in fata a$inzti: corectareapozitie globale si segmentarea corpului; intinderi
rn active ale s.olaancjve,rfebrale{ aulaelongaro)alternatsou relaxari,
2- Stand cu mainile inclestate inainte, ducereabratelor prin inainte sus prin ridicarea
pe varfuri si intindery maxima pe vericala, inspiratie;revenirecu brateleintinse prin
II lateral in pozitie rel$atacu expiratie.
Depaltat stand, cu"fata la oglinda : aplecarealenta a trunchiului inainte cu spatele
I
tlI in extensie , bratele lateral , revenire : aceiasi miscars prin ducereabratelor inainte
sus,revenire cu brateleprin lateral. Se executacu inspiratii profunde.
4. Mers pe varfuri cu mainile pe cap inc$$6te si intoarse cu palma in sus , coatele
lf traseinapoi.
5. Mers pe varfuri inapoi , mainile libere pe langa co{p , trunchiul drept.

F 6. Ataraare relaxata cu fata la spalier ; trecere in ataraare activa ( autoinaltare G.E

ridicarea gatului dintre umeri , barbie la oizontala, bratele intinse) cu departareasi
apropierearitmica a picioarelor.
tf 7. Sezandcalare pe banca , indoirea trunchiului inainte cu bratele intinse , incercind
sa atiaga banca cit mai departe posibil, revenire in pozitia asezatcu genunchi!
igldoiti , talplls , m-ainilela eeafa, spatelers ussarasxterisis , asalsls traser$ape!.
tf 8- Inainte culcat cu bratele in prelungirea trunchiului , mainile inclestate , picioarele
departate:extensiatrunchiului cu ridicarea bratelor susinainte si intindereavoluntara:

rF revenire.
9. Pe spate culcat, mainile sub ceafa" picicarele ridicate la 45-90 grade deparkrea

rF ampla si apropiereapicioarelar intinse cu respiratie ritmiea.

10. Pe genunchisprijinit pe palme deplasareinainte cu o mana si genunchiulopus,
apoi cu mana si genunchiul de aceeasiparte.

rf 11. Atarnat activ cu spatelela spalier cu picioarele intinse inainte spre 90 grade
departareasi apropiereapicioarelor, cu respiratie ritmica.
;

rl
I
tl
I
29
It
ll
il
It
il
s. TRATHMENTTILBALT\ECLOGTC
|n

ill Bohavul cu scoliozapoate beneficia de tratamentulbalneo-ftzical in statiuni

'il
protilate pe tratamenful afestiunilar a.para.tuluilsessstsr { Felix, Eforie Nsrd,
rr mangalie , Techirghiol etc) unde asocierea factorilor ( apa minerala , namol
lil terapeutic, climatul ) este benefica siimpreuna cu programele de kinetoterapie
adecvate, pot contribui la recuperareafiinctionala.
lll Tratamenfulbalnear vizeazaurmatoareleoblective:
llil - incetinireaprocesului degenerativ
,,a - imbunafatkeacirculatielocale si generale
n ameliorareasaumentinereamobilitatii articularesi a fortei musculare.

t! Tipuri de ape:
Illl Ape termalealgominerale( Felix, 1 Mai , Geoagiu)

tn : fil:fr*:.;**ii?H;]'*"I,*"-rrghi'1)
- Ape sulfuroasetermale ( Herculane)
[
Terapracu namol aetianeazaprin cei 3 factori cunoscuti : termic , frzic ( mecanic)
si chimic.
I
Statiunile indicate sunt:
- Techirghiol ( si tot litoralul) care are namal sapropclie;
[
- Amara, Sovata,Teleg4Bazn4 Slanic Prahova( namoluri de lacuri sarate)
-Yatra Dornei, Borsec,Felix ( turba)
n
f,l - Govora( namol silicos si iodat )
- Geoagiu( namoluri feruginoas$
til
il[
lI
lf
ril
30
ril
ttil
I
t BIBLIOGRAFIE
It
rl 1. Curs de masajterapeutic - Prof. Cristian dragomir
Intsruet:
www. Scribd.com/doc/165L7187/scolioza
rl www. kinetodema.ro
www. iscoliosis.com/symptoms.html

ln www.topsanatate.rolarticol/scolioza-o-afectiune-aparuta-la-pube$ate-28615-slide-
2.html
http://www.scolioza.ro/

il1, http //www. scolioza-sc olioza.roI

ll
llt
it
|l:
lt:
llf
Ir
rrt
till
rl
rtil
31

llf
ltr