• Gradinita Casa Fericirii

• Contact
• Aparitii TV
• Articole de referinta
• Galerie foto
• Recomandari
• Psiholog Mirela Zivari

Scara de anxietate Cattel

R. B. Cattel şi testul său de personalitate: Unul dintre marii specialişti care s-a preocupat de problematica
personalităţii umane a fost şi psihologul american R. B. Cattel. Acesta s-a născut în Anglia, în anul 1950,
trăgându-se dintr-o familie de ingineri cu origini mai vechi în Scoţia şi cu o linie îndepărtată de rudenie cu Mc.
Ken Cattel unul dintre părinţii psihologiei americane din secolul trecut, care, între altele, a folosit pentru
prima dată termenul de test mental. La 19 ani, R. B. Cattel a obţinut la Universitatea din Londra diploma în
fizică şi chimie. Sperman şi Bot I-au deschis gustul pentru psihologie, în special pentru măsurarea
capacităţilor umane.
În anul 1937 se stabileşte în SUA ca cercetător în subordinea lui Thorndike la Teachers College (Columbia
University). Din 1954 funcţionează ca profesor la Universitatea Illinois unde s-a preocupat în special de
măsurarea trăsăturilor de personalitate.
Printre instrumentele elaborate de el, se numără şi chestionarul de anxietate “C".
Definirea generală a conceptelor utilizate:
Nevrotismul – se prezintă ca un defect general de adaptabilitate, surmenaj, epuizare fizică şi psihică fără
vreun motiv obiectiv, rigiditate.
Anxietatea – se caracterizează printr-o stare permanentă de tensiune psihică, iritabilitate, lipsa de încredere
în propria persoană, incapacitate sau rezerve în asumarea unui risc, tremur şi alte reacţii neurovegetative,
diverse semne psihosomatice.
S-a observat, în general, că există o tendinţă la nevrotici de a avea o notă crescută la anxietate, însă acest fapt nu
este suficient pentru a confunda anxietatea cu nevroza, sau pentru a asimila aceste concepte, deoarece nevroticii
pot avea o notă foarte ridicată la anxietate într-o anumită situaţie realmente provocatoare de anxietate. De
aceea, ar fi o eroare să se confunde anxietatea cu nevroza.
Anxietatea este deci “o emoţie penibilă de aşteptare”, “o teamă fără obiect” care se produce în aşteptarea unui
eveniment, est o trăire subiectivă care poate fi supusă controlului voluntar prin dezvoltarea conştiinţei de sine.
Definirea scărilor testului:
a) Eul social ideal (Q3) – arată gradul de motivaţie în integrarea comportamentului individual în jurul unui
sentiment de sine acceptat conştient şi a standardelor sociale aprobate. Absenţa unei asemenea integrări a
comportamentului în jurul unui concept clar de sine este una dintre cauzele majore ale anxietăţii. Factorul Q3
arată gradul în care s-a legat anxietatea cu structurile caracteriale şi cu obişnuinţele sociale acceptate.
b) Forţa Eului – emotivitatea (C) – este capacitatea de a controla imediat şi de a exprima tensiunile într-un
mod adaptat şi realist, deoarece o tensiune anxioasă puternică poate cauza o anumită regresiune şi poate
împiedica o creştere normală a forţei Eului.
c) Insecuritatea – tendinţa paranoică (L) – reprezintă cota cu care participă lipsa de securitate socială la
creşterea anxietăţii.
d) Insecuritatea în direcţia culpabilităţii (O) – culpabilitatea anxioasă depresivă reprezintă o anxietate
combinată cu autoacuzare cauzată de presiunile SuperEului care generează sentimentul de anxietate şi depresie.
e) Tensiunea ergică (Q4) – în acest caz anxietatea apare prin presiunea pe care o exercită pulsiunile trezite şi
nevoile nesatisfăcute de orice fel. Excitarea apetitului sexual, nevoia de consideraţie, teama de o situaţie sunt
pulsiuni legate de această componentă. Nivelul acestei componente se manifestă în înclinarea către emotivitate,
tensiune, iritabilitate şi nervozitate.
Anexa II
Nr. Întrebării Stânga grilei Centrul grilei Dreapta grilei
1. 2 1 0
2. 0 1 2
3. 0 1 2
4. 2 1 0
5. 2 1 0
6. 0 1 2
7. 2 1 0
8. 2 1 0
9. 0 1 2
10. 0 1 2
11. 0 1 2
12. 2 1 0
13. 2 1 0
14. 0 1 2
15. 2 1 0
16. 2 1 0
17. 0 1 2
18. 2 1 0
19. 0 1 2
20. 2 1 0
21. 2 1 0
22. 0 1 2
23. 0 1 2
24. 2 1 0
25. 2 1 0
26. 0 1 2
27. 2 1 0
28. 2 1 0
29. 0 1 2
30. 0 1 2
31. 0 1 2
32. 2 1 0
33. 2 1 0
 34. 0 1 2
35. 2 1 0
36. 2 1 0
37. 0 1 2
38. 2 1 0
39. 0 1 2
40. 2 1 0
Aplicarea şi corectarea testului:
Testul poate fi dat individual sau colectiv şi va fi anunţat subiecţilor ca fiind o foaie de autoanaliză.
Consemn
“În aceste foi veţi găsi 40 (patruzeci) de întrebări cu privire la greutăţile de sine pe care cea mai mare parte
dintre oameni le poate întâmpina uneori în viaţă.
Pentru a putea înţelege propriile dumneavoastră reacţii este absolut necesar să daţi un răspuns absolut sincer la
fiecare punct, marcând fie Da-ul fie Nu-ul fie răspunsul intermediar, astfel încât să puteţi arăta problemele pe
care le puteţi avea.
Începeţi cu cele două exemple de mai jos pentru a vă putea da seama exact de ceea ce trebuie să faceţi. După
cum puteţi observa, fiecare punct este prezentat în realitate sub forma unei fraze. Veţi arăta felul în care aceasta
se aplică la dumneavoastră, punând o cruce, într-una din cele 3 (trei) căsuţe care se găsesc la dreapta.
Începeţi deci să rezolvaţi primul exemplu (se vor da explicaţiile necesare celor cu neclarităţi astfel încât sarcina
să fie bine înţeleasă).
Observaţi că există o căsuţă la mijloc pentru cazul în care nu aţi putut să răspundeţi în mod categoric prin Da
sau Nu. Se recomandă să se utilizeze această căsuţă cât mai puţin posibil.
Aproximativ jumătate din problemele pe care le veţi găsi duc la alegerea între Da sau Nu, aşa ca în exemplul de
mai sus. Reţineţi ca variantă Nu este la dreapta şi aveţi grijă să nu faceţi confuzii. Ţineţi minte că nu trebuie să
utilizaţi răspunsul “între cele două” sau “nu ştiu” decât dacă vă este cu adevărat imposibil să alegeţi între
Da sau Nu.
Fiţi atenţi să nu săriţi nici o problemă, să nu răspundeţi la fiecare problemă printr-un singur răspuns.
Răspunsurile dumneavoastră vor fi strict confidenţiale, aşa încât fiţi sinceri în răspunsurile pe care le veţi da.
Nu pierdeţi timp cu ezitările. Răspundeţi imediat la fiecare întrebare, în funcţie de ceea ce gândiţi chiar în clipa
aceea şi nicidecum în funcţie de ceea ce aţi gândit în săptămâna trecută sau de cum gândiţi în mod obişnuit.
Este posibil să fi răspuns şi altădată la întrebări asemănătoare; acum răspundeţi funcţie de ceea ce simţiţi în
momentul de faţă.
Majoritatea oamenilor termină acest test în 5 (cinci) minute, unii în maximum 10 (zece) minute.
Predaţi foile dumneavoastră imediat ce le-aţi completat în totalitate.
În cazul în care aţi greşit, încercuiţi răspunsul eronat şi marcaţi noul răspuns în căsuţa corespunzătoare.
Corectare
După colectarea tuturor foilor de răspuns, se vor aplica grilele transparente şi se vor număra 2, 1 sau 0 puncte
pentru fiecare item, funcţie de căsuţa marcată.
Dacă se doreşte nota parţială, se vor marca, sub fiecare coloană, notele Q3, C, L, O şi Q4 prin adunarea
punctelor 2 şi 1. Totalizând notele parţiale se poate obţine o notă totală pe care o veţi marca în rubrica
respectivă de pe foaia de răspunsuri. Extrageţi separat notele totale din coloana A şi B, raportaţi-le (A/B) şi
treceţi rezultatul pe foaia de răspunsuri în rubrica destinată acestui scop. Adunând aceste două note, A şi B, se
va obţine nota brută totală. Efectuaţi (dacă este necesar) corecţia de vârstă şi transformaţi, utilizând
tabelul 2, nota brută în notă standard. Transpuneţi această notă standard în coloana destinată acestui scop,
nu înainte de a efectua, dacă circumstanţele o cer, corecţia de vârstă şi sex.
După aceasta, cu ajutorul tabelului 3, etalonaţi aceste note şi indicaţi sub fiecare notă brută, nota standard
corespunzătoare.
Interpretarea notelor
După corectarea testului, sunt posibile 3 (trei) note finale.
1. O singură notă totală de anxietate – suma punctelor pentru toţi cei 40 de itemi. Este practic
suma notelor A şi B.
2. O distincţie între nota A (anxietatea voalată, acoperită), care este suma punctelor obţinute în
coloana 1, itemii 1 – 20 şi nota B (anxietatea manifestă, simptomatică), suma punctelor obţinute în coloana 2,
itemii 21 – 40.
3. O distincţie între toate cele 5 note, corespunzătoare structurilor care intervin în anxietate. Este
suma punctelor obţinute pentru fiecare din cei 5 factori, din ambele coloane (A şi B).
Este util a se dispune separat itemii cu “simptome manifeste”, în primul rând ca indice al anxietăţii reale, iar
în al doilea rând pentru a indica în ce măsură este bolnavul conştient de problema sa şi în sfârşit, de tentativa sa
de a exagera simptomele.
Corectarea primelor 20 de întrebări ne va da nota A (anxietatea voalată), iar corectarea celorlalte 20 de
întrebări ne dă nota B (anxietatea manifestă).
O notă standard de la 4 la 6 indică un grad normal de anxietate.
O notă cuprinsă între 0 – 3, indică o persoană liniştită, flegmatică, tenace, placială, distinsă.
În cazul în care nota standard este peste 8, se vor extrage şi notele componente (Q3, C, L, O, Q4),
obţinute din note3le brute totale ale acestor factori, din coloanele A şi B.
Aceste note se transformă apoi în note standard utilizând tabelul 4. Limitele normalităţii se află situate
între notele standard 4 şi 5. Cota maximă va indica factorul implicat cel mai profund în creşterea anxietăţii
subiectului.
Se pot adăuga comentarii calitative şi clinice rezultând din observarea subiectului în momentul aplicării probei,
sau date rezultate din anamneză, în scopul creării unei imagini cât mai clare posibil a problemei sale.
În cazul în care notele depăşesc valoarea standard de 8, se indică aplicarea unor probe mai
performante, cum ar fi de exemplu proba 16 P.F.
Interpretarea psihologică a notelor standard
Note Nivelul anxietăţii Evaluare
Standard
10 Anxietate foarte Prezintă o netă anxietate nevrotică.
puternică Sunt necesare sfaturi sau o psihoterapie a
nevroticilor. Se recomandă defalcarea
notei totale pe factori.
9 Anxietate puternică Idem ca la nota 10
8 Nota medie la Idem ca la nota 10
nevrozism
7 Puţin nevrotici În mod esenţial normali în ceea ce
 priveşte anxietatea

6 Anxioşi Idem ca la nota 7

5 Normali -
4 Normali -
3 Normali -
2 Apatici Tensiuni afective diminuate,
persoane liniştite, flegmatice, tenace,
placide, distinse, apte pentru a suporta
sarcini, momente de criză stress.
1 Apatici Idem ca la nota 2
0 Apatici Idem ca la nota 2

Una dintre primele obligaţii ale clinicianului este aceea de a distinge întotdeauna anxietatea normală legată de o
situaţie oarecare, de o anxietate patologică de origine nevrotică. Experienţele arată că Q3 şi Q4 sunt mai
puternic influenţate de mediu decât celelalte şi ca anumite influenţe constituţionale intră în forţa Eului.
Factorul C variază cel mai puternic cu schimbările de situaţie pe termen scurt, iar factorii O şi L rămân
constanţi.
Se poate presupune că situaţiile de stress nu numai că generează o puternică presiune la pulsiunea Q4, dar în
acelaşi timp tulbură şi slăbeşte forţa Eului, în acest fel putând să apară şi boala psihică.
Modul de calcul al indicelui T şi efectuarea corecţiei de vârstă
 Se stabileşte nota brută totală.
 Se calculează diferenţa în ani dintre vârsta subiectului şi vârsta de referinţă de 27 de ani şi 6 luni.
 Se adaugă valoarea acestei diferenţe la nota brută totală în cazul în care subiectul are o vârstă mai
mare de 27 de ani şi 6 luni şi se scade în cazul în care vârsta subiectului este mai mică de 27 de ani şi 6 luni.
Observaţie:
Aceste operaţii de adunare sau scădere a valorii diferenţei dintre vârsta subiectului şi vârsta de referinţă la nota
brută totală se fac în ideea că anxietatea scade odată cu vârsta. În general, diferenţa este un punct la 5 ani.
Interpretarea va avea în vedere distincţia dintre anxietatea situaţională, de moment, care este trecătoare şi este
întâlnită în mod curent la oamenii sănătoşi şi anxietatea patologică, prezentă ca dezvoltare îmbinată dintre un
teren constituţional predispozant şi situaţiile sociale frustrante şi stresante. Această distincţie se poate realiza
printr-o anamneză şi o analiză temeinică a psihicului subiectului. Forma patologică necesită psihoterapie de
lungă durată şi supravegheată atent.
Anexa I
NOT RECOMANDĂRI
A
10. Anxietate nevrotică foarte puternică, fiind necesară
intervenţie terapeutică.
9. Anxietate puternică.
8. Anxietate medie superioară.
7. Nervoşi.
6. Anxioşi de nivel mijlociu.
5. Normali.
 4. Normali.
3. Normali.
2. Persoane slab emotive, mare capacitate de a suporta
situaţiile de criză, stress.
1. Persoane slab emotive, mare capacitate de a suporta
situaţiile de criză, stress.
0. Persoane slab emotive, mare capacitate de a suporta
situaţiile de criză, stress.

Raportul A/B = indice asupra tendinţei de a masca sau a accentua anxietatea

A > B = anxietatea este voalată, ascunsă, mascată.

A < B = anxietatea este accentuată, manifestă.
A = B = tratarea corectă a probei.
Tabelul I

Nr. Factori primari ai Nr. Nr. itemilor din în

personalităţii item test
1. Q3 – defect de integrare sau 8. 1, 2, 3, 4, 21, 22, 23, 24
de coeziune a conştiinţei de
sine.
2. C – lipsa forţei Eului sau 6. 5, 6, 7, 25, 26, 27
nevrozism general, slăbiciune a
Eului.
3. L – insecuritate paranoică, 4. 8, 9, 28, 29
lipsa de securitate socială.
4. O – sentiment de culpabilitate, 12. 10, 11, 12, 13, 14, 15, 30,
depresie patologică, anxietate 31, 32, 33, 34, 35
depresivă.
5. Q4 – tensiune ergică, pulsiuni 10. 16, 17, 18, 19, 20, 36, 37,
şi nevoi nesatisfăcute, 38, 39, 40
excitarea apetitului sexual.

Tabelul II: Transformarea notelor brute în note standard

Clasa A+B bărbaţi A+B femei Procentaj teoretic

Parţial Cumulat
0. 0 – 10 0 – 14 3,6 3,6
1. 11 – 14 15 – 18 4,5 8,1
2. 15 – 19 19 – 23 7,7 15,8
3. 20 – 23 24 – 27 11,6 27,4
4. 24 – 27 28 – 31 14,6 42,0
5. 28 – 32 32 – 36 16,0 58,0
6. 33 – 36 37 – 40 14,6 72,6
 7. 37 – 40 41 – 44 11,6 84,2
8. 41 – 45 45 – 49 7,7 921,9
9. 46 – 49 50 – 53 4,5 96,4
10. 50 – 80 54 – 80 3,6 100

Tabelul III: Etalonarea notelor brute pentru componentele personalităţii

Clasa Q3 C L O Q4
0. 0 - 0 0–2 0–2
1. 1 0 - 3 3
2. 2 1 1 4–5 4–5
3. 3 2 2 6–7 6
4. 4 3 3 8 7–8
5. 5 4 - 9 – 10 9
6. 6 5 4 11 –12 10 – 11
7. 7–8 6 5 13 12 – 13
8. 9 – 10 7 6 14 – 15 14
9. 11 8 - 16 – 17 15 – 17
10. 12 – 16 9 – 12 7–8 18 – 24 18 – 20

Tabelul IV: Mărimea şi semnificaţia diferenţelor dintre grupele normale şi nevrotice

Grupul Numă Medie Calificativ Eroare tip asupra
r medie
Normali 795 26,75 11,16 0,40
Nevrotici 154 38,34 12,40 1,03
Isterie 59 44,75 12,80 1,63
anxioasă

Tabelul V: Corecţiile aplicate la notele componentelor personalităţii înainte de a utiliza etalonarea din tabelul 3
Sex Vârstă Q3 C L O Q4
B 17 – 19 - - - -2 -
B 20 – 24 - - - -1 -
B 25 – 29 - - - 0 -
B 30 – 34 - - - +1 -
B 35 – 39 - - - +2 -
F 17 – 19 -1 -1 -4 - -2
F 20 – 24 -1 -1 -3 - -1
F 25 – 29 -1 -1 -2 - 0
F 30 – 34 -1 -1 -1 - +1
F 35 – 39 -1 -1 0 - +2
Anexa III: Lista întrebărilor testului
1. Interesul meu pentru oameni şi diferite distracţii tinde să se schimbe destul de des.
2. Faptul că unii oameni n-au o bună părere despre mine nu mă împiedică să fiu liniştit.
3. Înainte de a-mi da o părere, obişnuiesc să aştept până când sunt sigur că ceea ce spun este corect.
4. Am tendinţa să mă las cuprins de sentimentul gelozie.
5. Dacă ar fi să-mi reîncep viaţa: - aşi organiza-o cu totul altfel;
- aşi dori să fie la fel cum a fost;
6. Îmi admir părinţii în toate împrejurările importante.
7. îmi este neplăcut să aud că mi se răspunde “nu” chiar atunci când ştiu că ceea ce cer este imposibil.
8. Am îndoieli asupra sincerităţii oamenilor care se arată faţă de mine mai prietenos decât m-aş fi
aşteptat.
9. Atunci când părinţii (sau cei care m-au crescut) îmi dădeau ordine sau îmi cereau să-I ascult: - au
fost întotdeauna rezonabili;
- deseori n-au fost rezonabili;
10. Am mai multă nevoie de prieteni mei decât s-ar părea că au ei nevoie de mine.
11. Sunt sigur că aş putea să-mi adun forţele pentru a face faţă unei dificultăţi care s-ar ivi pe neaşteptat.
12. Când eram mic, îmi era frică de întuneric.
13. Mi se spune uneori că îmi trădez prea uşor emoţia prin glas şi comportament.
14. Dacă oamenii profită pe nedrept de amabilitatea mea: - mă simt jignit şi nu le-o iert; - uit imediat şi
iert;
15. Criticile pe care mi le aduc oamenii reuşesc mai curând să mă tulbure decât să mă ajute.
16. Mi se întâmplă deseori să mă înfurii cu uşurinţă împotriva oamenilor.
17. Mă simt neliniştit ca şi când aş dori ceva fără să ştiu ce.
18. Mă întreb uneori dacă oamenii cărora vorbesc sunt într-adevăr interesaţi de ceea ce le spun.
19. N-am simţit niciodată vreo indispoziţie precisă, ca de pildă: tulburări de digestie, dureri nedefinite,
senzaţia că-mi bate inima etc.
20. Discutând cu anumite persoane, mă simt atât de stingherit încât abia îndrăznesc să scot o vorbă.
21. Atunci când am ceva de făcut, cheltuiesc mai multă energie decât majoritatea oamenilor, deoarece
fac totul sub tensiune.
22. Îmi impun să nu fiu distrat şi să nu uit amănunte.
23. Oricât de grele şi de neplăcute ar fi piedicile, întotdeauna perseverez şi nu părăsesc intenţiile cu care
am pornit.
24. În situaţiile grele, am tendinţa să fiu agitat şi dezorientat.
25. Din când în când am vise foarte puternice care îmi tulbură somnul.
26. Am întotdeauna suficientă energie atunci când mă aflu în faţa unei dificultăţi.
27. Uneori, nu mă pot împiedica de a număra diferite lucruri, deşi o fac fără nici un rost.
28. Majoritatea oamenilor sunt puţin ciudaţi, cu toate că nu le place să recunoască acest lucru.
29. Când fac o gafă în societate sunt în stare s-o uit imediat.
30. Mă simt ursuz şi nu vreau să văd pe nimeni: - uneori; - deseori;
31. Atunci când îmi merge prost, aproape că îmi vine să plâng.
 32. Chiar atunci când mă aflu în mijlocul oamenilor am sentimentul singurătăţii mele şi a lipsei mele
valoare.
33. Mă trezesc noaptea şi mi-e greu să adorm din cauza preocupărilor mele.
34. În general fac faţă oricare ar fi greutăţile care îmi stau în cale.
35. Mă simt uneori vinovat şi am remuşcări pentru lucruri fără importanţă.
36. Nervii mei sunt atât de încordaţi încât cel mai mic zgomot, de pildă un scârţâit de uşă, mi se pare de
nesuportat şi mă face să tresar.
37. Dacă ceva mă tulbură în mod special, îmi regăsesc în general calmul cu uşurinţă.
38. Mi se întâmplă să tremur sau să transpir atunci când mă gândesc la o sarcină grea pe care trebuie s-o
îndeplinesc.
39. În mod obişnuit adorm uşor, în câteva minute, îndată ce mă culc.
40. Uneori resimt o stare de tensiune sau de agitaţie gândindu-mă la lucruri care m-au preocupat şi
interesat puţin înainte.

Noutati

Actiuni / Imi pasa! Vorbeste cu mine

Cum sa traiesti pentru a fi sanatos!
Psihologie
Grup terapeutic Chestionare psihologice
practica
Blog Psiholog Despre fericire Lucreaza impreuna cu micutul tau!
Fiecare zi este o noua provocare cu viata, cu tine, cu ceilalti. In fiecare zi mai adaugam un rand in cartea
vietii. De aceea am ales sa patrund in sufletele voastre cu un gand pentru fiecare zi.
Studii psihologice, Studii de caz, Psihoterapie Rational-Emotiva, Terapie de cuplu, Terapie de familie, Co-
terapie de cuplu, Psihosexologie, Psihoterapie pentru copii si adolescenti, Terapie prin arta, Logopedie,
Consiliere psihologica, Consiliere psihologica online, Psihodiagnostic, Chestionare psihologice, Scale clinice
de evaluare, Evaluari psihologice, Consultanta organizationala, Teste de evaluare psihologica pentru copii
Clinica TerapiaM

Afla despre...
Vorbeste cu mine
Who is who
Intrebari frecvente
Psihologie Dictionar
Sexologie Dictionar
Copiii intreaba...
Sondaje

Siteuri partenere
Clinica TerapiaM
Revista de psihologie
Femeia Sakura
www.psihoconsulting.ro
Gradinita Casa Fericirii
AITC
Blog Gradinita Casa Fericirii
Grup suport anxietate

Home • Despre Mirela Zivari • Activitati si programe publice • Galerie foto • Articole de referinta • Aparitii
TV • Contact
MirelaZivari.ro este un site din reteaua Psiho Consulting. Powered by Simplissimo (Dezvoltare Website)

Navigator
