MEDICINA *5 Bilanţul biologic la pacientul cu sincopă

- propuneri intrebari - urmăreşte depistarea următoarelor

modificări, cu excepţia
Tema nr. 1 A. hipercalcemie
Starea de rău, pierderea cunoştinţei, criza comiţială B. supradozaj digitalic
la adult
C. diskaliemie
Bibliografie asociata temei:
D. necroza miocardică
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011 E. creşterea D-Dimerilor
pag. 27-29 (pag. 28)

*1 În care din următoarele situaţii de pierdere a 6 Lipotimiile şi sincopele pot avea următoarele
stării de cunoştinţă nu este necesară cauze cardiace
spitalizarea A. disautonomia neurovegetativă
A. scurtă pierdere a cunoştinţei asociată unor B. fibrilaţia ventriculară
anomalii neurologice
C. stenoza aortică strânsă
B. sincopa vasovagală tipică fără anomalie ECG
D. embolia pulmonară masivă
C. scurtă pierdere a cunoştinţei de cauză aritmică
suspectată E. disfuncţia sinusală
D. sincopa vasovagală repetitivă (pag. 27)
E. sincopa de etiologie necunoscută 7 Cauze vasculare de lipotimie sau sincopă
(pag. 28) sunt
A. hipersensibilitatea sinocarotidiană
*2 Elementul definitoriu al pierderii de
cunoştinţă din sincopă este B. hipertensiunea arterială pulmonară severă
A. prezenţa prodromului C. disautonomia neurovegetativă
B. revenirea lent progresivă D. furtul de arteră subclavie
C. debutul brusc E. embolia pulmonară masivă
D. caracterul complet (pag. 27)
E. pierderea de urină 8 Sincopa vasovagală tipică
(pag. 27) A. nu necesită spitalizare dacă nu sunt anomalii
ECG
*3 Cauze cardiace de lipotimie şi sincopă sunt
următoarele, cu excepţia B. nu necesită nicio explorare
A. stenoza aortică strânsă C. necesită evaluare prin ecografie cardiacă
B. cardiomiopatia hipertrofică obstructivă D. este de cauză vasculară
C. mixom atrial stâng E. necesită înregistrare Holter de 24 ore
D. tromboza de proteză valvulară mecanică (pag. 27-29)

E. hipotensiunea arterială 9 Lipotimiile şi sincopele pot fi de cauză

(pag. 27) A. cardiacă
*4 Cauze vasculare de lipotimie şi sincopă sunt B. metabolică
următoarele, cu excepţia C. neurologică
A. furtul de arteră subclavie D. reflexă
B. hipersensibilitatea sinocarotidiană E. vasculară
C. hipertensiunea arterială pulmonară severă (pag. 27)
D. disautonomia neurovegetativă
E. hipotensiunea arterială
(pag. 27)

Pag. 1 din 130

 10 Explorările de a doua intenţie utile la
pacienţii cu sincopă au următoarele
caracteristici
A. înregistrarea Holter de 24 ore are valoare
predictivă negativă mare
B. ecografia cardiacă depistează cardiopatia
ischemică, dilatativă sau hipertrofică
C. coronarografia poate fi indicată la anumiţi pacienţi
D. testul mesei înclinate permite diagnosticarea
sincopelor vasovagale
E. electrocardiograma poate identifica mecanismul
sincopei
(pag. 29)
*5
Tema nr. 2
Boala cardiacă ischemică
*4 Stadiul II al Clasificării Killip se
caracterizează prin
A. Infarct miocardic complicat cu tulburări de ritm
ventricular
B. Infarct miocardic complicat cu raluri crepitante
care nu depăşesc jumătate din ariile pulmonare
C. Infarct miocardic complicat cu edem pulmonar
acut
D. Infarct miocardic cu şoc cardiogen
E. Infarct miocardic cu hipotensiune şi fără raluri de
stază pulmonară
(pag. 71)
In evoluţia unui infarct miocardic acut
apariţia unui suflu holosistolic în spiţe de
roată este sugestivă pentru

Bibliografie asociata temei: A. Insuficienţă mitrală ischemică

Book Des ECN, editia in limba romana, redactor B. Infarct de ventricul drept asociat unui infarct
Laurent Karila, 2011 inferior
pag. 59-74, 127-137 * fara denumiri comerciale pag. C. Ruptura peretelui liber ventricular
66, 70, 71, 73, 74, 127, 129, 130, 132, 133, 134,
D. Ruptura septului interventricular
135, 136
E. Embolie pulmonară cu regurgitare tricuspidiană
*1 Etiologia anginei pectorale stabile are în 95% severă
din cazuri drept cauză ateroscleroza (pag. 71)
coronariană şi în 5% din cazuri următoarele,
exceptând una 6 Diagnosticul de anevrism ventricular stâng
la un pacient cu infarct miocardic acut se
A. coronarită
bazează pe următoarele
B. anemie
A. Persistenţa supradenivelării segmentului ST
C. pericardită peste 3 săptămîni
D. tahicardie B. Fenomene de insuficienţă ventriculară stângă
E. colaps C. Apariţia Sindromului Dressler
(pag. 64-65) D. Tulburări de ritm ventricular recurente
*2 Supradenivelarea persistentă de segment ST E. Suflu sistolic de insuficienţă mitrală ischemică
prezentă în derivaţiile V1,V2,V3,DII,DIII,aVF, nou apărut
corespunde unui infarct miocardic acut (pag. 72)
A. anteroseptal 7 Complicaţii mecanice precoce ale unui
B. inferior şi anterior infarct miocardic acut de ventricul stâng sunt
C. inferior şi anteroseptal A. Ruptura peretelui liber ventricular
D. septal profund B. Sindromul Dressler
E. inferior şi posterior C. Insuficienţa mitrală ischemică
(pag. 69) D. Tromboembolismul pulmonar
*3 La 2 ore de la debutul durerii, pentru E. Blocurile atrio-ventriculare
diagnosticul pozitiv al unui sindrom (pag. 71)
coronarian acut, dintre markerii de necroză
miocardică se poate utiliza
A. Troponina I
B. Troponina T
C. Mioglobina
D. CK-MB
E. ASAT
(pag. 69)

Pag. 2 din 130

 8 Indicaţia de cardiostimulare temporară la un
pacient cu infarct miocardic anterior se
impune în prezenţa
Bibliografie asociata temei:
A. BAV de gradul 2 cu sediul infrahisian
B. BAV de gradul 3 cu sediul infrahisian
C. Bloc complet de ramură stângă cu ritm de
fibrilaţie atrială
D. Alternanţă de bloc de ramură stângă cu bloc de
*1
ramură dreaptă
E. Asocierea bloc de ramură dreaptă cu hebloc
anterior stâng
(pag. 71)
9 Sindromul coronarian acut fără
supradenivelare de segment ST se
caracterizează prin următoarele afirmaţii
A. Apare în special la pacienţii tineri fără circulaţie
colaterală eficientă
*2
B. Apare deseori la pacienţi cu leziuni trivasculare
severe şi complexe
C. Evoluează frecvent spre insuficienţă cardiacă
ischemică
D. Asociază frecvent complicaţii mecanice gen
ruptura de perete liber ventricular
E. Apare consecutiv rupturii plăcii de aterom pe
fondul unei circulaţii colaterale deficitare
(pag. 72)
* 10 Aspectul electrocardiografic sugestiv pentru
sindromului Prinzmetal este sugerat de
următoarele
A. Supradenivelare de segment ST difuză tranzitorie *3
B. Supradenivelare de segment ST concavă în sus
C. Supradenivelare de segment ST gigantă
convexă în sus, unde T gigante
D. Supradenivelare de segment ST corectată de
nitroglicerină
E. Subdenivelare de segment ST focalizată la un
teritoriu vascular
(pag. 60)
Tema nr. 3
Hipertensiunea arterială esenţială
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
pag. 52-58 * fara prevalente in Franta pag. 52, fara
denumiri comerciale pag. 55, 57
Hipertensiunea arteriala de gradul II se
defineste prin urmatoarele valori tensionale
A. TA sistolica 140-159 mm Hg
B. TA diastolica 90-99 mm Hg
C. TA sistolica 160-179 mm Hg
D. TA diastolica > 110 mm Hg
E. TA sistolica > 180 mm Hg
(pag. 52)
HTA este un factor de risc cardiovascular
independent deoarece determina
A. risc de AVC crescut de 4 ori
B. mortalitate cardiovasculara globala crescuta de 2
ori
C. risc de aparitie a insuficiente cardiace crescut de
7 ori
D. risc de arteriopatie a membrelor inferioare si a
aortei crescut de 3 ori
E. risc de aparitie a unei coronaropatii crescut de 2
ori
(pag. 52)
Sunt considerati ca factori de risc
cardiovascular
A. Antecedentele familiale de accident
cardiovascular precoce
B. Tabagismul oprit de peste 3 ani
C. Varsta < 50 ani la barbat si < 60 ani la femeie
D. Consumul redus de alcool
E. HDL-colesterol > 0,40 g/l (1 mmol/l), indiferent de
sex
(pag. 53)

*4 Unul din semnele paraclinice de afectare a

organelor tinta (de rasunet ale HTA) este
A. Grosimea intima-medie < 0,9 mm
B. Hipertrofia ventriculara stanga
C. Velocitatea undei de puls carotido-femurale
(PWV) < 12 m/s
D. Albuminuria < 30 mg/zi
E. Clearance creatinina > 60 ml/min
(pag. 53)

Pag. 3 din 130

*5 Unul din semnele clinice de rasunet ale HTA 10 Medicamentele antihipertensive
este recomandate post infarct miocardic sunt
A. Sindromul metabolic A. Diuretice tiazidice
B. Boala hepatica B. Betablocante
C. Boala pulmonara C. Antialdosteronice
D. Boala cardiaca D. IEC sau ARA II daca exista intoleranta la IEC
E. Insuficienta venoasa cronica E. Anticalcice
(pag. 53) (pag. 55)

6 Examinarile sistematice efectuate pentru a Tema nr. 4

depista o etiologie curabila (HTA secundara), Insuficienţa cardiacă
a detecta alti factori de risc cardiovascular si
a depista afectarea organelor tinta sunt Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
A. Ecocardiografia transtoracica
Laurent Karila, 2011
B. Acidul uric seric pag. 84-92, 138-141, 1270-1272, 1346 * fara
C. Glicemia plasmatica denumiri comerciale (pag. 89, 90, 92, 138, 140, 141)
D. Microalbuminuria 1 Edemele de retenţie hidrosodată pot fi
E. Kaliemia fara garou cauzate de
(pag. 54) A. Insuficienţa cardiacă
7 Tratamentul nemedicamentos al HTA se B. Tromboflebită
refera la C. Insuficienţa hepatocelulară
A. Activitate fizica regulata D. Sindromul nefrotic
B. Reducerea consumului de lipide saturate E. Erizipel
C. Depistarea si tratamentul celorlalti factori de risc (pag. 1346)
D. Favorizarea consumului de alcool 2 Etiologia insuficienţei cardiace diastolice
E. Limitarea aportului de sare (5-6 g/zi) cuprinde
(pag. 54) A. Pericardita constrictivă
8 Tratamentul medicamentos al HTA B. Cardiomiopatia hipertrofică obstructivă
A. Debuteaza cu monoterapie sau biterapie cu doze C. Stenoza mitrală
mici pentru fiecare medicament D. Cardiopatia ischemică
B. Favorizeaza medicamentele administrate intr-o E. Stenoza aortică
singura priza, cu eficienta timp de 24 ore
(pag. 91)
C. Clasele terapeutice de utilizat in prima intentie
sunt aliskirenul, alfablocantele si 3 La un pacient cu insuficienţă cardiacă
antihipertensivele centrale antivitaminele K sunt indicate în următoarele
D. Cel mai important principiu este scaderea in mod cazuri
eficient a TA, oricare ar fi medicamentul utilizat A. dacă este în clasa NYHA IV
E. Medicamentele de utilizat in a doua intentie sunt: B. în caz de fibrilaţie atrială permanentă
diureticele, betablocantele, inhibitorii enzimei de
conversie, inhibitorii calcici si antagonistii C. dacă are proteză valvulară mecanică
receptorilor angiotensinei II D. în caz de tromb intracavitar
(pag. 54) E. dacă insuficienţa cardiacă este refractară la
medicaţia maximală
9 Medicamentele antihipertensive
recomandate in contextul insuficientei (pag. 90)
cardiace sunt
A. Anticalcice
B. IEC sau ARA II
C. Betablocante
D. Diuretice tiazidice
E. Antialdosteronice
(pag. 55)

Pag. 4 din 130

 4 Indicatori de prognostic negativ în *9 Următoarea afirmaţie despre tratamentul cu
insuficienţa cardiacă sunt betablocante în insuficienţa cardiacă este
falsă
A. Hiponatremia
B. Sexul masculin A. reduce mortalitatea cardiovasculară

C. Complex QRS larg B. tratamentul se introduce progresiv, la distanţă de

o decompensare
D. Anemia
C. se poate folosi oricare dintre betablocante, cu
E. Obezitatea condiţia să fie selectiv
(pag. 89) D. reduce numărul de spitalizări
*5 Examenul cheie pentru diagnosticul E. reduce riscul de moarte subită
insuficienţei cardiace diastolice este (pag. 89-90)
A. Determinarea BNP (peptidul natriuretic tip B) sau 10 Contraindicaţii ale diureticelor
NT-proBNP (capătul amino-terminal al BNP)
antialdosteronice sunt
B. Radiografia toracică
A. Miastenia
C. Ecografia cardiacă transtoracică
B. Hiponatremia < 125 mmol/l
D. Anamneza şi examenul clinic
C. Insuficienţa hepatică severă
E. Electrocardiograma
D. Hiperkaliemia
(pag. 91)
E. Disfuncţia sistolică ventriculară stângă severă
*6 Următoarea afirmaţie despre tratamentul cu (pag. 140)
digitalice în insuficienţa cardiacă este greşită
A. reduce frecvenţa spitalizărilor Tema nr. 5
Tulburări de ritm şi de conducere
B. reduce mortalitatea
Bibliografie asociata temei:
C. digitalicele sunt utile pentru controlul frecvenţei
ventriculare la pacienţii cu fibrilaţie atrială Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
D. sunt utile la pacienţii cu insuficienţă cardiacă
pag. 30-43
refractară în ciuda unui tratament maximal
E. în general sunt utilizate la pacienţii cu clasă III-IV *1 Care dintre următoarele afirmaţii despre
NYHA flutterul atrial este neadevărată
(pag. 90) A. Tahicardie regulată
*7 Medicaţia uzuală a insuficienţei cardiace B. Macroreintrare la nivelul atriului drept
clasă I-II NYHA nu include C. Activitatea atrială are o frecvenţă de peste 350
A. Betablocante bătăi pe minut
B. Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei D. Transmiterea la ventriculi poate fi de 2:1, 3:1, 4:1
C. Blocante ale canalelor de calciu E. Undele de activitate atrială se identifică cel mai
bine în DII,DIII,aVF
D. Antialdosteronice
(pag. 30)
E. Blocante ale receptorilor angiotensinei
(pag. 90) *2 Principala cauză etiologică a fibrilaţiei atriale
este reprezentată de
*8 Regimul igieno-dietetic în insuficienţa
A. valvulopatiile mitrale
cardiacă include următoarele, cu excepţia
B. valvulopatiile aortice
A. corecţia factorilor de risc cardiovascular
C. hipertiroidismul
B. regim sărac în sare (< 4 g/zi) în forma puţin
evoluată D. hipertensiunea arterială
C. restricţie hidrică (< 500 - 750 ml/zi) la pacienţii cu E. cardiopatia ischemică
edeme (pag. 38)
D. activitate fizică moderată, regulată
E. vaccinare antigripală, antipneumococică
(pag. 89)

Pag. 5 din 130

*3 Complicaţiile posibile ale fibrilaţiei atriale
permanente cuprind toate aceste complicaţii
cu excepţia
A. Complicaţiile tromboembolice
B. Sîngerările consecutive tratamentului
anticoagulant
C. Cardiomiopatia tahiaritmică
D. Anevrismul ventricular
E. Insuficienţa cardiacă
(pag. 39)
*4 Blocul atrioventricular de gradul I nu este
caracterizat de una din următoarele afirmaţii
A. Prezintă întârzierea conducerii la nivel nodal,
hisian sau infrahisian
B. Ocazional o undă p este blocată apoi ciclul se
reia
C. Alungirea intervalului PR peste 210 msecunde
D. Este foarte rar simptomatic în absenţa altor
complicaţii
E. Poate traduce o incetinire nodală benignă dar şi
un bloc distal care poate evolua spre BAV
complet
(pag. 41)
*5 Care dintre afirmaţiile de mai jos despre
hemiblocul posteroinferior stâng este corectă
A. Durata complexului QRS depăşeşte 120
msecunde
B. Axul complexului QRS este la peste – 45 grade
C. Aspectul complexului QRS are morfologie de tip
S3, Q1
D. Nu poate genera bloc complet atrioventricular
E. Etiologia cea mai frecventă este cea ischemică
(pag. 43)
6 Care dintre următoarele afirmaţii despre
extrasistolele ventriculare maligne sunt
adevărate
A. Se pot manifesta cu lipotimie, sincopă sau
moarte cardiacă subită
B. Se agravează la efort
C. Funcţia ventriculului stîng poate fi normală
D. Electrocardiograma poate fi normală în afara
episodului aritmic
E. Potenţialele tardive sunt de regulă prezente
(pag. 34)
7 Tahicardiile ventriculare sunt manifestări
clinice frecvente în următoarele boli
A. Sindromul Brugada
B. Sindromul de QT lung
C. Displazia de ventricul drept
D. Sindromul Bouveret
E. Sindromul de preexcitaţie tip WPW
(pag. 30-31)
8 Care dintre afirmaţiile următoare despre
tahicardia joncţională prin reintrare sunt
adevărate
A. circuitul de reintrare se află la nivelul nodului
atrioventricular
B. fascicolul His este obligatoriu implicat în
formarea căii descendente
C. calea ascendentă este o cale accesorie
atrioventriculară
D. poate fi susţinută sau nesusţinută
E. fenomenul de încălzire este deseori prezent
(pag. 31)
9 Sindromul Brugada se defineşte prin
următoarele
A. cordul este de regulă indemn
B. aspectul ECG este de bloc de ramură dreaptă
C. se manifestă de regulă cu fibrilaţie şi flutter atrial
D. este consecinţa unei mutaţii la nivelul canalului
de sodiu
E. segmentul ST este supradenivelat în derivaţiile
V1,V2,V3
(pag. 32)
10 Displazia aritmogenă de ventricul drept se
caracterizează prin
A. tulburări de ritm ventriculare maligne
B. bloc complet de ramură dreaptă pe ECG
C. extrasistole ventriculare cu aspect de bloc de
ramură dreaptă
D. undă epsilon prezentă
E. ventriculul drept este akinetic cu aspect
trabeculat la examenul ecocardiografic,
scintigrafic sau RMN
(pag. 32)
Pag. 6 din 130
Tema nr. 6
Valvulopatii mitrale, aortice
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
pag. 93-96, 108-119, 124-126, 1123-1124 * fara
denumiri comerciale pag. 124, 125, 126
*1 Insuficienta aortica cronica de etiologie
reumatismala prezinta una din urmatoarele
caracteristici
A. afectarea distrofica a valvei aortice si/sau a
inelului aortic si/sau a aortei ascendente
B. este etiologia cea mai frecventa in tarile
industrializate
C. valvele sunt ingrosate, apoi calcificate,
comisurile fuzioneaza, se retracta, iar mobilitatea
lor este diminuata
D. se asociaza cu bicuspidia aortica
E. apare frecvent in sindromul Marfan
(pag. 108)
*2 Insuficienta aortica acuta poate avea una din
urmatoarele etiologii
A. bicuspidia aortica
B. traumatismul toracic
C. sindromul Laubry si Pezzi
D. lupusul eritematos diseminat
E. spondilartrita anchilozanta
(pag. 108)
*3 Unul din semnele stetacustice care apare in
insuficienta aortica este
A. Click mezosistolic urmat de un suflu telesistolic
B. Z2 diminuat sau abolit
C. Suflu holosistolic, maximal in focarul mitral,
piolant, care iradiaza in axila
D. Suflu mezosistolic ejectional, aspru, maximal in
focarul aortic, iradiat la nivelul vaselor gatului
E. Suflu protodiastolic fin, dulce, cu caracter
aspirativ, cu maxim in focarul aortic
(pag. 109)
*4 Semnul Durozier prezent in insuficienta
aortica inseamna
A. Dublu suflu intermitent crural
B. Marirea presiunii arteriale diferentiale
C. Balansarea capului la fiecare bataie cardiaca
D. Hippus pupilar
E. Puls capilar
(pag. 109)
*5 Etiologia distrofica a insuficientei mitrale
cronice prezinta una din urmatoarele
caracteristici
A. Valve si cordaje ingrosate, calcificate, retractate,
comisuri fuzionate
B. Degenerescenta mixoida a valvelor, care se
ingroasa, devin redundante
C. Dilatarea inelului mitral
D. Insuficienta este frecvent asociata unei stenoze
E. Este asociata unui mixom al atriului stang
(pag. 112)
6 Semnele fizice care pot fi prezente in
insuficienta mitrala sunt
A. La palpare soc “in dom”, descris de Bard,
deplasat in jos si la stanga
B. Suflu holosistolic, maximal in focarul mitral, in jet
de vapori, de intensitate uniforma,,care iradiaza
in axila
C. Semne de insuficienta cardiaca dreapta
D. Z3 supraadaugat
E. Suflul diastolic Flint in focarul mitral
(pag. 113)
7 Ecografia Doppler cardiaca transtoracica
efectuata la pacientii cu insuficienta mitrala
poate evidentia
A. Dilatarea aortei ascendente
B. Dilatarea atriului stang
C. Dilatarea ventriculului stang
D. Directia jetului regurgitant in venele pulmonare
E. Dimensiunea cavitatilor drepte
(pag. 114)
8 Complicatiile insuficientei mitrale sunt
reprezentate de
A. Endocardita bacteriana
B. Insuficienta cardiaca
C. Tulburarile de conducere de grad inalt
D. Fibrilatia atriala si accidentele embolice
E. Tulburarile de ritm ventriculare si moartea subita
(pag. 114)
Pag. 7 din 130
 9 Stenoza aortica degenerativa are *3 Tratamentul chirurgical al endocarditei
urmatoarele trasaturi infecţioase nu este indicat în următoarele
situaţii:
A. Este cauza cea mai frecventa la subiectii de
varsta medie (50-60 ani) A. infecţie întinsă sau necontrolată
B. Exista calcificari al valvelor si ale inelului aortic B. pentru prevenţia riscului embolic,
care se pot intinde pe sept
C. în situaţiile cu risc hemodinamic,
C. Comisurile sunt fuzionate
D. în şoc, EPA, insuficienţă cardiacă,
D. Este in scadere ca frecventa in ultimii douazeci
E. dacă sub un tratament antibiotic corect condus,
de ani
dimensiunile vegetaţiilor nu se reduc şi
E. Valvele sunt ingrosate, rigide, cu o mobilitate hemoculturile rămân pozitive după 3 zile de
limitata antibioterapie.
(pag. 116) (pag. 102)
10 Semnele clinice prezente in stenoza aortica *4 Următoarea afirmaţie legată de
sunt antibioprofilaxia endocarditei infecţioase nu
A. Angorul este corectă:

B. Dispneea A. toţi pacienţii valvulari trebuie să primească un

carnet de profilaxie a endocarditei pe care
C. Sincopa trebuie sa-l prezinte medicului sau
D. Hemoptiziile stomatologului la fiecare consultaţie,
E. Palpitatiile B. prevenţia începe prin măsuri stricte de igenă,
(pag. 117) C. antibioprofilaxia este cea mai importantă
pentru prevenţia endocarditei infecţioase,
Tema nr. 7 D. în prezent ultimele recomandări inernaţionale
Endocardita infecţioasă menţin antibioprofilaxia sistematice indiferent de
Bibliografie asociata temei: grupa de risc din care face parte pacientul,
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor E. antibioprofilaxia trebuie să fie de acum înainte
Laurent Karila, 2011 rezervată doar pacienţilor din grupa A supuşi
pag. 97-103 * fara denumiri comerciale pag. 101, procedurilor celor mai riscante.
102 (pag. 103)

*1 Care din următoarele complicaţii cardiace *5 Care din următoarele afirmaţii legate de
nu sunt caracteristice endocarditei endocardita infecţioasă este corectă:
infecţioase: A. nu există examen specific pentru
A. insuficientă cardiacă, diagnosticarea endocarditei infecţioase, pentru
acest motiv au fost stabilite criterii diagnostice
B. infarct miocardic prin embolie coronară, precise (criterii Duke).
C. abces septal, B. mortalitatea spitalicească în endocardita
D. distrucţie valvulară, infecţioasă este de 50%,
E. hipertensiune pulmonară. C. criteriile Duke constau din 3 criterii majore şi 5
criterii minore,
(pag. 100)
D. endocardita infecţioasă nu poate surveni pe un
*2 Tratamentul endocarditei infecţioase pe cord fără o afectare prexistentă,
proteză, cu hemoculturi negative se iniţiază E. toate cardiopatiile prezintă acelaşi risc de
cu: endocardită.
A. asociere de vancomicina cu rifampicină şi (pag. 99)
gentamicină,
6 Din grupa A, a cardiopatiilor cu risc crescut
B. amoxicilină 200 mg/kg/zi sau aminozide:
gentamicină 3 mg/kg/zi, de a dezvolta endocardită infecţioasă fac
parte:
C. penicilină G sau amoxicilină 200 mh/kg/zi sau
aminozide gentamicină 3 mg/kg/zi, A. proteze valvulare,
D. doxiciclina 100 mg de 2 ori / zi în asociere cu B. cardiopatii congenitale cianogene neoperate,
ofloxacină 400 mg/zi C. cardiomiopatie obstructivă,
E. vancomicina 30 mg/kg/zi în asociere cu D. bicuspidie aortică,
rimfampicină.
E. PVM cu IM.
(pag. 102)
(pag. 97)

Pag. 8 din 130

7 Semnele periferice de endocardită
infecţioasă sunt:
A. splenomegalia,
B. purpura peteşială, cutaneomucoasă, descrisă
clasic la nivelul feţei,
C. noduli Roth localizaţi la nivel abdominal,
D. plăci eritematoase palmoplantare Janeway,
E. fals panariţiu Osler.
(pag. 98)
8 În endocardita infecţioasă se recomandă:
A. recoltarea de hemoculturi înaintea oricărei
antibioterapii,
B. recoltarea bilanţului inflamator:
hemoleucogramă, VSH, CRP, electroforeza
proteinelor plasmatice,
C. proteinurie pe 24 de ore,
D. recoltarea obligatorie de markeri imunologici
indiferent de formele de endocardită acute sau
subacute,
E. dacă nici un germen nu este izolat se fac
recoltări pe medii speciale (Bartonella, Coxiella ),
serologii Chlamidiae şi germeni atipici.
(pag. 98)
9 Care din următoarele afrmaţii nu este
corectă:
A. endocardită posibilă: 1 criteriu major plus unul
minor sau 3 criterii minore,
B. endocardită sigură: 5 criterii minore,
C. endocardită sigură: 1 criteriu major plus 2
criterii minore,
D. endocardită sigură: 2 criterii majore,
E. diagnosticul de endocardită sigură nu se poate
pune doar pe examenul anatomopatologic, sau
pe cultură de valve pozitivă.
(pag. 99)
10 Criteriile Duke minore sunt:
A. febră peste 38 de grade,
B. fenomene vasculare: embolie, anevrism
micotic, purpură Janeway, etc.,
C. fenomene imunologice: noduli Osler, pete
Roth, factor reumatoid, etc.,
D. hemoculturi pozitive pentru endocardită
infeţioasă,
E. predispoziţie: valvulopatie sau altă condiţie
cardiacă favorizantă sau toxicomanie iv.
(pag. 99)
Tema nr. 8
Pericardita acută
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
pag. 104-107
*1 În pericadita acută electrocardiograma:
A. este normală în majoritatea cazurilor,
B. evoluează în funcţie de patru stadii,
C. prezintă caracteristic supradenivelarea
segmentului ST cu semn în oglindă
D. prezintă alternanţă electrică frecventă a
complexului QRS ce nu se corelează cu
mărimea revărsatului pleural,
E. supradenivelarea segmentului ST este concavă
în jos ( criterii discriminante faţă de
supradenivelarea segmentului ST de cauză
ischemică).
(pag. 104)
*2 În pericadita acută electrocardiograma:
A. este normală în majoritatea cazurilor,
B. evoluează în funcţie de patru stadii,
C. prezintă caracteristic supradenivelarea
segmentului ST cu semn în oglindă,
D. prezintă alternanţă electrică frecventă a
complexului QRS ce nu se corelează cu
mărimea revărsatului pleural,
E. supradenivelarea segmentului ST este concavă
în jos ( criterii discriminante faţă de
supradenivelarea segmentului ST de cauză
ischemică).
(pag. 104)
*3 Care din următoarele afirmaţii sunt false:
A. pericardita acută reprezintă o inflamaţie a
pericardului complicată sau nu, cu un revărsat
pericardic,
B. un revărsat pericardic este întotdeauna datorat
unei pericardite,
C. tamponada este o urgenţă terapeutică şi
diagnostică,
D. un revărsat pericardic abundent cu apariţie
rapidă poate conduce la o tamponadă,
E. pericardita uscată reprezintă inflamarea
pericardului neînsoţită de revărsat pericardic.
(pag. 104)
Pag. 9 din 130
*4 Frecătura pericardică se caracterizează
prin:
A. se aude mai bine în decubit,
B. zgomot profund, strict în diastolă,
C. la fel ca şi frecătura pleurală nu persistă în
apnee,
D. este constantă în timp,
E. zgomot superficial sistolodiastolic.
9 Drenajul chirurgical este indicat în
pericardita acută în următoarele situaţii:
A. tamponadă cardiacă,
B. revărsat voluminos, necompresiv persistent
sub tratament,
C. revărsat voluminos, necompresiv recidivant,
D. trebuie efectuat obligatoriu în orice formă de
pericardită,

(pag. 104) E. revărsat compresiv.

(pag. 106)
*5 Care din următoarele elemente nu fac parte
din tratamentul simptomatic al pericarditei 10 Următoarele afirmaţii legate de pericardita
acute: acută nu sunt adevărate:
A. repaus, concediu medical, A. etiologia virală este cea mai fecventă,
B. tratamentul antiinflamator nesteroidian, B. pericadita de etiologie neoplazică are o evoluţie
rapidă, zgomotoasă,fiind adeseori diagnosticată
C. continuarea obligatorie a tratamentului
în fază precoce,
anticoagulant,
C. reumatismul articular acut este o cauză
D. aspirină în doze descrescătoare timp de trei
frecventă de pericardită acută,
săptămâni,
D. pericadita acută de etiologie TBC este rară şi
E. nu este nevoie de spitalizare în formele
complică o tuberculoză pulmonară,
benigne.
(pag. 106) E. pericardita acută idiopatică corespunde cel mai
adesea unei cauze virale nediagnosticate.
*6 Diagnosticul diferenţial al tamponadei (pag. 105, 106)
cardiace se face cu:
11 Semnele clinice de tamponadă cardiacă
A. embolia pulmonară masivă, sunt:
B. infarctul de ventricul stăng,
A. A.şocul cardiogen
C. pleurezia,
B. B.semne de edem pulmonar,
D. stenoza aortică severă,
C. C.puls paradoxal,
E. endocardita infecţioasă.
D. D.semne drepte majore,
(pag. 107)
E. E.creşterea presiunii arteriale în inspir cu peste
7 În pericardita acută durerea are 10 mmHg.
următoarele caracteristici: (pag. 107)
A. prezintă strict localizare retrosternală,
B. acentuată de efort şi sensibilă la trinitrină,
C. are caracter de arsură, constricţie,
D. este intensificată de respiraţia profundă şi în
timpul efortului de tuse,
E. se calmează în decubit.
(pag. 104)

8 În primul stadiu de evoluţie a pericarditei

acute întâlnim următoarele modificări pe
electrocardiogramă:
A. supradenivelarea segmentului ST, fără imagine
în oglindă,
B. unde T negative,
C. segment ST supradenivelat, difuz, cu
concavitatea în sus,
D. subdenivelarea difuză a segmentului ST,
E. segment ST de aspect normal şi unde T
aplatizate.
(pag. 104)

Pag. 10 din 130

Tema nr. 9
Patologia aortei, arterelor periferice şi patologia
venoasă a membrelor inferioare: arteriopatia
obliterană a aortei şi a membrelor inferioare,
ischemia acută, insuficienţa venoasă cronică, varice
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
pag. 75-80, 81-83, 120-123 * fara denumiri
comerciale pag. 80
1 Ischemia permanentă cronică a membrelor
inferioare denumită și ischemia critică:
A. se definește prin durere de decubit sau tulburări
trofice ale piciorului
B. se însoțește de un index al presiunii sistolice
gleznă/braț de 0,9-1,3
C. asociază o presiune sistolică la haluce sub 30
mmHg
asociază o presiune sistolică la haluce sub 30
mmHg
D. asociază o presiune sistolică la gleznă între 50-
70 mmHg
E. asociază o presiune sistolică la haluce peste 30
mmHg
(pag. 78)
2 Sindromul Leriche se caracterizează prin:
A. durere lombară, hematurie, insuficiență renală
rapid progresivă
B. durere fesieră
C. claudicație a celor două membre inferioare
D. impotență
E. apare prin afectarea aterosclerotică aortoiliacă
(pag. 77)
3 Următoarele afirmații referitoare la
tratamentul în arteriopatia cronică obliterantă
a membrelor inferiore sunt adevărate:
A. controlul factorilor de risc cardiovascular este
obligatoriu în toate stadiile bolii
B. tratamentul cu prostaglandine nu este indicat în
nici un stadiu al bolii
C. angioplastia și endarteriectomia sunt utile în
stadiile 3,4 pentru stenoze strânse, proximale,
scurte, puțin calcificate
D. pontajul (by-passul) nu este indicat în stenoze
complexe, întinse cu dilatare anevrismală
E. simpatectomia se folosește la pacienții cu dureri
de decubit
(pag. 79, 80)
4 Printre cauzele de ischemie acută a
membrelor sunt:
A. embolia cu sursă din cavitățile cardiace stângi
B. embolia provenită dintr-un anevrism arterial sau
leziune ateromatoasă ulcerată situată în amonte
C. tromboză in situ pe o leziune atrosclerotică
preexistentă
D. trombocitopenia după tratament cu heparină
E. hipertensiunea arterială
(pag. 81)
5 In ischemia acută a membrelor:
A. leziunile devin ireversibile după 12 ore
B. membrul afectat este palid, rece, cu puls abolit la
unul sau mai multe niveluri
C. apare alungirea timpului de recolorare cutanată
la membrul afectat
D. aparița hipoesteziei și scăderea forței musculare
nu sunt semne de gravitate
E. abolirea pulsului popliteu indică obstrucția
arterei femurale superficiale sau a arterei poplitee
(pag. 81,82)
*6 Tratamentul de urgență în ischemia acută a
membrelor inferioare:
A. este numai medicamentos (antialgice, heparină,
vasodilatatore)
B. embolectomia cu sonda Fogarty se face numai
pe leziuni ateromatose ce realizează stenoze
lungi, distale
C. revascularizarea prin by pass este tratamentul
ischemiei acute pe artere patologice
D. tromboliza in situ și tromboaspirația nu sunt
indicate
E. aponevrotomia de descărcare se face de la
început
(pag. 82,83)
*7 Arteriopatia obliterantă a membrelor
inferioare:
A. la o valoare mai mică de 10 mmHg a presiunii
transcutanate de oxigen prognosticul de
viabilitate tisulară este încă bun
B. în stadiul III Leriche durerea este în decubit, se
calmează în poziție declivă și se însoțește de
tulburări trofice distale
C. valoarea indexul gleznă- braț între 0,9 – 1,3
indică o formă compensată de arteriopatie
D. o presiune transcutanată între 10-30 mmHg
indică o bună compensare metabolică a
arteriopatiei
E. este cauzată de ateroscleroză la pacientul
vârstnic cu factori de risc cardiovascular
(pag. 77,78)
Pag. 11 din 130
*8 Pacientul cu ischemie acută a membrelor Tema nr. 10
prin tromboză pe un vas cu leziune Dispneea acută şi cronică, BPOC
ateromatoasă:
Bibliografie asociata temei:
A. nu are factori de risc cardiovascular prezenți
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
B. debutul simptomelor este subacut cu ischemie Laurent Karila, 2011
mai puțin severă și modificarea pulsului și la alte pag. 142-144, 161-168 * fara denumiri comerciale
nivele pag. 166
C. apariția hipoesteziei și a deficitului motor nu este
un indicator de gravitate *1 Următoarele cauze pot determina dispneea
laringiană:
D. are o cardiopatie emboligenă
E. arteriografia evidențiază oprire netă cu aspect de A. Edemul pulmonar acut
cupolă a substanței de contrast B. Edemul Quincke
(pag. 82) C. Pleurezia masivă
*9 Insuficiența venoasă cronică: D. Pneumotoraxul spontan
A. este întotdeauna secundară trombozei venoase E. Pneumopatia acută infecțioasă
profunde (pag. 143)
B. varicele pot apare prin compresie pelvină
*2 Următoarele cauze nu determină apariția
tumorală sau prin agenezia venelor profunde
dispneei cronice:
C. incontinența valvulară poate fi apreciată clinic
prin proba Trendelenburg (transmiterea vibrației A. Insuficiența cardiacă stângă
prin percuție de- a lungul venei) B. Pericardita cronică constrictivă
D. fenomenele hemodinamice nu se însoțesc de C. Epiglotita infecțioasă
activare leucocitară cu inflamație locală
D. Anemia cronică
E. ulcerul maleolar indică insuficiență venoasă
E. Bolile neuromusculare
minoră
(pag. 143)
(pag. 121)
*3 Mai multe afecţiuni pot determina dispnee
* 10 Tratamentul în insuficiența venoasă cronică:
acută fără zgomote anormale, cu excepția:
A. venotonicele tratează jena funcțională și previn
A. Embolia pulmonară;
complicațiile cutanate
B. strippingul venei safene interne cu ligatura B. Edemul glotei;
crosei, a venelor perforante, scleroza venelor C. Anemia acută;
mici previn complicațiile cutanate D. Acidoza metabolică;
C. drenejul postural și contența elastică sunt
E. Tamponada cardiacă.
singurele eficiente
(pag. 143)
D. terapia chirurgicală prin stripping împiedică
recidiva *4 Emfizemul panlobular se caracterizează prin
E. nu se indică contenția elastică cu ciorap sau A. VEMS/CV scăzut;
benzi elastice
B. CPT scăzută;
(pag. 123)
C. PaO2 normală;
D. PaCO2 normală;
E. Complianță crescută.
(pag. 162)

*5 Care dintre următoarele explorări nu fac

parte din diagnosticul BPOC:
A. Radiografia toracică;
B. Probe funcționale respiratorii;
C. Electrocardiogramă;
D. Gazometria;
E. Ecografia Doppler vascular.
(pag. 162)

Pag. 12 din 130

6 Care dintre următoarele explorări trebuie Tema nr. 11
realizate de primă intenție în caz de dispnee: Tusea şi hemoptizia la adult
A. Radiografia toracică față; Bibliografie asociata temei:
B. Radiografia toracică profil; Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
C. Gazometria arterială; Laurent Karila, 2011
pag. 145-147, 181-182 * fara denumiri comerciale
D. EKG;
pag. 182
E. Fibroscopia bronșică.
(pag. 142) *1 Principalele cauze ale tusei acute, cu o
excepție, sunt
7 Precizaţi care sunt semnele de gravitate într-
A. Infecțiile căilor aeriene superioare;
o dispnee acută:
B. Embolia pulmonară;
A. Respirația abdominală;
C. Astmul bronșic;
B. Semne neuropsihice;
D. Emfizemul pulmonar;
C. Bradicardia;
E. Edemul pulmonar.
D. Hipertensiunea arterială;
(pag. 145)
E. Bradipnee.
(pag. 142) *2 Precizaţi care dintre următoarele explorări nu
se efectuează de primă intenție într-o
8 Precizaţi care sunt explorările ce se hemoptizie:
efectuează pentru orientarea diagnosticului
A. Hemograma completă;
în cazul unei dispnei acute:
B. Examenul de spută;
A. PFR;
C. Radiografia toracică;
B. Ecografia cardiacă;
D. Fibroscopia bronșică;
C. Ecografie abdominală;
E. CT toracică.
D. CT torace;
(pag. 181)
E. Cateterism cardiac drept.
(pag. 143) *3 Care dintre următoarele afirmații nu sunt
adevărate în cazul unei hemoptizii:
9 Emfizemul centrolobular se caracterizează
A. Orice hemoptizie necesită supraveghere
prin:
spitalicească;
A. VEMS/CV scăzut; B. Reprezintă eliminarea de sânge din căile aeriene
B. CPT subnormală; subglotice;
C. PaO2 scăzută; C. Hemoptizia masivă nu este precedată de
hemoptizii santinele;
D. PaCO2 scăzută;
D. Apare în timpul unui efort de tuse;
E. DLCO crescută.
E. Sângele eliminat este roşu şi aerat.
(pag. 162)
(pag. 181)
10 BPOC foarte severă se caracterizează prin
*4 La un fost pacient tuberculos următoarele
A. VEMS/CV sub 0,70; cauze pot determina apariția unei hemoptizii,
B. VEMS sub 30% din cel teoretic; cu excepția:
C. VEMS sub 50% din valoarea prezisă în absența A. Recidiva BK;
insuficienței respiratorii;
B. Dilatarea postcicatriceală a bronhiilor;
D. 30%≤VEMS›50% decât cel teoretic;
C. Aspiraţia de corpi străini;
E. VEMS sub 50% din valorile prezise cu PaO2 sub
D. Cancerul bronhopulmonar pe cicatrice;
60 mmHg.
(pag. 163) E. Bronholitiaza.
(pag. 182)

Pag. 13 din 130

*5 În hemoptiziile de mare abundență nu se 10 Hemoragia alveolară se întâlnește în
efectuează: următoarele afecțiuni:
A. Administrarea de perfuzii macromoleculare; A. Poliangeita microscopică;
B. Administrarea de terlipresină; B. Sindromul Goodpasture;
C. Embolizare; C. LES;
D. Oxigenoterapie nazală în flux puternic; D. Tuberculoza pulmonară;
E. Administrarea de hipotensoare. E. Anevrism arterio-venos al bolii Rendu-Osler.
(pag. 182) (pag. 181)

6 Care dintre următoarele afirmații definesc o Tema nr. 12

hemoptizie masivă: Alergiile respiratorii la adult (rinita, astmul bronsic)
A. Deces în câteva minute; Bibliografie asociata temei:
B. Intubație în extremă urgență; Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
C. >300-500 ml/24h; Laurent Karila, 2011
pag. 148-150, 151-156 * fara paragraful referitor la
D. Sputa sanghinolentă cu 100 ml/24h;
prevalenta astmului bronsic in Franta pag. 151 si
E. > 200ml odată. fara denumiri comerciale pag. 153, 154, 155, 156
(pag. 181)
*1 Care dintre următoarele afirmații privind
7 Tusea cronică productivă cu radiografie dozarea Ig E serice specifice nu este
toracică normală apare în următoarele adevărată:
afecţiuni:
A. Reprezintă explorarea de primă intenție în
A. Mucoviscidoză; testarea unei alergii;
B. Astmul hipersecretant; B. Este limitată la 5 pneumoalergeni;
C. Pneumocistoza; C. Este utilă când testele cutanate nu se pot
efectua;
D. Pneumopatia infiltrantă difuză;
D. Este inutilă dacă testele cutanate sunt negative;
E. Tuberculoza bronșică.
E. Este inutilă dacă examenul clinic este puțin
(pag. 145)
evocator.
8 Tusea cronică cu radiografie toracică (pag. 149)
anormală nu apare în următoarele
circumstanţe: *2 Testele de provocare specifice cuprind
următoarele aspecte:
A. Fibroza pulmonară;
A. Declanșarea unei reacții alergice la nivelul
B. Mucoviscidoză; mucoasei nazale, bronșice sau conjunctivale la
C. Tratament cu inhibitori ai enzimei de conversie; alergenul suspectat;
D. Dilatare bronșică difuză; B. Se realizează în timpul terapiei antialergice;
E. Reflux gastroesofagian. C. Sunt utile în caz de suspiciune de alergii
(pag. 145) profesionale;
D. Se efectuează în timpul episoadelor infecțioase;
9 Printre complicațiile tusei cronice se
regăsesc: E. Nu necesită supraveghere medicală ulterioară.
(pag. 149)
A. Tulburările de ritm;
B. Cefaleea; *3 Rinita persistentă se caracterizează prin:
C. Fracturile costale; A. simptome < 4 zile/săpt.;
D. Tulburările de tranzit intestinal; B. simptome > 4săpt.;
E. Incontinența urinară. C. simptome > 4zile/săpt.;
(pag. 146) D. simptome < 4 săpt.;
E. simptome > 4 zile/săpt sau < 4 săpt.
(pag. 148)

Pag. 14 din 130

*4 Obținerea unui control optim al pacientului
astmatic nu presupune:
A. Simptome diurne < 4 zile/săpt.;
B. Beta 2 mimetice cu acțiune rapidă > 4 doze/săpt.;
C. VEMS sau PEF > 85% din cea mai bună valoare
personală;
D. Simptome nocturne < 1 noapte/săpt.;
E. Variație nictemerală a PEF < 15%.
(pag. 155)
*5 Spitalizarea unei crize astmatice este
indicată atunci când:
A. PEF este < 50% din valoarea optimă la 2-3 ore
după tratamentul inițial;
B. PEF este < 40% din valoarea optimă la 2-3 ore
după tratamentul inițial;
C. PEF cuprins între 40-60% din valoarea optimă la
2-3 ore după tratamentul inițial;
D. PEF cuprins între 30-50% din valoarea optimă la
2-3 ore după tratamentul inițial;
E. PEF este > 50% din valoarea optimă la 2-3 ore
după tratamentul inițial.
(pag. 154)
6 Astmul persistent moderat se caracterizează
prin:
A. Simptome cotidiene;
B. VEMS < 40% din valorile prezise și cu o
variabilitate > 30%;
C. Alterarea somnului;
D. Utilizarea zilnică de beta 2 agoniști inhalanți cu
durată scurtă;
E. Simptome de astm nocturn < 1/săpt.
(pag. 155)
7 Diagnosticul astmului presupune:
A. Episoade recidivante de wheezing, dispnee, tuse;
B. VEMS/CV diminuat;
C. VEMS mai mare cu cel mult 200 ml față de
VEMS inițial după administrarea
bronhodilatatorului;
D. Absența unor alergeni sau factori iritanți;
E. Absența istoricului de atopie personală/familială.
(pag. 151)
8 Tratamentul astmului acut grav cuprinde
următoarele măsuri:
A. Oxigen nazal 3-4 l/min.;
B. Corticoizi sistemici;
C. Nebulizare cu doze crescute de beta 2 agoniști;
D. Digitalizare;
E. Flebotomie.
(pag. 153)
9 Astmul instabil se caracterizează prin:
A. Scăderea frecvenței crizelor diurne;
B. Agravare nocturnă;
C. Sensibilitate mai mică a crizelor la
bronhodilatatoarele obișnuite;
D. Scăderea PEF;
E. Creșterea consumului de beta 2 agoniști.
(pag. 153)
10 Care dintre următoarele criterii reprezintă
semne de gravitate ale unui astmă:
A. PEF < 30% decât cel teoretic;
B. FR < 30/min.;
C. Cianoza;
D. Silențium respirator;
E. Hipocapnia.
(pag. 152)
Tema nr. 13
Tuberculoza
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
pag. 157-160 * fara denumiri comerciale pag. 157,
158, 159 fara randul 2 legat de legislatia Franceza
pag. 160, fara ultimul chenar cu semnale si
notificare pag. 160
*1 Prezența bacililor acido-alcoolo-rezistenți la
examenul direct se evidențiază prin:
A. Colorația Mallory;
B. Colorația hematoxilină-eozină;
C. Colorația Ziehl-Nielsen;
D. Colorația Verhoeff;
E. Colorația nitrat de argint.
(pag. 157)
*2 La pacientul aflat sub tratament
antituberculos, bilanțul hepatic
(monitorizarea transaminazelor) se face:
A. La o săptămână după inițierea tratamentului;
B. La 15 zile după inițierea tratamentului și apoi o
dată pe lună până la sfârșitul tratamentului;
C. Trimestrial;
D. O dată la 6 luni;
E. Nu este necesar un bilanț hepatic.
(pag. 160)
Pag. 15 din 130
*3 Confirmarea prezenței bacilului Koch se 8 În privința tratamentului antituberculos al
realizează prin efectuarea de culturi pe unei femei însărcinate, următoarele afirmații
mediul: sunt adevărate:
A. Geloză simplă; A. Pirazinamida este contraindicată;
B. Chapman; B. Se instituie triterapie IHN + Rifampicină +
C. Sabouraud; Pirazinamidă timp de 9 luni;
C. Etambutolul este contraindicat;
D. Löwenstein-Jensen;
D. Se instituie triterapie IHN + Rifampicină +
E. Leifson.
Etambutol 3 luni, urmată de 6 luni cu IHN +
(pag. 157) Rifampicină, fără Etambutol;
*4 Înaintea instituirii tratamentului E. Durata totală a tratamentului este de 9 luni.
antituberculos cu Etambutol se efectuează: (pag. 159)
A. Examen oftalmologic cu vizualizarea culorilor; 9 Urmărirea pacientului aflat sub tratament
B. Examen de urină; antituberculos are ca obiective:
C. Audiogramă; A. Vindecarea pacientului;
D. Identificarea unei eventuale sarcini; B. Evitarea răspândirii bolii de către un pacient
E. Examen neurologic. tratat neadecvat;
(pag. 159) C. Dezvoltarea rezistenței la medicamentele
antituberculoase;
*5 Tratamentul antituberculos se va administra: D. Supravegherea pacientului până la finalul bolii;
A. În trei prize, în timpul meselor; E. Documentarea sfârșitului tratamentului.
B. Dimineața, à jeun, la mare distanță de mese; (pag. 159)
C. Dimineața și seara, înaintea meselor;
10 Tuberculoza miliară prezintă următoarele
D. Numai seara, înainte de culcare; caracteristici:
E. La prânz, imediat după masă. A. Alterarea rapidă a stării generale;
(pag. 159) B. Dispnee posibilă pentru forma evoluată;
6 În tratamentul antituberculos administrat C. Sindrom interstițial micronodular difuz și intens la
adultului se regăsesc următoarele preparate: radiografia toracică;
A. Etambutolul; D. BK adesea prezent la examenul direct
microscopic;
B. Pirazinamida;
E. Histologic: granulom epitelioid și giganto-celular
C. Acidul clavulanic; cu necroză cazeoasă.
D. Metronidazolul; (pag. 157)
E. Rifampicina.
Tema nr. 14
(pag. 159)
Infecţiile bronhopulmonare la adult
7 Tuberculoza pulmonară comună prezintă Bibliografie asociata temei:
următoarele caracteristici:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
A. Debut brusc, cu febră înaltă, dispnee, tahicardie, Laurent Karila, 2011
dureri toracice; pag. 169-175, 189-192
B. Subfebrilități, transpirații nocturne, tuse
persistentă; *1 Durata tratamentului antibiotic într-o
pneumonie necomplicată este:
C. Episoade de wheezing, opresiune toracică și
tuse; A. 3 zile;
D. Infiltrate, noduli, caverne la radiografia toracică; B. 3-5 zile;
E. Opacitate parenchimatoasă unică, sistematizată, C. 7-14 zile;
cu bronhogramă aerică la radiografia toracică.
D. 21 de zile;
(pag. 157)
E. 90 de zile.
(pag. 171)

Pag. 16 din 130

*2 Proba funcțională respiratorie (PFR) într-o
pneumopatie interstițială difuză arată:
A. Creșterea capacității pulmonare totale (CPT);
B. Creșterea raportului DLCO/VA;
C. Scăderea raportului Tiffeneau (VEMS/CV);
D. Disfuncție ventilatorie restrictivă;
E. Disfuncție ventilatorie obstructivă.
(pag. 190)
*3 Într-o pneumopatie alveolară tratată la
domiciliu, antibioticul de primă intenție este:
A. Amoxicilina;
B. Ciprofloxacina;
C. Rifampicina;
D. Ceftriaxona;
E. Levofloxacina.
(pag. 171)
*4 Într-o pneumopatie francă lobară acută cu
pneumococ se constată că:
A. Debutul este insidios;
B. Există subfebră;
C. Apare hipersonoritate la percuție;
D. La auscultație: raluri crepitante sau suflu tubar;
E. Radiologic: opacități alveolare vagi, confluente,
nesistematizate, uneori bilaterale.
(pag. 172)
*5 Într-o fibroză pulmonară primitivă:
A. Debutul este brusc, cu tuse și expectorație
mucopurulentă;
B. Apar frecvent semne extrarespiratorii;
C. Vârsta medie de apariție este de 20 de ani;
D. Evoluția este favorabilă, spre vindecare;
E. Lavajul bronhoalveolar (LBA): alveolită cu PNN
frecvent cu eozinofile.
(pag. 191)
6 Spitalizarea unui pacient cu pneumopatie
este recomandată în prezența unor semne de
gravitate imediată:
A. Confuzie;
B. Frecvența cardiacă ≥ 125/min.;
C. Roșeață la nivelul pomeților;
D. Temperatura de 37-38ºC;
E. Presiune arterială < 90/60 mmHg.
(pag. 170)
7 Printre criteriile biologice și radiologice de
spitalizare a unui pacient cu pneumopatie se
numără:
A. Leucopenia (< 4000 GB/ml);
B. Anemia (hemoglobina < 9 g/dl);
C. Insuficiența renală (uree > 7 mmol/l sau 0,5 g/l,
creatinina > 12 mg/l);
D. PaO2 > 90 mmHg sau PaCO2 < 45 mmHg;
E. Cavitate pe radiografia toracică.
(pag. 170)
8 Legioneloza pulmonară prezintă următorul
tablou tipic:
A. Debut lent, insidios, cu subfebră;
B. Tuse cu expectorație mucopurulentă;
C. Apar semne neurologice (confuzie, agitație,
cefalee);
D. Oligurie;
E. Radiografie: opacități interstițiale neconfluente,
unilaterale.
(pag. 172)
9 Tabloul tipic într-o pneumopatie cu
Mycoplasma pneumoniae cuprinde:
A. Debut brusc, cu febră ridicată, cu frisoane
repetate;
B. Tuse seacă, tenace;
C. Anemie hemolitică cu aglutinine la rece (test
Coombs direct pozitiv);
D. Radiografie: opacități interstițiale bilaterale;
E. Tratament: cefalosporine de a treia generație, 5-
7 zile.
(pag. 172)
10 Histiocitoza langerhansiană (histiocitoza X)
prezintă următoarele caracteristici:
A. Afectează subiecții între 20-40 de ani care
consumă cantități importante de tutun;
B. Prezintă tuse, dispnee de efort, febră, pierdere în
greutate;
C. Aspect CT toracic: mici cavități chistice care
confluează și realizează un aspect de „fagure de
miere“;
D. Biopsiile transbronșice sunt eficiente în
confirmarea diagnosticului;
E. Tratament: oprirea fumatului, eventual
corticoterapie orală.
(pag. 192)
Pag. 17 din 130
Tema nr. 15 *5 Aspectul radiologic al unui pneumotorace
Afectiuni ale pleurei (pneumotoraxul, revarsatul poate releva:
pleural) A. Opacitate omogenă între peretele toracic și
Bibliografie asociata temei: parenchimul pulmonar;
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor B. Opacități interstițiale neconfluente reticulo-
Laurent Karila, 2011 nodulare sau miliare;
pag. 183-185, 186-188 C. Hiperclaritate omogenă și avasculară între
peretele toracic și parenchimul pulmonar;
*1 Transsudatul pleural apare în una din
D. Excavație cu nivel hidroaeric unic sau multiplu;
următoarele condiții:
E. Opacitate alveolară sistematizată.
A. Mezoteliom malign;
(pag. 183)
B. Sindrom nefrotic;
C. Poliartrită reumatoidă; 6 Semnele radiologice de gravitate într-un
pneumotorace sunt:
D. Febră mediteraneană;
A. Mediastin deplasat pe partea contralaterală;
E. Pancreatită.
B. Cupolă diafragmatică convexă;
(pag. 187)
C. Bridă pleurală;
*2 Examenul clinic al unui sindrom de revărsat
D. Nivel hidroaeric;
pleural relevă:
E. Pneumotorace bilateral.
A. Accentuarea murmurului vezicular;
(pag. 184)
B. Accentuarea transmiterii vibrațiilor vocale;
C. Suflu tubar; 7 Un lichid pleural este un exsudat în
următoarele condiții:
D. Bradipnee, bradicardie, ca semne de intoleranță;
A. Raport proteine în lichid/proteine în sânge > 0,5;
E. Matitate declivă.
B. Rport LDH în lichid/LDH în sânge > 0,6;
(pag. 186)
C. Raport proteine în lichid/proteine în sânge < 0,5 ;
*3 Între semnele de gravitate dintr-un
D. Raport LDH în lichid/LDH în sânge < 0,6;
pneumotorace nu intră:
E. LDH în lichid > două treimi din limita superioară
A. Dispnee majoră; normală a LDH în sânge.
B. Cianoză; (pag. 187)
C. Bradipnee;
8 Condițiile în care apare pneumotoracele
D. Puls paradoxal; spontan primitiv sunt:
E. Desaturare. A. adulți tineri, longilini;
(pag. 184) B. consecutiv unei fracturi costale;
*4 Una dintre afirmațiile următoare, referitoare C. fumatul este un factor favorizant;
la examenul clinic al unui pneumotorace, nu D. ruptura unei cavități aerice aflate în contact cu
este adevărată: pleura apicală (bula sau blebsuri);
A. Timpanism la percuție; E. după un infarct pulmonar.
B. Accentuarea transmiterii vibrațiilor vocale; (pag. 183)
C. Diminuarea murmurului vezicular la auscultație;
9 Aspectele corecte ale radiografiei toracice
D. Dacă apare matitate bazală: suspiciune de într-un revărsat pleural sunt:
hemopneumotorace;
A. Hiperclaritate omogenă, densă;
E. Uneori, examenul clinic poate fi normal.
B. Opacitate omogenă, densă, cu convexitatea în
(pag. 183) sus;
C. Opacitate omogenă, densă, cu concavitatea în
sus;
D. Deplasarea mediastinului de partea opusă
opacității;
E. Retracția mediastinului de partea opacității.
(pag. 187)

Pag. 18 din 130

 10 Condițiile patologice în care apare un *4 Care din următoarele afirmații referitoare la
transsudat pleural sunt: cancerul bronhopulmonar fără celule mici
este adevărată:
A. Insuficiența cardiacă;
B. Ciroza; A. Este mai frecvent întâlnit la femei;

C. Dializa peritoneală; B. Apare mai frecvent la nefumători;

D. Pancreatita; C. Este mai frecvent întâlnit la bărbați;

E. Cancer bronhopulmonar. D. Expunerea la factori profesionali nu este

implicată în etiologie;
(pag. 187)
E. Alcoolismul favorizează apariția acestuia.
Tema nr. 16 (pag. 198)
Tumori ale plămânului primitive şi secundare
*5 Una dintre următoarele afirmații referitoare la
Bibliografie asociata temei: tratamentul cancerului bronhopulmonar fără
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor celule mici este falsă:
Laurent Karila, 2011
A. În stadiul IA tratamentul este exclusiv chirurgical;
pag. 197-202
B. În stadiul I sau II inoperabil tratamentul include și
1 În cancerul broho-pulmonar fără celule mici, radioterapia;
bilanţul iniţial include: C. În stadiul IV tratamentul include chimioterapie
sau terapie țintită;
A. Fibroscopia bronșică;
D. În stadiul II se poate efectua tratament
B. Probele funcționale respiratorii;
chirurgical, radioterapie sau chimioterapie;
C. Markerii tumorali;
E. În stadiul IIIB tratamentul include doar
D. Biopsia medulară; chimioterapia.
E. CT toracic. (pag. 199)
(pag. 198) 6 Cancerele bronhopulmonare cu celule mici
2 Care dintre următoarele investigații aparțin au următoarele caracteristici:
evaluării inițiale al cancerului broho- A. Reprezintă 80% din tumorile primitive ale
pulmonar cu celule mici: plămânului;
A. Fibroscopia bronșică; B. Asociază frecvent prezența metastazelor;
B. Probe funcționale respiratorii; C. Rar, asociază prezența metastazelor;
C. Markeri tumorali; D. Baza tratamentului este chimioterapia;
D. Biopsie medulară; E. Tratamentul de bază este cel chirurgical.
E. Scintigrafie osoasă. (pag. 199)
(pag. 198) *7 Care din următoarele afirmații referitoare la
3 Cancerul brohopulmonar fără celule mici cancerul bronhopulmonar cu celule mici este
regrupează următoarele tipuri histologice: falsă:

A. Epidermoid; A. Are o prezentare centrală;

B. Cu celule mici; B. Are o frecvență crescută a semnelor generale;

C. Cu celule mari; C. Are o evoluție lentă, secundară unui timp de

dedublare de peste o lună;
D. Adenocarcinoamele;
D. Prezintă totdeauna afectare mediastinală;
E. Slab diferențiat.
E. Prezintă o frecvență crescută a sindroamelor
(pag. 198) paraneoplazice tip Schwartz-Barter.
(pag. 199)

Pag. 19 din 130

*8 Tumorile pulmonare secundare se prezintă
sub mai multe aspecte, cu excepţia:
A. Nodulilor pulmonari;
B. Limfangitei carcinomatoase;
C. Adenopatiilor cervicale;
D. Metastazelor endobronșice;
E. Adenopatiilor mediastinale.
(pag. 200)
9 Miliara metastatică din cadrul tumorilor
pulmonare secundare este mai frecvent
întâlnită în caz de:
A. Melanom malign;
B. Cancer renal;
C. Cancer hepatic;
D. Cancer testicular;
E. Cancer ovarian.
(pag. 200)
* 10 Care afirmație referitoare la tumorile
pulmonare secundare este falsă:
A. Plămânul este al doilea sit ca frecvență pentru
metastazare;
B. Difuzarea metastatică se poate face pe cale
hematogenă;
C. Difuzarea metastatică se poate face pe cale
limfatică de la ganglionii abdominali;
D. Difuzarea metastatică se poate face pe cale
limfatică de la ganglionii mediastinali;
E. Difuzarea metastatică se poate face pe cale
limfatică de la pleura viscerală invadată.
(pag. 200)
Tema nr. 17
Insuficienţa respiratorie cronică
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
pag. 203-205 * fara denumiri comerciale pag. 203
1 Următoarele afirmaţii privind insuficienţa
respiratorie sunt adevărate:
A. Insuficiența respiratorie cronică reprezintă
imposibilitatea aparatului circulator de a menține
gazometria;
B. Insuficiența respiratorie obstructivă se
caracterizează prin diminuarea capacității
pulmonare totale;
C. Insuficiența respiratorie obstructivă se
caracterizează prin afectarea schimbului
respirator;
D. Insuficiența respiratorie restrictivă se
caracterizează prin diminuarea capacității
pulmonare totale;
E. Insuficiența respiratorie restrictivă se
caracterizează prin afectarea pompei ventilatorii.
(pag. 203)
*2 Insuficiența respiratorie restrictivă de cauză
mecanică apare în următoarele situații
patologice, cu excepția:
A. Cifoscolioză;
B. Spondilartrită anchilozantă;
C. Malnutriție;
D. Pleurezie;
E. Toracoplastie.
(pag. 203)
3 Insuficiența respiratorie restrictivă datorată
unei afectări neurologice sau musculare
apare în următoarele circumstanţe
patologice:
A. Poliomielită anterioară acută;
B. Poliradiculonevrită;
C. Miastenie;
D. Zona Zoster;
E. Dermatopolimiozită.
(pag. 203)
Pag. 20 din 130
*4 Insuficiența respiratorie restrictivă apare în
următoarele afecțiuni caracterizate prin
afectare pulmonară parenchimatoasă, cu
excepția:
A. Fibroză pulmonară idiopatică;
B. Sarcoidoză;
C. Astm;
D. Silicoză;
E. Pneumopatii postradice.
(pag. 203)
5 Diagnosticul de tulburare ventilatorie
restrictivă are la bază următoarele elemente:
A. Diminuarea CPT;
B. Scăderea raportului VEMS/CV;
C. Diminuarea complianței pulmonare;
D. Creșterea raportului DLCO/VA;
E. Creșterea CPT.
(pag. 203)
*6 Ameliorarea oxigenării la pacienții cu
insuficiență respiratorie cronică include
următoarele mijloace terapeutice, cu
excepția:
A. Kinetoterapie respiratorie;
B. Oxigenoterapie de lungă durată;
C. Tratament diuretic;
D. Ventilație asistată;
E. Prevenirea episoadelor infecțioase.
(pag. 204)
7 Tratamentul etiologic instituit pacienților cu
insuficiența respiratorie restrictivă include:
A. Chirurgie corectoare a unei scolioze;
B. Decorticare pleurală;
C. Scăderea ponderală în caz de obezitate;
D. Pneumectomie;
E. Stimularea diafragmei prin pacemaker
diafragmatic.
(pag. 204)
*8 În caz de afectare a schimbului pulmonar la
pacienții cu insuficiența respiratorie
markerul biologic cel mai precoce este:
A. Hipercapnia arterială cronică;
B. Hipoxemia arterială cronică;
C. Hipokaliemia;
D. Hiponatremia;
E. Hipovolemia.
(pag. 204)
*9 Singura cauză de insuficiența respiratorie
cronică restrictivă al cărui tratament se
bazează în principal pe oxigenoterapie pe
termen lung este:
A. Astmul;
B. BPOC;
C. Fibrozele interstițiale;
D. Sindromul Guillan-Barre;
E. Miastenia gravis.
(pag. 204)
10 Mecanismele de acțiune a asistenței
ventilatorii mecanice includ:
A. Creșterea ventilației alveolare;
B. Punerea în repaus a mușchilor respiratori;
C. Creșterea complianței pulmonare;
D. Creșterea clearance-ului mucociliar;
E. Diminuarea hiperinflaței pulmonare.
(pag. 204)
Tema nr. 18
Detresa respiratorie acută la adult
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
pag. 176-178 * fara denumiri comerciale pag. 178
1 Sindromul de detresă respiratorie acută
reprezintă:
A. Insuficiența respiratorie acută ce necesită
ventilație asistată;
B. Insuficiența respiratorie acută cu un raport
PaO2/FiO2 sub 200;
C. Insuficiența respiratorie acută cu un raport
PaO2/FiO2 peste 200;
D. Insuficiența respiratorie acută cu o presiune de
ocluzie pulmonară sub 18 mmHg;
E. Insuficiența respiratorie acută cu o presiune de
ocluzie pulmonară peste 18 mmHg.
(pag. 176)
2 Sindromul de detresă respiratorie acută are
următoarele caracteristici:
A. Asociază un edem pulmonar lezional;
B. Asociază un edem pulmonar cardiogenic;
C. Prezintă creșteri ale presiunii hidrostatice
microvasculare;
D. Prezintă creșterea permeabilității alveolocapilare;
E. Are prognostic foarte sever.
(pag. 176)
Pag. 21 din 130
*3 Sindromul de detresă respiratorie acută *8 Sindromul de detresă respiratorie acută
apare secundar următoarelor cauze generale, apare în următoarele circumstanţe
cu exceptia: accidentale:
A. Infecții respiratorii; A. Expunere la fumuri toxice;
B. Traumatisme; B. Expunere la temperaturi scăzute;
C. Infarct miocardic acut; C. Expunere la temperaturi ridicate;
D. Agresiune pulmonară toxică; D. Expunere la pulberi minerale neiritante;
E. Infecţii extrarespiratorii. E. Expunere la gaze lipsite de toxicitate.
(pag. 177) (pag. 177)

*4 Sindromul de detresă respiratorie acută 9 Sindromul de detresă respiratorie acută

secundar agresiunii pulmonare toxice apare apare în următoarele forme de şoc:
în următoarele situații, cu excepția:
A. Șoc septic;
A. Stările cu șoc non-cardiogen; B. Șoc cardiogen;
B. Stările cu șoc cardiogenic; C. Șoc hemoragic;
C. Hemopatii; D. Șoc anafilactic;
D. Vasculite; E. Orice altă formă de şoc non-cardiogen.
E. Stările cu șoc hemoragic. (pag. 177)
(pag. 177)
* 10 Care dintre următoarele afirmații este falsă:
*5 Sindromul de detresă respiratorie acută
A. În SDRA perturbarea principală este hipoxemia;
poate apare în următoarele situații
patologice, cu excepția: B. În SDRA capacitatea reziduală funcțională este
diminuată;
A. Înec;
C. În SDRA volumul de închidere al alveolelor este
B. Sindrom Mendelson; crescut;
C. Septicemie; D. În SDRA nu există afectarea proprietăților
D. Politraumatism; elastice ale plămânului;
E. Pleurită. E. În SDRA este posibilă apariția hipertensiunii
pulmonare.
(pag. 177)
(pag. 178)
6 Sindromul de detresă respiratorie acută
poate apare în următoarele stări patologice: Tema nr. 19
A. Acidoză diabetică; Evaluarea gravităţii şi investigarea complicaţiilor
precoce la un pacient cu traumatism toracic
B. Pancreatită acută necrotică;
Bibliografie asociata temei:
C. Sindrom nefrotic;
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
D. Pneumopatie bacteriană; Laurent Karila, 2011
E. Gripă malignă. pag. 206-209
(pag. 177)
*1 Un pacient stabil din punct de vedere
7 Cauzele traumatice ale detresei respiratorii hemodinamic şi respirator, ce a suferit un
acute sunt: traumatism toracic, va putea beneficia
imediat de următoarele investigaţii, cu
A. Contuzia pulmonară; excepţia:
B. Traumatismul cranian; A. radiografie toracică
C. Fracturi ale oaselor mici; B. ecografie cardiacă transtoracică
D. Zdrobirea membrelor; C. tomografie toracica cu substanţă de contrast
E. Monotraumatismul. D. bronhoscopie
(pag. 177)
E. urografie
(pag. 206)

Pag. 22 din 130

*2 Care dintre afirmaţiile următoare este falsă: 6 Complicaţiile precoce după un traumatism
toracic sunt:
A. fracturile costale pot produce un pneumotorax
B. fractura coastelor inferioare la stanga pot ridica A. pneumotoracele şi hemotoracele
suspiciunea unei leziuni splenice B. pneumoperitoneul
C. pneumotoraxul apare doar în urma unui C. pneumomediastinul
traumatism toracic
D. retroperitoneul
D. hemotoraxul poate fi izolat sau asociat unui
E. contuzia pulmonară
pneumotorax
(pag. 207, 208)
E. pneumotoraxul sufocant necesită drenaj toracic
imediat 7 Contuzia miocardică produsă prin
(pag. 207) traumatism toracic se traduce prin:.

*3 Ruptura de istm aortic se produce prin A. emfizem subcutanat

următoarele mecanisme: B. tulburări de repolarizare
A. cădere de la înălţime în picioare C. durere in hipocondrul drept
B. decelerare brutală şi violentă D. creşterea troponinei
C. fractura primei coaste E. tulburări de ritm
D. plagă tăiată la nivelul hipogastrului (pag. 208)
E. traumatism sever pelvin 8 In cazul unui traumatism toracic, leziunile
(pag. 208) axului traheobronşic sunt:

*4 Afirmaţiile următoare sunt adevărate, cu A. ruptura bronşică

excepţia:
A. voletul costal corespunde unor fracturi costale
bifocale
B. este frecvent asociat unui hemotorax prin
lezarea pediculului intercostals
C. pacientul cu volet costal va beneficia de corset
gipsat
D. decelerarea brutală şi violentă produce ruptura
de istm toracic
E. pacientul care a suferit un traumatism toracic şi
care este stabil hemodinamic poate beneficia de
radiografie toracică
(pag. 207)
*5 Care dintre afirmaţiile următoare este falsă:
A. ruptura unei bronhii poate să apara printr-un
traumatism toracic
B. intr-un traumatism toracic detresa circulatorie
poate să se datoreze unei tamponade cardiace
C. ruptura diafragmatică este mai frecventă pe
stănga
D. prezenţa unui nivel hidroaeric intratoracic
precizează diagnosticul de ruptura diafragmatica
E. radiografia toracică este metoda de elecţie in
diagnosticul unei rupturi diafragmatice
(pag. 207, 208)
B. ruptura membranei traheale
C. ruptura de istm aortic
D. dezinserţia laringo-traheală
E. contuzia miocardică
(pag. 208)
9 Soferul unui vehicul implicat într-un accident
rutier frontal, fără să fi avut centura fixată, se
loveşte cu toracele de volan; ce leziuni
cardiace pot să apară în acest caz?
A. contuzie miocardică
B. hemopericard
C. pneumomediastin
D. dezinserţia cuspidelor
E. ruptura de pilier
(pag. 208)
10 Intr-un traumatism toracic, detresa
circulatorie poate fi datorată:
A. unui şoc hemoragic
B. unui şoc cardiogenic legat de o contuzie
miocardică sau o disecţie coronară
C. unei tamponade (hemoragică sau gazoasă în
caz de pneumotorace compresiv)
D. unei contuzii pulmonare
E. unei luxaţii extrapericardice
(pag. 206)

Pag. 23 din 130

Tema nr. 20
Stopul cardio-respiratoriu şi starea de şoc
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
pag. 217-219, 220-223
*1 In cadrul manevrelor de baza in reanimarea
cardio – pulmonara, rata de compresiuni
toracice / insuflari va fi de :
A. 30 compresiuni toracice la 2 insuflari
B. 20 compresiuni toracice la 3 insuflari
C. 20 insuflari la 3 compresiuni
D. 30 insuflari la 2 compresiuni
E. 3 compresiuni la 1 insuflare
(pag. 217)
*2 In cazul stopului cardiac, dupa administrarea
unui soc electric extern se recomanda:
A. reluarea manevrelor de reanimare cardio -
pulmonara de baza timp de 3 minute
B. reluarea manevrelor de reanimare cardio -
pulmonara de baza ( masaj cardiac si ventilatie)
timp de 2 min
C. administrarea 1 mg Adrenalina iv
D. administrarea de 300 mg Amiodarona iv
E. verificarea imediat a disparitiei FV / TV pe traseul
EKG
(pag. 218)
*3 Definitia clinica a starii de soc este:
A. hTA cu TAS < 90 mmHg + semne de
hipoperfuzie a organelor ;
B. hTA cu TAS < 100 mmHg + semne de
hipoperfuzie a organelor
C. hTA cu TAS < 90 mmHg in absenta semnelor de
hipoperfuzie a organelor
D. hTA cu TAS < 90 mmHg indiferent de prezenta
sau absenta semnelor de hipoperfuzie a
organelor
E. hTA cu TAS < 100 mmHg indiferent de prezenta
sau absenta semnelor de hipoperfuzie a
organelor
(pag. 220)
*4 Mecanismul patologic in starea de soc
hipovolemic se poate rezuma in :
A. ↓ volumul sangvin circulant →↓ preincarcarea
cardiaca →↓ debitul cardiac→↓ aportul de O2 la
celule
B. ↓ volumul sangvin circulant →↓ preincarcarea
cardiaca →↑ debitul cardiac→↓ aportul de O2 la
celule
C. ↓ volumul circulant →↑ preincarcarea cardiaca
→↓ debitul cardiac→↓ aport de O2 la celule
D. ↑ volumul circulant →↓ prin preincarcarea
cardiaca →↓ debitul cardiac→↑ aport de O2 la
celule
E. ↓ volumul circulant →↑ preincarcarea cardiaca
→↑ debitul cardiac→↓ aportul de O2 la celule
(pag. 220)
*5 Mecanismul patologic in starea de soc
cardiogen se poate rezuma in :
A. ↓ functia de pompare cardiaca →↓ debitul
cardiac si ↓ preincarcarea cardiaca →↓ aportul
de O2 la celule
B. ↓ functia de pompare cardiaca →↓ debitul
cardiac si ↑preincarcarea cardiaca →↓ aportul de
O2 la celule
C. ↓ volumul sangvin circulant →↓ preincarcarea
cardiaca →↓ functia de pompare cardiaca
D. vasodilatatie masiva → scade volumul sangvin
circulant →↓ functia de pompare cardiaca→↓
aportul de O2 la celule
E. vasodilatatie masiva → ↓ perfuzia organelor →↓
functia de pompare cardiaca→↑ debitul
cardiac→↓ aportul de O2 la celule
(pag. 220)
6 In cadrul manevrelor de reanimare cardio –
pulmonara sunt adevarate urmatoarele :
A. masajul cardiac extern se face cu un ritm de 100
compresiuni / min
B. realizarea ventilatiei e mai importanta decat
realizarea masajului cardiac
C. intubarea si ventilatia mecanica trebuie realizate
cat mai repede posibil
D. adrenalina se administreaza in doza de 10 mg iv
E. In stopul cardiac prin FV / TV fara puls , socurile
externe bifazice sunt de 150-200 J
(pag. 217, 219)
7 Dintre medicamentele intalnite in reanimarea
cardio – pulmonara ( in stopul cardiac ) fac
parte :
A. Noradrenalina
B. Adrenalina
C. Amiodarona
D. Digogxin
E. Lidocaina
(pag. 218,219)
Pag. 24 din 130
8 In cadrul tratamentului socului anafilactic
sunt adevarate urmatoarele :
A. administrarea in bolus iv de Adrenalina 0,1 mg
pentru a restabili tensiunea arteriala
B. administrarea de antibiotice este esentiala
C. In absenta caii intravenoase adrenalina poate fi
administrata subcutanat
D. administrarea de adrenalina se face in bolus iv
de 0,5 mg
E. In absenta caii intravenoase , adrenalina poate fi
administrata intramuscular 0,5 mg.
(pag. 222)
9 In cadrul tratamentului starilor de soc , sunt
adevarate urmatoarele :
A. expansiunea volemica este indicata in toate
starile de soc cu exceptia edemelor pulmonare
evidente
B. Daca s-a concretizat o diminuare a contractilitatii
cardiace se indica un inotrop pozitiv
C. Noradrenalina( 10 mg / h iv cu seringa automata
) pentru obtinerea unei TA medie ≥ 65 mmHg
D. In caz de soc cardiogen cu IM acut , se evita
revascularizarea
E. Recurgerea rapida la intubare si ventilatie
mecanica in caz de detresa respiratorie
grava.
(pag. 221,222)
10 In stopul cardiac , alcalinizarea prin
administrarea de bicarbonat este indicata in
caz de :
A. Hipopotasemie confirmata sau suspectata
B. Hiperpotasemie confirmata sau suspectata
C. Hipercalcemie
D. Hipocalcemie suspectata
E. Stop cardiac in cadrul unei intoxicatii cu
antidepresive triciclice.
(pag. 218)
Tema nr. 21
Tromboza venoasă profundă şi embolia pulmonară
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
pag. 210-216 * fara denumiri comerciale pag. 201,
211, 214
1 Următoarele semne clinice pot releva o
tromboză venoasă profundă:
A. Febra ridicată (39 – 40 grade), în platou
B. Tahicardia cu aspect progresiv
C. Durerea de-a lungul traiectului venos
D. Păstrarea capacităţii de balans a gambei
E. Existenţa unui cordon venos dur.
(pag. 210)
*2 Manifestările clinice întâlnite contant în
embolia pulmonară sunt, cu exceptia:
A. Polipneea
B. Hemoptizia
C. Bradicardia
D. Durerea toracică
E. Sincopa
(pag. 211)
3 În embolia pulmonară examenul radiologic
toracic poate releva:
A. O atelectazie în bandă
B. Existenţa unei pleurezii
C. Opacifierea unui câmp pulmonar
D. Supraelevaţia domului pleural
E. O opacitate triunghiulară pe fond pleural.
(pag. 211)
4 Confirmarea diagnosticului, dar nu a
gravităţii emboliei pulmonare este asigurată
de:
A. Dozajul D-dimerilor
B. Scintigrafia pulmonară de ventilaţie – perfuzie
C. Troponina I sau C cardiacă
D. Peptidul natriuretic de tip B (BNP)
E. Angio-CT spiralat al arterelor pulmonare.
(pag. 212)

5 În faza iniţială a emboliei pulmonare o

anticoagulare eficientă poate fi realizată cu:
A. Acid acetilsalicilic
B. Heparină nefracţionată
C. Heparină cu masă moleculară mică
D. Oxigenoterapie
E. Clopidogrel
(pag. 212)
Pag. 25 din 130
*6 După un prin accident tromboembolic Tema nr. 22
tratamentul anticoagulant durează toată Patologia vasculară cerebrală (accidente vasculare
viaţa, în caz de: cerebrale hemoragice şi ischemice) şi meningita
A. Recidiva accidentului tromboembolic (hemoragia)
B. Neoplazie evolutivă Bibliografie asociata temei:
C. Deficit de antitrombină Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
D. În absenţa unui factor favorabil
pag. 250-259, 260-262 * fara denumiri comerciale
E. În prezenţa unui factor favorabil reversibil. medicamente
(pag. 213)
*1 Procentul de AVC ischemice din totalul de
7 În identificarea unei trombofilii se recomandă AVC este
următoarele investigaţii: A. 20%
A. Hemogramă completă
c. 50%
B. Dozarea antitrombinei
d. 80%
C. Determinarea indicelui de protrombină 20%
D. Dozarea factorului VIII B. 40%
E. Dozarea hemocisteinemiei. C. 50%
(pag. 213) D. 80%
*8 Diagnosticul diferenţial al emboliei E. 75%
pulmonare masive se face mai ales cu: (pag. 250)
A. Insuficienţa cardiacă stângă cronică *2 Embolia cerebrală cu punct de plecare o
B. Angina pectorală stabilă endocardită infecţioasă trebuie căutată în
caz de
C. Tamponada pericardică
D. Şocul toxico-septic controlat terapeutic A. AVC însoţit de febră, suflu de insuficienţă mitrală
sau aortică
E. Cordul pulmonar cronic compensat.
B. AVC cu cefalee şi cervicalgie
(pag. 213)
C. AVC şi fibrilaţie atrială
*9 Ecocardiografia transtoracică permite D. AVC şi cardiomiopatie dilatativă
evidenţierea următoarelor aspecte în embolia
pulmonară masivă: E. AVC şi diabet zaharat decompensate
(pag. 252)
A. Tablou cardiac stâng acut
B. Dilatare majoră a cavităţii drepte *3 În caul unui AIT deficitul neurologic
regresează în mai puţin de
C. Vizualizarea trombusului în cavităţile cardiace
drepte în toate cazurile A. 24 ore
D. Identificarea trombusului în arterele pulmonare B. 30 minute
în toate situaţiile
C. 48 ore
E. Hipertrofia marcată a septului interventricular.
D. 1 oră
(pag. 213)
E. 72 ore
* 10 Tromboliza intravenoasă este indicată în (pag. 253)
următoarele situaţii:
*4 Tratamentul neurochirurgical în infarctul
A. Emboliile pulmonare demonstrate la examenul cerebral se indică în
CT, fără hipotensiune arterială
A. tromboză venoasă cerebrală
B. Emboliile pulmonare însoţite de creşterea
lactatemiei arteriale B. infarctul transformat hemoragic
C. Emboliile pulmonare confirmate cu stare de şoc C. infarctul lacunar multiplu
D. Emboliile pulmonare indiferent de formă, dar D. infarct emisferic cu edem cerebral “malign”
neînsoţite de stare de şoc extensiv
E. Emboliile pulmonare diagnosticate clinic, dar E. infarct în teritoriul arterei cerebrale anterioare
neconfirmate prin angioscanner sau (pag. 254)
ecocardiografic.
(pag. 214)

Pag. 26 din 130

*5 În tratamentul antiplachetar al infarctului Tema nr. 23
cerebral, cel mai bun raport eficacitate-cost îl Tumorile intracraniene
are
Bibliografie asociata temei:
A. dipiridamolul
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
B. clopidogrelul Laurent Karila, 2011
C. combinaţia dipiridamol-aspirină pag. 274-276
D. combinaţia clopidogrel-aspirină
*1 Tumorile intracraniene intraparenchimatoase
E. aspirina la copil sunt situate mai ales
(pag. 255) A. în lobul frontal
6 În cazul suspiciunii de AVC se impune de B. în hipofiza
urgenţă (pentru diagnostic de certitudine) C. în fosa cerebrală posterioară
A. măsurarea tensiunii arteriale D. în lobul temporal
B. corectarea glicemiei E. în ventriculul lateral
C. repausul la orizontală în pat (pag. 274)
D. CT craniu
*2 Metastazele cerebrale hemoragice apar în
E. RMN craniu
A. cancerul mamar
(pag. 253)
B. cancerul de tiroidă
7 Infarctul sylvian superficial se manifestă prin: C. melanomul malign
A. deficit senzitivo-motor predominant brahio-facial D. cancerul de colon
B. sindrom frontal E. cancerul de prostată
C. afazie dacă este lezată emisfera cerebrală (pag. 274)
majoră
*3 Hidrocefalia acută apărută ca urmare a unei
D. agnozie vizuală
tumori cerebrale intraparenchimatoase se
E. hemianopsie laterală omonimă tratează prin
(pag. 251) A. echilibrarea aportului hidro-electrolitic
8 Sindromul Wallenberg este B. corticoterapie
A. sindrom altern C. derivaţie ventriculară externă
B. secundar infarctului protuberanţial bilateral D. antiepileptice
C. secundar ischemiei latero-bulbare E. antialgice
D. secundar infarctului în teritoriul vertebro-bazilar (pag. 274)
E. secundar ischemiei capsulei interne *4 Schwanomul acustic este o tumoră benignă
(pag. 251) derivată din
A. meninge
9 Sindromul pseudobulbar constă în
B. ependim
A. râs şi plâns spasmodic
C. celulele tecii Schwan
B. sindrom cerebelos bilateral
D. cortul cerebelului
C. tulburări de fonaţie şi deglutiţie
E. conductul auditiv intern
D. crize epileptice
(pag. 275)
E. demenţă
(pag. 252) *5 Riscul tratamentului chirurgical al
schwanomului acustic constă în
10 Bolile arterelor mici sunt
A. pareză de plex brachial
A. la originea infarctelor lacunare
B. crize epileptice
B. responsabile de 50% din infarctele cerebrale
C. paralizie facială periferică postoperatorie
C. produse prin lipohialinoza arterelor mici
D. sindrom de hipertensiune intracraniană
perforante
E. migrenă
D. generatoare de emboli cerebrale
(pag. 275)
E. legate de HTA sau diabet zaharat dezechilibrat
(pag. 252)
Pag. 27 din 130
6 Circumstanţele descoperirii tumorilor Tema nr. 24
intracraniene intraparenchimatoase sunt Febra acută la adult
A. epilepsie Bibliografie asociata temei:
B. cefalee Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
C. sindrom de hipertensiune intracraniană Laurent Karila, 2011
pag. 309-311 * fara denumiri comerciale - ex. zovirax
D. deficit neurologic central instalat progresiv
E. pareză de sciatic popliteu extern *1 Termenul de febră acută recentă se referă la
(pag. 274) febra ce durează de:
A. peste 20 de zile
7 Sindromul de hipertensiune intracraniană are
în tabloul clinic următoarele semne şi B. 5-20 de zile
simptome C. mai puțin de 5 zile
A. cefalee predominant matinală D. mai mult de 30 de zile
B. sindrom parkinsonian E. mai puțin de 20 de zile
C. vărsături în jet (pag. 309)
D. edem papilar la examenul de fund de ochi
*2 Funcția de termoreglare este asigurată de:
E. vertij Meniere
A. hiotalamus
(pag. 274)
B. hipofiză
8 Glioamele se clasifică în C. epifiză
A. astrocitom D. suprarenale
B. meningiom E. corticosuprarenale
C. ependimom (pag. 309)
D. oligodendrogliom
*3 La toxicomanii pe cale intravenoasă,
E. glioblastom etiologia febrei acute poate fi:
(pag. 274) A. infecție urinară
9 Imagistica prin CT în cazul tumorilor B. hepatită alcoolică acută
cerebrale are următoarele roluri C. pancreatită acută
A. identifică tumora D. tuberculoză
B. identifică dimensiunea E. endocardită dreaptă
C. identifică tipul anatomo-patologic al tumorii (pag. 311)
D. identifică efectul de masă
*4 Pentru febra acută neînsoțită de semne de
E. identifică riscul de angajare toleranță dificilă și a semnelor orientative se
(pag. 274) recomandă:
A. antibioticoterapie
10 Aspectul tipic RMN pentru meningiom
constă în B. antiinflamatoare nesteroidiene
A. tumoră extranevraxială C. antiinflamatoare steroidieine
B. limite imprecise D. tratament simptomatic
C. baza de implantare meningiană extracentrală E. antivirale
D. captare intensă şi omogenă a substanţei de (pag. 311)
contrast
5 Dintre substanțele pirogene fac parte:
E. demielinizare extinsă în trunchiul cerebral
A. interleuchinele
(pag. 275)
B. lizozimul
C. factorul de necroză tumorală
D. interferonul
E. lactoferina
(pag. 309)

Pag. 28 din 130

 6 Din categoria teren cu risc pentru febra Tema nr. 25
acută, fac parte : Meningitele infecţioase şi meningoencefalitele
A. nou-născuții adultului
B. gravidele Bibliografie asociata temei:
C. homosexualii Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
D. subiecții cu proteze valvulare
pag. 289-293 * fara figuri si explicatiile acestora
E. subiecții recent operați
(pag. 309) *1 Care dintre următoarele condiții nu apare în
cursul evoluţiei unei meningite cu LCR
7 Dintre patologiile neinfecțioase, pot fi cauză purulent?
de febră acută:
A. şoc septic
A. bolile metabolice B. comă, epilepsie, hidrocefalie
B. intoxicația cu fier la menopauză C. sindrom de hipertensiune intracraniană
C. osteoporoza D. coagulare intravasculară diseminată (CIVD)
D. bolile inflamatorii sistemice E. dezvoltare de xantoame
E. tumorile hematologice (pag. 291)
(pag. 310)
*2 Care dintre următoarele afirmaţii referitoare
8 Care sunt urgențele infecțioase în fața unei la tratamentul etiologic al meningitelor este
febre acute: falsă?
A. meningoencefalita A. în meningita pneumococică se administrează
Cefotaxim ( ± Vancomicină) timp de 15 zile
B. meningita bacteriană
B. în meningita meningococică se administrează
C. faringoamigdalita virală
Cefotaxim timp de 7 zile
D. septicemia
C. în meningita cu Listeria monocytogenes se
E. endocardita infecțioasă administrează Amoxicilină + aminozide timp de
(pag. 311) 21 de zile
D. în meningita tuberculoasă se instituie
9 Etiologia febrei acute la pacientul alcoolic cvadriterapie antibacilară
poate fi:
E. în neuropaludism se administrează Aciclovir, 30
A. infecția cu HIV mg/kgc/zi, i.v, timp de 21 de zile
B. pneumopatia prin inhalare (pag. 289, 290, 292)
C. infecție urinară
*3 În cazul unui pacient diagnosticat cu
D. hepatită alcoolică acută meningită de etiologie probabil infecţioasă,
E. pancreatita acută care dintre situaţiile următoare nu
corespunde cu suspiciunea etiologică?
(pag. 311)
A. copii mici, nevaccinaţi, cu focare supurative în
* 10 Examene complementare mai specifice sfera ORL – se suspicionează implicarea
pentru o etiologie a febrei acute sunt: Haemophilus influenzae
A. transaminaze B. tineri ce prezintă un sindrom purpuric – se
suspicionează implicarea Neisseria meningitidis
B. testele serologice virale și bacteriene
C. pacient cu elemente de meningoencefalită acută,
C. hemoleucogramă
recent întors dintr-o călătorie în ţările scandinave
D. proteina C reactivă – se suspicionează neuropaludismul
E. VSH D. LCR clar, cu predominenţa limfocitelor şi
(pag. 311) hipoglicorahie- se suspicionează
neurotuberculoza
E. LCR clar, normoglicorahic, cu proteinorahie
<1g/l, pacient cu evoluţie spontană bună – se
suspicionează etiologia virală
(pag. 289-292)

Pag. 29 din 130

*4 Care dintre următoarele aspecte imagistice
(CT sau RMN) nu pledează pentru etiologia
herpetică în cazul unui pacient internat cu
diagnosticul de meningoencefalită acută?
A. leziuni intracraniene bilaterale
B. leziuni intracraniene asimetrice
C. leziuni intracraniene ce capteaza substanta de
contrast
D. anomalii radiologice temporale interne
E. anomalii radiologice periventriculare
(pag. 291)
*5 Care dintre următoarele aspecte ale LCR nu
se corelează cu suspiciunea etiologică?
A. LCR purulent cu vizualizarea de coci Gram
negativi – probabil meningococ
B. LCR purulent cu vizualizarea de coci Gram
pozitivi – probabil pneumococ
C. LCR purulent cu evidenţierea de bacili Gram
pozitivi – posibil Listeria monocytogenes
D. LCR clar, cu predominenţă limfocitară, asociind
prezenţă de hematii, cu normoglicorahie şi fără
evidenţierea unui germen pe frotiu la examenul
direct – posibil malarie cerebrală
E. LCR clar, cu predominenţă limfocitară şi
hipoglicorahie – probabil tuberculoză
(pag. 289-291)
6 În care dintre următoarele situaţii clinice
trebuie întotdeauna suspectat diagnosticul
de meningită infecţioasă?
A. pacient ce prezintă sindrom meningean
B. bolnav icteric
C. in contextul unui sindrom infecţios (febră)
D. pacient cu trismus, contracturi musculare şi
tulburări vegetative
E. pacient cu paralizii flasce, predominent la
rădăcina membrelor, asimetrice, cu evoluţie
ascendentă
(pag. 289)
7 Care dintre elementele următoare se
întâlnesc în meningita meningococică?
A. debut brutal al unui sindrom meningean
B. suferinţă prodromală în sfera ORL (rinofaringită
acută), febră, cefalee, vărsături
C. sindrom meningean şi decelarea unei purpure
echimotice la nivel tegumentar
D. sindrom meningean şi depistarea de coci Gram
pozitivi, în diplo, lanceolaţi pe frotiul din LCR
E. suferinţă neuromeningee diagnosticată mai
frecvent la tineri si la cei cu deficit de
complement seric
(pag. 290)
8 Care dintre elementele următoare pot fi
întâlnite în meningita pneumococică?
A. sindrom meningean cu debutul brutal şi tulburări
de conştienţă
B. suferinţă neuromeningee apărută la persoanele
vârstnice, alcoolici, pacienţi splenectomizaţi sau
cu traumatisme craniene în antecedente
C. frotiu din LCR ce depistează coci Gram negativi
în diplo
D. frotiu din LCR ce depistează coci Gram pozitivi
E. LCR purulent
(pag. 289)
9 Care dintre următoarele meningite se declară
serviciului epidemiologic?
A. meningita meningococică
B. meningita pneumococică
C. meningita tuberculoasă
D. meningita cu Listeria monocytogenes
E. meningita cu Haemophilus influenzae
(pag. 290)
10 Care dintre elementele următoare pot sugera
diagnosticul de meningită cu haemophilus
influenzae?
A. suferinţă meningeană ce apare la copii
nevaccinaţi, cu focare supurative în sfera ORL
B. frotiu din LCR ce evidenţiază bacili Gram negativi
C. LCR purulent
D. LCR clar
E. LCR hemoragic
(pag. 290)
Tema nr. 26
Gripa
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
pag. 320-324 * fara epidemiologie (cap I. pct.3), fara
denumiri comerciale (ex. Tamiflu, Relenza)
*1 Care dintre următoarele măsuri nu contribuie
la întreruperea transmiterii virusului gripal?
A. izolarea pacienţilor şi a cazurilor suspecte
B. spălarea sistematică a mâinilor cu soluţii
hidroalcoolice (pacienţi, vizitatori, personal
sanitar)
C. purtarea măştilor de protecţie de către pacienţi /
personalul de îngrijire
D. purtarea ochelarilor de protecţie, a halatului şi a
mănuşilor de protecţie de către personalul de
îngrijire aflat în contact cu pacienţii
E. permisiunea de vizitare a pacienţilor de către rude
(pag. 323)
Pag. 30 din 130
*2 Care dintre următoarele afirmaţii referitoare
la diagnosticul gripei este falsă?
A. contextul epidemic este important pentru
stabilirea diagnosticului de gripă
B. perioada de incubaţie în gripă este lungă
(aproximativ 10 zile)
C. simptomatologia prodromală (febră ridicată,
frisoane, artromialgii, cefalee, stare generală de
rău) este puţin specifică
D. tabloul radiologic nu relevă semne specifice
E. suprainfecţiile bacteriene sunt responsabile de o
mare parte dintre decese
(pag. 321-322)
*3 În care dintre situații, diagnosticul de gripă
este improbabil:
A. bolnav cu manifestări de viroză respiratorie în
context epidemic gripal
B. simptome respiratorii şi contact recent cu un
pacient confirmat cu gripă
C. debut brusc al unei suferinţe respiratorii de
aspect viral, după o incubaţie scurtă (1-3 zile)
D. tablou clinic caracterizat de febră ridicată,
frisoane, semne respiratorii, artromialgii, cefalee,
ameţeli
E. tablou hematologic periferic caracterizat prin
leucocitoză şi hipereozinofilie
(pag. 321)
*4 Care complicaţie nu apare în infecţia cu
virusul gripal?
A. suprainfecţii bacteriene
B. decompensare cardiacă la persoane
diagnosticate cu insuficienţă cardiacă gravă sau
valvulopatii grave
C. decompensarea respiratorie la persoanele
cunoscute cu bronhopneumopatii cronice
D. sindromul de detresă respiratori acută
E. anizocorie
(pag. 321)
*5 Care dintre afirmaţiile următoare referitoare
la tratamentul gripei este falsă ?
A. în prezent se utilizează următoarele antivirale cu
acţiune specifică: oseltamivir, zanamivir,
amantadină
B. antibioticele antibacteriene nu se folosesc decât
în cazurile de suprainfecţie dovedită
C. este indicată hidratarea bolnavului pentru
combaterea pierderilor secundare febrei ridicate
D. se utilizează medicamente antalgice, respectiv
antipiretice
E. se indică repausul fizic
(pag. 322)
6 Care dintre următoarele afirmaţii referitoare
la virusurile gripale sunt adevărate?
A. virusurile gripale au un genom bazat pe ADN
B. trei genuri sunt patogene pentru om: Myxovirus
influenza A, B şi C
C. toate cele trei genuri sunt patogene strict pentru
om
D. subtipurile virale sunt clasificate în funcţie de
tipurile de hemaglutinină şi de neuraminidază
E. recomandările genetice sunt responsabile de
epidemiile gripale anuale şi de pandemii
(pag. 320)
7 Care dintre următoarele subtipuri ale
virusului gripal au determinat pandemii în
secolul XX ?
A. H1N1
B. H2N2
C. H3N2
D. H5N1
E. H1N1v
(pag. 323-324)
8 Care dintre următoarele afirmaţii referitoare
la fiziopatologia gripei sunt adevărate?
A. virusul gripal penetrează celular cu ajutorul
neuraminidazei
B. după penetrare virusul gripal se replică
intracelular
C. eliberarea noilor virioni este facilitată de către
hemaglutinină
D. la nivelul aparatului respirator virusul gripal
determină liză celulară şi reacţii inflamatorii
E. suprainfecţiile bacteriene apar obligatoriu în
evoluţia gripei
(pag. 320)
9 În suspiciunea de gripă, care dintre
următoarele explorări biologice pot fi
utilizate pentru confirmare?
A. izolarea virusului gripal pe culturi celulare
B. detectarea structurilor genomice prin RT-PCR
C. detectarea antigenelor virale prin tehnica ELISA
D. detectarea anticorpilor specifici prin
imunofluorescenţă indirectă (probă din prelevatul
nazal)
E. detectarea anticorpilor specifici prin reacţia Paul-
Bunnell-Hăngănuţiu (probă de sânge)
(pag. 322)
Pag. 31 din 130
 10 Următoarele categorii de persoane au *4 Tabloul clinic al pneumocistozei pulmonare
indicaţie de vaccinare antigripală: este de tip:
A. sugarii peste vârsta de 3 luni A. pneumonie francă lobară
B. vârstnicii (peste 65 de ani) B. abces pulmonar
C. persoanele cu suferinţe bronhopulmonare C. pneumopatie interstițială febrilă, rezistentă la
cronice antibioticele clasice
D. gazdele speciale care prezintă deficite imunitare D. sindrom pertusiform cu expectorație purulentă
celulare (mai ales infecţia HIV) E. sindrom al disfuncţiei reactive de căi aeriane
E. persoanele cunoscute ca fiind alergice la (RADS)
ovalbumină (pag. 327)
(pag. 323)
*5 Cea mai frecventă localizare a infecției cu
Tema nr. 27 citomegalvirus la pacienții infectați cu HIV
Infecţia cu HIV este:
Bibliografie asociata temei: A. hepatică
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor B. ganglionară
Laurent Karila, 2011 C. pulmonară
pag. 325-328 * fara denumiri comerciale ex.
Bactrium, fara date epidemiologice, fara pc. VI D. retiniană
Altele - care care cuprinde informatii despre E. cerebrală
legislatia Franceza (pag. 327)
*1 Diagnosticul infecției cu HIV se bazează pe: 6 Principalele enzime din structura HIV sunt:
A. tipare limfocitară CD4/CD8 A. transcriptaza inversă
B. test ELISA combinat de generația a patra B. proteaza
C. determinarea nivelului limfocitelor CD4 C. neuraminidaza
D. test genotipic de rezistență D. integraza
E. imunofenotipare E. hemaglutinina
(pag. 325) (pag. 325)
*2 Care este cea mai frecventă infecție 7 Care dintre enunțurile referitoare la
oportunistă întâlnită la pacienții infectați cu tratamentul antiretroviral sunt adevărate:
HIV:
A. se recomandă pacienților cu CD4>500 cel/mm³
A. criptococoza
B. cuprinde clasic asocierea de 3 antiretrovirale
B. toxoplasmoza cerebrală
C. este indicat pacienților simptomatici
C. pneumocistoza pulmonară
D. se recomandă pacienților cu CD4<200 cel/mm³
D. sarcomul Kaposi
E. scade morbiditatea și mortalitatea, refăcând
E. leucoencefalopatia multifocală progresivă parțial capacitatea imună
(pag. 327) (pag. 326)
*3 Profilaxia primară pentru pneumocistoză și 8 Care dintre enunțurile referitoare la
toxoplasmoză la pacienții infectați cu HIV se toxoplasmoza cerebrală sunt false:
face cu:
A. trebuie avută în vedere la un pacient infectat cu
A. cotrimoxazol HIV în prezența oricărui semn neurologic
B. fluconazol B. în general apare la pacienții cu CD>500 cel/mm³
C. pirimetamină C. tratamentul se face cu fluconazol
D. ganciclovir D. aspectul imagistic este de leziuni rotunjite, cu
E. foscarnet aspect în cocardă

(pag. 326) E. nu este necesară profilaxia secundară

(pag. 327)

Pag. 32 din 130

 9 În legătură cu leucoencefalopatia multifocală
progresivă sunt adevărate afirmaiile:
A. este determinată de Cryptococcus neoformans
B. se manifestă prin tulburări neurologice grave
C. este o suferință demielinizantă
D. se tratează cu voriconazol
E. este determinată de virusul JC
(pag. 327)
*4
10 Profilaxia transmiterii materno-fetale a
infecției cu HIV cuprinde:
A. tratarea mamei pe timpul sarcinii
B. alimentația la sân a nou-născutului timp de 6
săptămâni
C. profilaxia cu cotrimoxazol
D. tratament profilactic antiretroviral pentru nou-
născut timp de 6 săptămâni
*5
E. aducerea la zi a vaccinărilor
(pag. 328)
Tema nr. 28
Boli cu transmitere sexuală
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
pag. 329-333 * fara date epidemiologice specifice
Frantei, fara denumiri comerciale (ex. Extencilline)
*1 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare
la infectiile cu transmitere sexuala (IST) nu
este corecta?
A. In prezenta unei IST se vor cauta intotdeauna
alte IST.
B. Se va insista asupra masurilor de profilaxie.
C. Antecedentele de IST nu constituie un factor de
risc
D. Se vor depista si trata partenerii
E. IST cuprind si formele asimptomatice de boala
(pag. -)
*2 Care dintre urmatoarele infectii nu este IST
A. Infectiile microbiene stafilococice si
streptococice
B. Infectiile cu gonococ
C. Infectiile cu chlamidia
D. Sifilisul
E. Ectoparazitozele (scabia si pediculozele)
(pag. -)
*3 Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa?
A. IST sunt infectii asimptomatice
B. IST prezinta arsura, prurit, durere
C. IST prezinta scurgere
D. IST poate produce prostatite
E. IST poate produce salpingite
(pag. -)
Diagnosticul de IST nu se pune pe:
A. TPHA, VDRL
B. Serologie virusurilor hepatitice A, B, C
C. Serologie HIV 1 si 2
D. Prelevat uretral sau vaginal
E. Doar pe examenul clinic
(pag. -)
Managementul unei IST nu cuprinde
A. Profilaxia primara si secundara
B. Tratamentul curativ
C. Vaccinarea anti-HPV indiferent de varsta
D. Profilaxia recidivelor
E. Tratamentul factorilor de risc
(pag. -)
6 Infectia cu gonococ are urmatoarele
caracteristici:
A. Are perioda de incubatie intre 14-21 zile
B. Are perioada de incubatie intre 2-7 zile
C. La barbat manifestarea clinica este de uretrita
clasica
D. Boala nu apare niciodata la nou-nascut
E. La femei poate produce sterilitate tubara
(pag. -)
7 Care dintre urmatoarele afirmatii privind
infectiile gonococice sunt adevarate?
A. Diagnosticul este sugerat de examenul clinic
B. Examenul direct este concludent atat la barbati
cat si la femei
C. Examenul direct arata prezenta diplococilor
Gram negativi in boabe de cafea
D. In formele neclasice se poate realiza o cultura pe
medii speciale
E. Tratamentul se face cu ceftriaxona 250 mg im
(pag. -)
Pag. 33 din 130
 8 Infectia cu chlamidia trachomatis are
urmatoarele caracteristici:
A. Produce uretrite si cervicite
B. Serotipurile L1, L2, L3 produc
limfogranulomatoza venerica
C. Sindromul Fitz-Hugh-Curtis reprezinta o
colecistita acuta
D. Sindromul Fiessinger-Leroy- Reiter este alcatuit
doar din uretrita si poliartrita
E. Tratamentul uretritei si cervicitei se face cu
azitromicina 1g per os
(pag. -)
9 Care dintre urmatoarele afirmatii ale infectiei
sifilitice sunt adevarate:
A. Este produsa de o spirocheta
B. Are trei stadii: sifilis primar, secundar si tertiar
C. Neurosifilisul apare doar in stadiul tertiar
D. Diagnosticul serologic cuprinde doua teste: unul
treponemic, altul netreponemic
E. VDRL este un test sensibil dar putin specific
(pag. -)
10 Tratamentul sifilisului se face cu:
A. De electie sunt ciclinele
B. Penicilina G sau cicline in caz de alergie
C. In sifilisul precoce se administreaza 2,4 Mui
benzatin penicilina x3 injectii saptamanale
D. In neurosifilis se administreaza penicilina G 18-
24 Mui/zi, 14-21 zile
E. In sifilisul tardiv se poate utiliza Doxiciclina 200
mg/zi 18 zile
(pag. -)
Tema nr. 29
Infecţiile nosocomiale
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
pag. 339-341 * fara date procentuale intrucat nu
sunt valabile pentru Romania, fara epidemiologie
*1 Referitor la infecţiile nosocomiale sunt
adevărate următoarele aspecte, cu excepţia:
A. sunt infecţii asociate îngrijirilor medicale
B. sunt infecţii asociate activităţilor de îngrijire
curativă
C. sunt infecţii asociate activităţilor de profilaxie
D. sunt infecţii asociate activităţilor de diagnostic
E. sunt infecții asociate automedicației la domiciliu
(pag. 339)
*2 Cele mai frecvente infecţii nosocomiale sunt:
A. pneumopatiile infecţioase
B. infecţiile urinare
C. infecţiile digestive
D. infecţiile leagate de catetere
E. infecţiile de plagă operatorie
(pag. 340)
*3 Infecţiile nosocomiale de plagă operatorie se
definesc etiologic prin:
A. aspect clinic: prezența obligatorie a secrețiilor
purulente
B. serologic: teste bacteriologice pozitive
C. microbiologic: cultură pozitivă dintr-o probă
recoltată de la nivelul plăgii operatorii
D. semne clinice şi biologice apărute în primele 15
zile de la momentul intervenţiei, indiferent de
tipul acesteia
E. semne clinice şi biologice apărute în decurs de
30 de zile de la intervenţie, în cazul implantării de
material străin
(pag. 340)
*4 Privitor la măsurile de izolare instituite la
identificarea unor infecţii nosocomiale sunt
adevărate următoarele, cu excepţia:
A. este indicată purtarea măştii de către pacientul
cu tuberculoză
B. este indicată purtarea măştii de către personalul
de îngrijire a pacientului cu tuberculoză
C. limitarea ieşirilor şi vizitelor pacientului cu
tuberculoză până la momentul externării
D. izolarea pacientului imunodeprimat pentru
evitarea contaminării cu microbi oportunişti
E. limitarea transportului pacienţilor cu infecţie
nosocomiale cu bacterii multirezistente
(pag. 341)
*5 Pneumopatiile infecţioase nosocomiale se
caracterizează prin următoarele, cu excepţia:
A. principalul factor de risc este infectarea
endotraheală
B. semne clinice: febră, expectoraţii purulente
C. semne biologice: hemoculturi pozitive
D. semne biologice: leucocitoza
E. semne radiologice: opacităţi pulmonare recent
apărute
(pag. 340)
Pag. 34 din 130
6 Semnele biologice pe care se bazează
diagnosticul infecţiilor pulmonare
nosocomiale sunt:
A. hemoculturi pozitive
B. izolarea unei bacterii din lavajul bronhoalveolar
C. izolarea unei bacterii din expectoraţie
D. leucocitoză cu neutrofilie
E. leucopenie cu limfocitoză
(pag. 340)
7 Referitor la infecţiile nosocomiale de cateter
sunt adevărate următoarele:
A. sunt mai frecvent localizate la cateterele centrale
decât la cele periferice
B. sunt mai frecvent localizate la cateterele
periferice decât la cele centrale
C. sunt cele mai frecvente tipuri de infecţiile
nosocomiale
D. diagnosticul pozitiv se stabileşte prin minimum
trei culturi pozitive de la nivelul cateterului
E. diagnosticul pozitiv se stabileşte print-o cultură
pozitivă de la nivelul cateterului
(pag. 340)
8 Definirea infecţiilor urinare nosocomiale se
bazează pe următoarele criterii:
A. epidemiologic: infecţie aflată în perioada de
incubaţie la momentul internării într-o unitate
sanitară
B. clinic: febră, polachiurie, imperiozitate micţională,
dureri pelvine
C. biologic: prezenţa unei bacteriurii asimptomatice
D. biologic: examen citobacteriologic al urinei
pozitiv (cultură>100 CFU/ml+leucociturie
>100/ml)
E. biologic: examen citobacteriologic al urinei pozitiv
(cultură>1000 CFU/ml+leucociturie >10000/ml)
(pag. 340)
9 Diagnosticul pneumopatiilor infecţioase
nosocomiale se bazează pe următoarele
semne:
A. clinice: tuse, dispnee, wheezing
B. clinice: febră, expectoraţii purulente
C. biologice: hemoculturi pozitive
D. radiologice: opacităţi pulmonare recent apărute
E. radiologice: infiltrat interstiţial recent apărut
(pag. 340)
10 Măsurile profilactice ale infecţiilor
nosocomiale cuprind:
A. spălarea mîinilor înaintea fiecărei îngrijiri
acordate
B. spălarea mîinilor după fiecare îngrijire acordate
C. purtarea mănuşilor sterile indiferent de tipul de
îngrijire acordată
D. sterilizarea instrumentarului
E. purtarea măştilor
(pag. 340-341)
Tema nr. 30
Septicemiile
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
pag. 370-375 * fara date epidemiologice
*1 Care dintre următoarele date definesc
bacteriemia?
A. prezența de bacterii în sânge obiectivată prin
una sau mai multe hemoculturi
B. răspunsul inflamator al organismului la o
agresiune, infecţioasă sau nu
C. o infecţie sistemică confirmată
D. o infecţie asociată cu hipotensiune
E. o infecţie asociată cu disfuncţia unui organ
(pag. 370)
*2 Care dintre următoarele date definesc
Sindrom de Răspuns Inflamator Sistemic
(SIRS)?
A. prezenţa de bacterii în sânge obiectivată prin
una sau mai multe hemoculturi
B. răspunsul inflamator al organismului la o
agresiune, infecţioasă sau nu
C. bacteriemie si noţiunea clinică a impactului
acestei bacteriemii
D. o infecţie confirmată clinic şi/sau microbiologic
E. o infecţie asociată cu disfuncţia unui organ
(pag. 370)

Pag. 35 din 130

*3 Care dintre următoarele date definesc şocul
septic?
A. depsis şi hipotensiune arterială
B. depsis şi insuficienţă respiratorie (hipoxemie
inexplicabilă)
C. depsis şi disfuncţie neurologică: confuzie,
agitaţie, dezorientare, torpoare
D. depsis şi disfuncţie hematologică: tulburări de
coagulare
E. depsis grav cu hipotensiune arterială persistentă
în ciuda unei umpleri vasculare adaptate (cel
puţin 500 ml şi/sau necesitatea de a recurge la
amine vasoactive)
(pag. 371)
*4 Care dintre următoarele microorganisme
sunt mai frecvent incriminate în etiologia
unui sepsis cu punct de plecare pulmonar, în
cazul unui pacient alcoolic?
A. stafilococi, streptococi
B. enterobacterii
C. pneumococi, Klebsiella pneumoniae
D. pseudomonas sp, enterococi
E. bacili Gram negativi, stafilococi
(pag. 373)
*5 Ce tratament etiologic de primă intenţie aţi
aplica în cazul unui pacient diagnosticat cu
sepsis, fără semne de gravitate, la care
presupuneţi implicarea unor enterobacterii
dobândite în mediu comunitar?
A. monoterapie cu Cefotaxim sau Ceftriaxonă sau
fluorochinolonă
B. oxacilină, cloxacilină
C. ticarcilină sau piperacilină asociată cu amikacină
sau isepamicină
D. amoxicilina
E. amoxicilină asociată cu gentamicină sau
netilmicină
(pag. 374)
6 Definiţia clinică a sindromului de răspuns
inflamator sistemic cuprinde:
A. febră peste 38ºC sau sub 36ºC
B. frecvenţa cardiacă peste 90/min
C. oligurie
D. frecvenţa respiratorie peste 20/min
E. hiperleucocitoză peste 12000/mm³, leucopenie
sub 4000/mm³ sau mai mult de 10% celule
imature
(pag. 370)
7 Care dintre următoarele date asociate unei
infecţii cu criterii de SIRS definesc sepsisul
grav?
A. hipotensiune arterială: presiunea arterială sub 90
mmHg sau scădere cu 40 mmHg
B. hipoperfuzie periferică cu cianoză, marmorare
C. insuficienţă respiratorie: hipoxemie inexplicabilă
D. tulburări de coagulare
E. hiperleucocitoză peste 12000/mm³, leucopenie
sub 4000/mm³ sau mai mult de 10% celule
imature
(pag. 370)
8 În cazul unui pacient cu criterii de sepsis
care dintre următoarele date constituie
semne de gravitate imediată?
A. hipotensiune şi semne de anomalie a perfuziei
tisulare
B. febră peste 38ºC sau sub 36ºC
C. semne cutanate: cianoză, marmorare, creşterea
timpului de recolorare cutanată, scăderea locală
a temperaturii cutanate
D. oligurie: diureză spontană sub 0,5 ml/kg/oră
E. anomalii ale funcţiilor superioare
(pag. 371)
9 Care dintre afirmaţiile următoare referitoare
la tratamenul sepsisului sunt adevărate?
A. este iniţiat de urgenţă după recoltarea probelor
microbiologice
B. este iniţial probabilistic, ghidat de contextul clinic
şi epidemiologic
C. se face pe cale iv, cel mai adesea in biterapie,
pe o perioadă de 15 zile, sau mai mult
D. se face per os, în monoterapie, pe o perioadă de
cel putin 3 săptămâni
E. va fi ulterior adaptat rezultatelor microbiologice
(pag. 374)
10 Persistenţa febrei la un pacient cu sepsis
impune:
A. repetarea hemoculturilor
B. identificarea unor noi localizări secundare
C. continuarea tratamentului iniţiat, febra nefiind un
indicator fidel al eficienţei terapeutice
D. verificarea porţii de intrare
E. identificarea unei complicaţii iatrogene
(pag. 375)
Pag. 36 din 130
Tema nr. 31
Diareea acută şi deshidratarea la adult
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
pag. 403-407 * fara date epideologice, fara denumiri
comerciale (ex. Tiorfan)
*1 Diareea acută se defineşte ca:
A. emisia de minimum 5 scaune moi sau lichide, cu
debut brusc şi durata de mai puţin de 14 zile
B. emisia unui scaun lichid sau moale şi abundent
C. emisia de mai mult de 2 scaune moi sau lichide,
cu debut brusc şi durata de mai puţin de 14 zile
*5 Tratamentul în diareea acută implică:
A. spitalizare obligatorie
B. rehidratare parenterală în caz de deshidratare
severă
C. modulatoare de motilitate cu efect de încetinire a
tranzitului intestinal în suspciunile de diaree
invazivă
D. rehidratare orală în caz de deshidratare severă
E. antibioticoterapie empirică, indicată în toate
cazurile de diaree acută, până la elucidarea
cauzei
(pag. 406-407)
6 Sindromul holeriform se caracterizează prin:

D. emisia de mai mult de 2 scaune moi sau lichide, A. diaree "banală", puţin severă
cu debut brusc şi durata de minimum 14 zile B. diaree profuză şi apoasă
E. emisia de scaune numeroase, puţin abundente şi C. diaree cu scaune numeroase, reduse cantitativ şi
care conţin sânge şi puroi conţinut bogat de glere, sânge şi puroi
(pag. 403) D. risc de deshidratare severă, în absenţa terapiei
*2 Sindromul gastroenteric se caracterizează E. evoluţie rapid favorabilă în majoritatea cazurilor
prin: (pag. 404)
A. diaree profuză şi apoasă
7 Sindromul dizenteric se caracterizează prin:
B. evoluţie rapid favorabilă
A. afectare intestinală
C. evoluţie letală în absenţa tratamentului
B. afectarea invazivă a colonului
D. afectare colică invazivă
C. sindrom septic moderat sau chiar absent
E. risc de şoc septic
D. risc de şoc septic
(pag. 404)
E. diaree cu scaune numeroase, reduse cantitativ şi
*3 În etiologia sindromului dizenteric este conţinut bogat de glere, sânge şi puroi
implicat: (pag. 404)
A. clostridium perfrigens 8 Privitor la toxiinfecţiile alimentare
B. calicivirus stafilococice sunt adevărate următoarele:
C. rotavirusuri A. se definesc prin apariţia a minimum trei cazuri
D. shigella sp. grupate, cu simpromatologie similară, în general
digestivă, a căror cauză poate fi corelată cu
E. vibrio cholerae aceeaşi origine alimentară
(pag. 405-406) B. incubaţie lungă
*4 În diareea acută, coprocultura pe medii C. incubaţie scurtă
selective este indicată în caz de: D. vărsăturile sunt în prim plan, diareea în plan
A. sindrom dizenteric secund
B. sindrom gastroenteritic E. diareea este în prim plan, vărsăturile în plan
secund
C. diaree > 5 zile
(pag. 405)
D. diaree apărută după un tratament antibiotic
E. diaree apărută după chimioterapie
(pag. 404)

Pag. 37 din 130

 9 Febra tifoidă se caracterizează prin
următoarele aspecte, cu excepţia:
A. clinic: erupţie rozeoliformă, puls disociat, scaune
diareice
B. biologic: leucocitoză, citoliză hepatică
C. biologic: leucopenie, citoliză hepatică
D. coprocitologic: hematii și eozinofile abundente
E. hemoculturile şi serologia Widal pot ajuta la
stabilirea diagnosticului
(pag. 406)
10 Privitor la tratamentul cu antibiotice
administrat în diareea acută, sunt adevărate
următoarele:
A. trebuie iniţiat după recoltarea probelor biologice
*4
B. macrolidele sunt indicate în salmoneloze
C. chinolonele sunt indicate în salmoneloze
D. doxiciclina este indicată în shigeloze
E. metronidazolul este indicat în diareea cu
Clostridium difficile
(pag. 407)
Tema nr. 32
Profilaxia tetanosului
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
pag. 367-369 * fara date epidemiologice
*1 Care dintre următoarele afirmaţii referitoare
la managementul unui caz de tetanos este
falsă?
A. plaga se curăţă şi se debridează
B. plaga se acoperă cu unguente grase şi se
pansează ocluziv
*5
C. se practică antibioterapie (Penicilina G
administrată i.v.)
D. se practică seroterapie (administrarea de
anticorpi umani specifici, cu rol neutralizant al
toxinei)
E. bolnavul va fi ulterior vaccinat antitetanic
(pag. 368)
*2 Care tip de complicaţie nu este specifică
tetanosului?
A. complicaţii tromboembolice
B. suprainfecţii pulmonare (prin aspiraţie)
C. nevralgii gambiere simetrice, cu caracter de
arsură
D. sindroame disautonome
E. decompensarea tarelor preexistente
(pag. 368)
*3 Sunteţi în faţa unui pacient vaccinat
antitetanic incomplet, care prezintă o plagă
cutanată cu risc tetanigen foarte crescut.
Care dintre măsurile următoare nu este
indicată pentru profilaxia tetanosului?
A. rapel antitetanic
B. aducerea la zi a vaccinării conform schemelor
recomandate
C. administrarea de anticorpi umani specifici (IgG,
500 ul)
D. injectarea de permanganat de potasiu (soluţie
1%) în jurul plăgii
E. antibioterapie empirică
(pag. 369)
Sunteţi în faţa unui pacient, victimă a unui
accident rutier, ce prezintă multiple plăgi
murdare; pacientul a fost adus tardiv la
medic, la locul accidentului efectuându-se
doar o debridare incompletă. Ţinând cont de
statusul vaccinal, care dintre următoarele
afirmaţii este falsă?
A. rapel antitetanic în urmă cu 3 ani - instituiţi
antibioterapie, seroterapie şi vaccinare completă
B. rapel antitetanic în urmă cu 11 ani - efectuaţi
rapel, administrare de imunoglobuline specifice,
antibioterapie
C. rapel antitetanic în urmă cu 8 ani - efectuaţi un
nou rapel şi instituiţi antibioterapie
D. pacient cu vaccinare incompletă - practicaţi
antibioterapie, rapel antitetanic, aducerea la zi a
vaccinării specifice, administrare de
imunoglobuline specifice
E. vaccinare absentă sau nesigură - vaccinare
completă, imunoglobuline specifice, antibioterapie
(pag. 369)
Care dintre următoarele afirmaţii referitoare
la vaccinarea antitetanică este falsă?
A. primovaccinarea se practică la sugar şi constă în
trei administrări la interval de o lună (2, 3 şi 4 luni
de viaţă)
B. primul rapel se efectuază înainte de vârsta de 18
luni
C. rapeluri se practică ulterior la 6 ani, 11-13 ani şi
16-18 ani
D. la adult se practică rapel odată la 25 de ani
E. vaccinul conţine o toxină fără putere patogenă
(pag. 369)
Pag. 38 din 130
6 Care din următoarele afirmaţii referitoare la
fiziopatologia şi profilaxia tetanosului sunt
adevărate?
A. tetanosul este o boală infecţioasă datorată
efectului neurogen al exotoxinei produse de
Clostridium difficile
B. pătrunderea microbului în organism se face strict
prin intermediul unei plăgi cutanate
C. bacilul tetanic se dezvoltă în condiţii de
anaerobioză
D. toxina se deplasează pe cale axonală, în mod
centripet şi blochează eliberarea de
neurotransmiţători la nivel sinaptic, ceea ce
induce spasticitate musculară
E. profilaxia specifică apelează la un vaccin ce
conţine anatoxina tetanică
(pag. 367-369)
7 Care dintre următoarele afirmaţii referitoare
la toxina produsă de Clostridium tetani sunt
adevărate?
A. tetanospasmina nu are efect decât dacă
subiectul nu este vaccinat (sau este vaccinat
incorect) şi dacă local sunt îndeplinite condiţii
propice (anaerobioză)
9 Pentru diagnosticul tetanosului, care dintre
următoarele date clinice sunt adevărate?
A. incubaţia este în medie de 7 zile
B. simptomul inaugural este trismusul (permanent,
ireductibil, fără febră asociată)
C. simptomul inaugural este ptoza palpebrală
simetrică
D. contracturile musculare cuprind iniţial membrele,
apoi trunchiul şi faţa
E. contracturile generalizate sunt responsabile de
opistotonus
(pag. 368)
10 Care dintre următoarele afirmaţii referitoare
la profilaxia tetanosului sunt adevărate?
A. vaccinarea antitetanică este obligatorie
B. vaccinul contine antitoxina tetanică
C. nu există contraindicaţii de vaccinare
D. primovaccinarea se efectuează la copilul mic sub
un an şi constă din trei administrări de produs
biologic
E. in faţa oricărei plăgi trebuie verificat statusul
vaccinal al pacientului

B. toxina se deplasează pe cale axonală în mod (pag. 369)

centripet
Tema nr. 33
C. paraliziile produse sunt flasce şi au caracter Hemoragia digestivă
asimetric, ascendent
Bibliografie asociata temei:
D. la nivel sinaptic, este blocată eliberarea unor
neurotransmiţători, ceea ce induce spasticitate Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
musculară Laurent Karila, 2011
pag. 426-429
E. toxina este responsabilă de apariţia de deficite
senzoriale
*1 În clasificarea Forrest a hemoragiilor
(pag. 367) digestive superioare, scorul Forrest IB
semnifică
8 În faţa căror situaţii clinice trebuie avut în
vedere diagnosticul de tetanos? A. Hemoragie în pânză
A. plăgi cutanate sau mucoase B. Vas vizibil nehemoragic
B. plăgi ce crează condiţii locale de anaerobioză C. Cheag aderent
(ischemie, necroze) D. Pete pigmentare
C. paralizii simetrice, flasce, descendente E. Hemoragie în jet
D. trismus decelat la o persoană în vârstă provenită (pag. 427)
din Franţa
E. sugar provenit din ţări în curs de dezvoltare, ce *2 Hemoragiile diverticulare sunt favorizate de
prezintă dificultăţi de alimentare administrarea
(pag. 367-368) A. Aspirinei
B. Omeprazolului
C. Enalaprilului
D. Furosemidului
E. Metoclopramidului
(pag. 428)

Pag. 39 din 130

*3 Hemoragia digestivă superioară este definită
ca hemoragie provenită din tubul digestiv
situat
A. În aval de unghiul duodenojejunal
B. În aval de flexura splenică
C. În aval de valvula ileocecală
D. În amonte de unghiul duodenojejunal
E. În aval de flexura hepatică
(pag. 426)
*4 Circumstanțele în care se efectuează
endoscopie digestivă superioară în urgență
include
A. Pacientul cu instabilitate hemodinamică marcată
B. La toți pacienții intubați și ventilați
C. Cu scop exclusiv diagnostic inițial
D. La pacientul a jeun de 6 ore sau după golirea
stomacului prin administrarea unei perfuzii
intravenoase lente cu eritromicină
E. La 72 ore de la debutul sângerării pentru a
aștepta oprirea spontană a acesteia
(pag. 427)
*5 La un pacient cu hemoragie digestivă
inferioară cu colonoscopie normală și
hemoragie care persistă și este abundentă,
se va avea în vedere efectuarea de urgență a
A. Tomografiei computerizate
B. Rezonanței magnetice nucleare
C. Arteriografiei celiomezenterice
D. Examinării cu videocapsula endoscopică
E. Laparoscopiei diagnostice
(pag. 428)
6 Tratamentul hemoragiilor digestive
superioare cu inhibitori de pompă de protoni
(IPP) intravenos cu seringă electrică (IVSE)
este indicat în
A. Hemoragia în pânză
B. Vas vizibil nehemoragic
C. Cheag aderent
D. Pete pigmentare
E. Fond alb al leziunii
(pag. 427)
7 Diagnosticul diferențial în caz de hemoragie
digestivă superioară include
A. Hemopatii maligne
B. Hemoptizia
C. Sângerarea de origine ORL
D. Vărsăturile cu conținut de culoare roșie (vin,
sfeclă roșie)
E. Anevrism de arteră mezenterică
(pag. 426)
8 Producerea unei hemoragii digestive
inferioare la pacienţii cu cancer de colon
este favorizată de un tratament cu
A. Antiagregante plachetare
B. Prokinetice
C. Anticoagulante
D. Antidiareice
E. Hipolipemiante
(pag. 428)
9 Conduita inițială în hemoragiile digestive
include
A. Tușeul rectal
B. 2 căi venoase periferice sau o cale centrală în
funcție de gravitate
C. Endoscopie digestivă chiar din momentul primirii
pacientului
D. Administrare de octreotid în caz de ulcer gastric
hemoragic
E. Oxigenoterapie
(pag. 426-427)
10 La pacienţii cu leziuni ulcerate
gastroduodenale complicate cu hemoragie
digestivă superioară, în caz de eşec repetat
al tratamentului endoscopic, se recomandă
A. Embolizare arterială pe cale radiologică
B. Intervenţie chirurgicală
C. Tratament injectabil cu inhibitori de pompă de
protoni
D. Administrare intravenoasă de hemostatice
E. Tratament cu sucralfat în doză de 4 grame pe zi
(pag. 428)
Tema nr. 34
Hepatitele virale
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
pag. 450-458
*1 Care dintre următoarele afirmaţii referitoare
la hepatita virală tip A este adevărată ?
A. este determinată de un virus ADN
B. calea de transmitere este parenterală
C. incubaţia este cuprinsă între 2-6 luni
D. infecţia este cel mai adesea simptomatică şi
cronicizează frecvent la imunodeprimaţi
E. diagnosticul se stabileşte pe baza evidenţierii
IgM anti-VHA în faza acută, IgG anti VHA izolate
semnificând un contact vechi
(pag. 451)
Pag. 40 din 130
*2 Referitor la hepatita cronică cu VHB, în care
dintre situaţiile următoare se indică
tratament antiviral?
A. ADN VHB ≥ 2000 UI/ml, şi/sau creştere
persistentă a ALAT cu viremie detectabilă şi scor
Metavir ≥ A2 şi/sau F2
B. ADN VHB ≥ 20000 UI/ml, şi/sau ALAT ≥ 10 N şi
scor Metavir ≥ A1 şi/sau F1
C. ADN VHB detectabil şi/sau ALAT ≥ 10 N şi scor
Metavir ≥ A1 şi/sau F1
D. ADN VHB detectabil indiferent de valoarea ALAT
şi scorului Metavir
E. ADN VHB > 20000 UI/ml indiferent de valoarea
ALAT şi scorului Metavir
(pag. 452)
*3 Care dintre următoarele afirmaţii referitoare
la tratamentul antiviral în hepatita cronică tip
C este adevărată?
A. este contraindicat în cazurile de ciroză
compensată
B. este indicat în principal în cazurile cu scor
Metavir F2, F3 sau F4, independent de activitate
C. este indicat la pacienţii cu manifestări
extrahepatice VHC sau cu genotip 2 sau 3 doar
în prezenţa fibrozei semnificative
D. se bazează pe monoterapie cu interferon
alfapegilat
E. scăderea încărcăturii virale cu 1 log în
săptămâna 12 de tratament permite continuarea
tratamentului pe durata prevăzută iniţial
(pag. 453)
*4 Care dintre suferinţele următoare este cauză
frecventă a unui sindrom de citoliză hepatică
mai mică de 10 ori valoarea normală?
A. hepatita autoimună, boala Wilson, sindromul
Budd-Chiari
B. ficatul cardiac, boala celiacă, disfuncţia tiroidiană
C. firoză, hepatite virale cronice B şi C, hepatită
medicamentoasă, hemocromatoză, hepatopatie
alcoolică, steatohepatită nonalcoolică
D. carcinomul hepatocelular
E. parazitoze, amiloidoză, tuberculoză
(pag. 455-456)
*5 Care dintre suferinţele următoare este cauză
frecventă a unui sindrom de citoliză hepatică
mai mare de 10 ori valoarea normală?
A. boala Wilson, hepatita autoimună
B. sindromul Budd-Chiari, infiltraţie tumorală
hepatică
C. ciroza hepatică, carcinomul hepatocelular
D. hepatitele acute virale A, B, C Delta, E, CMV,
EBV, virusuri din grupul Herpes, hepatita
medicamentoasă sau toxică, litiaza veziculară cu
migrare de calcul, ischemia hepatică
E. pancreatita acută, ulcerul gastroduodenal
(pag. 456-457)
6 Care dintre următoarele date clinice,
biologice si evolutive caracterizează o
hepatită virală acută formă fulminantă?
A. apariţia unei encefalopatii hepatice la mai puţin
de 2 săptămâni de la apariţia icterului
B. scăderea indicelului de protrombină
(frecvent<25%)
C. mortalitate ridicată (>50% în absenţa
tratamentului prin insuficienţă hepatică sau
complicaţiile acesteia) impunând internarea în
secţii de terapie intensivă
D. creşterea indicelui de protrombină
(frecvent>75%)
E. apariţia unor manifestări extrahepatice:
poliradiculonevrită, anemie hemolitică
autoimună, glomerulopatie
(pag. 451)
7 Care dintre următoarele afirmaţii referitoare
la hepatita virală tip B sunt adevărate?
A. etiologia este reprezentată de un virus ARN,
transmis pe cale sexuală, parenterală, verticală
sau orizontală
B. incubaţia este cuprinsă între 6-12 săptămâni
C. diagnosticul de hepatită acută B se bazează pe
evidenţierea Ag HBs şi Ig M anti HBc
D. cronicizarea este frecvent întâlnită la adult
E. istoria naturală a hepatitei cronice B prezintă 3
faze: imunotoleranţa, imunoeliminarea şi faza
non replicativă
(pag. 451, 542)
Pag. 41 din 130
8 Care dintre următoarele afirmaţii referitoare
la hepatita virală de tip C sunt adevărate?
A. etiologia este reprezentată de un virus ARN, cu Bibliografie asociata temei:
transmitere majoritar parenterală şi foarte rar
sexuală
B. incubaţia este cuprinsă între 4-6 săptămâni
C. infecţia acută este frecvent simptomatică şi
cronicizează rar *1
D. in caz de serologie pozitivă pentru VHC se
efectuează PCR VHC calitativ
E. in cazul în care PCR VHC pozitiv este necesară
efectuarea unui bilanţ complet
(pag. 453)
9 Care dintre următoarele afirmaţii referitoare
la hepatita delta sunt adevărate?
A. este cauzată de un virus ARN defectiv care
necesită prezenţa VHB pentru a se multiplica
*2
B. se poate prezenta ca suprainfecţie sau coinfecţie
a VHB
C. virusul cauzal se transmite pe cale enterală
D. infecţia acută este frecvent simptomatică, nu
cronicizează şi nu influenţează istoria naturală a
infecţiei cu VHB
E. diagnosticul se bazează pe detectarea Ac anti
Delta în serul pacienţilor Ag HBs pozitivi.
(pag. 454)
10 Care dintre următoarele afirmaţii referitoare
*3
la hepatita de tip E sunt adevărate?
A. este determinată de VHE, virus ARN cu
transmitere parenterală
B. incubaţia este cuprinsă între 2-6 săptămâni
C. infecţia acută este frecvent asimptomatică, dar
deseori mai gravă la vârstnici, femei însărcinate
şi persoane cu hepatopatie cronică
D. diagnosticul se bazează pe detectarea Ac anti
VHE în sânge şi PCR ARN VHE în sânge sau
materii fecale
E. cronicizarea a fost observată doar la persoanele
imunodeprimate
(pag. 454)
*4
Tema nr. 35
Ulcerul gastric şi duodenal
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
pag. 433-435
Ulcerul gastric
A. presupune o pierdere de substanţă a peretelui
gastric cu afectarea musculoasei
B. este similar eroziunilor şi exulceraţiilor peretelui
gastric
C. este mai frecvent decât cel duodenal
D. are o incidenţă în creştere în ultimii 20 de ani
E. este o urgenţă chirurgicală
(pag. 433)
După tripla terapie a ulcerulului gastric
Helicobacter pylori pozitiv, un control
endoscopic este indispensabil după
A. o săptămână
B. 4 săptămâni
C. 6 săptămâni
D. 2 săptămâni
E. 8 săptămâni
(pag. 434)
Tratamentul de eradicare al Helicobacter
pylori presupune
A. Inhibitori de pompă de protoni + amoxicilină +
claritromicină – 7-10 zile
B. Inhibitori de pompă de protoni + amoxicilină +
claritromicină – 4-8 săptămâni
C. Inhibitori de pompă de protoni + amoxicilină - 14
zile
D. Inhibitori de pompă de protoni + claritromicină –
14 zile
E. prescrierea unui tratament cu IPP în doză
adaptată pacientului
(pag. 434)
Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii
referitoare la ulcerul gastro-duodenal este
adevărată
A. controlul cicatrizării este obligatoriu în ulcerul
duodenal necomplicat
B. controlul endoscopic cu biopsie este obligatoriu
în ulcerul gastric
C. biopsia endoscopică este obligatorie în orice tip
de ulcer pentru a exclude un cancer
D. tratamentul chirurgical este preferat celui cu
inhibitori de pompă de protoni
E. sunt preferate tratamentele cu AINS celor cu
inhibitori selectivi Cox-2
(pag. 434)
Pag. 42 din 130
*5 Perforaţia ulcerului 10 Complicaţiile ulcerului duodenal pot fi
A. este o urgenţă chirurgicală A. hemoragia
B. evoluează cu durere cronică în epigastru B. ştrangularea
C. tratamentul constă în administrarea de inhibitori C. perforaţia
de pompă de protoni în doză mare D. stenoza
D. intervenţia chirurgicală este rezervată cazurilor
E. malignizarea
care nu răspund la tratament medical
(pag. 435)
E. evoluează obligatoriu cu hematemeză şi melenă
(pag. 434) Tema nr. 36
Icterul
6 Factorii etiologici principali ai ulcerului sunt
Bibliografie asociata temei:
A. infecţia cu Helciobacter pylori
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
B. consumul de antibiotice Laurent Karila, 2011
C. consumul de aspirină pag. 445-446
D. consumul de AINS
*1 Colestaza extrahepatică se caracterizează
E. ingestia de substanţe caustice prin
(pag. 433) A. obstrucţia căilor biliare intrahepatice cu cale
biliară principală normală
7 Durerea ulceroasă tipică
B. obstrucţie a căii biliare principale
A. apare la aproximativ 1/3 dintre pacienţii cu ulcer
C. distrugerea canaliculelor biliare
B. are sediu epigastric
D. disfuncţie hepatocitară
C. este ritmată de mese
E. urină deschisă la culoare
D. apare în hipogastru
(pag. 445)
E. nu are legătură cu ingestia de alimente
(pag. 433) *2 Colangiocarcinomul
A. este o cauză de icter cu bilirubină neconjugată
8 Următoarele afirmaţii referitoare la rolul
endoscopiei digestive superioare în ulcerul B. este o tumoră benignă
gastric şi duodenal sunt adevărate C. poate produce icter cu bilirubină conjugată
A. permite vizualizarea directă a Helicobacter pylori D. este o tumoră cu origine în epiteliul veziculei
B. este examenul cheie pentru diagnostic biliare
C. precizează sediului ulcerului E. este cea mai frecventă formă de cancer hepatic
primitiv
D. se poate efectua în urgenţă la pacienţii cu ulcer
hemoragic instabili hemodinamic (pag. 446)
E. permite realizarea biopsiilor *3 Dintre examenele paraclinice de primă
(pag. 434) intenţie în icterul cu bilirubină conjugată fac
parte
9 Tratamentul ulcerului gastro-duodenal
A. tomografia computerizată
presupune
B. RMN
A. administrarea de cefalosporinde de generaţia a
II-a C. colangio-RMN
B. eradicarea H. Pylori dacă acesta este prezent D. ecoendoscopia
C. prescrierea unui tratament cu inhibitori de pompă E. ecografia abdominală
de protoni (pag. 446)
D. întreruperea administrării medicamentelor
gastrotoxice *4 În icterul cu bilirubină conjugată

E. administrarea AINS în doză de siguranţă pentru A. urina are culoare normală

ameliorarea durerii B. tomografia computerizată este o explorare de
(pag. 434) primă intenţie
C. scaunele sunt decolorate
D. scaunele au culoare normală
E. are loc o hemoliză intensă
(pag. 445)

Pag. 43 din 130

*5 Icterul manifest presupune creşterea 10 Dintre cauzele benigne ale icterului cu
nivelului plasmatic al bilirubinei mai mult de bilirubină conjugată fac parte
A. 5 µg/l A. litiaza biliară
B. 20 µg/l B. pancreatita cronică
C. 30 µg/l C. colangita sclerozantă primitivă
D. 25 µg/l D. hemoliza cronică
E. 50 µg/l E. hemoliza acută
(pag. 445) (pag. 446)

6 Icterul poate apărea în următoarele condiţii Tema nr. 37

A. creşterea producţiei de bilirubină de origine Ciroza hepatică şi complicaţiile cirozei
hematologică Bibliografie asociata temei:
B. deficit de eliminare a bilei Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
C. stenoză pilorică Laurent Karila, 2011
pag. 459-466
D. infarct miocardic acut
E. enterocolită acută *1 Ciroza hepatică se caracterizează din punct
(pag. 445) de vedere histologic prin
A. Afectare parcelară a parenchimului hepatic
7 Icterul cu bilirubină neconjugată se
caracterizează prin B. Prezenţa hiperplaziei nodulare focale
A. distensia veziculei biliare C. Păstrarea arhitecturii normale a ficatului
B. urină deschisă la culoare D. Steatoză microveziculară
C. scaune normal colorate E. Fibroză mutilantă
D. creşterea enzimelor de colestază (pag. 459)
E. dilataţie de căi biliare intrahepatice *2 Între cauzele cele mai frecvente de ciroză
(pag. 445) hepatică se numară
A. Hepatita autoimună
8 Următoarele afirmaţii despre sindromul
Gilbert sunt adevărate B. Ciroza biliară primitivă
A. se transmite autozomal dominant C. Hepatita cronică virală
B. valoarea hemoglobinei este normală D. Tromboza venelor suprahepatice
C. nu necesită tratament medicamentos E. Ciroza biliară secundară
D. bilirubina neconjugată este crescută moderat (pag. 459)
E. transaminazele hepatice au valori crescute *3 Endoscopia digestivă superioară poate
(pag. 445) evidenţia în ciroza hepatică următoarele
semne
9 Principalele cauze maligne ale icterului cu
A. Dilatarea venei porte
bilirubină conjugată de origine extrahepatică
sunt B. Splenomegalie
A. cancer pancreatic cefalic C. Tromboză portală
B. ampulom vaterian D. Varice esofagiene
C. colangiocarcinom E. Inversarea fluxului portal
D. litiază biliară (pag. 460)
E. hepatită acută *4 Precizaţi care dintre următoarele semne
(pag. 446) clinice se datorează hipertensiunii portale
din ciroza hepatică
A. Angioame stelare
B. Hipocratism digital
C. Icter
D. Eritroză palmară
E. Splenomegalie
(pag. 460)
Pag. 44 din 130
*5 Scorul Child-Pugh
A. Se foloseşte pentru evaluarea gravităţii cirozei
B. Gravitatea cirozei creşte invers proporţional cu
valoarea scorului
C. Endoscopia digestivă se foloseşte pentru
calcularea scorului
D. Diametrul venei porte este unul din parametrii
utilizaţi pentru calcularea scorului
E. Varicele esofagiene mari cresc cu 3 puncte
valoarea scorului
(pag. 460-461)
6 Complicaţiile cirozei hepatice sunt
A. Hemoragia digestivă
B. Sindromul hepato-renal
C. Ascita neoplazică
D. Sindromul hepato-pulmonar
E. Infecţia spontană a lichidului de ascită
(pag. 462-466)
7 Hemoragia digestivă din ciroza hepatică
A. Se produce cel mai frecvent prin erodarea arterei
coronare gastrice
B. Poate duce la decompensarea cirozei şi apariţia
encefalopatiei
C. Este o complicaţie rară
D. Necesită tratament diuretic
E. Endoscopia digestivă se face de urgenţă, în
primele 6 ore
(pag. 463-464)
8 Ascita din ciroza hepatică are următoarele
caracteristici
A. Fluidul de ascită are celularitate bogată şi
conţinut crescut în proteine
B. Trebuie întotdeauna căutat un factor declanşator
C. Nu necesită puncţie exploratorie pentru
efectuarea bilanţului biochimic, citologic şi
bacteriologic
D. Se complică cu infecţia spontană a lichidului de
ascită
E. Tratamentul presupune regim hiposodat,
administrarea de diuretice şi puncţie evacuatorie
(pag. 462-463)
9 Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii cu
privire la encefalopatia hepatică sunt
adevărate
A. În stadiul II apare asterixis şi sindrom confuzional
B. Se impune excluderea tulburărilor neuropsihice
de altă cauză
C. Nu este necesară căutarea unui factor
declanşator
D. Coma apare în stadiul III
E. Furosemidul şi propranololul au efecte benefice
(pag. 464-465)
10 Următoarele afirmaţii referitoare la
complicaţiile pleuropulmonare ale cirozei
hepatice sunt adevărate
A. Hidrotoracele este o acumulare de fluid pleural
cu conţinut crescut de proteine
B. Hipoxemia este legată de prezenţa dilataţiilor
vasculare pulmonare şi de shunturi
intrapulmonare
C. Tratamentul sindromului hepatopulmonar constă
în oxigenoterapie şi transplant hepatic
D. Hidrotoracele se localizează mai mult pe stânga
E. Platipneea reprezintă un element cheie de
diagnostic al sindromului hepato-pulmonar
(pag. 466)
Tema nr. 38
Boala Crohn şi rectocolita hemoragică
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
pag. 439-441 * fara date epidemiologice, fara
denumiri comerciale (ex. Nexavar)
*1 Rectocolita hemoragică se caracterizează
prin
A. Boală inflamatorie transmurală
B. Afectează constant rectul
C. Afectează constant ileonul terminal
D. Leziunile sunt discontinue
E. Stenoze şi fistule
(pag. 439)
*2 Leziunea caracteristică histopatologică
pentru boala Crohn este
A. Infiltratul limfocitar
B. Infiltratul cu PMN
C. Necroza cazeoasă
D. Granulomul epiteloid și gigantocelular, fără
necroză cazeoasă
E. Fibroza intestinală
(pag. 440)
Pag. 45 din 130
*3 Simptomatologia în boala Crohn este 8 Diganosticul de colită acută gravă se
dominată de bazează pe prezența următoarelor criterii
A. Rectoragii abundente A. Număr de evacuări/24 ore > 6, cu sânge
B. Scaune diareice cu glere și sânge la majoritatea B. Hemoglobină peste 12 g%
pacienților C. Temperatură vesperală sub 37,5⁰C
C. Diareea acută
D. Frecvenţă cardiacă sub 90/min
D. Prurit
E. Ulcerații extinse, cu dezlipire și punți mucoase
E. Diaree cronică cu evoluție progresivă asociată cu (pag. 441)
dureri abdominale
(pag. 440) 9 Explorările morfologice efectuate în boală
Crohn, cu scopul de a căuta o afecţiune a
*4 Care dintre următoarele aspecte pledează intestinului subţire, dacă aceasta nu a fost
pentru rectocolita hemoragică în evidenţiată de colonoscopie, sunt
diagnosticul diferențial cu boala Crohn
A. Examenul baritat esogastroduodenal
A. Leziuni mucoase discontinue cu limita
B. Radiografie abdominală simplă
superioară imprecisă
C. Irigografia
B. Prezența de stenoze
D. Enterografia CT
C. Prezența de fistule
E. Enterografia-RMN
D. Leziuni continue omogene, fără interval de
mucoasă sănătoasă (pag. 440)
E. Ileon terminal cu mucoasa granulară și ulcerații 10 Localizările cele mai frecvente ale bolii
(pag. 439) Crohn, în practică, sunt

*5 Precizaţi care dintre următoarele A. Esofagul

manifestările extradigestive asociate cu B. Duodenul distal
bolile inflamatorii cronice intestinale (BICI)
C. Ileonul
evoluează independent de pusee
D. Colonul
A. Uveite
E. Anusul
B. Aftoza genitală
(pag. 440)
C. Eritem nodos
D. Colangita sclerozantă primitivă Tema nr. 39
E. Aftoza bucală Patologia hemoroidală
(pag. 441) Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
6 Pe termen lung, boala Crohn se poate Laurent Karila, 2011
complica cu pag. 473-474
A. Denutriţie
*1 Hemoroizii
B. Cancer colorectal
A. Sunt formaţiuni vasculare situate la nivelul
C. Tromboză venoasă profundă
colonului descendent
D. Amiloidoză AA
B. Tulburările de tranzit intestinal nu reprezintă un
E. Perforaţie factor favorizant
(pag. 440-441) C. Sunt mai frecvenţi la persoanele între 45 si 65 ani
7 Manifestările extradigestive asociate cu D. Antecedentele familiale sunt obligatorii pentru
bolile inflamatorii cronice intestinale (BICI), apariţia acestora
care evoluează în paralel cu puseele, cuprind E. Hemoroizii externi sunt situaţi deasupra liniei
pectinee
A. Uveite
(pag. 473)
B. Aftoza genitală
C. Eritem nodos
D. Pelvispondilita reumatismală
E. Colangita sclerozantă primitivă
(pag. 441)

Pag. 46 din 130

*2 Următoarele afirmaţii privind fiziopatologia
hemoroizilor sunt adevărate
A. Este pe deplin elucidată
B. Nu se datorează alterării ţesutului conjunctiv
care ancorează hemoroizii de sfincterul extern
C. Factorul vascular nu este implicat în apariţia
hemoroizilor
D. Poate fi implicată perturbarea întoarcerii venoase
E. Hipovascularizaţia arterială se întâlneşte frecvent
(pag. 473)
*3 Tratamentul medicamentos de primă intenţie
a trombozei hemoroidale externe presupune
A. Antispastice
B. Antalgice/AINS
C. Probiotice
D. Cărbune medicinal
E. Simeticonă
(pag. 474)
*4 Stadializarea Goligher a hemoroizilor
A. Se aplică hemoroizilor externi
B. În stadiul II se întalnesc hemoroizi interni fără
prolaps
C. Prolapsul permanent şi ireductibil apare în
stadiul I
D. Împarte hemoroizii în 5 stadii
E. În stadiul III apare prolaps reductibil manual
(pag. 473-474)
*5 Următoarea afirmaţie privind hemoroizii
interni este adevărată
A. Se complică frecvent cu tromboză
B. Apar sângerări tipic nedureroase, cu sânge roşu,
în timpul sau imediat după defecaţie
C. Regimul igienodietetic presupune reducerea
raţiei zilnice de fibre alimentare
D. Diagnosticul este exclusiv paraclinic
E. Anuscopia se efectuează de urgenţă în caz de
prolaps hemoroidal trombozat
(pag. 473-474)
6 Despre tratamentul trombozei hemoroidale
sunt adevărate următoarele afirmaţii
A. Este medicamentos de primă intenţie
B. Intervenţia chirurgicală se efectuează în caz de
ineficienţă a tratamentului medicamentos
C. Are ca obiectiv reglarea tranzitului intestinal
D. Venotonicele au eficacitate certă
E. Nu se administreaza antialgicele şi AINS
(pag. 474)
7 Tratamentul instrumental în patologia
hemoroidală internă constă în
A. Scleroza hemoroizilor
B. Hemoroidopexie
C. Fotocoagulare cu infraroşii
D. Ligatura elastică a hemoroizilor
E. Ligatura chirugicală
(pag. 474)
8 Următoarele afirmaţii privind patologia
hemoroidală sunt adevărate
A. Tromboza hemoroidală internă este rară
B. Tuşeul rectal poate evidenţia noduli fermi şi
dureroşi care corespund unui tromb la nivelul
hemoroizilor interni
C. Tuşeul rectal şi anuscopia trebuie evitate în
urgenţă pentru că sunt inutile şi dureroase
D. Ligaturarea elastică se face numai în spital
E. Ligaturarea elastică este mai riscantă decât
sclerozarea
(pag. 474)
9 Tratamentul chirurgical al hemoroizilor
constă în
A. Hemoroidectomie
B. Îndepărtarea hemoroizilor patologici grupaţi de
obicei în 3 pachete
C. Sutura plăgilor după hemoroidectomie
D. Hemoroidopexie
E. Scleroterapie
(pag. 474)
10 Regulile igienicodietetice şi tratamentul
medical în patologia hemoroidală include
A. Creşterea raţiei zilnice de fibre alimentare
B. Administrarea de laxative
C. Utilizarea de antispastice
D. Limitarea eforturilor excesive de defecaţie
E. Utilizarea de medicamente topice
(pag. 474)
Pag. 47 din 130
Tema nr. 40 *5 În caz de tumoră esofagiană metastatică cu
Patologia tumorală a tubului digestiv: tumorile deglutiţie prezentă este indicat:
colonului şi rectului, tumorile stomacului, tumorile A. esofagectomie
primitive şi secundare ale ficatului, tumorile
B. radiochimioterapie exclusivă
esofagului, tumorile pancreasului
Bibliografie asociata temei: C. gastrostoma de alimentaţie
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor D. numai chimioterapie
Laurent Karila, 2011 E. instalarea unei proteze
pag. 475-478, 479-480, 481-484, 485-487, 488-490 (pag. 487)
* fara date epidemiologice
6 Factorii de risc în adenocarcinomul de
*1 În adenocarcinomul de colon şi rect, forma pancreas sunt:
necomplicată, una din trăsăturile clinice este
A. pancreatita cronică
reprezentată de:
B. chistele pancreatice
A. febra
C. diabetul
B. tulburări de tranzit/modificări de tranzit
D. adenomul pancreatic
C. apărare musculară abdominală
E. fumatul
D. distensia abdomenului
(pag. 488)
E. vărsături
(pag. 475) 7 Elementele de diagnostic clinic în cancerul
de esofag sunt:
*2 În tumorile de colon şi rect complicate
A. disfagia
ocluzia este cel mai frecvent întâlnită în:
B. disfonia
A. cancerul de cec
C. alterarea stării generale
B. cancerul de colon transvers
D. refluxul gastroesofagian: pirozisul
C. cancerul de colon stâng
E. eructaţiile
D. cancerul de rect
(pag. 486)
E. cancerul de unghi hepatic al colonului
(pag. 476) 8 Tratamentul curativ în carcinomul
hepatocelular constă în:
*3 În cancerul antral rezecabil intervenţia
A. chimioembolizare
chirurgicală indicată este:
B. Sorafenib
A. gastroenteroanastomoza
C. Transplantul hepatic
B. gastrostomie de alimentaţie
D. Rezecţie chirurgicală
C. gastrectomie totală
E. Distrugere locală (radiofrecvenţă, crioterapie,
D. gastrectomie 4/5 şi anastomoză gastrojejunală,
alcoolizare)
limfadenectomie
(pag. 483)
E. laparotomie exploratorie + biopsie tumorală +
biopsie ganglionară 9 Factorii de risc în cancerul gastric sunt:
(pag. 480) A. refluxul gastroesofagian
*4 Care din următoarele afirmaţii referitoare la B. infecţia cu HP
chistul biliar este adevarată: C. antecedentele familiale de cancer gastric
A. α-feto-proteina creşte peste 500 ng/ml D. ulcerul gastric
B. apare pe fondul unui ficat cirotic E. tumorile gastrice benigne
C. este indicată excizia chirurgicală (pag. 479)
D. este indicată distrucţia locală prin radiofrecvenţă
E. abţinere terapeutică, fără monitorizare
(pag. 482)

Pag. 48 din 130

10 Elementele clinice ale extensiei tumorale în 15 În cancerul de colon stâng ocluziv
cancerul gastric sunt: tratamentul constă în:
A. masă abdominală epigastrică A. rezolvarea de urgenţă a ocluziei (stomie sau
B. hepatomegalie endoproteză)
B. colectomia carcinologică în primul timp
C. carcinomatoza depistată la tuşeul rectal
C. reechilibrarea şi stabilizarea funcţiilor vitale
D. ganglion Troisier
D. chimioterapie paleativă
E. paloarea tegumentelor, inapetenţă, alterarea
stării generale E. hemicolectomie carcinologică stângă în al doilea
(pag. 480) timp cu anastomoză colorectală
(pag. 478)
11 Formele complicate ale cancerului de colon şi
rect sunt: 16 În cancerul de rect superior tratamentul
chirurgical constă în:
A. ocluzia intestinală
A. amputaţie de rect abdomino-perineală
B. hemoragiile oculte
B. colectomie stângă şi rezecţie parţială a rectului
C. tulburări de tranzit intestinal
(5 cm sub tumoră)
D. infecţia
C. limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice
E. metastazele pulmonare inferioare
(pag. 476) D. excizia parţială a mezorectului
12 Confirmarea diagnostică în cancerul E. restabilirea continuităţii printr-o anastomoză
colorectal se face prin: colorectală joasă
(pag. 478)
A. depistarea hemoragiilor oculte
B. masă tumorală abdominală şi tulburări de tranzit * 17 Icterul într-un adenocarcinom de pancreas:
intestinal
A. are evoluţie oscilantă
C. ganglion Troisier
B. este progresiv
D. colonoscopie completă + biopsie + examen
C. este însoţit de durere, febră, frison
histologic
D. nu este însoţit de prurit
E. coloscaner/clismă cu substanţe de contrast
hidrosolubile în caz de colonoscopie incompletă E. este însoţit de scaune şi urini normal colorate
(pag. 475-476) (pag. 489)

13 În cancerul de colon drept tratamentul * 18 În caz de tumoră rezecabilă de cap de

chirurgical constă în: pancreas este indicată urmatoarea
intervenţie:
A. colostomie cutanată
A. duodenopancreatectomie cefalică
B. hemicolectomie dreaptă
B. splenopancreactectomie corporeocaudală
C. limfadenectomie pe vasele colice drepte şi la
originea lor C. pancreatectomie totală
D. restabilirea continuităţii printr-o anastomoză D. dubla derivaţie paleativă
ileocolică E. laparotomie exploratorie + biopsie ganglionară +
E. aplicarea de endoproteză biopsie pancreatică
(pag. 477) (pag. 489)

14 În cancerul de colon stâng non-ocluziv

tratamentul chirurgical constă în:
A. hemicolectomie stângă
B. colostomie
C. aplicare de endoproteză
D. limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice
inferioare
E. restabilirea continuităţii printr-o anastomoză
colorectală
(pag. 477)

Pag. 49 din 130

Tema nr. 41 *5 Specificaţi care din următoarele metode de
Evaluarea severităţii şi identificarea complicaţiilor tratament reprezintă conduita corectă în
precoce la pacientul cu traumatism abdominal cazul plăgilor abdominale penetrante:

Bibliografie asociata temei: A. laparotomie, explorarea întregului tub digestiv şi

tratamentul leziunilor
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011 B. pansamentul plăgii asociat cu antibioterapia
pag. 491-493 C. vaccinarea împotriva infecţiilor cu pneumococ
D. administrarea de analgezice şi supravegherea
pag. 491-493
plăgii
*1 Managementul unei contuzii abdominale la E. stimularea tranzitului intestinal
un pacient instabil hemodinamic obligă la: (pag. 493)
A. laparotomie de urgenţă
6 În cazul contuziilor abdominale, cele mai
B. administrarea de analgezice afectate organe sunt:
C. încălzirea pacientului A. vezicula biliară
D. profilaxia tetanosului B. ficatul
E. monitorizarea pacientului în unitatea de terapie C. duodenul
intensivă
D. stomacul
(pag. 491)
E. splina
*2 Managementul unui traumatism splenic la un (pag. 491)
pacient stabil hemodinamic presupune:
7 Explorările imagistice (ecografia, CT) folosite
A. splenectomie de urgenţă
în cazul unui traumatism splenic pot
B. antibioterapie cu amoxicilină evidenţia:
C. vaccinarea împotriva infecţiilor cu pneumococ A. pneumoperitoneu
D. tratament medical şi monitorizare B. hemoperitoneu
E. imobilizarea fracturilor costale C. hemotorax
(pag. 491) D. hematom al splinei
*3 Care din urmatoarele complicaţii poate apare E. nivele hidroaerice multiple
consecutiv unui traumatism hepatic? (pag. 492)
A. ocluzia intestinală
8 Diagnosticul de traumatism pancreatic este
B. coleperitoneul susţinut de:
C. pancreatita acută A. durere de pancreatită acută
D. abcesul fundului de sac Douglas B. scăderea amilazelor
E. supuraţia parietală C. creşterea lipazei
(pag. 492) D. febră persistentă şi frison
*4 Care din următoarele afecţiuni poate apare E. creşterea calcemiei
ca şi complicaţie consecutivă a unui (pag. 493)
traumatism pancreatic?
9 Complicaţiile traumatismului hepatic sunt:
A. peritonită generalizată
B. hemoperitoneu masiv A. embolia gazoasă în caz de plagă a venelor
suprahepatice
C. abces interhepatodiafragmatic drept
B. biliom
D. pancreatită acută
C. coleperitoneu
E. pancreatită cronică
D. ocluzia intestinală
(pag. 493)
E. şocul toxico-septic
(pag. 492)

Pag. 50 din 130

 10 Examenul clinic al unei plăgi abdominale *5 Spuneţi ce simptom sau semn clinic nu face
trebuie să identifice: parte din tabloul clinic al ocluziei intestinale
joase:
A. punctul de intrare şi punctul de ieşire
B. traiectoria plăgii A. Oprirea precoce a tranzitului pentru materii şi
gaze
C. debridarea şi sutura plăgii
B. Vărsături tardive şi de aspect fecaloid
D. profilaxia tetanosului
C. Lipsa meteorismului
E. dacă plaga este penetrantă
D. Durere abdominală
(pag. 493)
E. Distensia abdominală
Tema nr. 42 (pag. 494)
Sindromul ocluziv
6 Pentru a stabili etiologia unui sindrom
Bibliografie asociata temei: ocluziv, în cadrul anamnezei punem accent
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor pe următoarele:
Laurent Karila, 2011
A. Antecedentele chirurgicale (eventuale operaţii
pag. 494-498 anterioare)
*1 Ileus-ul biliar reprezintă un tip de ocluzie B. Medicaţia anterioară
intestinală care are ca mecanism: C. Semnele de impregnare neoplazică
A. Strangularea D. Antecedentele personale fiziologice
B. Obstrucţia E. Anamneza nu are un rol important în stabilirea
etiologiei, doar investigaţiile paraclinice singure
C. Funcţional
pot stabili etiologia sindromului ocluziv
D. Reflex
(pag. 494)
E. Necunoscut
7 Caracteristice pentru sindromul ocluziv sunt
(pag. 495)
următoarele semne şi simptome:
*2 Ce semn clinic este caracteristic la inspecţia A. Durerea abdominală
bolnavului cu volvulus de sigmoid?
B. Meteorismul abdominal
A. Abdomen uşor destins, cu echimoză
C. Hematemeza
periombilicală (semnul Cullen)
D. Vărsăturile
B. Steluţele vasculare
E. Oprirea tranzitului pentru materii şi gaze
C. Icter sclero-tegumentar
(pag. 494)
D. Meteorismul asimetric
E. Abdomen plat, imobil cu respiraţia 8 Următoarele patologii pot determina ocluzie
intestinală prin mecanism de obstrucţie:
(pag. 497)
A. Tumori intestinale
*3 Ce imagine radiologică este patognomonică
pentru ocluziile intestinale? B. Polipi
C. Ileus biliar
A. Pneumoperitoneul subdiafragmatic
D. Volvulus sigmoidian
B. Pleurezia bazală dreaptă
E. Ileus postoperator
C. Multiplele imagini de calculi radio-opaci
(pag. 495)
D. Nivelele hidro-aerice
E. Nu exista o imagine radiologică patognomonică 9 Tratamentul volvulusului de sigmoid poate fi
pentru ocluziile intestinale reprezentat de:
(pag. 495) A. Reducerea volvulusului cu o sonda Faucher +/-
colonoscopie
*4 Sindromul Ogilvie se poate intâlni în
următoarele situaţii, cu excepţia uneia: B. Scurtă sigmoidectomie cu anastomoză colo-
rectală
A. Context chirurgical postoperator
C. Rezecţia colonului volvulat urmat de stomie
B. În reanimare (intervenţia Hartmann)
C. Bolnavul cu hipopotasemie D. Doar tratament medical
D. Insuficienţa cardiacă E. Nu este nevoie de vreun tratament – sigmoidul
E. Hipertensiunea arterială se devolvulează spontan
(pag. 498) (pag. 497)

Pag. 51 din 130

 10 Care dintre următoarele sunt considerate *4 În apendicita acută, explorările biologice
semne de severitate la un sindrom ocluziv? semnificative sunt reprezentate de:
A. Nivele hidro-aerice A. sindromul de citoliză hepatică
B. Sepsis sever B. sindromul inflamator
C. Apărarea abdominală C. sindromul de activitate imunologică
D. Meteorismul abdominal D. sindromul bilio-excretor
E. Pneumoperitoneul la radiografia abdominală E. sindromul de retenţie azotată
(pag. 494-495) (pag. 499)

Tema nr. 43 *5 Tratamentul etiologic în apendicita acută

Apendicita la copii şi adulţi este reprezentat de:

Bibliografie asociata temei: A. analgezice şi reechilibrare hidroelectrolitică

Book Des ECN, editia in limba romana, redactor B. antibioterapie intravenos 24-48 ore
Laurent Karila, 2011 C. apendicectomie
pag. 499-500
D. vaccinare profilactică
*1 Tratamentul plastronului apendicular E. regim alimentar absolut şi repaus la pat
presupune: (pag. 500)
A. apendicectomie de urgenţă
6 Diagnosticul clinic de apendicită acută este
B. apendicectomie de urgenţă şi administrarea de susţinut de:
antibiotice cu spectru larg
A. durere în fosa iliacă dreaptă
C. tratament medical iniţial şi apendicectomie la
distanţă B. vărsături, greţuri
D. tratament medical profilactic C. disurie, polakiurie
E. apendicectomie laparoscopică D. febră 37,5-38,5°C
(pag. 500) E. tuşeu pelvin dureros
(pag. 499)
*2 În cazul apendicitei mezoceliace, tabloul
clinic este cel de: 7 Complicaţiile apendicitei acute sunt:
A. peritonită generalizată A. plastronul apendicular
B. infecţie urinară B. peritonita generalizată
C. ocluzie febrilă C. abces apendicular
D. torsiune ovariană D. degenerarea malignă
E. colică renală E. hemoragie digestivă inferioară
(pag. 500) (pag. 500)
*3 În apendicita acută, infecţia apendicelui se 8 Diagnosticul diferenţial al apendicitei acute
produce cel mai adesea: se face cu:
A. pe cale endogenă, ca urmare a unei obstrucţii a A. invaginaţia intestinală acută
apendicelui
B. limfadenita mezenterică
B. pe cale hematogenă, de la un focar infecţios
C. orhiepididimita acută
aflat la distanţă
D. torsiunea ovariană
C. pe cale respiratorie, în cazul epidemiilorpe cale
respiratorie, în cazul epidemiilor E. colica renală dreaptă
D. pe cale limfatică, de la o infecţie de vecinătate (pag. 500)
E. pe cale digestivă, de la o toxiinfecţie alimentară 9 Tratamentul etiologic al apendicitei acute
(pag. 499) constă în:
A. apendicectomie
B. prelevarea de lichid pentru examen bacteriologic
C. omentectomie parţială
D. salpingectomie dreaptă
E. lavajul cavităţii abdominale
(pag. 500)
Pag. 52 din 130
 10 Tratamentul peritonitei apendiculare constă
în:
A. lavaj peritoneal abundent
B. profilaxia tetanosului
C. apendicectomie
D. antibioterapie timp de cel puţin 5 zile
E. repaus la pat timp de cel puţin 5 zile
(pag. 500)
Tema nr. 44
Hernia parietală la copil şi adult
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
pag. 504-505
*1 Care dintre următoarele afirmaţii defineşte o
hernie?
A. Corespunde unei exteriorizări a conţinutului
abdominal printr-un orificiu ne-natural
B. Corespunde unei exteriorizări a conţinutului
abdominal printr-un orificiu din vecinătatea
cicatricei unei laparotomii
C. Corespunde unei exteriorizări a conţinutului
abdominal printr-un orificiu natural al peretelui
D. Se distinge de eventraţii prin apariţia la scurt
timp scurt după intervenţia chirurgicală
E. Se distinge de eventraţii prin absenţa peritoneului
din jurul viscerelor
(pag. 504)
*2 Care dintre următoarele afirmaţii legate de
herniile femurale este adevărată?
A. Sunt acele hernii al căror orificiu este situat mai
sus de arcada crurală
B. Sunt acele hernii al căror orificiu este situat sub
arcada crurală, medial de vasele femurale
C. Sunt acele hernii al căror orificiu se
exteriorizează prin fascia transversalis
D. Sunt acele hernii al căror orificiu se
exteriorizează prin orificiul inghinal profund în
relaţie cu funiculul spermatic
E. Sunt acele hernii al căror orificiu este situat la
nivelul inelului ombilical
(pag. 504)
*3 Care dintre următoarele afirmaţii legate de
arcada crurală (ligamentul inghinal) este
adevărată?
A. Bandă fibroasă întinsă între spina iliacă antero-
superioară şi pubis (tuberculul pubian)
B. Bandă fibroasă întinsă între spina iliacă antero-
inferioară şi tuberculul pubian
C. Bandă fibroasă întinsă între spina iliacă postero-
superioară şi pube
D. Bandă fibroasă întinsă între creasta iliacă şi pube
E. Bandă fibroasă întinsă între spina iliacă antero-
superioară şi ischion
(pag. 504)
*4 Herniile inghinale sunt acele hernii:
A. Al căror orificiu este situat mai sus de arcada
crurală
B. Al căror orificiu este situat sub arcada crurală
C. Al căror orificiu este medial de vasele femurale
D. Al căror orificiu este la nivelul zonei ombilicale
E. Al căror orificiu este situat pe linia albă
(pag. 504)
*5 Care dintre următoarele afirmaţii legate de
reparaţia parietală într-o hernie inghinală
este adevărată?
A. Sutura directă prin coborârea tendonului
conjunct la ligamentul Cooper
B. Poziţionarea unei plase nerezorbabile, fixată la
arcada crurală
C. Sutura simplă prin puncte separate pentru micile
orificii
D. Laparotomia sau laparoscopia
E. Eliberarea sacului herniar şi reintegrarea
conţinutului în cavitatea abdominală
(pag. 505)
6 Care dintre următoarele afirmaţii legate de
herniile inghinale la copii sunt adevărate?
A. Afectează mai ales băieţii
B. Sunt congenitale
C. De multe ori sunt chiar bilaterale
D. Sunt dobândite
E. Uneori sunt asociate cu criptorhidia
(pag. 505)
7 Care dintre dintre următarele afirmaţii legate
de hernia inghinală necomplicată sunt false?
A. Masă inghinală nedureroasă, reductibilă
B. Masă inghinală, impulsivă la tuse, reductibilă
C. Poate fi situată în scrot, reductibilă
D. Hernia este dureroasă
E. Hernia este de volum mare, ireductibilă
(pag. 505)
Pag. 53 din 130
 8 Principiile intervenţiei chirurgicale ale unei
hernii sunt:
A. Laparotomia sau laparoscopia
B. Eliberarea sacului herniar şi reintegrarea
conţinutului în cavitatea peritoneală
C. Reparaţia parietală
D. Enterectomia
E. Drenajul cavităţii peritoneale
(pag. 505)
9 În cazul în care conţinutul sacului de hernie
strangulată este reprezentat de intestin
subţire, simptomele digestive sunt:
A. Durere abdominală majoră
B. Ocluzie intestinală înaltă cu vărsături precoce
C. Blocarea tranzitului pentru materii fecale şi gaze
în primă instanţă
D. Tablou clinic atenuat, în afara unui ileus reflex
(paralitic)
E. Constipaţie rebelă la tratamente cu purgative
(pag. 505)
10 Care dintre următoarele afirmaţii legate de
reparaţia parietală într-o hernie ombilicală
sunt false?
A. Sutură simplă prin puncte separate pentru micile
orificii
B. Poziţionarea unei plase nerezorbabile, în caz de
orificiu mare
C. Poziţionarea unei plase nerezorbabile, fixată la
arcada crurală
D. Sutura directă prin coborârea tendonului
conjunct la ligamentul Cooper
E. Sutura tendonului conjunct la arcada crurală
(pag. 505)
Tema nr. 45
Litiaza biliară şi complicaţiile ei
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
pag. 508-512
1 Factorii de risc în litiaza veziculară sunt:
A. sexul masculin
B. sedentarismul
C. stressul
D. regimul alimentar hipercaloric
E. dislipidemia
(pag. 508)
2 Examenul ecografic in litiaza veziculară
simptomatică necomplicată evidenţiază:
A. colecist mărit de volum
B. colecist cu perete ingroşat peste 2 mm
C. colecist cu perete neângroşat sub 2 mm
D. lichid pericolecistic
E. calculi hiperecogeni cu con de umbră
(pag. 509)
3 Colecistita acută litiazică:
A. reprezintă inflamaţia peretelui colecistic
B. reprezintă inflamaţia căilor biliare extrahepatice
C. poate evolua spre constituirea piocolecistului
D. poate evolua spre gangrena peretelui colecistului
E. se poate rezorbi în totalitate prin tratament
intensiv timp de 3 zile
(pag. 510)
4 Diagnosticul clinic de colecistită acută se
susţine pe următoarele simptome şi semne:
A. durere epigastrică iradiată posterior şi vărsături
B. durere în hipocondrul drept cu iradiere în umărul
drept şi apărare musculară
C. prezenţa constantă a febrei
D. prezenţa constantă a subicterului conjunctival
E. prezenţa meteorismului asimetric în hipocondrul
drept sau flancul drept
(pag. 510)
5 Examenul ecografic în colecistita acută
litiazică poate evidenţia:
A. dilataţia constantă a căilor biliare extrahepatice
B. lichid liber perivezicular
C. îngroşarea peste 4 mm a peretelui vezicular
D. perete vezicular în mare tensiune şi subţiat
E. calculi în colecist
(pag. 510)
*6 Colica biliară litiazică este durerea tipică în
litiaza veziculară, caracterizată prin:
A. acompanierea constantă de febră şi de icter
B. instalarea apărării musculare în hipocondrul drept
C. apariţia bruscă a icterului cu evoluţie progresivă
D. durere în hipocondrul drept cu iradiere în umărul
drept
E. durere în punctul cistic şi sindrom febril prelungit
(pag. 508)
Pag. 54 din 130
*7 Ileusul biliar este:
A. consecinţa migrării spontane a calculilor din
coledoc în duoden Bibliografie asociata temei:
B. o formă de ocluzie intestinală prin obstrucţie
C. o pareză a intestinului subţire în contextul litiazei
biliare simptomatice
D. un semn acompaniator al peritonitei biliare
*1
E. o pareză a întregului intestin secundară unei
litiaze biliare asimptomatice
(pag. 511)
*8 Triada Charcot se caracterizează clinic prin
următoarele elemente:
A. durere biliară urmată de febră şi apoi de icter
B. colică biliară, febră şi vărsături bilioase
C. durere biliară, febră şi adenopatie
supraclaviculară dreaptă
D. durere în hipocondrul drept, icter şi prurit
tegumentar *2
E. colică biliară, hepatomegalie şi icter
(pag. 512)
*9 Diagnosticul clinic de angiolangită se
susţine pe următoarele elemente clinice:
A. colică biliară urmată de febră şi de instalarea
icterului
B. ficat palpabil la rebord, icter şi vărsături
C. colecist palpabil, febră şi frisoane
D. durere în hipocondrul drept, icter şi scaune *3
decolorate
E. durere epigastrică, icter şi frisoane
(pag. 512)
* 10 Sfincterotomia endoscopică de urgenţă este
indicată în:
A. colecistita acută gangrenoasă
B. icterul mecanic însoţit de hepatomegalie
C. angiolangita cu sepsis necontrolat
D. pancreatita acută de cauză biliară
E. litiaza biliară de migrare *4
(pag. 512)
Tema nr. 46
Panceatita acută si cronică
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
pag. 467-469, 513-516
Care afirmaţie este falsă în cazul pancreatitei
cronice:
A. Cauza net dominantă este consumul de alcool
B. În evoluţia bolii se întâlnesc trei faze succesive
C. Examenul clinic este sugestiv
D. Pseudochistul poate apare ca şi complicaţie
evolutivă
E. Ecografia abdominală este o metodă de
diagnostic puţin sensibilă şi puţin specifică
(pag. 467, 468, 469)
În managementul terapeutic al pancreatitei
cronice intră:
A. Tratamentul disfuncţiei organice multiple
B. Colecistectomia laparoscopică de principiu
C. Anastomoza pancreatico-jejunală
D. Splenectomia
E. Drenajul focarelor de necroză pancreatică şi
peripancreatică
(pag. 469)
Care afirmaţie este falsă cu privire la
pancreatita acută?
A. Durerea este localizată epigastric, transfixiantă,
iradiată spre posterior
B. Creşterea lipazemiei > 3N
C. Este prezent şocul septic în formele severe
D. Ecografia abdominală este cea mai sensibilă
metodă imagistică de diagnostic
E. Scorul Ranson şi Balthazar sunt scoruri de
gravitate
(pag. 513, 514, 515)
Tratamentul etiologic al pancreatitei acute
constă în:
A. Pseudochisto-jejuno anastomoză
B. Drenajul necrozelor pancreatice şi
peripancreatice
C. Tratamentul disfuncţiei organice multiple
D. Colecistectomie de urgenţă în formele grave
E. ERCP în cazul persistenţei unui calcul la nivelul
căii biliare principale
(pag. 516)
Pag. 55 din 130
*5 Nu reprezintă cauze de pancreatită acută: 10 Care afirmaţii sunt adevărate cu privire la
tratamentul pancreatitei acute?
A. Litiaza biliară
B. Consumul de alcool A. Orice pacient cu pancreatită acută se internează

C. Traumatismele abdominale B. Formele grave de boală se tratează în secţiile de

terapie intensivă
D. Medicaţia antiinflamatorie nesteroidiană
C. La pacienţii ce prezintă şi angiocolită este
E. Hiperlipidemia indicată colecistectomia clasică de primă intenţie
(pag. 513) D. Orice formă de pancreatită acută necesită
intervenţie chirurgicală
6 Diagnosticul diferenţial al pancreatitei
cronice se face cu: E. Tratamentul antibiotic se face cu antibiotice cu
spectru larg de tipul Tienamului
A. Tumori pancreatice
(pag. 515)
B. Dilataţii chistice ale canalelor pancreatice
C. Angiocolita Tema nr. 47
Peritonita acută
D. Chistul hidatic hepatic
Bibliografie asociata temei:
E. Angorul mezenteric
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
(pag. 467)
Laurent Karila, 2011
7 Complicaţiile posibile în evoluţia pancreatitei pag. 517-518 * fara denumiri comerciale (ex.
cronice sunt: Tezocilin)
A. Diabetul insulino-necesitant *1 Peritonita corespunde:
B. Pseudochistul de pancreas A. Unei inflamaţii acute a peritoneului
C. Adenocarcinomul de pancreas B. Inflamaţiei acute a ţesutului gras retroperitoneal
D. Insuficienţă renală acută C. Torsiunii unui organ intraperitoneal
E. Compresiune duodenală D. Obstrucţiei acute a intestinului
(pag. 468)
E. Prezenţei sângelui în cavitatea peritoneală
8 Care afirmaţii sunt false cu privire la (pag. 517)
pancreatita cronică?
*2 Majoritatea peritonitelor sunt secundare:
A. Cauza cea mai frecventă este consumul
prelungit de alcool A. Infecţiei hematogene a lichidului de ascită
B. Poate apare ca urmare a unui obstacol la nivelul B. Tuberculozei abdominale
canalului pancreatic principal C. Perforaţiei de tub digestiv
C. Apare cel mai frecvent la pacienţii cu litiază biliară D. Extensiei unei leziuni pleurale de vecinătate
D. Ecoendoscopia este o metodă de diagnostic cu E. Ingestiei de substanţe caustice
sensibilitate redusă
(pag. 517)
E. Examenele biologice nu sunt relevante pentru
diagnosticul pozitiv *3 Care dintre următoarele afirmaţii este
(pag. 467, 469) adevărată în cazul peritonitei acute
secundare:
9 Care afirmaţii sunt corecte cu privire la
A. Infecţia este în majoritatea cazurilor
pancreatita acută?
monomicrobiană
A. Este o inflamaţie acută a pancreasului B. Bacilul Koch este responsabil de majoritatea
B. Cauzele cele mai frecvente sunt litiaza biliară şi infecţiilor peritoneale
consumul de alcool C. Agenţii infecţioşi sunt de cele mai multe ori
C. Apare frecvent în evoluţia tumorilor de cap de multiplii
pancreas D. Iritaţia peritoneală este indusă pe cale
D. Se poate complica cu insuficienţă multiorganică hematogenă
E. Nu este necesară internarea în formele uşoare E. Dializa peritoneală este principalul factor etiologic
de boală (pag. 517)
(pag. 513, 515)

Pag. 56 din 130

*4 Intervenţia Hartmann în peritonita prin
cancer de colon stâng perforat constă în:
A. Sutura perforaţiei fără drenaj
B. Hemicolectomie stângă şi anastomoză
colorectală termino-terminală
C. Colectomie stângă, închiderea bontului rectal,
colostomie terminală
D. Colectomie stângă şi anastomoză colorectală
latero-terminală
E. Ileo-recto-anastomoză latero-laterală
(pag. 518)
*5 Următoarea afirmaţie referitoare la peritonita
acută secundară este adevărată:
A. Principalul factor prognostic este intervalul de
timp scurs până la intervenţia chirurgicală
B. CT este obligatorie pentru stabilirea conduitei
terapeutice, indiferent de starea pacientului
C. Intervalul de timp debut – tratament chirurgical
nu influenţează prognosticul
D. Tratamentul antibiotic singular este suficient în
majoritatea peritonitelor secundare
E. Tratamentul chirurgical trebuie evitat
(pag. 518)
6 Următoarele circumstanţe etiologice
corespund unei peritonite acute primitive:
A. Tuberculoza abdominală
B. Perforaţia ulcerului duodenal
C. Dializa peritoneală
D. Peritonita cu fungi
E. Infecţia ascitei
(pag. 517)
7 Tabloul clinic al peritonitei acute
extrahospitaliere cuprinde:
A. Durerea abdominală brutală, ce creşte tot mai
mult
B. Contractura abdominală
C. Hemoptizia
D. Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale
şi gaze
E. Durere toracică accentuată de tuse şi inspir
profund
(pag. 517)
8 Tratamentul etiologic al peritonitei acute
constă în:
A. Laparotomie
B. Pleurostomie
C. Lavaj al cavităţii peritoneale cu 10-15 l de ser
fiziologic
D. Tratamentul cauzei peritonitei
E. Corticoterapie
(pag. 518)
9 Următoarele afirmaţii referitoare la peritonita
acută postoperatorie sunt adevărate:
A. Uneori este dificil de diagnosticat
B. Poate fi determinată de dehiscenţa anastomotică
C. CT nu este necesar, diagnosticul fiind adesea
evident
D. Este o formă de peritonită primitivă
E. Va fi evocată de durerea toracică intensă însoţită
de tuse şi dispnee
(pag. 518)
10 Peritonita acută postoperatorie va fi evocată
în special în caz de:
A. Febră
B. Secreţii purulente prin cicatrice
C. Secreţii purulente pe tubul de dren
D. Semn Babinski intens pozitiv
E. Tulburări de cunoştinţă, agitaţie, insuficienţă
renală acută, insuficienţă respiratorie acută
(pag. 518)
Tema nr. 48
Sarcina normală si patologică: travaliul, naşterea şi
post-partumul normal, principalele complicaţii ale
sarcinii, sarcina extrauterină
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
pag. 521-524, 525-532, 533-536, 549-551 * cu
exceptia tabel 1 "concedii de materinitate" pag. 524
si paragraf 1 pag. 524, fara denumiri comerciale la
tratamentul preeclampsiei, delivrentei dirijate, pag
551, subcapitol 7
*1 Factorii de risc pentru sarcina extrauterină
sunt următorii, cu excepţia:
A. Tratamentul cu clomifen citrate
B. Endometrioza pelvină
C. Antecedente de salpingită
D. Tratament cu Metrotrexat
E. Antecedente de sarcină extrauterină
(pag. 533)
Pag. 57 din 130
*2 Sunt semne directe de sarcină extrauterină: 7 Scorul Fernandez in evaluarea oportunitatii
tratamentului chirurgical al sarcinii
A. Endometrul decidualizat
extrauterine cuprinde:
B. Evidenţierea ecografică a sacului gestaţional
extrauterin A. nivelul HCG

C. Hemoperitoneu B. nivelul estrogenilor

D. Sac gestaţional intrauterin absent C. nivelul progesteronului

E. Hematosalpinge D. dimensiunea hematosalpingelui

(pag. 534) E. prezenta hemoperitoneului
(pag. 535)
3 Semne indirecte de sarcină extrauterină sunt
urmatoarele: *8 Testul O’sullivan in dozarea glicemiei
A. Hematosalpinge venoase la cat timp dupa ingerarea a 50 g de
glucoza ?
B. Hemoperitoneu
A. 30’
C. Evidenţierea ecografică a sacului gestaţional
extrauterin B. 1h
D. Endometru gros, decidualizat C. 1.5h
E. Sac gestaţional intrauterin absent D. 2h
(pag. 534) E. 3h
(pag. 531)
4 Sarcina extruterină necomplicată (care nu s-
a rupt) se manifestă clinic prin: 9 Obiectivele conduitei dupa descoperirea
A. Dureri pelvine moderate si metroragie la diabetului gestational sunt:
începutul sarcinii A. Glicemia a jeun < 0,95 g/l
B. Durere violenta, sincopală B. Glicemia a jeun < 1,2g/l
C. Laterouterin, la tuşeul vaginal, se palpează masă C. Glicemia la 2 ore postprandial < 1,2 g/l
tumorală
D. Glicemia la 1 ora postprandial < 1,2 g/l
D. Tahicardie
E. Glicemia la 2 ore postprandial < 1,4 g/l
E. Durere ce iradiază la nivelul umerilor
(pag. 532)
(pag. 534)
* 10 Sarcina heterotopica reprezinta:
*5 Sarcina heterotopica reprezinta localizarea:
A. Sarcina extrauterina tubara
A. tubara
B. Sarcina extrauterina ovarian sau abdominala
B. interstitiala
C. Sarcina cervicala
C. peritoneala
D. Coexistenta unei sarcini intrauterine cu una
D. cervicala extrauterina
E. localizarea concomitenta intra si extrauterina E. Sarcina extrauterina tubara bilaterala
(pag. 533) (pag. 533)
6 Semnele indirecte ecografice ale sarcinii 11 Tabloul clinic al sarcinii extrauterine rupte
extrauterine sunt : cuprinde:
A. absenta sacului gestational intrauterin A. Aparare abdominala
B. vizualizarea unui sac gestational extrauterin B. Dureri pelvine moderate la debutul sarcinii
C. hematosalpinx C. Durere ce iradiaza in umeri
D. hemoperitoneu D. Durere violenta sincopala
E. endometru gros, decidualizat E. Semne de anemie
(pag. 534) (pag. 534)

Pag. 58 din 130

* 12 Care dintre urmatoarele examene paraclinice 17 Examene paraclinice, obligatorii, in timpul
nu sunt obligatorii sau recomandate in primei consultatii sunt:
timpul primei consultatii sunt:
A. VDRL si TPHA
A. Grup sangvin, Rh B. grupa de sange si factorul Rh
B. Testul de toleranta la glucoza C. proteinurie si glicozurie
C. VDRL D. serologie HIV, CMV
D. Proteinurie E. frotiu cervico-vaginal
E. Frotiu cervico-vaginal (pag. 522)
(pag. 522)
18 Preeclampsia severa se manifesta prin:
13 Sindromul HELLP se caracterizeaza prin:
A. Tas>160mmHg si Tad>110mmHg
A. hemoliza B. dureri in epigastru, greturi, varsaturi
B. citoliza hepatica C. proteinurie >2,5g/ zi
C. leucocitoza D. hemoliza
D. d.trombopenie E. trombocitopenie<80.000mm3
E. anemie (pag. 525)
(pag. 528)
19 Hematomul retroplacentar se caracterizeaza
* 14 In cazul unei HTA de novo,precizati semne prin:
asociate care justifica suspectarea unei
A. sangerare redusa cu singe negricios
preeclampsii:
B. sangerare abundenta
A. uricemia mai mica de 350micromol/l
C. ecografic imagine de hematom ce decoleaza
B. scaderea ASAT sub valoarea normala placenta
C. trombocite sub 150.000/mm3 D. anomalii ale RCF
D. absenta edemelor E. context de preeclampsie
E. macrosomie fetala (pag. 530)
(pag. 525)
* 20 Obiectivele primei consultaţii în sarcina
15 Diagnosticul diferential al unei sarcini normală sunt următoarele, cu excepţia:
extrauterine care nu s-a rupt se face cu: A. confirmarea stării sarcinii
A. avort B. evaluarea factorilor de risc
B. ruptura unui chist hemoragic C. evaluarea permeabilităţii colului uterin
C. torsiunea anexiala(daca durerile pelvine sunt D. informarea pacientei asupra depistării trisomiei
severe si fara metroragii) 21
D. ruptura unui anevrism al arterei splenice E. stabilirea unui plan de monitorizare adaptat
E. apendicita contextului clinic
(pag. 535) (pag. 521)

* 16 In prescrierea dietei diabetului gestational * 21 Semnele sugestive pentru diagnosticul de

sunt urmarite urmatoarele principii
A. insulinoterapia va fi instaurata de la inceput daca
glicemia a jeun este mai mica de 1,3g/l
B. alimentatia va contine 50% lipide
C. ratia energetica totala va fi repartizata pe trei
mese si trei gustari
D. insulinoterapia va fi instaurata de la inceput daca
glicemia a jeun este mai mare de 3,6g/l
E. alimentatia va contine 50% proteine
(pag. 532)
sarcină sunt următoarele, cu excepţia :
A. creşterea tensiunii sânilor
B. greţuri matinale
C. creşterea temperaturii bazale
D. col violaceu la examenul cu speculul
E. uter moale la tuşeul vaginal
(pag. 521)

Pag. 59 din 130

 22 Depistarea trisomiei 21 în sarcină se face pe 27 Sindromul HELLP presupune:
baza următorilor parametri:
A. hemoliza
A. vârsta pacientei B. hematemeza
B. dimensiunea translucenţei nucale fetale în primul C. citoliza hepatica
trimestru de sarcină
D. trombocitoza
C. tensiunea arterială maternă
E. trombopenie
D. markeri serici în primul trimestru
(pag. 528)
E. diametrul mediu al sacului gestaţional
(pag. 523) * 28 Termenul teoretic al sarcinii este:
A. Data ultimului ciclu + 9 luni
23 Bilanţul paraclinic în luna a 6-a de sarcină
presupune: B. Data ultimului ciclu + 14 zile + 9 luni
A. AgHbs C. Data ultimului ciclu + 10 zile + 9 luni
B. Hemogramă D. Data ultimului ciclu + 7 zile + 9 luni
C. trensaminaze hepatice E. Data ultimului ciclu – 14 zile + 9 luni
D. serologia toxoplasmozei la nevoie (pag. 521)
E. identificarea albuminei şi a glucozei în urină * 29 La ce data se prescrie prima examinare
(pag. 523) ecografica in sarcina?
A. Imediat ce se instaleaza amenoreea, la 4
* 24 Consultaţia şi bilanţul preanestezic în
saptamani, pentru a confirma prezenta sarcinii in
sarcină se efectuează:
uter
A. în luna a 3-a de sarcină B. La 7-8 saptamani de sarcina, cand se poate
B. în luna a 5-a de sarcină aprecia viabilitatea embrionara
C. în luna a 8-a de sarcină C. La 11-13 saptamani, cand se poate face primul
examen de anatomie fetala si diagnosticul
D. în luna a 7-a de sarcină
malformatiilor severe, se poate aprecia riscul
E. la termen pentru cromozomopatii (masurarea translucentei
(pag. 523) nuchale), poate fi diagnosticata Gemelaritatea,
se poate confirma sau corecta datarea sarcinii
* 25 Scopurile primei ecografii în sarcină sunt D. La 22-24 de saptamani, varsta la care se poate
următoarele, cu excepţia: face examinarea completa a morfologiei fetale
A. diagnosticul precoce al sarcinilor multiple E. La 35-37 de saptamani, pentru a aprecia
B. depistarea precoce a unor malformaţii severe greutatea fatului si a estima prognosticul de
nastere naturala al pacientei
C. diagnosticul leziunilor de col uterin
(pag. 523)
D. depistarea precoce a trisomiei 21
E. confirmarea sau corectarea vârstei sarcinii 30 Intre modificarile fiziologice din timpul
sarcinii fac parte:
(pag. 523)
A. Proteinuria > 300 mg/l
26 Managementul cazurilor de preeclampsie B. Leucocitoza <14000-16000/mm3
presupune: (hiperleucocitoza fiziologica)
A. internarea de urgenţă C. Scaderea fosfatazei alcaline
B. transferul in utero la o maternitate adaptată D. Cresterea VSH
pentru aceste cazuri
E. Hb <10g/100 ml (hemodilutie fiziologica)
C. tratament ambulatoriu
(pag. 522)
D. supravegherea permanentă materno-fetală
E. odihna pacientei 31 Preeclampsia severa presupune:

(pag. 526) A. Trombocitopenia <300 000/mm3

B. Sindromul HELLP
C. Oliguria cu diureza <100 ml/h
D. Proteinuria >3,5g/zi
E. cefalee persistenta
(pag. 525)

Pag. 60 din 130

* 32 Următorul element se suplimentează pe 37 Printre factorii de risc ai sarcinii extrauterine
parcursul sarcinii pentru toate gravidele: fac parte :
A. fier A. Tabagismul
B. calciu B. Alcoolismul cronic
C. magneziu C. Tratamentul cu clomifen citrat
D. vitamina D D. Antecedente de interventii chirurgicale in sfera
E. vitamina E hepatica

(pag. 524) E. Varsta sub 35 de ani

(pag. 533)
33 Preeclampsia severă reprezintă asocierea
preeclampsiei cu unul din semnele * 38 Preeclampsia severa se caracterizeaza prin :
următoare: A. Dureri in epigastru , greturi , varsaturi
A. proteinuria > 3,5 g/zi B. Proteinurie < 3.5g / zi
B. hemoliza C. Poliurie
C. trombopenia < 150000/mm3 D. Leucopenie
D. tulburări neurologice E. ASAT normala
E. sindrom HELLP (pag. 525)
(pag. 525)
39 Explorarile paraclinice obligatorii in timpul
34 Monitorizarea maternă în caz de primei consultatii ginecologice sunt:
preeclampsie include:
A. Grupa sangvina si factorul Rh
A. monitorizare cardio-respiratorie B. Serologie CMV si HIV
B. pulsoximetrie C. Proteinuria si glicozuria
C. ecografie fetală D. Hemograma pentru depistarea anemiei
D. diureza E. Frotiu cervico-vaginal
E. edeme (pag. 522)
(pag. 527)
40 Bilantul biologic si ecografia in SEU
* 35 Metroragia în primul trimestru de sarcină nu evidentiaza:
poate fi determinată de: A. beta-hCG> 1500 ui/l si absenta ecografica a
A. sarcină oprită în evoluție sacului intrauterin
B. sarcină extrauterină B. beta-hCG< 1500 ui/l
C. molă hidatidiformă C. progesteronemia< 5 ng/ml
D. placenta praevia D. progesteronemia> 2,5 ng/ml
E. avort spontan E. hemoperitoneu
(pag. 529) (pag. 534)

* 36 Localizarile posibile ale sarcinii extrauterine * 41 Indicatiile de tratament chirurgical al SEU

sunt , cu exceptia : sunt urmatoarele cu exceptia:
A. Tubara A. beta-hCG plasmatic > 10.000 ui/l
B. Interstitiala B. dureri abdominele severe
C. Intrauterina C. scor Fernandez ≥ 13
D. Cervicala D. scor Fernandez < 12
E. Peritoneala E. hematosalpinge > 4cm ecografic
(pag. 533) (pag. 535)

Pag. 61 din 130

* 42 Factorii de risc in preeclampsie sunt 3 Sindromul ovarelor polichistice este asociat
urmatorii cu exceptia: cu urmatoarele anomalii ale ciclului
menstrual:
A. antecedentele de preeclampsie la mama sau
sora A. Metroragie
B. multiparitatea B. Spaniomenoree
C. varsta inaintata a mamei C. Menoragie
D. obezitatea D. Amenoree
E. insulinorezistenta E. Hipomenoree
(pag. 525) (pag. 559)
43 Indicatiile pentru inducerea travaliului sau *4 Care dintre urmatoarele simptome nu sunt
operatia cezariana in preeclampsie sunt: caracteristice sindromului premenstrual?
A. HTA controlata A. Meteorism abdominal
B. eclampsie B. Dureri pelvine
C. hematom retroplacentar C. Iritabilitate
D. trombocite > 300.000 D. Mastodinie
E. sindrom HELLP E. Metroragie
(pag. 527) (pag. 561)

Tema nr. 49 *5 Metroragia este:

Anomalii ale ciclului menstrual si hemoragia genitală A. menstruatie prea abundenta
la femei
B. sangerare in afara menstruatiei
Bibliografie asociata temei:
C. menstruatie survenita la interval > de 45 zile
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011 D. menstruatie in cantitate mica
pag. 559-561, 583-586 * fara denumiri comerciale E. lipsa menstruatiei
ale medicamentelor (pag. 559)
1 Care dintre urmatoarele afirmatii sunt 6 Cauze ale metroragiei in timpul sarcinii sunt:
valabile, referitor la fazele ciclului menstrual?
A. placenta praevia
A. Faza foliculara se incheie cu ovulatia
B. mola hidatidiforma
B. Faza luteala se incheie cu ovulatia
C. avortul spontan
C. Faza foliculara corespunde transformarii
D. polipul endometrial
foliculului in corp galben
E. adenomioza
D. Faza luteala corespunde transformarii foliculului
in corp galben (pag. 529)
E. Faza luteala corespunde menstruatiei 7 Cauze ale hemoragiei genitale in afara
(pag. 559) sarcinii sunt:

*2 Care este semnificatia menoragiei? A. polipul endometrial

A. Sangerare in afara menstruatiei B. ectropionul

C. endometrita
B. Cicluri neregulate si rare
D. hiperplazia endometriala
C. Menstruatie abundenta cantitativ
D. Absenta menstruatiei pentru mai mult de trei luni E. ruptura uterina
(pag. 584)
E. Menstruatii cu frecventa crescuta
(pag. 559) *8 Tratamentul recomandat al fibromului
intracavitar submucos < 4 cm este:
A. rezectia histeroscopica
B. miometrectomie laparoscopica
C. histerctomie
D. anexectomie
E. chiuretaj uterin
(pag. 585)
Pag. 62 din 130
*9 Spaniomenoreea reprezintă: 14 In ce consta bilantul de sangerare genitala in
afara sarcinii:
A. sângerarea între menstruaţii
B. menstruaţie în cantitate redusă A. hemoleucograma si trombocitele

C. menstruaţie abundentă B. ecografia pelvina pe cale abdominala si

transvaginala
D. cicluri menstruale prea neregulate si prea rare (>
45 zile) C. histerosalpingografia

E. absenţa menarhei D. examinarea clinica a colului cu specul,TV

(pag. 559) E. frotiu cervicovaginal
(pag. 585)
* 10 Despre sindromul premenstrual sunt
adevarate următoarele afirmaţii, cu excepţia * 15 In cazul hemoragiei genitale la femeie,care
sunt semnele de anemie greu tolerabila:
A. Apare predominant în adolescenţă si
premenopauză A. bradicardie
B. Mastodinie ciclică secundară unei insuficienţe B. cresterea temperaturii
foliculare
C. dispnee
C. Meteorism abdominal
D. hipertensiune arteriala
D. Tulburări de somn
E. marmorare
E. Iritabilitate (pag. 583)
(pag. 561)
* 16 Ce este metroragia?
11 Care este etiologia metroragiei în timpul
sarcinii? A. menstruatia prea abundenta in cantitate sau ca
durata
A. Adenomioza
B. cicluri prea neregulate si prea rare
B. Risc de avort
C. menstruatia in cantitate mica
C. Sarcina molară
D. sangerarea in afara menstruatiei
D. Administrarea de anticoagulante
E. absenta menarhei
E. Sarcina extrauterină (pag. 559)
(pag. 560)
* 17 Cauze uterine de hemoragie genitala inafara
12 Semne de anemie greu tolerabilă sunt sarcinii sunt urmatoarele, cu exceptia:
urmatoarele:
A. cancer endometrial
A. Tahicardia
B. ectropion
B. Lipotimia
C. polip endometrial
C. Dispnee
D. fibrom uterin
D. Transpiratia
E. adenomioza
E. Extremităţile reci (pag. 584)
(pag. 583)
* 18 Tratamentul menometroragiei asociate cu
13 Enumerati cauze uterine ale hemoragiei adenomioza este:
genitale in afara sarcinii:
A. miomectomia prin laparoscopie
A. cancerul endometrial
B. agonisti de GnRH
B. adenomioza C. sterilet cu eliberare de progestativ
C. ectropion
D. embolizarea arterelor uterine
D. endometrita
E. mioliza cu ultrasunete focalizate sau cu
E. cervicita radiofrecventa
(pag. 584) (pag. 585)

Pag. 63 din 130

 19 Semne de soc in hemoragie : 25 Sindromul ovarului polichistic se asociază
cu următoarele semne:
A. hipotensiune arteriala
B. dispnee A. alopecie

C. extremitati reci B. spaniomenoree

D. transpiratii C. amenoree

E. vertij D. scădere ponderală

(pag. 583) E. hiperandrogenism
(pag. 559)
20 La femeile cu metroragie, aflate la
menopauza , se va efectua: 26 În orice caz de sângerare a femeilor de
vârstă fertilă (<50 ani) , se impune:
A. frotiu Papanicolau
B. biopsie endometriala, insotita de examen A. dozarea transaminazelor hepatice
anatomopatologic B. examinare cu specul a colului uterin
C. histerosalpingografie C. tuşeu vaginal
D. laparoscopie D. test de sarcină
E. ecografie pelvina E. tuşeu rectal
(pag. 561) (pag. 559)
21 Hemoragia genitala de cauza uterina in afara * 27 Menarha defineşte:
sarcinii este data de:
A. debutul menopauzei
A. cancerul endometrial
B. prima menstruaţie
B. polipul endometrial
C. ultima menstruaţie
C. ectropion
D. menstruaţie abundentă
D. endometrita
E. absenţa menstruaţiei
E. chistul ovarian (pag. 559)
(pag. 584)
* 28 Menoragia reprezintă:
* 22 Sangerarea genitala intre perioadele
A. sângerarea în afara menstruaţiei
menstruale este definiția pentru:
B. menstruaţie în cantitate redusă
A. menoragie
C. menstruaţie prea abundentă, în cantitate sau ca
B. menometroragie durată
C. metroragie D. absenţa menstruaţiei
D. hemoragie E. cicluri foarte rare
E. spaniomenoree (pag. 559)
(pag. 559)
29 Sindromul premenstrual presupune:
* 23 Durata menstruaţiei la specia umană este:
A. mastodinia ciclica, secundară unei insuficienţe
A. maxim 10 zile luteale
B. maxim 7 zile B. durei pelvine
C. minim 3 zile C. dismenoree
D. minim 7 zile D. epistaxis
E. 28 zile E. spaniomenoree
(pag. 559) (pag. 561)

* 24 Metroragia reprezintă: 30 În contextul hemoragiei genitale la femeie,

semnele de anemie greu tolerabilă sunt:
A. sângerarea în afara menstruaţiei
A. tahicardia
B. menstruaţie în cantitate redusă
B. dispneea
C. menstruaţie foarte abundentă
C. astenia
D. absenţa menstruaţiei
D. vertijul
E. cicluri foarte rare
(pag. 559) E. bradicardia
(pag. 583)
Pag. 64 din 130
* 31 Metroragia este: * 36 Menoragia este
A. Sangerarea de cauza vaginala A. menstruatia în cantitate mică
B. Sangerarea prea abundenta de cauza uterina, in B. absența menstruației pentru mai mult de trei luni
momentul menstruatiei C. cicluri prea neregulate si prea rare
C. Sangerarea in afara menstruatiei
D. menstruatia prea abundentă, în cantitate sau ca
D. Sangerarea menstruala neregulata durată
E. Sangerarea menstruala in cantitate mica E. absența menarhei
(pag. 559) (pag. 559)

* 32 Selectati afirmatia adevarata despre 37 Bilantul în caz de sângerare genitală in afara

metroragia la femeile aflate la menopauza: sarcinii cuprinde:
A. Este necesar examenul citoexfoliativ Babes A. cuantificarea sângerării
Papanicolaou, chiar in timpul hemoragiei, pentru B. hemoleucograma
a exclude cancerul de col uterin
C. ecografia pelvină
B. Este indicat examenul ecografic, pentru a se
masura endometrul D. feritinemia
C. Este indicata histerosalpingografia, pentru a fi E. Histerosalpingografia
evaluata cavitatea uterina si a exclude prezenta (pag. 585)
unui polip de endometru
D. Este indicata completarea scorului Higham * 38 Sindromul ovarului polichistic se asociaza
cu urmatoarele semne:
E. Este indicata in toate cazurile histerectomia
A. Spaniomenoreea sau amenoreea
(pag. 561)
B. Hipomenoreea
33 Bilantul in cazul sangerarii de cauza genitala
C. Dureri lomboabdominale
in afara sarcinii se face astfel:
D. Menoragie
A. Nu se face examenul de specialitate cu speculul,
contraindicat in timpul sangerarii E. Mastodinie
B. Se indica excluderea unei sarcini, prin dozarea (pag. 559)
beta HCG plasmatic si urinar
* 39 In caz de metroragie, este contraindicat:
C. Se indica hemoleucograma si numararea de
trombocite A. Sterilet cu eliberare de progestativ

D. Este absolut contraindicata biopsierea B. Histerectomia, ca ultima solutie

endometrului, pana la oprirea sangerarii C. Distrugerea endometrului
E. Se indica feritinemia D. Frotiu Papanicolau
(pag. 585) E. Antifibrinolitice
34 Intre cauzele metroragiei in afara sarcinii (pag. 561)
intra:
40 Sindromul premenstrual se caracterizeaza
A. Cancerul de col uterin prin:
B. Fibromioamele subseroase A. Dureri pelvine, dismenoree
C. Endometrita B. Dureri lombare
D. Torsiunea de ovar C. Senzatie de meteorism abdominal
E. Cancerul de endometru D. Modificari ale caracterului : iritabilitate, tulburari
(pag. 584) de somn
E. Metroragie
35 În afara sarcinii în etiologia metroragiei pot fi
implicate: (pag. 561)

A. cancerul de col uterin

B. polipul endometrial
C. hematomul retroplacentar
D. avortul spontan
E. endometrita
(pag. 560)

Pag. 65 din 130

 41 Hemoragia genitala in afara sarcinii este data * 46 Prima menstruatie poarta denumirea de :
de:
A. metroragie
A. Hematom retroplacentar B. menoragie
B. Cancerul ovarian C. menarha
C. Adenomioza D. mamografie
D. Endometrita E. amenoree
E. Chist ovarian (pag. 559)
(pag. 560)
47 Tratamentul in SOP poate consta in :
42 În sindromul ovarului polichistic apare:
A. reducerea greutatii
A. hiperandrogenism B. administrarea de metformin
B. chisturi ciocolatii C. sterilet ce elibereaza progestativ
C. infertilitate, obezitate, hiperpilozitate D. administrarea de clomifen citrat
D. hipermenoree, polimenoree E. decorticare sau drilling ovarian chirurgical
E. spaniomenoree sau amenoree (pag. 559)
(pag. 559)
48 Metroragia in afara sarcinii poate fi cauzata
* 43 Clasificarea sângerărilor genitale şi de ;
tulburărilor ciclului menstrual nu include:
A. adenomioza
A. meno- metroragia B. endometrita
B. spaniomenoreea C. hematomul retroplacentar
C. amenoreea primară sau secundară D. polip endometrial
D. hipomenoreea E. ectropion
E. menarha (pag. 560)
(pag. 559)
* 49 Ce investigatie este contraindicata in caz de
44 Metroragia la femeile în postmenopauză: metroragie la femeia in menopauza
A. este evocatoare pentru cancerul endometrial A. ecografia pelvina
B. examenul ecografic identifică un endometru B. histerosalpingografia
subţire, atrofic C. biopsia de endometru
C. tratamentul este hormonal, pastila combinată
D. examen anatomopatologic
D. histerosalpingografia este utilă pentru
E. examen de boli de nutritie si metabolism
evidenţierea unui endometru hipertrofic
(pag. 561)
E. diagnosticul anatomo- patologic este obligatoriu,
prin prelevarea unei biopsii endometriale
Tema nr. 50
(pag. 561) Infecţiile genitale la femei
* 45 Sindromul premenstrual Bibliografie asociata temei:
A. predominant la femeile active sexual Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
B. simptomatologia predomină în perioada pag. 576-578 * fara denumiri comerciale ale
ovulatorie medicamentelor
C. mastodinia ciclică presupune o patologie
mamară asociată 1 Tratamentul caror infectii genitale joase este
D. biopsia de endometru este obligatorie pentru asigurat de Metronidazol?
stabilirea diagnosticului A. Trichomonas vaginalis
E. beneficiază de AINS şi terapie anxiolitică B. Streptococ grup B
(pag. 561) C. Candidoza vaginala
D. Gardnerella vaginalis
E. Herpes virus genital
(pag. 576)

Pag. 66 din 130

 2 Care simptome sunt caracteristice infectiei 7 Vaginita cu Candida prezinta urmatoarele
vaginale cu Candida albicans? simptome:
A. Leucoree gri A. leucoree gri, urat mirositoare
B. Leucoree verde B. leucoree verde
C. Leucoree alba C. leucoree alba
D. Depozite vaginale albicioase D. prurit
E. Eritem vaginal E. dispareunie
(pag. 576) (pag. 576)

*3 Care dintre urmatoarele entitati patologice 8 Vaginita cu Trichomonas prezinta

nu reprezinta o complicatie a infectiilor urmatoarele simptome:
genitale inalte?
A. leucoree gri, urat mirositoare
A. Infertilitatea tubara B. leucoree verde
B. Sarcina extrauterina C. leucoree alba
C. Dureri pelvine cornice D. prurit
D. Vulvo-vaginite E. dispareunie
E. Recidive (pag. 576)
(pag. 578)
*9 Vulvo-vaginita cu Trichomonas vaginalis
*4 Testul pozitiv cu hidroxid de potasiu este prezintă urmatoarele simptome, cu excepţia:
diagnostic pentru infectia cu:
A. Leucoree verde
A. Candida albicans B. Prurit
B. Trichomonas vaginalis C. Dispareunie
C. Gardnerella vaginalis D. Aspect normal al colului uterin
D. Chlamidia trachomatis E. Arsuri vaginale
E. Papiloma virusuri (pag. 576)
(pag. 576)
* 10 Despre infecţiile genitale joase,
*5 Testul cu hidroxid de potasiu se face pentru vulvovaginitele, sunt adevarate următoarele
confirmarea infectiilor vaginale cu: afirmaţii:
A. Trichomonas A. Sunt insotite de febra
B. Candida B. Dureri pelviabdominale
C. Gardnerella C. Prezenţa abundentă a lactobacililor
D. Chlamidia D. Favorizate de un tratament antibiotic
E. Mycoplasma E. Dureri la mobilizarea uterina
(pag. 576) (pag. 576)

*6 Tratamentul infectiei cu Trichomonas se face 11 Despre endometrită sunt adevarate

prin administrarea de : următoarele afirmaţii:
A. Amoxicilina A. Este însoţită de febră
B. Ofloxacina B. Mobilizarea uterina fără durere
C. Metronidazol C. Leucoree purulentă
D. Antiinflamatoare D. Dureri abdomino-pelvine
E. Analgezice E. Apare post-partum sau post-avort
(pag. 576) (pag. 577)

Pag. 67 din 130

 12 Tratamentul piosapinxului cuprinde: 18 Complicatiile pe termen lung ale infectiilor
genitale inalte pot fi:
A. Laparoscopie, drenaj si evacuare de puroi
B. Puncţie diagnostic A. aderente pelvine

C. Antiinflamatoare nesteroidiene şi corticoterapie B. sarcina extrauterina

D. Montare DIU C. endometrite

E. Antibioterapie D. distrugerea mucoasei ciliate a trompelor uterine

(pag. 577) E. piosalpinx
(pag. 578)
13 Trichomonas vaginalis se caracterizeaza
prin: 19 Candida albicans se manifesta clinic prin:
A. eritem vaginal A. leucoree gri
B. leucoree verde,urat mirositoare B. prurit
C. cervicita C. depozite albicioase
D. leucoree gri,urat mirositoare D. modificarea aspectului colului
E. disurie E. dispareunie
(pag. 576) (pag. 576)

* 14 Care sunt infectiile genitale inalte: * 20 Semnele endometritei sunt următoarele, cu

excepţia:
A. vaginita bacteriana
B. endometrita A. febra

C. micoza B. dureri abdominopelvine

D. Trichomonas vaginalis C. vărsături

E. vulvovaginita D. dureri la mobilizarea uterină

(pag. 576) E. leucoree
(pag. 577)
15 Piosalpingele se caracterizeaza clinic prin:
* 21 Diagnosticul salpingitei presupune
A. febra
următoarele semne, cu excepţia :
B. leucoree murdara sau purulenta
A. leucoree purulentă sau murdară
C. frison
B. hipermenoree
D. dureri abdominopelvine,uneori pulsatile si
insomniante C. dureri abdominopelvine

E. dispareunie D. febra
(pag. 576) E. dureri în hipocondrul drept în cadrul unui sindrom
Fitz-Hugh-Curtis
* 16 Vaginita bacteriana se caracterizeaza prin: (pag. 577)
A. leucoreea gri,urat mirositoare(de peste putred)
22 Piosalpingele presupune din punct de vedere
B. eritem vaginal clinic:
C. depozite albicioase(lapte batut) A. amenoree
D. leucoree verde,urat mirositoare B. febră
E. disurie C. dureri abdominopelvine
(pag. 576) D. leucoree murdară sau purulentă
* 17 Vaginita bacteriana se manifesta clinic prin: E. masă laterouterină dureroasă
A. febra (pag. 577)
B. dureri abdominopelvine
C. leucoree
D. modificarea aspectului colului
E. durere la mobilizarea uterina
(pag. 576)

Pag. 68 din 130

 23 Complicaţiile pe termen mediu şi lung ale * 28 Trichomonasul este:
infecţiilor genitale înalte sunt:
A. O bacterie mobila
A. infertilitatea tubară B. O micelie mobila
B. sarcina extrauterină C. Un protozoar mobil
C. adenomioza D. Un germene ce nu poate fi transmis pe cale
D. aderenţe pelvine sexuala
E. recidive E. Un germene din categoria celor implicate in
(pag. 578) aparitia bolii inflamatorii pelvine cronice
(pag. 576)
* 24 Complicaţiile pe termen mediu şi lung ale
infecţiilor genitale înalte sunt următoarele, * 29 Complicatiile pe termen lung ale infectiilor
genitale inalte includ:
A. infertilitatea tubară
A. Cresterea riscului de sarcina multipla
B. sarcina extrauterină
B. Cresterea riscului de infectii renale
C. adenomioza
C. Cresterea riscului de infertilitate de cauza tubara
D. aderenţe pelvine
D. Cresterea riscului de cancer ovarian
E. recidive
(pag. 578) E. Cresterea riscului de cancer mamar
(pag. 578)
* 25 Tratamentul piosalpingelui presupune:
30 Vaginita bacteriana (Gardnerella vaginalis):
A. chimioterapie
A. Prezinta leucoree verde, urat mirositoare
B. laparoscopie cu drenaj şi evacuare de puroi din
piosalpinge B. Prezinta leucoree gri, urat mirositoare, de peste
putred
C. radioterapie
C. Prezinta leucoree alba, zgrunturoasa,
D. numai antibioterapie
nemirositoare
E. histeroscopie
D. Colul are aspect de cervicita
(pag. 578)
E. Colul are aspect normal
26 Simptomele în infecţia genitală cu (pag. 576)
Trichomonas vaginalis sunt:
31 Piosalpinxul:
A. leucoree verde, urât mirositoare
A. Da febra
B. spaniomenoree
B. Nu da febra
C. dispareunie
C. Da dureri importante pelvine
D. prurit vulvovaginal
D. Se insoteste de prezenta de masa laterouterina
E. cervicită
dureroasa la tuseul vaginal
(pag. 576)
E. Este o infectie torpida, paucisimptomatica
27 Simptomele în infecţia genitală cu Candida (pag. 576)
albicans sunt:
32 Piosalpingele se caracterizează prin:
A. prurit
A. febră
B. leucoree albă
B. cefalee
C. metroragie
C. dureri abdominopelvine
D. eritem vaginal
D. leucoree purulentă
E. dispareunie
E. masă latero-uterină dureroasă la tușeul vaginal
(pag. 576)
(pag. 577)

Pag. 69 din 130

 33 Următoarele afirmații despre endometrită 39 Complicatiile pe termen mediu si lung ale
sunt adevărate: infectiilor genitale inalte sunt :
A. febră A. Infertilitate tubara
B. dureri abdomino-pelvine B. Litiaza renala
C. dureri la mobilizarea uterină C. Sarcina extrauterina
D. hidroree D. Cistita acuta hemoragica
E. leucoree purulentă E. Boala abortiva
(pag. 577) (pag. 578)

* 34 Diagnosticul diferențial al salpingitei nu se * 40 Endometrita post- avort nu se caracterizeaza

face cu: prin:
A. apendicita A. febra
B. diverticulita B. durere la mobilizarea uterina
C. sarcina ectopică C. dureri pelvine
D. sarcina intrauterină D. dureri in hipocondrul drept
E. chisturi ovariene E. leucoree purulenta, murdara
(pag. 577) (pag. 577)

* 35 Complicațiile pe termen mediu și lung ale 41 Diagnosticul diferential al salpingitei se face

infecțiilor genitale înalte nu includ: cu:
A. infertilitatea tubară A. chisturi ovariene
B. boala abortivă B. sarcina ectopica
C. sarcina extrauterină C. pancreatita
D. dureri pelvine cronice D. pielonefrita
E. recidive E. colecistita
(pag. 578) (pag. 577)

* 36 Vaginita bacteriana se caracterizeaza prin : 42 Complicatiile pe termen mediu si lung ale

infectiilor genitale inalte sunt:
A. Leucoree urat mirositoare
B. Eritem vaginal A. sarcina extrauterina

C. Prurit vulvovaginal B. fibromatoza uterina

D. Depozite albicioase ( lapte batut ) C. cancerul de endometru

E. Dispareunie D. infertilitatea tubara

(pag. 576) E. dureri pelvine cronice
(pag. 578)
* 37 Diagnosticul diferential al salpingitei include
urmatoarele , cu exceptia : * 43 Vulvo-vaginita cu Trichomonas vaginalis se
caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:
A. Apendicita
B. Diverticulita A. prurit vulvo-vaginal

C. Colecistita B. senzatia de arsura vaginala

D. Avort septic C. dispareunie

E. Hidronefroza D. leucoree de culoare gri, urat mirositoare

(pag. 577) E. necesita tratament per os

(pag. 576)
38 Urmatoarele simptome sunt specifice
endometritei :
A. Febra
B. Cefalee
C. Leucoree purulenta
D. Lombalgii
E. Prurit
(pag. 577)
Pag. 70 din 130
Tema nr. 51 5 Semnele ecografice evocatoare ale
Patologia tumorală genitală pelvină şi mamară la malignitatii unui chist organic ovarian sunt :
femei A. ascita
Bibliografie asociata temei: B. componenta solida importanta
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor C. existenta vegetatiilor
Laurent Karila, 2011
D. vascularizatia centrala si un indice de rezistenta
pag. 587-589, 598-600, 601-604 * fara denumiri
Doppler scazut
comerciale ale medicamentelor
E. vascularizatia periferica si un indice de rezistenta
*1 Următoarele semne ecografice, pentru Doppler crescut
chistul organic, sunt evocatoare pentru (pag. 588)
malignitate, cu excepţia:
6 Markeri tumorali cuprinsi in bilantul
A. Ascita
preterapeutic al maselor ovariene suspecte
B. Componenta solidă sunt :
C. Indice Doppler crescut A. HER – 2
D. Prezenţa vegetaţiilor B. CA 125
E. Vascularizaţie centrală C. ACE
(pag. 588) D. CA 19-9
*2 La femeile aflate la menopauză şi care E. CA 15-3
prezintă chist de ovar benign, se va (pag. 600)
recomanda:
*7 Screeningul cancerului mamar presupune:
A. CA 125
A. mamografie incepand de la 50 de ani
B. CA 19-9
B. mamografie incepand de la 30 de ani
C. CA 153
C. mamografie incepand de la 40 de ani
D. CEA
D. ecografie incepand de la 50 de ani
E. Mutaţia BRCA1 sau BRCA2
(pag. 588) E. ecografie bianual de la 50 de ani
(pag. 603)
3 Despre adenomioză sunt adevarate
următoarele afirmaţii: *8 Imunoterapie (erceptine) se administreaza :
A. Dismenoreea debutează înainte de menstruaţie A. in caz de supraexpresie HER-2
şi continuă, uneori, şi după încheierea B. in caz de CA-125 crescut
menstruaţiei
C. in caz de CA-125 scazut
B. Uterul nu poate fi complet invadat de adenomioză
D. in caz de CA-15-3 crescut
C. Este o patologie rară
E. in caz de CA-15-3 scazut
D. Poate fi asociata cu fibromul uterin
(pag. 603)
E. Reprezintă infiltrarea zonei joncţiunii cu ţesut
endometrial în cadrul miometrului *9 Chistul dermoid este din punct de vedere
(pag. 589) histologic o tumora cu celule:
A. Mucinoase
4 Lipomul:
B. Endometroide
A. Este o proliferare malignă a ţesutului adipos
înconjurat de o capsulă C. Tranzitionale
B. Vârsta medie de apariţie este de 45 ani D. Germinale
C. Masă moale,mobilă, nedureroasă E. Clare
D. Impune tratament chirurgical (pag. 598)
E. Mamografie: zonă hiperclară, înconjurată de o
capsulă fină si opacă
(pag. 602)

Pag. 71 din 130

 10 Care dintre urmatoarele situatii clinice
reprezinta complicatii ale chisturilor
ovariene?
A. Necrobioza
B. Hemoragia intrachistica
C. Ruptura hemoragica a chistului
D. Torsiunea
E. Sepsis
(pag. 599)
* 11 Analiza histologica a zonei de rezectie larga
in tumora mamara canceroasa palpabila, sub
3 cm, include urmatoarele, cu exceptia:
A. Tipul histologic al tumorii
B. Dimensiunea tumorii
C. Invadarea marginilor de rezectie
D. Examenul citologic pe lama
E. Expresia receptorilor pentru hormonii sexuali
(pag. 603)
12 Factorii de risc pentru cancerul mamar
includ:
A. Antecedente personale patologice de tumori
benigne mamare
B. Antecedente personale patologice de tumori
maligne mamare
C. Multigestitate
D. Pubertate tardiva
E. Prima sarcina precoce
(pag. 602)
13 Care sunt factorii de risc pentru cancerul
mamar:
A. conditiile socioeconomice favorabile
B. pubertatea precoce,nuligestitate
C. mutatia genelor BRCA1 si BRCA2
D. antecedente personale de cancer mamar
E. prima sarcina precoce.
(pag. 602)
14 Mastoza sau distrofia fibrochistica a sanului:
A. conduita terapeutica consta in administrarea de
progestative per os sau topice timp de 20 de zile
pe luna
B. marimea chisturilor este variabila in functie de
momentul ciclului
C. este o tumora mamara maligna
D. creste riscul cancerului de san
E. tratamentul este eminamente chirurgical
(pag. 601)
* 15 Natura organica a chistului ovarian va fi
evocata de prezenta unuia dintre
urmatoarele semne:
A. componenta lichida
B. una sau mai multe vegetatii intrachistice
C. perete gros
D. diametrul chistului mai mare sau egal cu 3 cm
indiferent de aspectul ecografic
E. ascita
(pag. 588)
* 16 Tratamentul adjuvant al carcinomului ductal
mamar consta in:
A. chimioterapie
B. hormonoterapie
C. radioterapie externa a sanului restant
D. tratament chirurgical
E. suprimarea functiei ovariene cu GnRh
(pag. 604)
17 Distrofia fibro-chistica a sanului se
caracterizeaza prin:
A. prezenta unui nodul sau mai multi, chiar placard
B. nu creste riscul cancerului de san
C. nodul mamar care este constant indiferent de
momentul ciclului
D. mastodinie cronica cu agravare premenstrual
E. pot fi prezente adenopatii axilare homolaterale
(pag. 601)
18 Chisturile dermoide:
A. contin fanere, grasime, fragmente os
B. sunt tumori benigne de ovar
C. sunt tumori maligne de ovar
D. se impune rezectie(chistectomie) in momentul
diagnosticului indiferent de dimensiune si
simptomatologie
E. diagnosticul este confirmat de CT/RMN
(pag. 598)
* 19 Adenofibromul mamar:
A. are dimensiune variabila in functie de momentul
ciclului menstrual
B. tegumentul din jurul sau este afectat
C. este prezenta adenopatie axilara homolaterala
D. este un nodul mamar izolat, superficial, bine
delimitat, nedureros
E. apare la femei peste 35 ani
(pag. 601)
Pag. 72 din 130
* 20 Natura organica a chistului ovarian va fi * 25 Adenomioza este:
evocata de prezenta unuia dintre
A. infiltrarea cu ţesut endometrial în cadrul
urmatoarele semne:
miometrului
A. perete subtire B. o afecţiune genitală malignă
B. componenta lichidiana C. sindrom aderenţial pelvin postoperator
C. caracter unilocular D. infiltrarea cu ţesut endometrial la nivelul ovarului
D. una sau mai multe vegetatii intrachistice E. infiltrarea cu ţesut endometrial la nivelul marelui
E. diametrul chistului mai mare sau egal cu 4 cm. epiploon
(pag. 588) (pag. 589)

* 21 Una dintre particularităţile chisturilor * 26 Următoarele afirmaţii cu privire la piosalpinx

dermoide este: sunt adevărate, cu excepţia:
A. este o tumoră malignă A. este un abces tubar sau tubo-ovarian
B. dispare sub tratament estroprogestativ B. reprezintă o complicaţie a salpingitei
C. conţine grăsime, fanere, dinţi, fragmente de os C. este localizarea tubară a sarcinii ectopice
D. are exclusiv conţinut lichidian D. este o colecţie dureroasă latero-uterină vizibilă la
ecografie
E. se remite sub tratament antibiotic
E. se asociaza cu sindrom biologic inflamator
(pag. 598)
(pag. 589)
* 22 Tratamentul adjuvant al carcinomului mamar
ductal presupune 27 Ruptura hemoragică a unui chist ovarian are
următorul tablou:
A. chimioterapie
A. hemoperitoneu cu dureri pelvine severe
B. hormonoterapie
B. apărare musculară abdominală
C. chirurgie radicală
C. dismenoree
D. radioterapie externă a sânului restant
D. şoc hemoragic dacă sângerarea este severă
E. chirurgie conservatoare
E. bradicardie
(pag. 604)
(pag. 599)
23 Natura organică a unui chist ovarian poate fi
evocată de următoarele semne: 28 Afirmaţiile adevărate cu privire la
adenofibromul mamar sunt:
A. una sau mai multe vegetaţii intrachistice
A. apare la femeile tinere cu vârste între 15-35 de
B. spaniomenoree ani
C. componentă solidă B. este o tumoră benignă
D. caracter multilocular C. este o tumoră malignă
E. hiperandrogenism D. este un nodul mamar izolat, superficial, bine
(pag. 588) delimitat, ferm
24 Semne ecografice evocatoare ale malignităţii E. există adenopatie asociată
pentru un chist ovarian organic sunt: (pag. 601)
A. ascita
B. importanţa componentei solide
C. existenţa vegetaţiilor
D. indice de rezistenţă Doppler scăzut
E. conul de umbră posterior
(pag. 588)

Pag. 73 din 130

* 29 In cazul unei formatiuni tumorale pelvine la
femeie, din bilantul paraclinic, se recomanda
de prima intentie:
A. Tomografia computerizata, datorita sensibilitati si
specificitatii foarte mari
B. Rezonanta magnetica nucleara, datorita
eficacitatii crescute si datorita absentei riscului
de iradiere
C. Examenul ecografic pelvin, examinare ieftina,
neiradianta, accesibila, fara risc, sensibilitate si
specificitate mare
D. Interventia chirurgicala, care ofera examenul
histopatologic al piesei
E. Markerii tumorali (CA12-5, CA 19-9, CEA),
markeri specifici si utili in procesul de diagnostic
(pag. 587)
* 30 Selectati afirmatia adevarata despre
adenomioza:
A. Este o patologie rar intalnita
B. Este o leziune preneoplazica a uterului
C. Este frecvent intalnita la femei tinere, in asociere
cu endometrioza
D. Se poate asocia cu cresterea de volum a uterului
si cu dismenoree
E. Este intotdeauna o afectiune izolata, nu se
asociaza cu fibromul uterin.
(pag. 589)
31 Natura organica a unui chist ovarian este
evocata de:
A. Prezenta unui perete subtire
B. Prezenta de vegetatii
C. Prezenta de septuri fine la examinarea
ecografica, evocatoare pentru hemoragie
intrachistica
D. Dimensiuni mai mici de 6 cm
E. Caracterul multilocular
(pag. 588)
32 Cancerul ovarian este:
A. O boala ce apare cel mai frecvent la femei in
plina viata reproductiva
B. O boala frecvent diagnosticata in stadiile
precoce, daca pacienta se prezinta la medicul
specialist anual, si i se practica examenul Babes
Papanicolaou
C. O boala depistata tardiv frecvent, la aparitia
complicatiilor (exemplu ascita)
D. O boala ce apare frecvent in climax
E. O boala ce poate da colectii pleurale
(pag. 599)
* 33 Mastoza este:
A. O afectiune eminamente benigna a sanului, nu
creste riscul de cancer mamar
B. O afectiune preneoplazica a sanului, ce asociaza
un interval mic de timp de la diagnostic pana la
aparitia cancerului mamar
C. O afectiune care asociaza diferite tipuri de
leziuni, non-inflamatorii, non-neoplazice, si care
creste riscul de cancer de san
D. O afectiune care necesita intotdeauna biopsiere
si cura chirurgicala.
E. O afectiune benigna, care nu asociaza niciodata
adenopatie axilara
(pag. 601)
* 34 Screening-ul populational pentru cancerul de
san se face:
A. Cu examene mamografice anuale de la 35 de ani
B. Cu examene ecografice, imediat dupa inceperea
vietii sexuale, annual
C. Cu examen RMN de san, la toate pacientele cu
risc, annual
D. Cu mamografie la doi ani la pacientele cu varste
peste 50 de ani
E. Cu identificarea mutatiei BRCA 1 si 2
(pag. 603)
35 Intre factorii de risc pentru cancerul mamar
intra:
A. Multiparitatea, cu pauze scurte intre alaptari
multiple
B. antecedente personale de patologie benigna a
sanului, cu atipii
C. Pubertatea tardiva
D. Prima sarcina tardiva
E. Menopauza precoce
(pag. 602)
36 Principiul ganglionului santinela axilar:
A. Chiar daca ganglionul santinela nu este invadat,
este frecventa invadarea celorlalti, de aceea se
indica evidarea ganglionara completa
chirurgicala in toate cazurile
B. Tehnica a fost validata doar pentru tumori mai
mari de 3 cm
C. Localizarea ganglioniilor santinela se face
palpator, intraoperator
D. Se practica examenul HP extemporaneu din
ganglionii santinela
E. In caz de ganglion santinela metastatic se
practica limfadenectomie axilara
(pag. 603)
Pag. 74 din 130
* 37 Poate fi semn ecografic evocator al 42 Factorii de risc pentru cancerul mamar sunt:
malignitătii unui chist ovarian:
A. prima sarcina tardiva
A. ascita B. Obezitatea
B. importanta componentei lichide C. Alcoolismul
C. absenta vegetatiilor D. Prezenta alaptarii
D. vascularizarea periferică E. Tabagismul
E. indice de rezistentă Doppler crescut (pag. 602)
(pag. 588)
* 43 Abcesul mamar:
* 38 Torsiunea ovariană nu se caracterizează prin:
A. Complica alaptarea materna
A. durere cu iradiere epigastrică B. Nu este favorizat de fumat
B. vărsături C. Reprezinta proliferarea benigna a tesutului
C. apărare abdomino-pelvină adipos inconjurat de capsula
D. durere de tip lovitură de pumnal D. Este o tumora benigna ce se dezvolta din
canalele galactofore
E. durere cu iradiere lombară
(pag. 599) E. Renuntarea la fumat nu influenteaza recidivele.
(pag. 602)
39 Natura organică a unui chist ovarian este
evocată de prezența unuia din următoarele * 44 Hemoragia intrachistica se caracterizeaza
semne: prin:
A. una sau mai multe vegetatii intrachistice A. Hemoperitoneu
B. diametrul chistului mare sau egal cu 1 cm B. Durere pelvina, de multe ori fara aparare
C. caracter multilocular C. Beta-HCG pozitiv
D. perete gros D. Metroragie
E. perete subțire E. Durere severa de tip ‘lovitura de pumnal’.
(pag. 588) (pag. 599)

40 Următoarele afirmații despre mastoză sunt 45 Clasificarea histologică a tumorilor ovariene

adevărate: cuprinde:
A. creste riscul cancerului de sân A. tumori epiteliale
B. după terminarea menstruației simptomele se B. tumori ale stromei gonadale şi ale cordoanelor
atenuează sexuale
C. pot fi prezente adenopatii axilare homolaterale C. tumori cu celule germinale
D. tratamentul este eminamente chirurgical D. tumori de “rete ovarii”
E. tratamentul constă în administrarea de E. tumori borderline de ovar
progestative (pag. 598)
(pag. 601)
46 Complicaţiile chisturilor ovariene includ:
41 Piosalpinxul se caracterizeaza prin: A. involuţia în menopauză
A. Dureri,febra sau subfebrilitate B. torsiunea ovarului
B. Sindrom biologic inflamator C. ruptura hemoragica
C. Dismenoree D. degenerescenţa malignă
D. Ascita E. hemoragia intrachistică
E. Metroragie (pag. 599)
(pag. 589)

Pag. 75 din 130

* 47 Diagnosticul imunologic al tumorilor
ovariene presupune:
A. alfa- fetoproteina
B. beta- HCG
C. CA 125
D. CA 19.3
E. progesteronul
(pag. 600)
* 48 Privind cancerul ovarian urmatoarele
afirmaţii sunt adevărate:
A. nu prezintă factori de risc
B. vârsta medie de apariţie este 40- 45 ani
C. existenţa unei colecţii pleurale
D. tulburările digestive sunt rare
E. tratament de elecţie: histerectomie totală cu
anexectomie bilaterală
(pag. 599)
* 49 Adenofibromul mamar:
A. este forma comună de tumoră malignă
B. apare de obicei la vârste înaintate
C. diagnosticul de certitudine este dat de biopsia
sub ghidaj ecografic
D. are limite imprecise, plurilobulat, nedureros
E. excizia chirurgicală se face numai la pacientele
în postmenopauză
(pag. 601)
* 55 Semnele ecografice evocatoare ale
* 50 Screeningul pentru cancerul de sân:
A. este indicat la toate femeile în perioada de
activitate sexuală
B. este indicat la femeile peste 70 de ani
C. include examinare echografică
D. include examinare clinică şi mamografică
E. este indicat anual la femeile peste 50 de ani
(pag. 603)
51 În distrofia fibrochistică a sânului:
A. se asociază leziuni de diferite tipuri
B. unul sau mai mulţi noduli, uneori apar scurgeri
mamelonare
C. acuzele sunt exacerbate în perioada
premenstruală
D. adenopatii homolaterale suspecte
E. aderă la piele şi la planurile subiacente
(pag. 601)
* 52 Modificările mamografice în cancerul mamar
sunt:
A. îngroşarea sau retracţia tegumentelor
B. prezenţa unei opacităţi stelate, neregulate
C. modificari de sensibilitate
D. opacitate cu contur regulat
E. modificări de temperatură la nivelul formaţiunii
tumorale
(pag. 603)
53 Natura organică a unui chist ovarian este
evocată de:
A. diametrul chistului mai mare sau egal cu 6 cm
B. componenta lichidiană
C. caracter multilocular
D. perete subţire, nevizualizabil
E. prezenţa vegetaţiilor intrachistice
(pag. 588)
54 Managementul unei tumori anexiale
suspecte presupune:
A. RMN pelvin
B. CA 125
C. CT toracoabdominopelvin
D. histerosalpingografie
E. aspiraţia transvaginală sub ghidaj ecografic
(pag. 589)
malignităţii nu includ:
A. ascita
B. existenţa vegetaţiilor
C. vascularizarea periferică
D. indice de rezistenţă Doppler scăzut
E. componenta solidă
(pag. 588)
56 Indicaţia operatorie ( chistectomie prin
laparoscopie) se recomandă în caz de:
A. chist cu aspect organic evidenţiat prin ecografie
B. creştere de volum a chistului
C. prezenţa ascitei în cantitate mare
D. prezenţa unui chist follicular sau de corp luteal
E. în caz de modificări morfologice ale chistului
(pag. 589)
Pag. 76 din 130
 57 Semnele ecografice evocatoare pentru
tumora maligna ovariana sunt;
A. ascita
B. vegetatii intrachistice
C. componenta solida
D. diametrul chistului sub 2,5 cm
E. continut intrachistic clar, anecogen
(pag. 588)
* 58 Hemoragia intrachistica ovariana se
manifesta clinic prin;
A. durere severa tip " lovitura de pumnal"
B. tablou de hemoperitoneu
C. aparare abdomino-pelvina obligatorie
D. durere pelvina, de multe ori fara aparare
E. soc hemoragic
(pag. 599)
* 59 Factorii de risc pentru cancerul mamar sunt
urmatorii, cu exceptia;
A. pubertate precoce
B. menopauza tardiva
C. alaptarea
D. nuligestitate
E. antecedente de radioterapie toracica
(pag. 602)
60 Conduita terapeutica in cancerul mamar
subclinic consta in:
Tema nr. 52
Poliartrita reumatoidă
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
pag. 628-631 * fara denumiri comerciale ale
medicamentelor
*1 Identificaţi afirmaţia corectă privind afectarea
articulară în poliartrita reumatoidă
A. respectă articulaţiile metacarpofalangiene si
interfalangiene proximale
B. implică preferenţial articulaţiile interfalangiene
distale
C. asociază frecvent simptome/semne
extraarticulare
D. este o poliartrită acută cu durata sub şase
săptămâni
E. se caracterizează prin prezenţa sinovitei şi
eroziunilor cu pattern poliarticular
(pag. 629)
*2 Precizaţi afirmaţia corectă referitor la
evaluarea radiografică a unui pacient cu
poliartrită reumatoidă
A. necesită expunerea mâinii şi a pumnului pentru
identificarea semnelor de condrocalcinoză
B. nu identifică leziuni radiologice în primii 2 ani de
evoluţie
C. este obligatorie expunerea radiografică a
articulaţiilor tibio-tarsiene

A. tumorectomie D. absenţa leziunilor radiologice exclude

diagnosticul
B. radioterapie externa a sanului restant
E. expunerea 3/4 picior bilateral faţă poate identifica
C. chimioterapie pensări de spaţiu articular şi eroziuni
D. fara hormonoterapie (pag. 629)
E. limfadenectomie axilara
*3 Care dintre complicaţiile enumerate nu este
(pag. 604) întâlnită în poliartrita reumatoidă
A. pericardita
B. amiloidoza AA
C. glomerulonefrita proliferativă difuză
D. multinevrita
E. episclerita
(pag. 630)

*4 Reacţiile adverse la methotrexat nu includ

A. citopenia
B. stomatita
C. hirsutismul
D. infecţiile
E. citoliza hepatică
(pag. 631)

Pag. 77 din 130

*5 Tratamentul de fond convenţional în
poliartrita reumatoidă utilizează
A. etanercept
B. leflunomidă
C. tocilizumab
D. infliximab
E. abatacept
(pag. 631)
6 Evaluarea complementară a pacientului cu
poliartrită reumatoidă presupune
A. cercetarea sindromului inflamator, VSH, CRP
B. identificarea terenului genetic HLA-DR0401,
0404, 0405
C. determinarea anticorpilor anti-CCP şi a factorului
reumatoid
D. radiografia de mâini şi ecografia articulară
E. testarea funcţiei hepatice şi a creatininei
(pag. 629)
7 Afirmaţiile incorecte privind anticorpii anti-
CCP sunt
A. apar la 15% din vârstnicii peste 70 de ani
B. sunt identificaţi frecvent în lupusul eritematos
sistemic, sclerodermie şi spondiloartropatii
C. sunt foarte sensibili şi specifici pentru PR
D. prezintă semnificaţie diagnostică dar nu şi
prognostică, de severitate a bolii
E. se pozitivează în infecţii cronice (virus hepatitic
C, tuberculoză, mononucleoză).
(pag. 628)
8 Tratamentul de fond în poliartrita reumatoidă
presupune
A. utilizarea de primă intenţie a terapiei anti-TNF în
formele uşoare şi moderate de boală
B. iniţial administrarea de metotrexat sau
leflunomidă
C. administrarea de rituximab de primă intenţie în
formele severe de boală
D. evitarea hidroxiclorochinei în monoterapie
E. utilizarea terapiei combinate metotrexat +
sulfasalazină
(pag. 630,631)
9 Monitorizarea pacientului cu poliartrită
reumatoidă include
A. evaluarea clinică a rigidităţii matinale şi durerii
articulare
B. determinarea markerilor biologici: VSH, CRP,
ANA, ANCA
C. evaluarea radiografică a mâinilor la fiecare trei
luni
D. scorul de activitate a bolii DAS28
E. identificarea comorbidităţii cardiovasculare
(pag. 631)
10 Factori de prognostic ai severităţii în
poliartrita reumatoidă sunt
A. vasculita reumatoidă
B. prezenţa eroziunilor la diagnostic
C. teren genetic HLA-B27
D. persistenţa sinovitei la 3 luni de tratament
E. debut acut monoarticular
(pag. 629,630)
Tema nr. 53
Spondilită anchilozantă
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
pag. 634-635
*1 Care dintre urmatoarele afirmatii despre
spondiloartropatii nu este adevarata:
A. asociaza afectare de tip inflamator axial, periferic
si entezal
B. sunt cert definite de pozitivitatea pentru HLA-B27
C. reunesc spondilita anchilozanta, artrita
psoriazica, artritele reactive, artritele din boli
inflamatorii intestinale, sindromul SAPHO;
D. pot avea manifestari extraarticulare oculare,
gastrointestinale, cutanate
E. au frecventa similara poliartritei reumatoide
(pag. 634)
*2 Alegeti afirmatia adevarata privind testul
Schober in spondilita anchilozanta
A. este manevra de provocare a durerii in
articulatiile sacroiliace
B. evalueaza afectarea inflamatorie a articulatiei
soldului
C. este util in aprecierea redorii coloanei lombare
D. reprezinta metoda de electie pentru aprecierea
expansiunii toracice
E. este indispensabil in aprecierea afectarii
articulare periferice
(pag. 634)
Pag. 78 din 130
*3 Care dintre semnele radiologice enumerate 8 Examenul RMN in spondilita anchilozanta
nu este specific spondilitei anchilozante evidentiaza
A. semnul Romanus A. efuziunea articulara de sold
B. sindesmofitele B. afectarea sacroiliaca si vertebrala in cazurile cu
C. aspectul de “vertebre patrate” radiografii normale
C. hiposemnal T1 dupa administrarea de
D. osteofitele
gadolinium si hipersemnal T2 la nivelul spatiilor
E. sacroiliita sacroiliace
(pag. 635) D. aspectul de spondilodiscita infectioasa
*4 Care dintre urmatoarele manifestari E. sinovita articulatiilor periferice in cazurile cu
extraarticulare nu este caracteristica aspect ecografic normal
spondilitei anchilozante (pag. 635)
A. amiloidoza AA 9 Evaluarea complementara in
B. nefropatia IgA spondiloartropatii consta in
C. boala de reflux gastroesofagiana A. determinarea prezentei HLA-B27
D. insuficienta aortica B. testarea VSH, CPR, factor reumatoid
E. uveita anterioara C. ecografia articulara
(pag. 634,635) D. radiografii ale bazinului, coloanei vertebrale
toraco-lombare, picioarelor
*5 Tratamentul cu metotrexat in spondilita
anchilozanta este util in controlul E. determinari ale hemogramei, transaminazelor,
ureei, creatininei
A. artritei periferice
(pag. 635)
B. afectarilor entezelor
10 Care dintre urmatoarele afirmatii privind
C. progresiei axiale a bolii
diagnosticul clinic al spondilitei anchilozante
D. uveitei nu sunt adevarate
E. afectarii coxofemurale A. durerea de spate de tip inflamator raspunde
(pag. 635) prompt la administrarea AINS si reaparare dupa
48 de ore dupa oprirea tratamentului
6 Alegeti afirmatiile adevarate privind afectarea
B. afectarea fesiera este obiectivata prin durere
entezelor in spondiloartropatii fesiera
A. se exprima frecvent prin talalgii C. artritele periferice sunt simetrice
B. consta in inflamatia zonei de insertie pe os a D. antecendetele familiale de spondiloartropatie,
tendoanelor si ligamentelor psoriazis, boli inflamatorii intestinale – sunt
C. raspunde la administrarea de sulfasalazina semnificative pentru diagnostic
D. se trateaza cu AINS E. niciuna dintre afirmatiile de mai sus
E. consta in dureri trohanteriene, sternale (pag. 634,635)
(pag. 634,635)

7 Tratamentul anti-TNF-alfa in spondilita

anchilozanta este
A. indicat in cazurile cu afectare vertebrala dupa
esec succesiv la trei AINS
B. indicat in afectarea coxofemurala
C. prescris dupa excluderea istoricului de
tuberculoza primara
D. singura optiune terapeutica a uveitelor
E. util in cazurile cu afectare a entezelor care nu
raspund la administrarea corecta a AINS
(pag. 635)

Pag. 79 din 130

Tema nr. 54
Osteoporoză
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
pag. 636-640
*1 Osteoporoza este
A. boala extrem de dureroasa indiferent de
instalarea unei fracturi
B. maladie difuza a scheletului, caracterizata prin
scaderea masei osoase
C. afectiune rara de tip primar
D. boala grava cand valoarea scorului T se
regaseste in intervalul -1 si -2.5
E. afectiune preponderent diagnosticata la varsta
tanara
(pag. 636)
*2 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare
la osteoporoza este adevarata
A. Osteoporoza primara este boala osoasa
fragilizanta cea mai frecventa
B. Osteoporoza nu necesita teste de laborator in
cazul unei fracturi cu aparenta osteoporotica
C. Tratamentul osteoporozei presupune doar un
regim igieno-dietetic
D. Terapia osteporozei este strict medicamentoasa
E. Oricare dintre variantele de mai sus
(pag. 636)
*3 Diagnosticul de osteoporoza primara
A. nu consta in excluderea osteoporozei secundare
B. poate fi obiectivat la un pacient cu mastocitoza
sistemica
C. nu include evaluarea imunofixarii urinare sau a
TSH-ului
D. presupune in primul rand decelarea unei cauze
generale de osteopatie fragilizanta non-
osteoporotica
E. consta in efectuarea frecventa a densitometriei
osoase
(pag. 637)
*4 Osteoporoza secundara
A. nu are niciodata o cauza endocrinologica
B. nu trebuie exclusa in momentul diagnosticului
formei primare intrucat reprezinta un alt tip de
patologie
C. se poate regasi la un pacient cu rezectie
intestinala extinsa in antecedentele patologice
D. reprezinta un stadiu evolutiv al osteoporozei
primare
E. niciuna dintre variantele de mai sus nu este
corecta
(pag. 637)
*5 Fracturile osteoporotice
A. nu apar niciodata consecutiv unui traumatism
minim
B. sunt extrem de frecvente la nivelul extremitatii
proximale a antebratului
C. afecteaza preponderent segmentul cervical al
coloanei vertebrale
D. sunt localizate uzual la nivel vertebral
E. prezinta simptome neurologice in majoritatea
cazurilor
(pag. 637)
6 Care afirmatii referitoare la osteoporoza sunt
incorecte
A. Terapia osteoporozei in absenta unor fracturi
este intotdeauna de tip farmacologic sistematic
B. Osteoporoza severa nu se asociaza decat
rareori cu prezenta uneia/mai multor fracturi
C. Diagnosticul de osteoporoza secundara nu se
regaseste niciodata la un pacient cunoscut cu
boala celiaca
D. Testele de laborator ce trebuie efectuate la
pacientul cu osteoporoza cuprind doar:
hemograma, calciu seric si calciuria
E. Maladia Marfan este o osteopatie fragilizanta
non-osteoporotica
(pag. 637, 638)
7 Osteoporoza primara
A. exclude alte cauze de osteopatie fragilizanta
B. presupune evaluarea vitezei de sedimentare a
hematiilor, electroforeza proteinelor serice,
calciului seric, creatininuriei
C. poate induce afectiuni de tip malign
D. poate fi diagnosticata atat la femei cat si la
barbati
E. nu este dureroasa, simptomatologia algica fiind
de fapt prezenta doar in cazul unei fracturi
(pag. 636,637)
8 Absortiometria cu raze X
A. este utilizata pentru terapia osteoporozei
B. masoara densitatea minerala osoasa la nivelul
coloanei vertebrale lombare
C. reda un scor T mai mare de -2.5 pentru
osteopenie
D. reda un scor T normal mai mare de -1
E. reprezinta un instrument important in diagnosticul
osteoporozei secundare
(pag. 636)
Pag. 80 din 130
 9 Bisfosfonatii
A. reprezinta substanta activa a ranelatului de
strontiu
B. reduc riscul fracturilor vertebrale si de sold
C. au ca efecte secundare: osteonecroza aseptica
de cap femural si stomatita
D. se administreaza concomitent cu raloxifenul,
dimineata pe stomacul gol fara a manca cu un
pahar mare de apa
E. pot fi administrati la pacienti cu osteoporoza, de
sex feminin inainte de 70 de ani cu DMO foarte
scazut (scorul T mai mic de -3) chiar si in
absenta unei fracturi
(pag. 638,639)
10 Cand indicati efectuarea densitometriei
osoase
A. La populatia generala cu antecedente personale
de fractura la nivel vertebral lombar fara o
trauma majora
B. In cazul descoperirii unei tumori osoase
vertebrale
C. La femei in postmenopauza cu un IMC mai mic
de 19kg/m², cu exceptia celor care se afla in
terapie de substitutie hormonala cu TSH in doze
mai mici decat cele necesare pentru protectia
oaselor
D. La femei aflate in postmenopauza cu istoric
concomitent de tratament cu corticosteroizi
pentru o perioada de cel putin 3 luni consecutive
la o doza care sa depaseasca 7.5 mg/zi
echivalent al prednisonului
E. La subiecti de sex feminin cu menopauza inainte
de 40 de ani
(pag. 638)
Tema nr. 55
Radiculalgia şi sindromul de comprensiune nervoasă
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
pag. 625-627
*1 Lomboradiculalgia comuna
A. este intotdeauna bilaterala cu exceptia stenozei
de canal verterbal lombar
B. rareori este relationata cu o deformare rahidiana
congenitala sau dobandita
C. se caracterizeaza prin hernie de disc mai ales la
pacientii varstnici cu un factor declansator
D. presupune efectuarea de rutina a unui examen
computer-tomografic
E. toate variantele de mai sus sunt corecte
(pag. 625)
*2 Radiculalgia simptomatica
A. poate releva o spondilodiscita infectioasa
B. are un caracter strict mecanic, fara asocierea
semnelor generale de tip febril sau alterarea
starii generale
C. nu reprezinta o urgenta diagnostica sau
terapeutica putand fi usor recunoscuta clinic
D. traduce o afectare tronculara a nervului sciatic
popliteu extern
E. cand este asociata cu un sindrom rahidian si in
cazul herniei de disc rupte, cu migrare trebuie
cautata o compresie extrarahidiana
(pag. 625)
*3 Semnele Leri si Lasegue
A. sunt pozitive in cazul herniei rupte
B. traduc sciatica L3-L4
C. redau originea discala a unei afectari radiculare
D. sunt echivalente semnului soneriei
E. niciunul dintre raspunsurile de mai sus nu este
cel corect
(pag. 627)
*4 Sindromul de tunel carpian
A. se insoteste clinic de hiperestezie in teritoriul
nervului median
B. va fi obiectivat prin semnul Tinel efectuat prin
hiperflexia incheieturii mainii
C. conduce la acroparestezie nocturna, cu
interesarea teritoriului nervului median –fata
palmara a primelor 2 degete si jumatatea
exterioara din medius
D. conduce la acroparestezie nocturna cu
interesarea teritoriului nervului median –fata
palmara a primelor 3 degete si jumatatea
exterioara din inelar
E. nu poate avea semne functionale de tip
acroparestezie noctura
(pag. 627)
*5 Teritoriul senzitiv al afectiunii radiculare cu
topografie la nivelul C5 va fi evaluat
A. prin abductia bratului
B. prin determinarea reflexului bicipital
C. pe fata interna a bratului
D. prin manevre pasive de mobilizare ale articulatiei
scapulo-humerale
E. in partea de sus a umerilor
(pag. 626)
Pag. 81 din 130
6 Tratamentul radiculalgiei si al sindromului de
compresie nervoasa
A. include administrarea pe cale sistemica si pe
termen lung a unui corticoid
B. presupune terapia cauzei principale
C. poate fi de tip medicamentos local
D. nu include cura chirurgicala in ceea ce priveste
sindromul de tunel carpian
E. permite infiltratia cu corticosteroizi si la pacientii
cu tulburari de coagulare
(pag. 626,627)
7 Investigatiile suplimentare in cazul unei
radiculalgii necomplicate includ:
A. decat radiografia de coloana vertebrala indiferent
de durata simptomatologiei algice
9 Indicatiile chirurgicale ale unei
lomboradiculalgii
A. sunt rezervate doar cazurilor extrem de grave,
cu potential letal
B. includ deficitul motor recent si radiculalgia
hiperalgica
C. se adreseaza cazurilor cu afectiuni
pluriradiculare, tulburari sfincteriene, dar si celor
cu dureri radiculare de origine discala cu
insufcienta functionala majora
D. nu exista indicatie chirurgicala in cazul
lomboradiculalgiilor
E. nu se poate recurge la terapie chirurgicala in
primele 8 saptamani de la diagnosticul
sindromului de coada de cal
(pag. 627)

B. nimic suplimentar, cu exceptia radiografiei de 10 Examinarile complementare in cazul

coloana vertebrala, hemoleucograma, CRP si sindromului de tunel carpian
hemostaza in cazul duratei sub 6 saptamani a
A. pot releva semne de denervare cu indicatie
simptomatologiei si numai daca s-au prevazut
chirurgicala imediata
inflitratii rahidiene
B. nu aduc nici un beneficiu comparativ cu
C. evaluare extensiva indiferent de durata
examenul clinic
simptomatologiei sau de afectiunile preexistente
C. includ efectuarea de radiografii ale mainilor
D. radiografie de coloana vertebrala, CRP,
hemostaza dupa 6 - 8 saptamani de la debutul D. presupun inclusiv prelevarea proteinuriei de 24
simptomatologiei de ore
E. CT rahidian dupa 6-8 saptamani de la instalarea E. vor cuprinde si hemograma, VSH,CRP
simptomatologiei algice (pag. 627)
(pag. 626)
Tema nr. 56
8 Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte
Prescrierea şi monitorizarea antiinflamatoarelor
A. Un fumator cu radiculalgie C8-D1, cu orar corticosteroidiene şi necorticosteroidiene
inflamator si asociere de sindrom Claude- Bibliografie asociata temei:
Bernard-Horner poate fi diagnosticat cu
afectiune maligna pulmonara Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
B. Nementionarea posibilitatii unei amiloidoze AL la pag. 645-650 * fara denumiri comerciale ale
un pacient de peste 65 de ani cu sindrom de medicamentelor
tunel carpian – reprezinta o eroare de diagnostic
C. Afectarea radiculara L5 include lezarea *1 Care dintre urmatorii agenti farmacologici
tronculara a nervului sciatic popliteu extern sunt de tip AINS
D. Cruralgia poate fi definita la nivel L3 sau L4 A. Pirazolii
E. Sindromul de coada de cal reprezinta indicatie B. Prednisonul
chirurgicala in cazul unei lomboradiculalgii
C. Betametazona
(pag. 626)
D. Ketotifenul
E. Lorazepamul
(pag. 646)

*2 In care dintre afectiunile enumerate mai jos

este permisa infiltrarea de corticosteroizi?
A. Status infectios activ
B. Bursita olecraniana
C. Artrita septica
D. Osteocondrom
E. Toate raspunsurile de mai sus sunt eronate
(pag. 649)

Pag. 82 din 130

*3 Ce tipuri de afectiuni dintre cele redate mai
jos, presupun administrarea pe o perioada
lunga a AINS
A. Rahialgii
B. Tendinite si bursite
C. Traume sportive
D. Spondilita anchilozanta
E. Guta cronica tofacee
(pag. 646)
*4 Care sunt reactiile adverse dupa
administrarea steroizilor pe cale generala
A. Hipercorticismul iatrogen, retard de crestere la
copil, amenoree, osteonecroza aseptica
B. Boala Crohn, complicatii cardio-vasculare,
hiperlipemie, sigmoidita, acnee
C. Diverticuloza, cicatrici cheloide, infectii
oportuniste
D. Diabet zaharat tip I insulinonecesitant
E. Feocromocitom, hipotiroidism, hipopotasemie
(pag. 648,649)
*5 Interactiunile medicamentoase ale AINS
includ
A. antihipertensivele de tip sartan
B. fenitoina-cu risc de supradozaj
C. corticosteroizii –indiferent de diagnostic si de
simptomatologia algica
D. salicilatii – cu risc de reactie de hipersenibilizare
imediata
E. inhibitorii de pompa de protoni
(pag. 647,648)
6 Este permisa
A. prescrierea a doua antiinflamatoare simultan
B. prescrierea de AINS concomitent cu
anticoagulante orale
C. continuarea terapiei cu AINS si in afara
perioadelor nedureroase din artroze
D. administrarea de corticosteroid la un pacient cu
poliartrita reumatoida
E. infiltrarea locala de corticosteroizi la pacientul cu
sindrom de tunel carpian
(pag. 646,647,648)
8 Care dintre urmatoarele afirmatii sunt
incorecte
A. AINS au si efecte de tip analgezic si antipiretic
B. Etoricoxibul este un inhibitor selectiv al
ciclooxigenazei 1
C. Indometacinul face parte din clasa pirazolilor
D. AINS pot induce crize de crize de diverticulita
sigmoidiana
E. Administrarea de AINS poate avea drept efect
secundar, nefrita acuta interstitiala imunoalergica
(pag. 645,646)
9 Ce indicati in prescriptia corticosteroizilor
A. scaderea treptata a dozelor fara necesitatea unei
terapii de fond in poliartrita reumatoida
B. contraindicatia acestor substante
medicamentoase in vasculite sistemice, tip boala
Horton
C. administrarea in polimialgia reumatica in doza
initiala de „atac” cu diminuarea ulterioara treptata
D. riscul de insuficienta suprarenala consecutiv unei
diminuari a dozei de steroid sub 0,1mg/kgc/zi
impune efectuarea unui test la Synacthen
E. terapia pe termen scurt nu impune descrestere
progresiva
(pag. 648)
10 AINS pot fi administrate in siguranta in
urmatoarele circumstante
A. topic, de exemplu ketoprofenul fara a induce
fenomene de fotosensibilizare
B. la pacientul cu osteoartrita de genunchi, in puseu
congestiv
C. in patologii radiculare
D. in doze mari la pacientii cu boli inflamatorii
intestinale
E. in colagenoze simultan cu antiinflamatoare
corticosteroidiene
(pag. 646,647)

7 Reprezinta complicatii specifice la infiltratii

de corticosteroizi
A. hemartroza
B. ruptura tendinoasa in cazul infiltrarii periarticulare
C. risartroza
D. artrita acuta gutoasa
E. artrita psoriazica
(pag. 650)

Pag. 83 din 130

Tema nr. 57 *5 Fractura-dezlipire epifizară Salter 3 este
Fractura extremităţii inferioare a radiusului şi a fractura cartilajului de creștere cu
extremităţii superioare a femurului la adult şi A. Traiect numai prin cartilajul de creștere
particularităţile fracturilor la copil
B. Prelungire metafizară
Bibliografie asociata temei:
C. Prelungire epifizară
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011 D. Prelungire metafizară și epifizară
pag. 653-654, 655-656, 664 E. Compresiune axială
(pag. 664)
*1 Fractura extraarticulară cu deplasare
posterioară a extremității inferioare a 6 Deformarea membrului inferior într-o
radiusului se numește: fractură dezangrenată a extremității
superioare a femurului este în:
A. Pouteau-Colles
B. Goyrand-Smith A. Rotație externă

C. Gerard-Marchand B. Rotație internă

D. Destot C. Abducție

E. Galeazzi D. Adducție
(pag. 653) E. Flexie
(pag. 655)
*2 Fractura extraarticulară cu deplasare
anterioară a extremității inferioare a 7 Următoarele afirmații referitoare la fracturile
radiusului se numește: extremității superioare a femurului sunt
adevărate:
A. Pouteau-Colles
B. Goyrand-Smith A. Fracturile cervicale sunt fracturi extraarticulare

C. Gerard-Marchand B. Fracturile cervicale prezintă risc de necroză

secundară a capului femural
D. Destot
C. Fracturile capului femural sunt relativ frecvente
E. Galeazzi
D. Fracturile cervicale prezintă risc de
(pag. 653) pseudartroză
*3 Conform clasificării Garden, fractura E. Fracturile masivului trohanterian au risc de
cervicală a femurului cu ruptură completă consolidare vicioasă
este de tip: (pag. 655)
A. Garden I 8 O fractură a extremității inferioare a
B. Garden II radiusului se caracterizează clinic prin:
C. Garden III A. Durere
D. Garden IV B. Impotență funcțională
E. Garden V C. Deformarea pumnului „în dos de furculiță” dacă
(pag. 655) deplasarea este anterioară
D. Leziune a nervului radial
*4 Fracturile intertrohanteriene sunt fracturi cu
traiect de fractură: E. Edem

A. Parcelare ale marelui trohanter (pag. 653)

B. Ce separă un fragment diafizar 9 Din complicațiile posibile ale unei fracturi a

C. Oblic de la marele la micul trohanter extremității inferioare a radiusului fac parte:

D. Orizontal între marele și micul trohanter A. Leziunea nervului radial

E. Sub nivelul micului trohanter B. Deschidere cutanată
(pag. 655) C. Sindromul de compartiment
D. Infecția zonei operate
E. Necroza osoasă
(pag. 654)

Pag. 84 din 130

 10 Cel mai frecvent tratament al fracturilor la 4 Complicațiile generale și la distanță ale
copil este tratamentul ortopedic din infecțiilor acute ale părților moi sunt:
următoarele motive
A. Artroza
A. Risc de epifiziodeză postoperatorie (dacă B. Endocardita
intervenția chirurgicală este localizată pe
cartilajul de creștere) C. Tetanosul
B. Tolerabilitate bună a fixării vicioase prin D. Decompensarea în cazul unui teren favorizant
remodelarea ulterioară E. Flegmonul digital
C. Epifize fertile: aproape de genunchi și departe de (pag. 669)
cot
D. Formarea unui punct osos la nivelul leziunii 5 Tratamentul chirurgical al flegmonului digital
cartilajului de creștere se poate face prin:

E. Absența complicațiilor de rigiditate sau a A. Ablație prin contraincizii la extremitățile degetului

tromboflebitei sub ghips B. Antibioterapie cu spectru larg pentru 21 de zile
(pag. 664) C. Deschidere în Z a degetului

Tema nr. 58 D. Sinovectomie digitală

Infecţiile acute ale părţilor moi (abces, panariţiu, E. Excizia tendonului
flegmon al tecii) (pag. 670)
Bibliografie asociata temei:
*6 Tratamentul flegmonului digital în stadiul 2
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor se face prin:
Laurent Karila, 2011
pag. 669-670 A. Dacă nu a colectat, antibioterapie pentru 10
zile și băi antiseptice de 2 ori/zi
1 Unele din semnele clinice locale ale B. 2 contraincizii la nivelul extremităților degetului,
abcesului părților moi sunt: apoi antibioterapie pentru 21 de zile
A. Colecția fluctuentă C. Excizia tendonului interesat dacă acesta a
necrozat
B. Febra
D. Deschidere în Z a degetului și sinovectomie
C. Hiperleucocitoza
digitală
D. Durerea pulsatilă
E. Antibioterapie cu spectru larg pentru 45 de zile
E. Hipotermia locală (pag. 670)
(pag. 669)
*7 Tratamentul flegmonului digital în stadiul 3
2 Flegmonul digital este caracterizat clinic prin: se face prin:
A. Mărirea în volum a degetului afectat A. Dacă nu a colectat, antibioterapie pentru 10 zile
B. Localizarea infecției și băi antiseptice de 2 ori/zi

C. Iradierea durerii de-a lungul învelișului B. 2 contraincizii la nivelul extremităților degetului,

D. Durere la extensia pasivă a degetului
E. Deformarea degetului cu încovoierea lui
(pag. 669)
3 Din factorii favorizanți ai infecțiilor părților
moi fac parte:
A. Hipotiroidismul
apoi antibioterapie pentru 21 de zile
C. Excizia tendonului interesat dacă acesta a
necrozat și reconstrucție ulterioară
D. Deschidere în Z a degetului și sinovectomie
digitală
E. Antibioterapie cu spectru larg pentru 45 de zile
(pag. 670)

B. Artroza la nivelul degetelor mâinii *8 Durata antibioterapiei în artrita (complicație

C. Diabetul zaharat locală în infecțiile acute ale părților moi) este
de:
D. Deficiență a statusului imunologic
A. 7 zile
E. Prezența de corpi străini
B. 14 zile
(pag. 669)
C. 21 de zile
D. 45 de zile
E. 60 de zile
(pag. 669)

Pag. 85 din 130

*9 Investigațiile de laborator în diagnosticul 3 Ocluzia arterei centrale a retinei se
pozitiv al infecțiilor acute ale părților moi caracterizeazǎ prin:
arată:
A. congestia ocularǎ
A. Hipertermie locală B. scǎderea bruscǎ a vederii
B. Leucopenie C. precipitate pe faṭa posterioarǎ a corneei
C. Trombocitoză D. d.sinechii irido-cristaliniene
D. Creșterea proteinei C reactive E. edem macular cu aspect de cireaṣǎ macularǎ
E. Scăderea vitezei de sedimentare a hematiilor (pag. 679)
(pag. 669)
*4 Ocluzia venei centrale a retinei se
* 10 În flegmonul digital, durerea este caracterizeazǎ prin:
caracterizată de:
A. artere ṣi vene subṭiri ṣi filiforme la nivelul retinei
A. Intensificare la extensia pasivă a degetului B. hemoragii retiniene striate sau rorunde
B. Intensificare la flexia pasivă a degetului C. edem macular ischemic cu aspect de cireaṣǎ
C. Iradiere până la pliul palmar proximal pentru macularǎ
degetele II, III și IV D. d.Tyndall pozitiv la nivelul camerei anterioare
D. Iradiere până la pliul pumnului pentru degetele E. vene ṣi artere ȋntecuite sub formǎ de
II, III, IV manṣoane perivasculare
E. Iradiere până la pliul palmar distal pentru (pag. 680)
degetele I și V
(pag. 669) *5 Tratamentul glaucomului acut presupune
urmǎtoarele metode cu excepṭia:
Tema nr. 59 A. beta-blocante administrate local
Anomalii ale vederii cu debut brutal
B. inhibitor de anhidrazǎ carbonicǎ administrate
Bibliografie asociata temei: local ṣi general
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor C. midriatice administrate local
Laurent Karila, 2011
D. d.iridotomie la nivelul ochiului afectat
pag. 678-685 * fara denumiri comerciale ale
medicamentelor E. iridotomie la nivelul ochiului congener, sǎnǎtos
(pag. 682)
*1 Care dintre urmǎtoarele afecṭiuni este
caracterizatǎ de scǎderea brutalǎ a vederii cu 6 Care dintre urmǎtorii factori favorizeazǎ
ochi roṣu, dureros? apariṭia glaucomului acut prin ȋnchiderea
unghiului?
A. dezlipirea de retinǎ
B. neuropatia opticǎ ischemicǎ acutǎ anterioarǎ A. hipermetropia

C. glaucom neovascular B. administrare simpaticolitice

D. d.degenerescenṭa macularǎ legatǎ de vȃrstǎ C. administrare parasimpaticomimetice

E. ocluzia venei centrale ale retinei D. d.stress

(pag. 678) E. expunere prelungitǎ la ȋntuneric
(pag. 682)
*2 Care dintre urmǎtoarele afecṭiuni este
caracterizatǎ de scǎderea brutalǎ a vederii cu 7 Care dintre urmǎtoarele afirmaṭii sunt
ochi alb, nedureros? valabile ȋn cazul neuropatiei oprice
ischemice acute anterioare?
A. glaucomul acut
B. keratita acutǎ A. scǎderea brutalǎ a vederii

C. endoftalmitǎ B. durere ocularǎ, congestie ocularǎ apǎrutǎ cu

24 de ore ȋnainte de scǎderea acuitǎṭii vizuale
D. d.neuropatia opticǎ ischemicǎ anterioarǎ
C. amputarea cȃmpului vizual
E. glaucom neovascular
D. d.edem papilar cu hemoragii peripapilare
(pag. 678)
E. poate reprezenta o manifestare a bolii Horton
(pag. 681)

Pag. 86 din 130

 8 Uveita anterioarǎ acutǎ este caracterizatǎ *2 In care dintre urmǎtoarele afecṭiuni
prin: caracterizate de ochi roṣu ṣi dureros nu
apare scǎderea acuitǎṭii vizuale?
A. hemoftalmus
B. cerc pericheratic A. conjunctivita bacteriana

C. efect Tyndall B. traumatism ocular cu hemoragie subconjunctivalǎ

D. d.precipitate endocorneene C. plagǎ conjunctivalǎ cu retenṭie de corp strǎin

E. sinechii iridocristaliniene, care forṭeazǎ pupila D. d. keratita acutǎ

sǎ rǎmȃnǎ ȋn midriazǎ maximǎ E. episclerita acutǎ
(pag. 684) (pag. 686)
9 Conduita terapeuticǎ a complicaṭiilor 3 Urmǎtoarele semne ṣi simptome sunt
ocluziei venei centrale a retinei includ: caracteristice pentru sclerita acutǎ
A. mǎsurarea tensiunii oculare si tratament anterioarǎ?
hipotonizant pentru glaucomul secundar A. acuitate vizualǎ normalǎ
B. fotocoagulare panretinianǎ pentru prevenirea B. ochiul prezintǎ roṣeaṭǎ localizatǎ care dispare
complicaṭiilor neovasculare dupǎ aplicarea unui vasoconstrictor
C. injectare intravitreeanǎ de corticosteroizi pentru C. apare durere ocularǎ intensificatǎ la miṣcǎrile
tratamentul edemului macular cistoid globului ocular
D. d.antibioterapie masivǎ pentru evitarea D. d. cristalinul prezintǎ opacifiere nuclearǎ sau
panoftalmiei oculare corticalǎ posterioarǎ
E. lavaj al camerei anterioare pentru eliminarea E. edem papilar bilateral, cu hemoragii ṣi exsudate
hipopionului peripapilare
(pag. 680) (pag. 687)
* 10 Care dintre formele de keratitǎ acutǎ este 4 Care dintre urmǎtoarele afecṭiuni pot
caracterizatǎ de ulcer dendritic sau ȋn hartǎ determina scleritǎ?
geograficǎ:
A. boala Behcet
A. keratita bacterianǎ
B. tuberculoză
B. keratitǎ herpeticǎ
C. sarcinǎ extrauterinǎ
C. keratitǎ cu adenovirus
D. d. boalǎ Crohn
D. d.sindrom cu ochi uscat
E. poliartritǎ reumatoidǎ
E. sindrom de expunere prin malpoziṭie palpebralǎ (pag. 687)
(pag. 684)
5 Care dintre urmǎtoarele afecṭiuni oculare
Tema nr. 60 sunt caracterizate de scǎderea acuitǎṭii
Ochiul roşu şi/sau dureros vizuale?
Bibliografie asociata temei: A. conjunctivita acutǎ
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor B. plagǎ ocularǎ cu retenṭie de corp strǎin
Laurent Karila, 2011 intraocular
pag. 686-688 * fara denumiri comerciale ale C. keratitǎ acutǎ
medicamentelor
D. d. scleritǎ acutǎ anterioarǎ
1 Care dintre urmǎtoarele afecṭiuni sunt E. uveitǎ anterioarǎ acutǎ
caracterizate de scǎderea acuitǎṭii vizuale? (pag. 687)
A. conjunctivita acutǎ
*6 Glaucomul acut se caracterizeazǎ prin
B. Keratita acută urmǎtoarele semne ṣi simptome cu excepṭia:
C. Sclerita anterioară acută A. congestie ocularǎ
D. d. Glaucomul acut B. ochi dur datoritǎ creṣterii tensiunii intraoculare
E. Endoftalmita C. durere ocularǎ intensǎ
(pag. 687) D. d.miozǎ, cu pupilǎ fixǎ areflexivǎ
E. stare generalǎ alteratǎ, greṭuri, vǎrsǎturi
(pag. 682)

Pag. 87 din 130

*7 Urmǎtoarele semne ṣi simptome sunt Tema nr. 61
caracterizate pentru keratitǎ epitalialǎ acutǎ Otalgii şi otite la copii şi adulţi
cu excepṭia:
Bibliografie asociata temei:
A. congestie ocularǎ
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
B. scǎderea acuitǎṭii vizuale Laurent Karila, 2011
C. midriazǎ pag. 716-721 * fara denumiri comerciale ale
medicamentelor
D. d.reflex corneean modificat cu hipoestezie
corneeanǎ
1 Inervaţia senzitivă a urechii externe este
E. coloraṭie cu fluoresceinǎ pozitivǎ asigurată de:
(pag. 683) A. Nervul auriculotemporal
*8 Urmǎtoarele semne clinice sunt B. Nervul Wrisberg
caracteristice uveitei anterioare acute cu C. Ram auricular al nervului vag
excepṭia:
D. Nervul timpanic
A. acuitate vizualǎ normalǎ
E. Plex cervical superior
B. congestie ocularǎ
(pag. 716)
C. durere ocularǎ
2 Stadiile otitei medii acute sunt:
D. d.pupilǎ deformatǎe.apare cu recurenṭe
identice ȋn cadrul unei boli generale A. Stadiul de colectare
E. apare cu recurenṭe identice ȋn cadrul unei boli B. Stadiul de cicatrizare
generale C. Stadiul perforat
(pag. 684)
D. Stadiul congestiv
*9 Lentilele de contact pot predispune la una E. Stadiul cataral
sau mai multe dintre urmǎtoarele afecṭiuni:
(pag. 717)
A. glaucom acut
3 Otita externă se manifestă prin:
B. keratita epitelialǎ acutǎ
A. Hipoacuzie neurosenzorială
C. episcleritǎ acutǎ
B. Otalgie
D. d.cataractǎ traumaticǎ
C. Edem al conductului auditiv extern
E. corioretinitǎ
D. Congestia timpanului
(pag. 688)
E. Ameţeli
* 10 Uveita acutǎ este caracterizatǎ de
(pag. 718)
urmǎtoarele aspecte clinice cu excepṭia:
A. precipitate pe endoteliul corneean 4 Semnele de atenţionare ale unei posibile
otite seromucoase la copil sunt:
B. efect Tyndall al umorii apoase
A. Tulburări de atenţie
C. sinechii iridocristaliniene
B. Otite externe repetate
D. d.focar inflamator corioretinian localizat
peripapilar sau la nivelul retinei periferice C. Întârzierea vorbirii
E. focar inflamator localizat la 2-3 mm de limbul D. Tulburări de comportament
sclerocorneean E. Somnolenţa
(pag. 684) (pag. 719)

5 La impedanţmetrie în cadrul explorării otitei

seromucoase găsim:
A. Curba tip A
B. Curbă tip B
C. Curbă tip C
D. Curba tip D
E. Curbă tip A şi C
(pag. 720)

Pag. 88 din 130

*6 Suspiciunea de otita medie acută cu Tema nr. 62
Haemophilus influenzae se pune când este Angine şi faringite ale adultului
asociată otitei:
Bibliografie asociata temei:
A. Otoragie
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
B. Conjunctivita Laurent Karila, 2011
C. Somnolenţă pag. 722-727 * fara denumiri comerciale ale
medicamentelor,fara tratamentul anginei pag. 723 -
D. Disfagie
recomandarea AFSSAPS
E. Meningita
(pag. 718) 1 Angina ulcero-necrotică se întâlneşte în:
A. Mononucleoza infecţioasă
*7 Complicaţiile otitei medii acute nu includ:
B. Difterie
A. Mastoidita
C. Angina Vincent
B. Tromboflebita sinusului lateral
D. Şancru sifilitic
C. Nevralgia facială
E. Herpes
D. Menigita
(pag. 722)
E. Abcesul cerebral
(pag. 718) 2 Angina veziculară se întâlneşte în:
A. Herpangină
*8 Otita seromucoasă cronică are o durată a
evoluţiei simptomelor de: B. Gripă
A. 7 zile C. Herpes
B. 3 săptămâni D. Difterie
C. 4 săptămâni E. Zona nervului IX
D. 2 luni (pag. 722)

E. 3 luni 3 Angina eritemato-pultaceee se întâlneşte în:

(pag. 719) A. Angina Vincent
*9 Otita seromucoasă cronică este secundară: B. Angina streptococică
A. otitelor furunculoase C. Difterie
B. disfunctiei trompei lui Eustachio D. Herpangina
C. mastoiditei E. Mononucleoza infecţioasă
D. otitelor externe virale (pag. 722)

E. traumatismelor otice 4 În angina eritemato-pultacee depozitele

(pag. 719) pultacee sunt:
A. Aderente pe amigdale
* 10 Durata tratamentului antibiotic per os
recomandat la copii peste 2 ani în otita medie B. Neaderente pe amigdale
acută este: C. Albicioase
A. 2 zile D. Cenuşii
B. 5 zile E. Punctiforme
C. 9 zile (pag. 722)
D. o zi 5 Diagnosticul pozitiv în mononucleoza
E. 14 zile infecţioasă se stabileşte pe baza:
(pag. 720) A. Reacţia VDRL
B. Hemogramei
C. Reacţia Paul-Bunnel-Davidsohn
D. Serologia HIV
E. Serologia EBV
(pag. 725)

Pag. 89 din 130

*6 Difteria are ca agent etiologic : Tema nr. 63
A. Bacil Gram + Epistaxisul şi tratamentul acestuia
B. Bacil Gram – Bibliografie asociata temei:
C. Spirochet Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
D. Adenovirus
pag. 737-739
E. Virusul parainfluenza
(pag. 725) 1 Factorii implicaţi în aprecierea abundenţei
epistaxisului sunt:
*7 Angina lui Vincent este cauzată de:
A. vârsta pacientului
A. Bacil gram pozitiv B. durata sângerării
B. Corynebacterium C. voma
C. Spirochetă + Bacil gram negativ D. debitul sângerării
D. Streptococ E. ameţelile
E. Stafilococ (pag. 737)
(pag. 726)
2 În aprecierea abundenţei unui epistaxis este
*8 Mononucleoza infecţioasă prezintă: primordială investigarea:
A. Uneori o purpură a vălului palatin A. paloarei tegumentare
B. Rash cutanat B. hipotensiunii
C. Paralizie velopalatină C. temperaturii
D. Trismus D. tahicardiei
E. Erupţie veziculară E. tahipneei
(pag. 725) (pag. 737)

*9 Angina pseudomembranoasă se întâlneşte în: 3 Oprirea sângerării într-un epistaxis

presupune:
A. Difterie
B. Angina Vincent A. antialgice

C. Herpangină B. tamponament nazal anterior

D. Herpes C. tamponament nazal posterior

E. Zona nervului IX D. embolizarea vaselor incriminate

(pag. 722) E. antibioterapie
(pag. 737,738)
* 10 Amigdalectomia are indicaţie doar în cazul:
4 Examinările complementare în epistaxis
A. anginelor care se repetă (2/iarnă)
presupun:
B. anginelor care se repetă (1/an)
A. bilanţul coagulării
C. anginelor care se repetă (o dată/ 2 ani)
B. bilanţul factorilor de risc cardio-vascular
D. recidivei flegmonului periamigdalian
C. bilanţ de imagistică (CT, RMN)
E. recidivei anginelor veziculare
D. examinarea otică
(pag. 727)
E. bilanţ de imagistică (angiografie)
(pag. 738,739)

5 Rinitele şi sinuzitele pot acţiona în mod

sistemic cu:
A. purpura (febră tifoidă)
B. tahicardie
C. fragilitate capilară (gripă)
D. disfagie
E. dispnee inspiratorie
(pag. 739)

Pag. 90 din 130

*6 Care din afirmaţiile următoare nu este Tema nr. 64
specifică fibromului naso-faringian: Pacientul vârstnic: îmbătrânirea normală şi
A. tumoră bogat vascularizată particularităţi semiologice, psihologice, terapeutice
B. frecventă la adolescenţii de sex masculin Bibliografie asociata temei:
C. frecventă la adolescenţii de sex feminin Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
D. are risc de sângerare crescut
pag. 776-778, 779-782
E. este o cauză locală de epistaxis
(pag. 739) 1 Care sunt formele de imbatranire?
A. Imbatranire datorita unui accident vascular
*7 Dintre cauzele epistaxisului enumerate mai cerebral
jos care nu este cauză generală:
B. Imbatranire obisnuita fara patologii evolutive, dar
A. HTA cu o limitare relativa a capacitatilor functionale
B. Anomalie vasculară Rendu Osler C. Imbatranire genetica
C. Rinosinuzită D. Imbatranire prematura
D. Hemofilie E. Imbatranire patologica cu patologii cronice
E. Insuficienţa hepatică evolutive provocand handicapuri si dependenta
care poate ajunge pana la dependenta totala
(pag. 739)
pentru toate activitatile vietii cotidiene
*8 Dintre cauzele epistaxisului enumerate mai (pag. 776)
jos care nu este cauză locală:
2 Care sunt consecintele imbatranirii functiei
A. Rinosinuzita renale?
B. Boala Rendu Osler A. Scaderea volumului rinichilor bilateral
C. Tumori nazale B. Scaderea volumului unui singur rinichi
D. Epistaxis esenţial C. Frecventa complicatiilor renale iatrogene
E. Traumatisme nazale D. Frecventa deshidratarilor extracelulare si
(pag. 739) toleranta scazuta la regimurile desodate

*9 Dintre cauzele epistaxisului enumerate mai E. Frecventa hipo- si hipernatremiei

jos care nu este cauză generală:
A. Carenţa de vitamină K
B. Anomalie vasculară Rendu Osler
C. Epistaxis esenţial
D. Hemofilie
E. Trombopenie
(pag. 739)
* 10 Din afirmaţiile următoare care nu corespunde
pentru boala Rendu Osler:
A. Este o angiomatoză autozomal dominantă
B. Prezintă malformaţii vasculare mucoase
C. Prezintă malformaţii vasculare extra-mucoase
D. Nu este responsabilă de sângerări recidivante
E. Tratamentul său vizează utilizarea anticorpilor
anti VEGF
(pag. 739)
(pag. 777)
3 Imbatranirea neurocognitiva determina:
A. dificultati in coordonarea miscarilor
B. diminuarea capacitatii de invatare
C. diminuarea timpului de reactie
D. cresterea timpului de reactie
E. diminuarea atentiei
(pag. 777)
4 Managementul pacientului varstnic trebuie
sa cuprinda intotdeauna
A. anularea datelor anamnestice
B. reconstituirea anamnezei
C. tratament de urgenta indiferent de tratamentele
urmate anterior
D. cunoasterea tratamentului pacientului, fara a
omite automedicatia
E. examen clinic complet, inclusiv tuseu rectal si
ECG
(pag. 780)

Pag. 91 din 130

 5 Inainte de a face prescrierea medicamentelor
in geriatrie trebuie realizate
A. ierarhizarea patologiilor, tinandu-se cont de
parerea pacientului
B. tratamentul suferintei vasculare cerebrale
*9 Imbatranirea vasculara are urmatoarele
consecinte clinice
A. tendinta la hipotensiune ortostatica accentuata
de anumite probleme venoase, deshidratare sau
medicament

C. se va determina daca pacientul poate sa isi B. aparitia anevrismelor aortice

administreze singur tratamentul
D. se va determina calitatea venelor pentru
administrarea perfuziilor
E. se va estima nevoia de oxigenoterapie
(pag. 781)
*6 Care din urmatoarele reguli de management
pentru un pacient varstnic bolnav sunt
valide?
A. prezenta aparaturii necesare neuroimagisticii
B. capacitatea si independenta de miscare a
pacientului pastrate
C. identificarea rapida a patologiilor acute si
tratarea lor pentru a evita decompensarile in
cascada
D. evidentierea lipsei in antecedente a tulburarii
depresiva
E. evidentierea prezentei in antecedente a tulburarii
depresiva
(pag. 780)
*7 Riscul iatrogen este mai crescut la
persoanele in varsta datorita
A. culorii identice a tabletelor unor medicamente
diferite
B. medicatiei administrate sub forma de solutie
orala
C. nerespectararii regimului igieno-dietetic
D. modificari farmacocinetice datorate varstei
E. existentei hipertermiei
(pag. 781)
C. edem pulmonar
D. pierderea acuitatii vizuale
E. cefalee de tip migrenoid
(pag. 777)
* 10 Imbatranirea sistemului musculare determina
A. neuropatii periferice
B. sarcopenia = scaderea masei musculare
C. crampe musculare
D. fracturi ale colului femural
E. rupturi musculare repetate
(pag. 777)
Tema nr. 65
Tulburări anxioase, tulburări fobice,tulburări obsesiv-
compulsive, tulburări convertive, starea de stres
posttraumatic şi tulburările de adaptare
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
pag. 913-921 * fara denumiri comerciale ale
medicamentelor
1 In cadrul tulburarilor anxioase sunt cuprinse:
A. tulburarea anxioasa provocata de o boala sau
substanta
B. pierderea controlului emotional
C. agitatia psihomotorie
D. fobia specifica
E. starea de stres acut

*8 Imbatranirea aparatului respirator poate fi (pag. 913)

determina 2 Tulburarea anxioasa generalizata poate avea
A. algii intercostale bilaterale urmatoarea evolutie
B. algii intercostale unilaterale A. complicatii: tulburari depresive, tulburari de
panica, dependente, izolare sociala
C. cresterea suprafetei schimburilor gazoase
B. deterioararea cognitiva
D. lipsa posibilitatii de efectuare a schimburilor
gazoase C. remisii
E. diminuarea suprafetei schimburilor gazoase D. cronicizare
(pag. 777) E. frecvente accidente vasculare cerebrale
(pag. 914)

Pag. 92 din 130

 3 Diagnosticul diferential pentru tulburarea *8 Tulburarea obsesiv-compulsiva poate avea
obsesiva compulsiva se va face cu: urmatoarele comorbiditati:
A. patologia organica A. episod maniacal acut
B. tulburari anxioase B. dementa Alzheimer
C. tulburari de dispozitie C. tulburari de limbaj
D. dementa vasculara D. schizofrenia
E. tulburarea deliranta E. tulburari de coordonare
(pag. 917) (pag. 917)

4 Care din urmatoarele argumente clinice sunt *9 Simptomele tulburarilor de conversie pot fi:
in favoarea diagnosticului de tulburare
A. hipoglicemii
conversiva?
B. hiperglicemii
A. traumatisme craniene in antecedentele recente
C. cresterea creatininei
B. doliu patologic
D. transpiratii profuze nocturne
C. bilant somatic perfect normal
E. manifestari acute: agitatia psihomotorie, sincope,
D. personalitate histrionica sau pasiv-dependenta indispozitie, lipotimie, crize pseudo-convulsive,
E. relatie comprehensiva intre tulburarile prezentate miscari anormale, tremuraturi
si contextul patologic (pag. 919)
(pag. 918)
* 10 Care din urmatoarele caracteristici sunt
5 Formele clinice ale tulburarii de adaptare specifice diagnosticului pentru tulburarea de
sunt: adaptare
A. tulburarea de adaptare cu dispozitie depresiva A. tulburare permanenta
B. tulburarea de adaptare cu anxietate B. tulburare paroxistica
C. tulburarea de adaptare antisociala C. tulburare tranzitorie
D. tulburarea de adaptare cu perturbari de conduita D. tulburare cu evolutie progredienta
E. tulburarea de adaptare mixta (depresiva, E. tulburare dependenta de factorii vasculari
anxioasa) cerebrali
(pag. 921) (pag. 920)

*6 Care din urmatoarele afirmatii privind Tema nr. 66

diagnosticul tulburarii de panica sunt
advarate?
A. tulburarea este mai frecventa la femei
B. tulburarea este mai frecventa la barbati
C. tulburarea este mai frecventa la batrani
D. tulburarea este mai frecventa la copii
E. tulburarea este mai frecventa dupa accidentele
rutiere
(pag. 913)
*7 In managementul terapeutic al tulburarii
anxioase generalizate trebuie urmarite tintele
urmatoare:
A. tratarea bolilor somatice asociate
B. tratarea crizei de angoasa acuta
C. instituirea unui regim dietetic adecvat
D. tratamentul contracturilor musculare
E. tratamentul tulburarilor de atentie
(pag. 915)
Tulburari psihice in perioada sarcinii si tulburari ale
post-partumului
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
pag. 922-925 * fara denumiri comerciale ale
medicamentelor
1 Managementul tulburarilor psihice in
perioada sarcinii si tulburari ale post-
partumului necesita:
A. spitalizarea in caz de simptomatologie deliranta
sau risc suicidar
B. tratamente medicamentoase
C. terapie electroconvulsivanta
D. interventie obstetricala in regim de urgenta
E. scaderea riscului pentru diabet zaharat tip II
(pag. 923)

Pag. 93 din 130

 2 Factorii de risc pentru depresia post-partum
sunt:
A. antecedente psihiatrice de depresie
B. sarcini multiple
*7 Managementul tulburarilor psihice in
perioada sarcinii in primul trimestru va
respecta urmatoarele reguli:
A. utilizarea in doze mici a antipsihoticelor

C. evenimente stresante B. utilizarea in doze mici a antidepresivelor

D. complicatii obstetricale C. utilizarea benzodiazepinelor

E. statut socio-economic scazut D. utilizarea anticonvulsivantelor cu efect

timostabilizator
(pag. 924)
E. evitarea prescrierii medicamentelor psihotrope
3 Care din elementele diagnostice sunt (pag. 923)
valabile pentru post-partum blues sau
sindromul celei de-a treia zile sau baby blues *8 Tratamentul post-partum blues (sau
sindromul celei de-a treia zile sau baby
A. halucinatii auditive persistente
blues) impune:
B. delir de persecutie
A. terapie electroconvulsivanta
C. tuloburari de somn
B. utilizarea medicamentelor psihotrope injectabile
D. anxietate, neliniste
C. utilizarea medicamentelor psihotrope sub forma
E. astenie de solutie orala
(pag. 924) D. utilizarea medicamentelor psihotrope cu actiune
prelungita
4 Psihoza puerperala (bufeu delirant acut
confuzo-oniric) poate avea urmatoarea E. nu se administreaza tratament medicamentos
evolutie: (pag. 924)
A. favorabila *9 Melancolia deliranta post-partum are
B. recidive in post-partum in 50% din cazuri sau in urmatoarele riscuri:
cursul unei sarcini ulterioare la 30% din cazuri
A. risc de accident vascular cerebral
C. deteriorare cognitiva de tip demential
B. risc suicidar si de infanticid
D. tulburare de conversie
C. risc de infarct miocardic
E. poate evolua spre o tulburare bipolara sau
D. risc pentru dezvoltarea unei stari dementiale
schizofrenie
(pag. 925) E. risc neurodegenerativ
(pag. 925)
5 In faza prodromala a psihozei puerperale pot
aparea urmatoarele simptome: * 10 Negarea sarcinii are drept consecinta:
A. comportament bizar A. debutul schizofreniei
B. insomnie B. debutul tulburarii bipolare
C. manifestari depresive in cursul ultimelor C. debutul unei tulburari obsesivo-compulsive
saptamani de sarcina D. rata mare a mortalitatii perinatale
D. manifestari anxioase E. reactia de stres post-traumatic
E. deteriorare cognitiva (pag. 923)
(pag. 925)

*6 Depresia in perioada sarcinii se

caracterizeaza prin:
A. varsaturi matinale
B. varsaturi incoercibile
C. varsaturi postprandiale
D. varsaturi nocturne
E. intoleranta la fructoza
(pag. 922)

Pag. 94 din 130

Tema nr. 67
Dezvoltarea psihomotorie a sugarului şi a copilului:
aspecte normale şi patologice
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
pag. 995-1006 * fara denumiri comerciale ale
medicamentelor
1 Dezvoltarea normala a copilului de la nastere
pana la varsta de 6 ani evaluata prin
monitorizarea motricitatii se caracterizeaza
prin: *6
A. merge singur la 12-18 luni
B. dobandirea progresiva a echilibrului perfect
C. atonii musculare tranzitorii
D. activitatea motrica este subordonata reflexelor
primare
E. motricitatea spontana arhaica asimetrica
(pag. 995)
2 Enurezisul se caracterizeaza prin: *7
A. aparitia predominent la baieti
B. aparitia predominent la fete
C. aparitie nocturna
D. evolutie defavorabila neurodegenerativa
E. evolutie favorabila spontana
(pag. 998)
3 Tulburarile psihotice din perioada copilariei
*8
A. autismul Kanner
B. sindromul Rett
C. sindromul Apserger
D. tulburarea psihotica bipolara cu debut precoce
E. schizofrenia infantila cu debut precoce
(pag. 999)
4 Autismul Kanner impune un diagnostic
diferential cu:
A. manifestari epileptice
*9
B. afectiuni metabolice
C. sindromul X fragil
D. surditate
E. traumatismele obstetricale severe
(pag. 999)
5 Dificultatile de calcul matematic afecteaza
urmatoarele componente:
A. lingvistice (neintelegerea termenilor aritmetici si
conversia problemelor in simboluri aritmetice)
B. perceptive (recunoasterea si intelegerea
simbolurilor)
C. motorie (incapacitatea de deplasare)
D. atentionale (copierea cifrelor si a simbolurilor)
E. cognitiva (deficit cognitiv sever)
(pag. 1001)
Managementul dificultatilor de calcul
matematic se va face prin:
A. antidepresive
B. antipsihotice
C. reeducarea adaptata copilului
D. psihostimulente
E. neuroprotectoare
(pag. 1001)
Managementul dificultatilor de citire ale
copilului va beneficia de:
A. antidepresive
B. antipsihotice
C. psihostimulente
D. neuroprotective
E. reeducare logopedica
(pag. 1001)
Autismul infantil Kanner este definit ca si:
A. o tulburare neurodegenerativa precoce
B. o tulburare metabolica precoce
C. o tulburarea de dezvoltare precoce si severa
care afecteaza limbajul si abilitatile de
comunicare
D. o tulburare post-traumatica
E. o tulburare de tip epileptic
(pag. 999)
Examinari complementare recomandate in
diagnosticul diferential al autismului Kanner:
A. examen ORL adaptat varstei
B. evaluarea perimetrului abdominal
C. evaluarea nivelului trigliceridelor
D. evaluarea colesterolemiei
E. examen coproparazitologic
(pag. 999)
Pag. 95 din 130
* 10 Initierea precoce a relatiei parinti-copil se
bazeaza pe urmatoarele nivele de
interactiune:
A. interactiuni motorii
B. interactiuni operationale
C. interactiuni competitionale
D. interactiuni afective
E. interactiuni de tip managerial
(pag. 1000)
* 11 Care dintre urmatoarele este caracteristica
motricitatii normale la nastere?
A. Motricitate spontana asimetrica
B. Ridicarea capului atanci cand este intins pe
spate
C. Tonus axial al membrelor este crescut
D. Hipotonie generalizata
E. Lipsa reflexelor primare
(pag. -)
* 12 Varsta la care sugarul poate sta in pozitie
sezanda cu sprijin este de obicei:
A. 3 luni
B. o luna
C. 6-7 luni
D. 9 luni
E. 1 an
(pag. -)
* 13 Inceputul controlului sfincterian la copil are
loc in jurul varstei de:
A. 4 luni
B. 8 luni
C. 1 an
D. 2 ani
E. 4 ani
(pag. -)
14 Intarzierea achizitiilor corespunzatoare
varstei la copil se poate manifesta prin:
A. dupa 5 luni nu-si poate sustine capul
B. la o luna hipertonia membrelor
C. dupa 10 luni nu poate sta in sezut
D. dupa 6 luni persistenta reflexelor arhaice
E. dupa 3 luni nu poate sta in sezut
(pag. -)
15 Enurezisul la copil este caracterizat prin:
A. Mictiuni complete, involuntare la copilul de cel
putin 5 ani
B. Apare mai frecvent la fete
C. Apare in majoritatea cazurilor diurn
D. Evolutie nefavorabila in lipsa tratamentului
E. Forma primara e cea mai frecventa
(pag. -)
16 Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu
encoprezisul la copil sunt adevarate?
A. Apare mai frecvent la baieti
B. Sunt mai ales forme secundare
C. Nu se asociaza cu constipatia
D. Mai putin grav decat enurezisul
E. Dispare adesea in timpul separarii de familie
(pag. -)
* 17 Care este perioada caracteristica de aparitie
a mericismului?
A. La nastere
B. In primele 3 luni de viata
C. Intre 3 si 12 luni
D. Intre 1 si 2 ani
E. Dupa varsta de 5 ani
(pag. -)
18 Sindromul Münchhausen prin transfer la
copil se caracterizeaza prin:
A. Patologia copilului provocata sau simulata de un
parinte
B. Examene medicale foarte rare prin opozitia
parintilor
C. Negarea cauzei simptomelor de catre parinti
D. Regresia simptomelor atunci cand copilul este
despartit de parinte
E. Riscuri de sechele fizice, psihologice
(pag. -)
19 Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu
dezvoltarea normala a vorbirii la copil sunt
adevarate?
A. La sfarsitul celei de-a doua luni gangureste
B. La 4 luni: lalalizare
C. La 6 luni articuleaza primele silabe
D. La 7 luni pronunta primele cuvinte
E. In jurul varstei de 3 ani construieste propozitii
corecte
(pag. -)
Pag. 96 din 130
* 20 Encoprezisul se caracterizeaza prin defecatie *4 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
involuntara in absenta unor afectiuni alimentatia sugarului pana la varsta de 4 – 6
organice la copilul de cel putin: luni este adevarata:
A. 6 luni A. este exclusiv lactata
B. 1 an B. se recomanda diversificarea precoce
C. 2 ani C. formulele de lapte praf sunt obligatorii
D. 4 ani D. se face dupa un program strict al meselor
E. 6 ani E. nu este necesar nici un supliment vitaminic
(pag. -) (pag. -)

Tema nr. 68 *5 Laptele hipoalergenic are urmatoarea

Nutriţie şi alimentaţie pediatrică particularitate:

Bibliografie asociata temei: A. Nu se utilizeaza in caz de atopie familiala

Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
pag. 1028-1030 * fara denumiri comerciale ale
medicamentelor
1 Principiile alaptarii naturale sunt:
A. precoce, din primele ore de viata
B. la cererea sugarului
C. de 2-3 ori pe zi
D. durata de sub 20 de minute a suptului, din
fiecare san
E. dupa fiecare masa se poate suplimenta cu o
formula de lapte adaptata varstei
(pag. -)
2 Printre beneficiile alaptarii materne se pot
mentiona:
A. Contine acizi graşi esentiali indispensabili pentru
maturizarea cerebrala
B. Este obtinut prin hidroliza partiala a proteinelor
din laptele de vaca
C. Este obtinut prin hidroliza totala a proteinelor din
laptele de vaca
D. Se utilizeaza in caz de intoleranta la lactoza
E. Se utilizeaza in realimentare dupa
gastroenterocolita acuta
(pag. -)
6 Laptele de soia:
A. Nu se poate folosi la sugar
B. este alimentul de electie in primele luni de viata
C. Prezinta risc de alergii incrucişate
D. Este o alternativa posibila in caz de alergie la
proteinele din laptele de vaca (PLV)
E. Are repercursiuni asupra dezvoltarii organelor
genitale (fitoestrogeni)
(pag. -)

B. Nu contine Ig A *7 Referitor la diversificare este adevarata

C. Nu contine proteine alergizante (lactoglobulina afirmatia:
din laptele de vaca) A. Numarul de mese creste progresiv
D. Avantaje psihoafective in relatia mama-copil B. Cerealele cu gluten se introduc la 4 luni
E. Compozitie perfect adaptata nevoilor copilului C. Introducerea proteinelor animale de la 5 luni
(pag. -) D. Nu se incepe inainte de 4 luni
*3 Care e formula de lapte utilizata in caz de E. Introducerea fructelor fierte de la 3 luni
atopie familiala? (pag. -)
A. lapte praf integral
8 Perioada de alimentatie de la 1 la 3 ani are
B. formule de start urmatoarele caracteristici:
C. formule de soia A. Este necesara mentinerea aportului lactat de
D. formule fara lactoza 500 ml/zi
E. formule hipoalergenice B. Apa este singura bautura recomandata
(pag. -) C. Şase mese principale pe zi
D. Se pot folosi bauturi carbogazoase
E. Se va opri diversificarea
(pag. -)

Pag. 97 din 130

*9 Care dintre urmatoarele este contraindicatie 4 Managementul febrei acute la copilul cu
exceptionala pentru laptele matern: varsta peste 3 ani implica urmatoarele:
A. Galactozemie A. Masurarea temperaturii auricular sau axilar
B. Ragade mamare B. Corticoterapie
C. Diabet zaharat C. Cautarea semnelor de gravitate
D. Gastroenterocolita acuta D. Cautarea unui punct de plecare
E. Intoleranta la gluten E. Tripla antibioterapie de prima intentie
(pag. -) (pag. -)

10 Perioada de tranzitie si diversificare al 5 Orientarea diagnostica in functie de

sugarului se caracterizeaza prin: examenul clinic in meningita la copilul cu
febra acuta este sustinuta de:
A. dureaza de la 2 la 4 luni de viata
B. alimentatia lactata ramane necesara: mimim A. Fontanela deprimata
500ml/zi B. Tulburari de conştienta
C. se trece la formulele de start C. Fontanela bombata
D. scaderea progresiva a numarului de mese D. Redoare de ceafa
E. continua suplimentarea cu vitamina D E. Stare de rau epileptic
(pag. -) (pag. -)

Tema nr. 69 6 Orientarea diagnostica in functie de

Febra la copil examenul clinic in infectia urinara la copilul
cu varsta peste 3 luni cu febra acuta se
Bibliografie asociata temei: bazeaza pe:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
A. Apetit crescut
Laurent Karila, 2011
pag. 1039-1041 B. Iritabilitate
C. Urina tulbure sau hematurie
1 Care sunt germenii cei mai frecventi in cazul
infectiilor maternofetale la copilul sub varsta D. Polakiurie
sub 3 luni cu febra acuta? E. Disurie
A. Streptococ grup B (pag. -)
B. E. Coli *7 La copilul cu febra acuta, purpura orienteaza
C. Enterococi diagnosticul catre:
D. Streptococ β hemolitic de grup A A. encefalita
E. Listeria monocytogenes B. meningococemie
(pag. -) C. hemofilie

2 Managementul tipic al febrei acute la copilul D. infectie urinara

cu varsta sub 6 saptamani presupune: E. artrita
A. Urmarire la domiciliu (pag. -)
B. Hemograma, PCR, examen de urina *8 Care este tratamentul de prima intentie al
C. Administrarea de betalactamine per os febrei acute la copil?
D. Punctie lombara A. Aspirina
E. Hemocultura, radiografia toracelui B. Ibuprofen
(pag. -) C. Paracetamol

*3 Care este cea mai frecventa cauza de febra D. Diclofenac

acuta la copilul cu varsta intre 3 şi 36 luni? E. Ampicilina
A. Endocardita (pag. -)
B. Infectie ORL sau respiratorie
C. Pielonefrita
D. Meningita
E. Boala diareica acuta
(pag. -)
Pag. 98 din 130
*9 La copilul cu febra acuta, conjunctivita *3 Diagnosticul de deshidratare acuta la copil
aseptica, enantem, edem al extremitatilor, se face in principal prin urmatoarea
eruptie polimorfa si adenopatie, cel mai interventie:
probabil diagnostic este:
A. anamneza
A. Septicemie B. identificarea unui teren predispozant
B. Sindrom nefrotic impur C. examenul clinic
C. Meningita D. coprocultura
D. SIDA E. ionograma sanguina şi urinara
E. Boala Kawasaki (pag. -)
(pag. -)
*4 Varsaturile sugarului cu agravare progresiva,
* 10 Antibioticul de prima intentie in tratamentul aparute dupa un interval liber si cu pastrarea
febrei acute la copilul intre 3 si 36 de luni aperitului sunt caracteristice:
este:
A. alergiei alimentare
A. Macrolid B. refluxului gastroesofagian
B. Gentamicina C. hipertensiunii intracraniene
C. Flourochinolona D. epilepsiei
D. Cefalosporina de generatia a III-a E. stenozei pilorice
E. Biseptol (pag. -)
(pag. -)
*5 Stenoza pilorica la sugar se manifesta dupa
Tema nr. 70 un interval liber de:
Diareea acută la copil, Vărsăturile la sugar şi copil A. 2-3 ore
(şi tratament)
B. 2-3 zile
Bibliografie asociata temei:
C. 7 zile
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011 D. 2-8 saptamani
pag. 1049-1051, 1062-1064 * fara denumiri E. 6-8 luni
comerciale ale medicamentelor (pag. -)

*1 Care este cea mai frecventa cauza de diaree 6 Deshidratarea extracelulara la copil se
acuta la copil? caracterizeaza prin:
A. Bacteriana A. Scadere importanta in greutate
B. Virala B. Pliu cutanat persistent
C. Parazitara C. Hipotonia globilor oculari
D. Greşeli de alimentatie D. Colaps
E. Fungica E. Sete vie
(pag. -) (pag. -)

*2 Care este microorganismul implicat cel mai 7 Managementul deshidratarii acute la copil
frecvent in diareea acuta la copil? implica:
A. Salmonella A. Urgenta terapeutica in cazul deshidratarii peste
B. E. coli patogen 10%

C. Adenovirusul B. Internare obligatorie

D. Rotavirusul C. Rehidratare intravenoasa chiar expansiune

volemica in caz de hipovolemie
E. Giardia lamblia
D. Solutii de rehidratare orala in cantitati mici in
(pag. -) orice tip de deshidratare
E. Rehidratare intravenoasa in cazul eşecului
rehidratarii pe cale orala in deshidratarea 5-10%.
(pag. -)

Pag. 99 din 130

 8 Criteriile de spitalizare in diareea acuta la 3 Tabloul clinic in convulsiile simple ale
copil sunt: copilului cuprinde:
A. Varsta sub 3 luni A. Criza tonico-clonica generalizata
B. Necesitatea rehidratarii orale B. Hipotermie
C. Deshidratare peste 10% C. Durata sub 15min
D. Intoleranta digestiva totala D. Sugar cu dezvoltare psiho-motorie normala
E. Prematuritate E. Sugar cu deficit neurologic
(pag. -) (pag. -)

9 Atitudinea terapeutica in diareea acuta la 4 Pentru encefalita post-infectioasa la copil

copil implica urmatoarele: pledeaza:
A. Realimentare precoce A. Varsta peste 5 ani
B. Antibioticoterapie in fiecare caz de diaree acuta B. Anomalii neurologice severe focale
C. Antisecretorii (racecadotril) C. Debut progresiv
D. Lapte delactozat in caz de teren fragil sau diaree D. CT cu hipodensitati focale
persistenta E. Febra moderata
E. Realimentare cat mai tardiva (pag. -)
(pag. -)
5 Tratamentul unei convulsii simple la copil
10 Varsaturile cronice la sugar şi copil mic au cuprinde:
urmatoarele cauze digestive:
A. Antipiretice
A. Stenoza pilorica
B. Plasarea copilului in pozitie laterala de siguranta
B. Apendicita acuta C. Antibioterapie, la nevoie
C. Alergia alimentara
D. Bronhodilatatoare
D. Imperforatia anala
E. Antitusive
E. Refluxul gastro-esofagian (pag. -)
(pag. -)
*6 Care este situatia in care RMN cerebrala este
Tema nr. 71 utila in diagnosticul copilului cu epilepsie?
Convulsiile şi epilepsia la copil A. Numai la sugar
Bibliografie asociata temei: B. Numai inainte de interventia chirurgicala
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor C. In epilepsiile generalizate
Laurent Karila, 2011
D. Pentru decelarea unei origini focale de epilepsie
pag. 1079-1085 * fara denumiri comerciale ale
partiala sau simptomatica
medicamentelor
E. Numai in cazurile in care se efectueaza RMN
1 In encefalita herpetica la copil, urmatoarele functionala.
afirmatii sunt adevarate: (pag. -)
A. Varsta de debut este sub 1 an
*7 Forma de epilepsie a copilului cu EEG cu
B. Alterarea constientei este progresiva aspect de varf-unda de 3 Hz si prognostic
C. Apar convulsii intarziate la 48-72h bun este:
D. Debut brusc A. Epilepsia grand mal
E. Apare in afebrilitate B. Epilepsia petit mal
(pag. -) C. Sindromul West
D. Sindromul Dravet
2 Convulsiile simple la copil sunt caracterizate
de: E. Sindromul Lenox-Gastaut
A. Asociere cu febra (pag. -)
B. Antecedente neurologice
C. Durata peste 30 minute
D. Aparitie la sugar sau la copilul mic (3 luni-5ani)
E. Fara semne de infectie intracraniana
(pag. -)
Pag. 100 din 130
*8 In epilepsia copilului, triada : spasme in *2 In anginele si faringitele copilului, etiologia
flexie, hipsaritmie la EEG si regresia virala se manifesta mai degraba prin:
achizitiilor este caracteristica:
A. simpla congestie eritematoasa a amigdalelor
A. Sindromului West B. aspect eritemato-pultaceu
B. Sindromului Dravet C. abces retrofaringian
C. Sindromului Doose D. angina pseudomembranoasa
D. Epilepsiei grand mal E. angina veziculoasa
E. Epilepsiei petit mal (pag. -)
(pag. -)
*3 Strategia antibiotica in pleuropneumopatiile
*9 La copilul cu epilepsie, anomaliile bifrontale la copil se face prin urmatoarea asociere:
aparute la EEG sunt caracteristice
A. ampicilina plus gentamicina
sindromului:
B. cefalosporine de generatia III asociate cu
A. West vancomicina sau rifampicina
B. Dravet C. penicilina plus doxiciclina
C. Lennox-Gastaut D. cefalosporine plus gentamicina
D. Doose E. penicilina plus flourochinolone
E. Down (pag. -)
(pag. -)
*4 In diagnosticul pneumoniei la copil,
* 10 In epilepsia grand mal la copil, crizele determinarea PCR in secretiile nazale este
epileptice au urmatoarea caracteristica: utila in identificarea urmatorului germen:
A. Sunt atone A. Streptococ betahemolitic
B. Apar mai ales la sugar B. E. coli
C. Sunt localizate pe un hemicorp C. Proteus
D. Prognosticul este infaust D. Mycoplasma
E. Sunt tonico-clonice generalizate E. Chlamydia.
(pag. -) (pag. -)

Tema nr. 72 *5 Tratamentul bronşitei acute la sugar trebuie

Infecţii ale tractului respirator la copil (Angine şi
faringite, Infecţii bronho-pulmonare la sugar şi copil)
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
pag. 1068-1069, 1099-1101 * fara denumiri
comerciale ale medicamentelor
*1 Care din urmatoarele afirmatii legate de
rinofaringita acuta este adevarata:
A. Aproape exclusiv de origine bacteriana
B. Afecteaza mai ales copiii mici
sa cuprinda urmatoarea interventie:
A. obligatoriu antibioterapie
B. perfuzii endovenoase cu anticolinergice
C. antibioterapie in caz de febra persistenta
D. badijonaj lingual cu solutii de Nistatin
E. efort fizic sustinut
(pag. -)
6 Tabloul clinic al rinofaringitei acute
presupune:
A. rinoree anterioara/posterioara

C. Evolutie prelungita 2-3 saptamani B. tuse iritativa

D. Necesita obligatoriu antibioterapie C. raluri bronşice

E. Este rara la copii D. modificari Rx

(pag. -) E. obstructie nazala

(pag. -)

Pag. 101 din 130

7 Care din urmatoarele afirmatii despre Tema nr. 73
anginele acute sunt adevarate? Alergii respiratorii la copii: Rinita alergica, astmul la
A. anginele sunt afectiuni inflamatorii ale copil
amigdalelor palatine Bibliografie asociata temei:
B. cel mai adesea sunt virale Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
C. formele streptococice sunt caracteristice sugarilor Laurent Karila, 2011
pag. 1092-1094, 1095-1098 * fara denumiri
D. febra este adesea ridicata
comerciale ale medicamentelor
E. tratamentul antibiotic se foloseşte de rutina
(pag. -) 1 Care sunt examinarile complementare
necesare in astmul bronsic la copil?
8 Urmatoarele sunt caracteristice pentru
A. Ancheta alergologica
bronşiolitele acute ale sugarului:
B. Prick test cutanat
A. varsta sub 2 ani
C. IgE serice totale la copilul sub 36 de luni
B. apar in epidemii vara
D. Testare alergeni alimentari
C. sunt frecvent virale
E. Testare alergeni respiratori
D. examinarile complementare sunt obligatorii
(pag. -)
E. pot fi precedate de rinofaringita acuta
(pag. -) 2 Factorii de risc endogeni pentru alergiile
respiratorii la copil sunt:
9 Care sunt indicatiile pentru efectuarea
A. Teren genetic
radiografiei toracice in bronşita acuta?
B. Factori emotionali
A. febra inexplicabila, mai ales la sugar
C. Infectiile respiratorii
B. etiologia virala
D. Poluarea atmosferica
C. tuse persistenta insotita de tahipnee
E. Obezitatea
D. pneumonii recidivante
(pag. -)
E. suspiciune de inhalare de corp strain
(pag. -) 3 Care din urmatoarele sunt semne de atopie
personala utile in diagnosticul astmului
10 Tratamentul in pneumoniile acute presupune: alergic?
A. antibioterapie de urgenta şi de prima intentie A. Psoriazis
B. spitalizarea cazurilor grave B. Eczema
C. tratament cu penicilina pe o durata de 5 zile la C. Rinita atrofica
cei cu varsta mai mica de 3 ani
D. Rinita sezoniera
D. cefalosporine daca tabloul clinic evoca
E. Alergie alimentara
mycoplasma
(pag. -)
E. evaluare la 48-72 de ore in toate cazurile
(pag. -) *4 Care dintre urmatoarele reprezinta
tratamentul de fond folosit in astmul
intermitent?
A. Corticoizii inhalatori
B. Corticoizii per os
C. Inhibitorii de leucotriene
D. Beta 2 adrenoimimetice cu durata lunga de
actiune
E. Astmul intermitent nu are tratament de fond
(pag. -)

Pag. 102 din 130

*5 In astmul alergic sever se poate folosi ca 10 Dupa GINA 2006, astmul bronsic controlat se
tratament asociat urmatoarea substanta: poate defini prin urmatorii parametrii:
A. Omalizumab A. Fara limitarea activitatilor
B. Propranolol B. Fara simptome nocturne
C. Histamina C. Valoarea VEMS/PEF sub 80%
D. Aspirina D. Fara exacerbari
E. Ranitidina E. Folosirea zilnica a beta 2 agonistilor
(pag. -) (pag. -)

6 Tratamentul rinitei alergice intermitente Tema nr. 74

consta in: Infecţiile urinare la copil. Leucocituria
A. Evictiune alergenica Bibliografie asociata temei:
B. Corticoizi inhalator Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
C. Histamina Laurent Karila, 2011
pag. 1105-1106 * fara denumiri comerciale ale
D. Cromone
medicamentelor
E. Decongestionante
(pag. -) 1 In pielonefrita acuta la copil, bandeleta
urinara este utila pentru determinarea:
*7 Care este criteriul de gravitate care poate
A. Cilindrilor leucocitari
anunta stop respirator iminent in astmul
bronsic la copil? B. Leucocituriei
A. Dispneea la effort C. Nitritilor
B. Bradicardia D. Hematuriei
C. Ralurile sibilante E. Cristalelor birefringente
D. PEF peste 80% (pag. -)

E. SaO2 90-95% *2 Care este examinarea complementara de

(pag. -) prima intentie in pielonefrita la copil?
A. Hemograma
*8 Care este tratamentul de fond de prima
intentie in nivelul 1 din astmul bronsic dupa B. Urocultura
GINA 2006? C. Bandeleta urinara
A. Corticoizi inhalatori in doze slabe D. Ecografia renala
B. Antileucotriene E. Hemocultura
C. Betaadrenergice cu actiune prelungita (pag. -)
D. Teofiline retard *3 Entitatea patologica depistata prin
E. Anti IgE cistografie retrograda efectuata la copil cu
(pag. -) pielonefrita este:
A. Insuficienta renala cronica
*9 Care este tramentul crizei de astm bronsic
dupa GINA2006? B. Refluxul vezico-ureteral
A. Corticostreroizi in doze slabe C. Ptoza renala
B. Histamina D. Malformatiile vasculare renale
C. Adrenalina E. Cicatricile renale
D. Antileucotriene (pag. -)

E. Beta 2 adrenergice cu actiune rapida la nevoie

(pag. -)

Pag. 103 din 130

 4 Asocierea unui aminoglicozid la tratamentul
de atac al pielonefritei copilului este
necesara in caz de:
A. Uropatie malformativa cunoscuta
B. Varsta < 3 luni
C. Sindrom septicemic
D. Imunodepresie
E. Urocultura pozitiva pentru enterococ
(pag. -)
*5 Referitor la tratamentul antibiotic al
pielonefritei copilului, care din afirmatii este
adevarata?
A. Dureaza 10 zile in total
B. Este obligatoriu intravenos
C. Tratamentul de atac dureaza 12 ore
D. Aminoglicozidele sunt contraindicate
E. Se efectueaza intotdeauna in ambulator
(pag. -)
*6 Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu
diagnosticul cistitei la fetite este adevarata?
A. Bandeleta urinara este negativa (leucociturie,
nitriti)
B. Prezenta febrei
C. Prezenta durerii lombare
D. Prezenta sindromului inflamator
E. In sumarul de urina se identifica flora bacteriana
unica
(pag. -)
7 Tratamentul oral de intretinere in pielonefrita
copilului consta in:
A. Cotrimoxazol sau Cefixim, in functie de
rezultatele antibiogramei
B. In caz de rezistenta la alte familii de antibiotice,
ciprofloxacina poate fi luata in considerare in
prepubertate
C. Reevaluare clinica dupa 10 -14 zile
D. Prevenirea si tratamentul costipatiei
E. Cotrimoxazolul se poate administra de la nastere
(pag. -)
*8 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
diagnosticul de pielonefrita la copil este
adevarata?
A. Se confirma in caz de leucociturie de peste
104/ml chiar fara bacteriurie
B. Se confirma in caz de prezenta a unei bacteriurii
unice peste 105/ml
C. Se confirma in caz de leucociturie de peste
104/ml şi prezenta unei bacteriurii unice peste
105/ml
D. Se confirma in caz de hematurie microscopica
E. Se confirma prin prezenta cristalelor birefringente
(pag. -)
9 Tratamentul cistitei copilului consta in:
A. Ceftriaxon (i.v sau i.m)
B. Cotrimoxazol sau cefixim pentru 3-5 zile
C. Nu este necesara prevenirea recidivelor
D. tratamentul diareei, frecvent asociate in aceste
cazuri
E. tratamentul instabilitatii vezicale.
(pag. -)
10 Principiile terapeutice in pielonefrita
copilului includ:
A. spitalizare daca copilul are varsta sub 3 luni
B. spitalizare daca sunt semne de infectie severa
C. evitarea initiala a tratamentului antibiotic
D. tratament antibiotic timp de 3-4 saptamani
E. initial tratament antibiotic intravenos, apoi oral
(pag. -)
Tema nr. 75
Boli de nutriţie la copil (Diabetul zaharat tip 1 şi 2 la
copil, Obezitatea la copil)
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
pag. 1109-1112, 1121-1122 * fara denumiri
comerciale ale medicamentelor
1 Sindromul cardinal in diabetul zaharat la
copil este compus din:
A. Poliurie osmotica
B. Transpiratii profuze
C. Polidipsie
D. Polifagie
E. Scadere in greutate
(pag. -)
Pag. 104 din 130
 2 Cetoacidoza diabetica la copil se manifesta 7 Diagnosticul sigur de diabet zaharat la copil
prin: se poate pune in urmatoarele situatii:
A. Bradipnee A. Glicozurie plus cetonurie
B. Deshidratare globala B. Glicemie plasmatica peste 11 mmol/l
C. Greturi, varsaturi C. 2 glicemii a jeun peste 7 mmol/l
D. Dureri abdominale D. crestere in greutate
E. Astenie E. apetit capricios
(pag. -) (pag. -)

3 Semnele clinice neuroglicopenice in *8 In diabetul la copil, determinarea anticorpilor

hipoglicemia din diabetul zaharat la copil anticelule insulare si anti GAD este utila in
sunt: urmatoarea situatie:
A. Hipotonia generalizata A. Calcularea riscului de hipoglicemie
B. Tulburarile de vedere B. Diagnosticul pozitiv al bolii
C. Tuburarile de echilibru C. Confirmarea caracterului autoimun
D. Tulburarile de constienta D. Confirmarea cetoacidozei
E. Convulsiile, astenia E. Confirmarea caracterului insulinodependent
(pag. -) (pag. -)

*4 Obezitatea de gradul I la copil se defineste *9 In managementul diabetului la copil, Hb

prin urmatorul element: glicata trebuie sa aiba o valoare:
A. IMC peste percentila 50 A. Sub 3%
B. IMC peste percentila 75 B. Sub 5%
C. IMC peste percentila 97 C. Sub 7,5%
D. IMC peste 30 kg/mp suprafata corporala D. Peste 9%
E. IMC peste 40 kg/mp suprafata corporala E. Peste 10%
(pag. -) (pag. -)

5 Tratamentul medicamentos sau chirurgical * 10 Care este masura terapeutica ce se poate

in obezitatea la copil este indicat la:
A. Copiii cu obezitate comuna
B. Adolescent cu obezitate morbida
C. Esecul masurilor dietetice
D. Esecul masurilor de suport psihologic
E. Esecul masurilor de adaptare a activitatii fizice
(pag. -)
aplica la un copil autonom cu diabet zaharat?
A. Insulina cu actiune rapida inainte de mese
B. Insulina cu actiune lenta dimineata
C. Gustare la ora 10
D. Maxim 2 injectii pe zi
E. 2/3 din doza totala dimineata si 1/3 seara
(pag. -)

*6 Care din afirmatiile urmatoare, in legatura cu Tema nr. 76

managementul chirurgical al obezitatii la Evaluarea şi îngrijirea nou-născutului la termen
copil este adevarata?
Bibliografie asociata temei:
A. Este o masura de prima intentie
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
B. Se indica mai ales in obezitatea comuna Laurent Karila, 2011
C. Este contraindicat la adolescentul mare pag. 1031-1034 * fara denumiri comerciale ale
medicamentelor
D. Consta in aplicarea unui inel gastric
E. Este contraindicat in obezitatea morbida 1 Scorul Apgar utilizat pentru evaluarea nou
(pag. -) nascutului este constituit din:
A. Activitate cardiaca
B. Respiratie
C. Culoare
D. Tonus, reactivitate
E. Eliminarea meconiului
(pag. -)
Pag. 105 din 130
 2 In evaluarea nou nascutului, serologia 7 Scorul Silverman din sindromul de detresa
materna in sarcina trebuie sa cuprinda: respiratorie a nou nascutului este compus
din:
A. HIV
B. HBV, HCV A. Bataia aripilor nazale

C. Rujeola B. Balans toraco-abdominal

D. Rubeola C. Tiraj intercostal, geamat respirator

E. Sifilis, toxoplasmoza D. Deprimare xifoidiana

(pag. -) E. Cianoza generalizata
(pag. -)
3 Ingrijirea nou nascutului la termen implica
urmatoarele interventii care se efectueaza *8 La nou nascutul normal primul meconiu
sistematic la nastere: trebuie emis la:
A. Administrarea de vitamina D A. O ora de la nastere
B. Administrarea de vitamina K B. 6 ore de la nastere
C. Administrarea de colir oftalmologic antibiotic C. 24 de ore de la nastere
D. Administrarea de cefalosporine iv in primele 24 D. 48 de ore de la nastere
de ore de viata E. 72 de ore de la nastere
E. Punerea la san sau primul biberon in primele ore (pag. -)
dupa nastere
(pag. -) *9 Metoda recomandata pentru depistarea
precoce a icterului neonatal este:
*4 Varsta gestationala in cazul prematuritatii
este: A. Dozarea sangvina a bilirubinei
B. Bilirubinometria transcutanata
A. Sub 40 de saptamani
C. Examenul sumar de urina
B. Peste 42 de saptamani
D. Determinarea grupului sangvin al mamei si
C. Sub 37 de saptamani
copilului
D. Sub 30 de saptamani
E. Dozarea bilirubinei materne in ultimul trimestru
E. Sub 28 de saptamani de sarcina
(pag. -) (pag. -)

*5 Care este afirmatia ce defineste retardul de
crestere intrauterina a nou nascutului?
A. Greutate la nastere sub 2500 g
B. Greutate la nastere sub 2000 g
C. Greutate la nastere sub 1500 g
D. Greutatea la nastere raportata la varsta
gestationala este inferioara percentilei 10
E. Greutatea la nastere raportata la varsta
gestationala este inferioara percentilei 50
(pag. -)
6 Care sunt cei mai frecventi germeni implicati
in infectia materno-fetala?
A. Streptococ B
* 10 Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura
cu curba ponderala a nou-nascutului este
adevarata?
A. Nou nascutul nu trebuie sa piarda mai mult de
25% din greutatea de la nastere
B. Nou nascutul nu trebuie sa piarda mai mult de
10% din greutatea de la nastere
C. Revenirea la greutatea de la nastere trebuie sa
se faca in prima luna de viata
D. Nou nascutii la termen nu au pierdere ponderala
dupa nastere
E. Formulele lactate permit cresterea ponderala mai
rapida comparativ cu alimentatia cu lapte matern
(pag. -)

B. E. Coli
C. Pneumococ
D. Enterococi
E. Listeria monocitogenes
(pag. -)

Pag. 106 din 130

Tema nr. 77 *5 Afirmaţia corectă privind afectarea renală în
Lupusul eritematos diseminat. Sindromul lupus
antifosfolipidic (SAFL) A. afectarea renală este de tip interstiţial
Bibliografie asociata temei: B. nu necesită monitorizarea creatininei
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor C. necesită obligatoriu examen citobacteriologic
Laurent Karila, 2011 pentru diagnostic
pag. 1138-1142
D. sindromul nefrotic impur impune puncţie biopsie
renală
*1 Diagnosticul în lupusul eritematos discoid
presupune existenţa E. nu determină glomerulonefrită proliferativă
A. rash-ului malar (pag. 1139)
B. pericarditei constrictive 6 Următoarele criterii definesc sindromul
C. artritelor erozive antifosfolipidic

D. ulceraţiilor mucoasei gastrice A. cel puţin un episod de tromboză venoasă

profundă sau arterială
E. ac anti-RNP
B. cel puţin o moarte fetală după săptămâna 10 de
(pag. 1138) gestaţie
*2 Lupusul eritematos diseminat C. cel puţin o naştere prematură înainte de
săptămâna a 34-a de sarcină
A. este o boală autoimună organ-specifică
D. absenţa anticoagulantului lupic la două
B. asociază autoimunitate îndreptată împotriva
determinări succesive
componentelor citoplasmatice
E. detectarea ac anticardiolipină la două determinări
C. afectează predilect femeile post-menopauză
succesive la valori < 40U
D. prezintă antigenitate a componentelor nucleare (pag. 1142)
celulare
E. survine doar la vârstă tânără (15 – 45 ani) 7 Care din următoarele afirmaţii referitoare la
autoimunitate din lupusul eritematos
(pag. 1138)
diseminat sunt corecte
*3 Afectarea hematologică în lupusul A. AAN sunt prezenţi în 95% din LED dar înalt
eritematos diseminat este reprezentată în specifici + +
principal de
B. ac anti-ADN reflectă activitatea bolii
A. limfocitoză constatată la 2 determinări
C. ac anti-Sm sunt specifici LED
B. trombopenie > 100G/L
D. C3 şi ac anti-ADN sunt factori predictivi ai
C. leucopenie < 4G/L constatată la 2 determinări puseelor în LED
D. anemie feriprivă E. Anticardiolipinele IgG şi IgM sunt specifice LED
E. trombocitoză (pag. 1140)
(pag. 1138) 8 Următoarele explorări nu sunt necesare în
*4 Identificaţi manifestarea clinică posibilă în bilanţul unui LED
LED A. dozarea ac anti-ADN
A. fotosensibilitate normală B. deteminarea ac anti-limfocitari
B. alopecie C. determinarea C1q
C. endocardită septică D. testul Coombs granular
D. artrite erozive E. dozarea anti-ECT
E. ulceraţii genitale (pag. 1140)
(pag. 1138) 9 Asocierea LED – sarcină presupune
A. risc de declanşare a unui puseu evolutiv al bolii
B. risc de eclampsie
C. rar lupus neonatal
D. boală stabilizată de cel puţin 3 luni
E. risc de retard de creştere a fătului
(pag. 1141)

Pag. 107 din 130

 10 Bilanţul iniţial în LED presupune *4 Precizaţi afirmaţia corectă privind ac anti-
ENA
A. ac anti-AAN, anti-ECT, ANCA
B. factor reumatoid A. ac anti-histone sunt specifici pentru lupusul
eritematos sistemic
C. test Coombs globular
B. ac anti-SCL-70 sunt asociaţi sclerodermiei
D. ionogramă sanguină limitate
E. puncţie biopsie renală C. ac anti-RNP sunt identificaţi în lupusul indus
(pag. 1140) medicamentos
D. ac anti-SSA şi SSB pot fi prezenţi în poliartrita
Tema nr. 78 reumatoidă
Patologii autoimune: aspecte epidemiologice, E. ac anti-Jo1 sunt prezenţi în sindromul CREST
diagnostice şi principii de tratament
(pag. 1136)
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor *5 Alegeţi afirmaţia falsă referitoare la
Laurent Karila, 2011 anticorpii antinucleari
pag. 1136-1137 A. prezintă specificitate înaltă pentru lupusul
eritematos discoid
*1 Identificaţi anticorpii cu specificitate înaltă
B. sunt prezenţi la 95% din cazurile de LED
pentru poliartrita reumatoidă
C. includ ac anti-ADN şi anti-ENA
A. anticorpii antinucleari (AAN);
D. sunt de interes diagnostic în colagenoze
B. ac anti-CCP;
E. anti-RNP se asociază bolii mixte de ţesut
C. factorul reumatoid
conjunctiv
D. ac anti-centromer (pag. 1136)
E. ac anti-ADN
6 Anticorpii asociaţi sindromului
(pag. 1136) antifosfolipidic sunt:
*2 Anticorpii specifici, de interes diagnostic şi A. anticoagulantul lupic;
prognostic în lupusul eritematos sistemic
B. anti-proteinaza 3
sunt reprezentaţi de
C. anti-beta2-glicoproteina 1
A. anticorpii antinucleari (AAN)
D. anti-mieloperoxidază
B. ac anti-histone
E. anti-cardiolipină
C. ac anti-ADN
(pag. 1137)
D. anticoagulantul lupic
E. ac anti-antigene nucleare solubile 7 Care din următoarele afirmaţii privind
anticorpii anti-ENA nu sunt adevarate
(pag. 1136)
A. ac anti-Sm sunt foarte specifici pentru lupusul
*3 Anticorpii anti-antigene nucleare solubile indus medicamentos
includ, cu excepţia
B. sclerodermia sistemică poate pozitiva ac anti-
A. ac anti-RNP SCL-70
B. ac anti-centromer C. ac anti-PM1 sunt asociaţi miozitelor inflmatorii
C. ac anti-histone D. ac anti-SSA şi anti-SSB sunt specifici lupusului
eritematos sistemic
D. ac anti-ADN
E. sindromul CREST nu se asociază cu ac anti-
E. ac anti-PM1
centromer
(pag. 1136)
(pag. 1136)

Pag. 108 din 130

8 Principiile de tratament şi monitorizare pe Tema nr. 79
termen lung a unei boli autoimune vizează Indicaţii şi strategii de utilizare a principalelor
A. corticoterapia adesea nu este necesară, fiind examene imagistice
suficient tratamentul simptomatic Bibliografie asociata temei:
B. imunosupresoarele se adresează formelor Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
corticodependente Laurent Karila, 2011
C. scăderea dozelor de cortizon necesită pag. 1149-1154 * fara pag. 1150 Tabelul 2, pag.
administrarea imunosupresiei 1151 Tabelul 3
D. imunoterapia cu anti-TNF-α este un tratament
simptomatic obligatoriu în poliartrita reumatoidă 1 Care dintre următorele afecţiuni constituie
contraindicaţie în cazul efectuării unei
E. suprimarea factorilor declanşatori radiografii
(pag. 1137) A. sarcina
9 Principalele patologii autoimune B. disecţia de aortă
A. prezintă o frecvenţă crescută la femei C. apendicita acută
B. sunt îndreptate împotriva antigenelor ubicuitare D. colecistita
C. nu prezintă factori favorizanţi E. insuficienţa renală severă în caz de utilizare a
substanţelor de contrast vasculare
D. survin pe fondul predispoziţiei genetice
(pag. 1149)
E. nu recunosc etiopatogenic implicarea factorilor
de mediu 2 Care sunt avantajele utilizării ecografiei
(pag. 1136) A. rapiditatea
10 Vasculitele necrozante primitive B. costurile reduse
A. definesc o bolă autoimună organ-specifică C. este neiradiantă
B. în boala Wegener ac anti-cANCA prezintă D. neinvazivitatea
specificitate înaltă E. este operator dependentă
C. ac anti-MPO sunt asociaţi cu micropoliangeita (pag. 1149)
D. sindromul Churg-Strauss pozitivează ac anti-p-
ANCA *3 Următoarele afirmaţii sunt adevărate în cazul
utilizării computer tomografiei ca metodă de
E. anti-proteinază-3 sunt de tip p-ANCA diagnostic
(pag. 1137)
A. foloseşte radiaţii X cu posibilitatea injectării de
11 Imunoglobulinele monoclonale produse de contrast vasculare

A. sunt tipate prin imunofixare B. utilizează rezonanţa magnetică nucleară

B. peak-uri IgM evocă boala Waldenstrom C. utilizează radiaţii radioactive

C. peak-uri IgE, IgA sau IgM ne orientează spre un D. se bazează pe propagarea ultrasunetelor
mielom E. este neiradiantă
D. nu pot fi identificate în limfoame şi colagenoze (pag. 1149)
E. se identifică prin electroforeza protidelor serice 4 Printre contraindicaţiile computer
(pag. 1137) tomografiei se numără
A. femei gravide
B. alergia
C. insuficienţa renală terminală
D. malformaţii fetale
E. epilepsia
(pag. 1150)

Pag. 109 din 130

 5 Contraindicaţiile absolute în cazul folosirii * 10 10.În cazul unui traumatism cerebral, ce
rezonanţei magnetice ca metodă de metodă de diagnostic este preferată la un
diagnostic sunt pacient simptomatic
A. fibroza nefrogenică A. radiografia craniană
B. pacemaker B. CT cerebral
C. corpii străini metalici C. rezonanţă magnetică
D. claustrofobia D. scintigrafia
E. costul ridicat E. tomografia cu emisie de pozitroni (PET-CT)
(pag. 1150) (pag. 1154)

6 6.Radiografia simplă se foloseşte în cazul Tema nr. 80

următoarelor urgenţe diagnostice Infecţii cutaneo-mucoase bacteriene şi micotice
A. insuficienţă renală acută obstructivă Bibliografie asociata temei:
B. embolie pulmonară Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
C. pneumoperitoneu Laurent Karila, 2011
pag. 1168-1172
D. ocluzie intestinală
E. compresiune medulară *1 Precizati care afirmatie este falsa
(pag. 1151) A. Pielea nu este sterila
*7 Care din următoarele urgenţe diagnostice B. Infectiile cutanate bacteriene sunt foliculare si
necesită utilizarea CT cerebral nefoliculare
A. malformaţia arterio-venoasă C. Diagnosticul infectiilor bacteriene este clinic in
majoritatea cazurilor
B. accident vascular cerebral sub anticoagulant
D. Exista imunizare impotriva infectiilor bacteriene
C. pneumocefalie
E. Majoritatea infectiilor cutanate bacteriene sunt
D. tulburări ale stării de conştienţă produse de cocii Gram +
E. epilepsie (pag. 1168)
(pag. 1152)
*2 Care dintre caracteristicile foliculitei nu este
*8 În cazul uni politraumatism al întregului adevarata
corp, care este metoda de urgenţă A. Reprezinta inflamatia foliculului pilosebaceu
diagnostică folosită
B. Face parte dintre infectiile cutanate bacteriene
A. computer tomografică nefoliculare
B. rezonanţă magnetică C. Are ca leziune elementara papulo-pustula
C. radiografia D. Se poate localiza la barba
D. ecografia E. In majoritatea cazurilor este produsa de
E. ultrasonografie stafilococul aureu.
(pag. 1153) (pag. 1168)

*9 În cazul cărei afecţiuni se efectuează RMN *3 Care dintre urmatoarele caracteristici ale
medulară de urgenţă furunculului nu este corecta

A. spondilodiscită A. Este o infectie profunda a foliculului pilosebaceu

produsa de streptococul beta-hemolitic
B. hernie de disc
B. Este un nodul centrat de fir de par
C. tumori intrarahidiene
C. Are evolutie spre necroza si eliminarea
D. compresiune medulară burbionului
E. rahialgii D. Stafilococia maligna a fetei reprezinta o
(pag. 1154) complicatie a furunculului.
E. Tratamentul furunculului se face cu antiseptice
sau antibiotice locale.
(pag. 1169)

Pag. 110 din 130

 4 Impetigo se caracterizeaza prin
A. Stare generala alterata, febra si frisoane
B. Prezenta unor vezicule si bule superficiale
C. Localizare periorificiala
D. Forma buloasa este intalnita mai ales la copii si
varstnici
E. Contagiozitate mare
(pag. 1169)
*5 Care dintre afirmatiile referitoare la
tratamentul infectiilor cutanate stafilococice
este adevarata
A. In formele localizate este suficienta toaleta cu
apa si sapun, antiseptice si antibiotice topice
B. Indiferent de forma clinica este necesara
antibioterapie per os
C. Indiferent de forma clinica este necesara
spitalizarea si antibioterapie iv
D. Penicilina este unul dintre antibioticele de electie
E. Tratamentul antibiotic trebuie efectuat timp de 4
saptamani.
(pag. 1169)
*6 Erizipelul se caracterizeaza prin
A. Placard inflamator eritematos, cald, dureros.
B. Debuteaza sub forma unei pustule foliculare
centrata de fir de par
C. Prezenta unei porti de intrare nu este obligatorie
D. Este necesar intodeauna examenul
histopatologic pentru stabilirea diagnosticului.
E. Stare generala alterata, febra, frisoane.
(pag. 1170)
7 Care dintre urmatoarele afirmatii legate de
erizipel sunt adevarate
A. Fasceita necrotizanta este o complicatie
generala a erizipelului
B. Fasceita necrotizanta este favorizata de
administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene
C. Indiferent de forma clinica de erizipel este
necesara spitalizarea de urgenta
D. Penicilina G in perfuzie este tratamentul de
electie
E. Nu este obligatorie tratarea portii de intrare.
(pag. 1170)
8 Candidozele cutaneo-mucoase au
urmatoarele caracteristici
A. Se pot localiza atat la nivelul marilor pliuri cat si
la nivelul pliurilor mici cutanate.
B. Apar doar la persoanele cu imunodepresii severe
C. Se trateaza cu antifungice generale timp de 6 luni
D. Diagnosticul de certitudine se pune pe baza
examenului clinic
E. Candidozele genitale nu apar niciodata la barbat
(pag. 1171)
9 Care dintre urmatoarele afirmatii
caracterizeaza dermatofitoza pielii glabre
A. Se localizeaza in special la nivelul scalpului
B. Se poate confunda cu eczema numulara sau
psoriazisul inversat
C. Este foarte dureroasa
D. Se prezinta sub forma unor placi inelare cu
extindere centrifuga
E. Se poate confunda cu candidoza marilor pliuri.
(pag. 1171)
10 Kerionul este
A. O candidoza cutanata suprainfectata
B. O tricofitie supurata cu inflamatie majora
C. O infectie dermatofitica produsa de dermatofiti
patogeni
D. Infectie dermatofitica a pielii glabre insotita de
adenopatii satelite frecvente
E. Afectiune cauzata de Malassezia furfur.
(pag. 1171-1172)
Tema nr. 81
Guşa şi nodulul tiroidian, hipotiroidismul si
hipertiroidismul
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
pag. 1215-1220, 1221-1223, 1224-1226 * fara
subcapitolul III pag 1225
1 Care sunt examinările biologice în gușa
simplă:
A. TSH
B. Dozarea ATPO și antiTG
C. În caz de hipertrofie dozarea anticorpilor
antireceptor TSH
D. Ioduria pe 24 de ore
E. Dozarea tireoglobulinei
(pag. 1216)
Pag. 111 din 130
*2 În hipertiroidismul indus de amiodaronă:
A. Ecografia Doppler tiroidiană arată
hipervascularizație tiroidiană
B. Scintigrafia este fixantă
C. Există o patologie tiroidiană preexistentă
D. Ecografia Doppler tiroidiană este normală
E. Tratamentul se bazează pe anxiolitice, repaus
(pag. 1223)
*3 Diagnosticul de hipertiroidism frust
presupune:
A. TSH scăzut cu FT4 crescut
B. TSH scăzut cu FT4 scăzut
C. TSH scăzut cu FT4 normal
D. TSH crescut cu FT4 crescut
E. TSH crescut cu FT4 normal
(pag. 1221)
*4 Boala Basedow este confirmată de:
A. Anticorpi antitireoglobulină crescuți
B. Anticorpi antireceptori TSH (TRAb) crescuți
C. TSH crescut
D. Proteina C reactivă crescută
E. Anticorpi antiperoxidază crescuți
(pag. 1221)
5 Cum se monitorizează toleranța la
tratamentul cu antitiroidiene de sinteză:
A. GOT, GPT la intervale regulate
B. Hemoleucogramă la intervale regulate
C. Proteina C reactivă bilunar
D. Bilirubina totală lunar
E. Tireoglobulina la 3 luni
(pag. 1223)
*6 În insuficiența tireotropă există:
A. TSH crescut cu FT4 crescut
B. TSH normal cu FT4 crescut
C. TSH scăzut cu FT4 crescut
D. TSH normal sau scăzut, cu FT4 scăzut
E. TSH crescut cu FT4 scăzut
(pag. 1224)
7 Complicațiile hipotiroidismului sunt:
A. Insuficiență coronariană
B. Blocuri de ramură
C. Coma mixedematoasă
D. Depresie
E. Stenoză mitrală
(pag. 1225)
*8 În insuficiența corticotropă (insuficiența
suprarenală centrală) există:
A. Melanodermie
B. Paloare
C. Hipertensiune arterială
D. Surplus ponderal
E. Semne de virilizare
(pag. 1227)
*9 Diagnosticul de hipertiroidism frust
presupune:
A. TSH scăzut cu FT4 crescut
B. TSH scăzut cu FT4 scăzut
C. TSH scăzut cu FT4 normal
D. TSH crescut cu FT4 crescut
E. TSH crescut cu FT4 normal
(pag. 1221)
10 Cauzele bolii Addison sunt:
A. Atrofia corticală autoimună
B. Tuberculoza suprarenală
C. Boala Biermer
D. Cauze iatrogene
E. Cauze genetice
(pag. 1228)
Tema nr. 82
Diabetul zaharat tip 1 şi 2 la adult – definiţie,
diagnostic, complicaţii acute, complicaţii cronice,
algoritm terapeutic, monitorizare, principii,
management
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
pag. 1236-1254 * fara date epidemiologice, fara
denumiri comerciale din tratamentul cu insulina,
pag. 1250.
*1 Diabetul zaharat se defineşte prin:
A. Glicemie a jeun în sânge venos mai mare de
1,16g/l;
B. Glicemie postprandială mai mare de 1,30g/l;
C. Glicemie a jeun în sânge venos mai mare de
1,26g/l, în două ocazii diferite sau mai mare de
2g/l în orice moment al zilei;
D. Glicemie a jeun în sânge venos mai mare de
1,20g/l, în două ocazii diferite sau mai mare de
1,6g/l în orice moment al zilei;
E. Glicemie postprandială mai mare de 1,40g/l;
(pag. 1236)
Pag. 112 din 130
*2 Diabetul zaharat tip 1 are ca substrat 7 Nefropatia diabetică incipientă se
patogenic: caracterizează prin:
A. Insulinorezistenţa musculară şi hepatică; A. Microalbuminurie anormală cuprinsă între
B. Citoliza hepatică; 30mg/24 ore şi 299mg/24 ore (sau 30mg şi
299mg/g creatinină);
C. Pancreatita cronică alcoolică;
B. Macroalbuminurie (albumină mai mare de
D. Distrugerea autoimună (în 95% din cazuri) a 300mg/24 ore sau mai mare de 300mg/g
celulelor beta din insulele Langerhans creatinină);
pancreatice, responsabilă de un deficit de
C. Tensiune arterială normală;
insulină;
D. Filtrare glomerulară normală;
E. Amiloidoza pancreatică.
(pag. 1236) E. Sindrom edematos;
(pag. 1245)
*3 Coma diabetică hiperosmolară se
caracterizează prin: 8 Efectele secundare ale tratamentului cu
insulină sunt reprezentate de:
A. Glicemie plasmatică mai mică de 2g/l şi pH
arterial mai mic de 7,30; A. Hipoglicemie;
B. Glicemie plasmatică mai mică de 2g/l şi B. Câştig în greutate în caz de supradozare;
bicarbonat plasmatic mai mic de 15mmol/l; C. Alergie;
C. Bicarbonat plasmatic mai mic de 15mmol/l şi pH
D. Lipodistrofii hipertrofice;
arterial mai mic de 7,30;
E. Hirsutism;
D. Hiperglicemie mai mare de 33mmol/l şi
osmolaritate mai mare de 350mmol/l; (pag. 1250)
E. Osmolaritate cuprinsă între 310 mOsm/kg şi 9 Efectele diabetului zaharat asupra sarcinii
315mOsm/kg; sunt reprezentate de:
(pag. 1241)
A. Malformaţii, avort;
*4 Tratamentul hipoglicemiant în diabetul B. Microsomie;
zaharat tip 1 se face cu:
C. Retard de maturare;
A. Metformin; D. Hipoglicemie şi hipocalcemie neonatale;
B. Metformin şi sulfamide hipoglicemiante; E. Hipertensiune gravidică şi preeclampsie;
C. Insulină; (pag. 1251)
D. Glinide;
10 Monitorizarea biologică a pacientului cu
E. Sulfamide hipoglicemiante; diabet zaharat presupune:
(pag. 1250)
A. HbA1c, monitorizare sistematică, de 4 ori pe an;
*5 Hemoglobina glicată (HbA1c) reflectă B. Glicemie venoasă a jeun, 1 dată pe lună;
echilibrul metabolic:
C. Bilanţ lipidic (CT, HDL-C, TG, calculul LDL-C) 1
A. Zilnic; dată pe an;
B. Săptămânal; D. Microalbuminurie, 1 dată pe an;
C. Lunar; E. Creatinemie a jeun 1 dată pe an.
D. Din cele 2-3 luni precedente; (pag. 1253)
E. Anual;
(pag. 1249)

6 Retinopatia diabetică neproliferativă se

caracterizează prin:
A. Dilatare capilară;
B. Microanevrisme;
C. Exudate;
D. Hemoragii;
E. Neovase.
(pag. 1244)

Pag. 113 din 130

Tema nr. 83 *6 Contraindicațiile chirurgiei bariatrice sunt, cu
Obezitatea la adulţi excepția:

Bibliografie asociata temei: A. Tulburări mentale severe;

Book Des ECN, editia in limba romana, redactor B. Dependența de alcool;
Laurent Karila, 2011 C. Pacient bine informat, cu spijin psihologic;
pag. 1276-1280 * fara denumiri comerciale ale
D. Dependența de substanțe psihoactive;
medicamentelor
E. Tulburări severe ale comportamentului alimentar.
1 Sindromul metabolic are următoarele (pag. 1279)
elemente:
*7 Complicațiile respiratorii ale obezității sunt,
A. Insulinorezistență;
cu excepția:
B. Diabet zaharat;
A. Sindromul metabolic;
C. Hipertensiune arterială;
B. Astmul;
D. Obezitate ginoidă;
C. Dispneea de efort;
E. Hiper HDL colesterolemie.
D. Sindromul de apnee în som;
(pag. 1276)
E. Sindromul restrictiv pulmonar.
2 Obezitatea secundară este dată de: (pag. 1276)
A. Hipotiroidism;
*8 Chirurgia bariatrică reversibilă constă în:
B. Hipertiroidism;
A. By-pass gastric;
C. Factori genetici;
B. Gastro-duodeno anastomoză;
D. Hipocorticism;
C. Gastrectomie totală;
E. Hipercorticism;
D. Esofagoplastie;
(pag. 1276)
E. Gastroplastie cu inel gastric.
3 Care dintre următoarele afirmații despre (pag. 1279)
Indicele de masă corporală sunt corecte:
*9 Obezitatea poate fi secundară:
A. IMC peste 40 kg/m2 semnifică obezitate morbidă;
B. IMC peste 18,5 kg/m2 semnifică A. Hipertiroidismului;
subponderabilitate; B. Hipercorticismului;
C. IMC între 18,5 și 24,9 semnifică greutate C. Hipocorticismului;
normală;
D. Gutei;
D. IMC între 25 și 29,9 semnifică
E. Dislipidemiei.
supraponderabilitate;
(pag. 1276)
E. IMC între 30 și 34,5 inseamnă obezitate.
(pag. 1276) * 10 Indicele de masă corporală are la o
persoană normoponderală următoarea
4 Complicațiile cardio-vasculare ale obezitații valoare:
sunt:
A. Sub 18,5;
A. Hipertensiunea arterială;
B. Peste 40;
B. Insuficiența cardiacă;
C. Între 18,5 și 24,9;
C. Hipotensiune arterială;
D. Sub 40;
D. Accident vascular cerebral;
E. Peste 18,5.
E. Hipertrofie ventriculară;
(pag. 1276)
(pag. 1276)

5 Complicațiile endocrine ale obezității sunt:

A. Litiaza biliară;
B. Sindromul ovarelor polichistice;
C. Hipofertilitate;
D. Hipogonadism;
E. Boală de reflux gastroesofagian.
(pag. 1277)

Pag. 114 din 130

Tema nr. 84 *5 Care dintre următoarele afirmaţii referitoare
Infecţiile urinare la adult. Leucocituria la infecţiile urinare nosocomiale sunt
adevărate?
Bibliografie asociata temei:
A. sunt infecţiile nosocomiale cele mai rar întâlnite
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011 B. sunt cu germeni sensibili la antibiotice uzuale
pag. 1286-1292 * fara denumiri comerciale ale C. sunt definite ca infecţii dobândite după
medicamentelor externarea dintr-un centru de îngrijire
D. sunt cu germeni cel mai adesea multirezistenţi
*1 Leucocituria se defineşte (se caracterizează)
printr-un număr de leucocite la ECBU E. sunt foarte greu de diagnosticat
A. mai mare de 10/ml (pag. 1291)
B. mai mare de 100/ml 6 Leucocituria izolată (cu uroculturi negative)
C. egal cu 1000/ml cu leucocite alterate se poate întâlni în:
D. mai mare de 1000/ml A. imunodepresie
E. mai mare de 10000/ml B. infecţie urinară decapitată de tratament
antimicotic
(pag. 1292)
C. litiază vezicală
*2 Leucocituria cu leucocite nealterate, în
D. infecţii cu germeni atipici (Klebsiella, Proteus)
cilindru, este caracteristică pentru:
E. tumoare de vezică
A. glomerulopatia cronică
(pag. 1292)
B. nefropatia tubulointerstiţială cronică
C. feocromocitom 7 Pentru prevenţia infecţiilor urinare
nosocomiale la pacienţii cu sondaj vezical
D. tuberculoza urinară sunt recomandate:
E. infecţia cu chlamydia A. administrarea de laxative pentru a preveni
(pag. 1292) constipaţia

*3 În pielonefrita acută simplă, durata B. păstrarea unei diureze importante

tratamentului antibiotic trebuie să fie de: C. limitarea duratei sondajului
A. 12 zile D. menţinerea sacului colector în poziţie declivă
B. 15 zile E. spălarea zilnică a sondei cu soluţii antibiotice
C. 18 zile (pag. 1291)
D. 21 zile 8 Dintre diversele clase de antibiotice, în
E. 31 zile tratamentul prostatitelor cronice sunt
indicate:
(pag. 1289)
A. cefalosporine de generaţia a 2-a
*4 La un pacient cu prostatită acută la care se
instalează şi retenţia acută de urină este B. cefalosporine de generaţia a 3-a
indicat(ă): C. fluorochinolone
A. sondajul uretral D. aminoglicozide
B. cateter suprapubian E. cicline
C. nefrostomie bilaterală (pag. 1290)
D. cateterism ureteral bilateral 9 Semnele funcţionale urinare prezente în
E. cistoscopia prostatita cronică sunt:
(pag. 1290) A. disurie
B. hematurie
C. ejaculare retrogradă
D. anejaculare
E. arsuri micţionale
(pag. 1290)

Pag. 115 din 130

 10 Semnele clinice ale cistitei acute simple sunt: *5 La pacienţii cu retenţie acută de urină la care
s-a practicat sondaj uretral este recomandată
A. urină tulbure şi urât mirositoare
golirea vezicală progresivă pentru a evita:
B. polakiurie
A. infecţia de tract urinar
C. imperiozitate
B. hematuria ex vacuo
D. febră
C. dispariţia retenţiei azotate
E. disurie
D. apariţia dezechilibrelor hidro-electrolitice
(pag. 1287)
E. apariţia tulburărilor echilibrului acido-bazic
Tema nr. 85 (pag. 1295)
Retenţia acută de urină
6 Globul vezical se caracterizează prin:
Bibliografie asociata temei:
A. bombarea regiunii lombare
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011 B. matitate
pag. 1295-1296 C. durere în fosele iliace, bilateral
D. asociere cu cefalee
*1 Diagnosticul retenţiei acute de urină este:
E. palparea regiunii hipogastrice trezeşte nevoia de
A. clinic
a urina
B. radiologic (pag. 1295)
C. ecografic
7 La pacienţii cu retenţie acută de urină,
D. tomografic sondajul uretral este contraindicat în
E. radiourografic următoarele cazuri:
(pag. 1295) A. prostatită acută
*2 Retenţia acută de urina este: B. traumatism de bazin

A. situaţia clinică în care rinichii nu mai produc urină C. traumatism de uretră

B. fază tardivă ce apare în evoluţia insuficienţei D. tromboză hemoroidală

renale cronice
C. imposibilitatea totală şi brutală de a urina
D. un fenomen asociat colicii renale
E. un fenomen mai frecvent întâlnit la femei decât la
bărbaţi
(pag. 1295)
*3 Pentru diagnosticul retenţiei acute de urină,
la pacienţii obezi, poate fi utilă:
A. uroflowmetria
B. citologia urinară
C. cistografia retrogradă
D. ecografia vezicală la patul pacientului
E. ureteropielografia retrogradă
(pag. 1295)
*4 La pacienţii cu retenţie acută de urină se
impune:
A. drenajul de urgenţă al urinei prin sondaj vezical
B. drenajul de urgenţă al urinei prin nefrostomie
bilaterală
C. drenajul de urgenţă al urinei prin cateterizarea
ureterală retrogradă bilaterală
D. drenajul de urgenţă al urinei prin montarea unui
prezervativ anti-incontinenţă
E. drenajul urinei după examen neurologic
(pag. 1295)
E. sechele post-accident vascular cerebral
(pag. 1295)
8 La pacienţii cu retenţie acută de urină, în
afara drenajului urinei, sunt necesare măsuri
asociate:
A. cuantificarea urinei recoltate
B. o bună hidratare a pacientului
C. repaus la pat pentru 24 de ore
D. tratament anticoagulant
E. ECBU pe urina drenată
(pag. 1295)
9 Monitorizarea pacienţilor cu retenţie acută de
urină la care s-a realizat drenajul urinei
include:
A. monitorizarea diurezei
B. monitorizarea ionogramei urinare
C. monitorizarea ionogramei sanguine
D. monitorizarea culorii urinei
E. monitorizarea tensiunii arteriale
(pag. 1296)

Pag. 116 din 130

 10 Dintre următoarele clase de medicamente, *4 Prevenirea recidivelor litiazei urice se
care sunt factori declanşatori/favorizanţi ai realizează prin:
retenţiei acute de urină?
A. acidifierea urinei
A. inhibitorii enzimei de conversie B. cură de diureză
B. alfa blocante C. regim hiperpurinic
C. alfa stimulante D. tratament diuretic
D. beta blocante E. fitoterapie
E. morfina (pag. 1314)
(pag. 1295)
*5 Oxalatul de calciu din compoziţia calculilor
Tema nr. 86 calcici poate fi:
Litiaza urinară A. dihidratat
Bibliografie asociata temei: B. trihidratat
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor C. tetrahidratat
Laurent Karila, 2011
D. pentaahidratat
pag. 1312-1315 * fara denumiri comerciale ale
medicamentelor E. hexatahidratat
(pag. 1312)
*1 Drenajul de urgenţă – prin montarea de
sondă ureterală /dublu J sau nefrostomie 6 Dintre următoarele uropatii, care sunt
percutană – la un pacient cu litiază urinară implicate în etiologia litiazei urinare?
este necesar dacă:
A. rinichi în potcoavă
A. este vorba de litiază recidivată B. rinichi spongios
B. colica renală este complicată C. rinichi polichistic
C. colica renală este precedată de hematurie totală D. ureterocel
D. pacientul este necooperant şi se anticipează că E. megaureter
nu va respecta indicaţiile de tratament
(pag. 1312)
E. calculul are 5 mm
(pag. 1313) 7 Ancheta etiologică la un pacient cu litiază
urinară include:
*2 Pentru ablaţia calculului la un pacient cu
A. interogatoriu: antecedente de uretrită, obiceiul de
litiază urinară se poate folosi:
a fuma, consum de alcool
A. nefrostomia percutanată B. identificarea unei uropatii obstructive
B. uretroscopia C. spectrofotometrie în infraroşu a calculului
C. cistoscopia D. spectrofotometrie în ultraviolet a calculului
D. rezecţia transuretrală E. spectrofotometrie LASER
E. litotriţia extracorporeală (pag. 1314)
(pag. 1314)
8 Litiaza fosfoamoniacomagneziană este
*3 În colica renală simplă se administrează: favorizată de:
A. diuretic A. pH urinar acid
B. antibiotic i.v. apoi per os B. pH urinar alcalin
C. AINS i.v. apoi per os C. infecţii urinare acute
D. alfa stimulant D. infecţii urinare cronice
E. morfină E. glomerulonefrite acute
(pag. 1313) (pag. 1312)

Pag. 117 din 130

 9 Pe radiografia abdominală simplă efectuată *3 Beta blocantele sunt utilizate în tratamentul
la un pacient cu litiază urinară, în faţa hipertrofiei benigne de prostată pentru că
calcificărilor prezente pe radiografie, prin modul lor de acţiune realizează:
diagnosticul diferenţial al acestora se va face
A. relaxarea muşchilor netezi prostatici
cu:
B. deschiderea colului vezical
A. litiaza biliară
C. diminuarea volumului prostatei
B. calcificări ganglionare
D. scăderea vascularizaţiei prostatei
C. calcificări pleurale
E. nu sunt utilizate
D. ateroame aortice
(pag. 1317)
E. calcificări condrocostale
(pag. 1314) *4 Inhibitorii de 5 alfa reductază sunt utilizaţi în
tratamentul hipertrofiei benigne de prostată
10 Diagnosticul diferenţial al colicii nefretice se pentru că prin modul lor de acţiune
face cu alte cauze de durere lombară acută: realizează:
A. pneumopatie A. relaxarea muşchilor netezi prostatici şi
B. colica biliară deschiderea colului vezical
B. diminuarea volumului prostatic
C. colon iritabil
C. controlul hematuriei caracteristice hipertrofiei
D. durerea articulară din gonartroză
benigne de prostată
E. pancreatita acută
D. sterilizarea urinei
(pag. 1314)
E. optimizarea diurezei şi controlul nicturiei
Tema nr. 87 (pag. 1317)
Patologia tumorala benigna si maligna a aparatului
*5 Inhibitorii de 5 alfa reductază - utilizaţi în
uro-genital masculin: hipertrofia benignă de
tratamentul hipertrofiei benigne de prostată –
prostată, tumori de prostată, tumori de rinichi, tumori
au:
de testicul
Bibliografie asociata temei: A. eficacitate imediată
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor B. eficacitate după 3 luni
Laurent Karila, 2011 C. eficacitate după 6 luni
pag. 1316-1318, 1319-1322, 1323-1327, 1328-1331
D. eficacitate după 9 luni
* fara denumiri comerciale ale medicamentelor
E. eficacitate după 12 luni
*1 În hipertrofia benignă de prostată cu (pag. 1317)
simptomatologie severă, scorul internaţional
al simptomelor de prostată (IPSS) este: 6 În hipertrofia benignă de prostată, semnele
funcţionale urinare obstructive sunt:
A. 0 - 7
B. 8 – 19 A. jet urinar întrerupt

C. 20 – 35 B. jet urinar sanguinolent

D. 20 – 45 C. jet urinar tulbure

E. 20 – 50 D. disurie

(pag. 1316) E. picături retardate

(pag. 1316)
*2 În hipertrofia benignă de prostată, în cadrul
depistării individuale a cancerului de 7 În hipertrofia benignă de prostată, semnele
prostată, bilanţul complementar trebuie să funcţionale urinare iritative sunt:
includă:
A. polakiurie
A. PSA total B. usturimi la micţiune
B. PSA total şi PSA liber C. nicturie
C. Fosfataza alcalină prostatică D. urgenturie
D. Antigenul carcinoembrionar E. incontinenţă de urină prin revărsare
E. Lactic dehidrogenaza (pag. 1316)
(pag. 1316)

Pag. 118 din 130

 8 În hipertrofia benignă de prostată, bilanţul * 13 În cancerul prostatic avansat local – conform
complementar trebuie să includă: stadializării TNM – tratamentul poate fi
curativ şi metoda aleasă va fi reprezentată
A. Aprecierea funcţiei renale prin dozarea ureei,
de:
creatininei, acidului uric şi RFG (rata filtrării
glomerulare) A. RTUP
B. ECBU B. prostatectomie totală
C. Ecografie reno-vezico-prostatică C. radioterapie prelungită
D. Debitmetrie urinară D. radio-hormono-terapie prelungită
E. Măsurarea volumului vezical premicţional E. radioterapie prostatică conformaţională
(pag. 1315) (pag. 1322)
9 În evoluţia hipertrofiei benigne de prostată * 14 În cancerul prostatic metastatic – conform
pot apărea următoarele complicaţii datorate stadializării TNM – tratamentul este paliativ şi
impactului asupra aparatului urinar superior: metoda aleasă va fi reprezentată de:
A. hidronefroză A. hormonoterapie
B. polichistoză B. prostatectomie totală
C. rinichi spongios C. radioterapie prelungită
D. insuficienţă renală cronică obstructivă D. radio-hormono-terapie prelungită
E. hematurie macroscopică E. radioterapie prostatică conformaţională
(pag. 1317) (pag. 1322)
10 În evoluţia hipertrofiei benigne de prostată * 15 Triptorelina este folosită în tratamentul
pot apărea următoarele complicaţii datorate hormonal al cancerului de prostată si este un:
impactului vezical:
A. antiandrogen
A. diverticuli vezicali
B. blocant androgenic complet
B. litiază vezicală
C. estrogen
C. retenţie acută de urină
D. agonist LHRH
D. micţiuni prin revărsare
E. androgen
E. hidaturie (pag. 1322)
(pag. 1317)
16 Pentru diagnosticul de certitudine al
* 11 În scopul depistării individuale a cancerului cancerului prostatic sunt necesare biopsiile
de prostată, dozarea PSA seric total trebuie: prostatice recoltate prin puncţie.
A. începută la vârsta de 50 de ani şi repetată annual Complicaţiile posibile ale puncţiei sunt
reprezentate de:
B. începută la vârsta de 50 de ani şi repetată la
fiecare 3 ani A. pneumaturie
C. începută la vârsta de 50 de ani şi repetată la B. hematurie
fiecare 2 ani C. rectoragie
D. începută la vârsta de 50 de ani şi repetată la D. melenă
vârsta de 75 de ani
E. boală hemoroidală
E. începută la vârsta de 60 de ani şi repetată la
fiecare 6 luni (pag. 1320)

(pag. 1319) 17 PSA este o proteină specifică prostatei şi

creşterea sa poate avea şi alte etiologii în
* 12 La un pacient cu o valoare determinată a afara cancerului prostatic. Care dintre cele
PSA total mai mare de 4 ng/ml, sunt de mai jos poate duce la creşterea PSA?
necesare:
A. hematuria
A. masaj prostatic
B. tumora vezicală
B. prostatectomie radicală laparoscopică
C. prostatita
C. biopsii prostatice
D. hipertrofia benignă de prostată
D. scintigrafie osoasă
E. ecografia abdominală a prostatei
E. stabilirea riscului pentru progresie D´AMICO
(pag. 1319)
(pag. 1319)

Pag. 119 din 130

 18 Pentru diagnosticul de certitudine al
cancerului prostatic sunt necesare biopsiile
prostatice recolatae prin puncţie. Precauţiile
prealabile puncţiei includ:
A. preparare rectală
B. tratament anticoagulant
C. antibioprofilaxie
D. tratament antiagregant plachetar
E. injectare intraprostatică de substanţă de contrast
(pag. 1320)
* 23 În cadrul examinării testiculare la un pacient
la care diagnosticul prezumtiv este de
tumoare testiculară, semnul Chevassu
pozitiv înseamnă:
A. identificarea unei mase dure, indolore
B. opacitate la transiluminare
C. identificarea dificilă a deferentului
D. conservarea şanţului epididimo-testicular
E. durere la palparea testiculului
(pag. 1328)

19 Care dintre următorii pacienţi cu cancer de * 24 La un pacient cu tumoare testiculară,

prostată stadializaţi TNM se încadrează în examenul clinic general caută:
stadiul l?
A. adenopatie inghinală superficială
A. T1c /N0/ M0 B. adenopatie inghinală profundă
B. T2a/N0/M0 C. adenopatie retroperitoneală
C. T2b/N0/M0 D. adenopatie perineală
D. T2c/N0/M0 E. adenopatie femurală
E. T3a/N0/M0 (pag. 1328)
(pag. 1321)
* 25 Orice dubiu în diagnosticul diferenţial al unei
20 În cancerul prostatic localizat – conform tumori testiculare impune:
stadializării TNM – tratamentul este curativ şi
A. RMN pelvis
pacientul poate opta – ca metodă de
tratament – pentru: B. CT pelvis
A. RTUP C. Orhiectomie
B. prostatectomie totală D. Explorare chirurgicală pe cale scrotală
C. radioterapie prelungită E. Explorare chirurgicală pe cale inghinală
D. radio-hormono-terapie (pag. 1328)

E. radioterapie prostatică conformaţională 26 Markerii serici în tumorile testiculare sunt:

(pag. 1321) A. alfa fetoproteina
* 21 Vârful de incidenţă (de frecvenţă) al B. HCG
cancerului testicular este situat în intervalul: C. LDH
A. 15-25 ani D. CAE
B. 20-35 ani E. TSH
C. 25-45 ani (pag. 1329)
D. 35-45 ani 27 Tratamentul chirurgical al tumorilor
E. 30-50 ani testiculare este reprezentat de orhiectomia
(pag. 1328) pe cale inghinală şi trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
* 22 Cel mai important factor de risc pentru
A. clampare prealabilă a cordonului spermatic
cancerul testicular este:
B. ligatura în bloc a cordonului spermatic
A. atrofia testiculară posttraumatică
C. montarea de proteză testiculară (în absenţa
B. atrofia testiculară infecţioasă infecţiei)
C. torsiunea cordonului spermatic D. explorarea chirurgicală a bursei scrotale
D. varicocelul controlaterale
E. criptorhidia E. limfodisecţia inghinală superficială homolaterală
(pag. 1328) (pag. 1329)

Pag. 120 din 130

 28 Din punct de vedere al răspunsului la * 33 În tumorile maligne de rinichi, forma
tratament complementar, seminomul este: anatomopatologică cea mai frecventă este:
A. radiorezistent A. carcinomul tubulo-papilar tip l
B. radiosensibil B. carcinomul tubulo-papilar tip ll
C. chimiorezistent C. carcinom la celulele cromofobe
D. chimiosensibil D. carcinom la tubii colectori Bellini
E. hormonodependent E. carcinom cu celule clare
(pag. 1330) (pag. 1326)

29 După orhiectomie, pacienţii cu tumori * 34 Carcinomul renal cu celule clare se dezvoltă

testiculare non-seminomatoase beneficiază începând din:
de tratament:
A. celulele tubului contort
A. chimioterapic B. celulele tubului colector
B. chirurgical C. celulele epiteliului din capsula Bowman
C. radioterapic D. uroteliul calicelor mici
D. hormonoterapie E. uroteliul calicelor mari
E. corticoterapie (pag. 1326)
(pag. 1331)
* 35 În tumorile maligne ale rinichiului, gradul
30 Monitorizarea pacienţilor cu tumori nuclear Fuhrman se stabileşte pe baza:
testiculare (operaţi şi care au necesitat/nu au
A. examenului CT
necesitat tratament complementar) include:
B. examenului uro-CT
A. markeri serici
C. examenului anatomopatologic
B. CT toraco-abdomino-pelvin
D. examenului RMN
C. Autopalpare
E. examenului scintigrafic
D. Radiografie pulmonară – annual
(pag. 1326)
E. Radiografie abdominală – annual
(pag. 1331) 36 La examinarea ecografică a unui chist renal,
leziunea are următoarele caracteristici:
* 31 Clasificarea Bosniak utilizată în chistul renal
A. anecogenă cu întărire posterioară
se referă la:
B. izoecogenă cu minimă întărire posterioară
A. aprecierea gradului de diferenţiere celulară
pentru celulele din lichidul intrachistic C. hiperecogenă cu întărire anterioară
B. aprecierea aspectului macroscopic al lichidului D. avasculară
intrachistic E. pereţi rigizi
C. clasificarea chisturilor funcţie de dimensiunile (pag. 1327)
acestora
D. clasarea chisturilor de la benign la foarte suspect 37 Dintre următoarele afirmaţii referitoare la
oncocitomul renal, bifaţi-le pe cele corecte:
E. clasarea chisturilor de la benign la malign
A. diagnosticul diferenţial cu cancerul renal este
(pag. 1327) uşor
* 32 Identificarea ecografică sau tomografică a B. diagnosticul diferenţial cu cancerul renal este
unui chist renal de 4 cm clasificat Bosniak l dificil
va fi urmată de: C. diagnosticul diferenţial cu cancerul renal nu este
A. tratament conservator necesar
B. puncţionare percutanată sub control ecografic D. imagistic este anecogen, omogen, cu pereţi fini
C. evacuare prin chirurgie laparoscopică E. imagistic se identifică cicatrice centrală în
mijlocul leziunii
D. evacuare prin chirurgie deschisă
(pag. 1327)
E. tratament diuretic
(pag. 1327)

Pag. 121 din 130

 38 Dintre următoarele afirmaţii referitoare la
angiomiolipomul renal, bifaţi-le pe cele
corecte:
A. poate fi bilateral
B. este totdeauna unilateral
*2 La un pacient varstnic, cu hipertrofia
prostatei decelata la tuseul rectal, cresterea
brusca si importanta a ureei si creatininei
serice sugereaza:
A. infectie urinara

C. este totdeauna bilateral B. insuficienta renala acuta functionala (prerenala)

D. este o tumoare mezenchimatoasă benignă C. insuficienta renala acuta organica (renala)

E. este cea mai frecventă tumoare benignă solidă a D. insuficienta renala acuta obstructiva (postrenala)
rinichiului E. insuficienta renala cronica.
(pag. 1326) (pag. 1350)
39 Care dintre următoarele variante de abordare *3 Cea mai frecventa cauza a insuficientei
terapeutică ale angiomiolipomului renal pot fi renale acute organice (renale) este:
corecte (funcţie de particularităţile cazului)?
A. necroza tubulara acuta
A. embolizare
B. nefropatia interstitiala acuta
B. chimioterapie
C. sindromul nefrotic impur
C. radioterapie
D. glomerulonefrita rapid progresiva
D. tratament chirurgical conservator
E. nefroangioscleroza maligna.
E. abstenţie terapeutică (pag. 1351)
(pag. 1327)
4 Necroza tubulara acuta poate fi cauza
40 După nefrectomia lărgită la un pacient cu insuficientei renale acute daca:
tumoare renală malignă, monitorizarea va
A. apare dupa administarea de: substante toxice:
include:
antibiotice, substante de contrast iodate
A. creatininemia B. ecografia renala este normala
B. VSH-ul C. clinic exista frecvent deshidratare extracelulara
C. urografia i.v. D. sunt absente: HTA, hematuria sau albuminuria
D. CT abdominal E. se produce retentie acuta de urina.
E. Scintigrafia renală (pag. 1351)
(pag. 1326)
5 Care din urmatoarele afectiuni pot determina
Tema nr. 88 aparitia insuficientei renale acute functionale
Insuficienţa renală acută si cronica. Anuria (prerenale):

Bibliografie asociata temei: A. fistule digestive

Book Des ECN, editia in limba romana, redactor B. arsuri
Laurent Karila, 2011 C. fibroza retroperitoneala
pag. 1350-1352, 1353-1357
D. periarterita nodoasa
1 Selectati cauzele obstructive (postrenale) ale E. insuficienta cardiaca
insuficientei renale acute: (pag. 1351)
A. adenom sau cancer prostatic
*6 Stadiul 3 al insuficientei renale cronice este
B. litiaza urinara definit prin rata filtrarii glomerulare estimata
C. insuficienta cardiaca de:
D. sindrom nefrotic A. > 90 ml/min/1,73 m ²
E. fibroza retroperitoneala B. 60 - 90 ml/min/1,73 m ²
(pag. 1350) C. 30 - 59 ml/min/1,73 m ²
D. 15 - 29 ml/min/1,73 m ²
E. < 15 ml/min/1,73 m ²
(pag. 1354)

Pag. 122 din 130

 7 Complicatiile cardiovasculare ale Tema nr. 89
insuficientei renale cronice sunt: Nefropatii glomerulare si vasculare
A. HTA Bibliografie asociata temei:
B. hipotensiunea arteriala Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
C. pericardita Laurent Karila, 2011
pag. 1364-1366, 1367-1369
D. cardiopatia hipertrofica
E. endocardita bacteriana 1 Sindromul glomerular este definit de
(pag. 1353) urmatoarele semne clinico-biologice:
A. proteinurie, adesea abundenta
*8 Initerea terapiei de substitutie renala la
pacientii cu insuficienta renala cronica este B. hematurie (microscopica sau macroscopica) de
indicata in: cauza non-urologica
A. stadiul 1 C. leucociturie
B. stadiul 2 D. HTA
C. stadiul 3 E. edeme ale membrelor inferioare.
D. stadiul 4 (pag. 1364)

E. stadiul 5. 2 La pacientii cu sindrom glomerular, bilantul

(pag. 1355)
9 Care sunt indicatiile absolute pentru initierea
epurarii extrarenale (EER) la pacientii cu
insuficienta renala cronica ?:
A. pericardita uremica
B. HTA severa
C. hipervolemie care nu poate fi controlata cu
diuretice
*3
D. acidoza metabolica severa
E. hiperkalemie rezistenta la tratament medical
(pag. 1357)
* 10 Care dintre urmatoarele enunturi NU asigura
nefroprotectie in insuficienta renala cronica :
A. controlul presiunii arteriale < 140/90 mmHg
B. controlul proteinuriei < 0,5 g/24 ore
C. existenta unui echilibru metabolic al diabetului
*4
D. evitarea administrarii de substante si
medicamente nefrotoxice
E. controlul factorilor de risc cardiovascular
biologic minimal cuprinde:
A. glicemia si Hb A1c
B. Ac anti AND
C. ANCA
D. Ac anti MBG
E. antigenul specific prostatic
(pag. 1364)
Care din urmatoarele enunturi referitoare la
sindromul nefritic acut este FALS :
A. aparitia brusca a unei hematurii microscopice
B. apare proteinurie glomerulara
C. se insoteste de HTA
D. apare insuficienta renala acuta
E. prezinta leucociturie si cilindri leucocitari
(pag. 1364)
Care dintre urmatoarele nefropatii
glomerulare este proliferativa
A. cu leziuni glomerulare minime (LGM)

(pag. 1356) B. hialinoza segmentara si focala (HSF)

C. nefropatia cu Ig A
D. glomerulonefrita extramembranoasa (GEM)
E. diabet.
(pag. 1365)

Pag. 123 din 130

*5 Care din urmatoarele enunturi referitoare la 10 Diagnosticul de sindrom hemolitic-uremic se
nefropatia cu Ig A este FALS : formuleaza daca sunt prezente:
A. este cea mai frecventa forma de GN cronica, cu A. anemie hemolitica
exceptia diabetului B. trombocitoza
B. se intalneste la persoane varstnice, de sex
C. insuficienta renala acuta cu hematurie si
feminin
proteinurie
C. prezinta hematurie +++, proteinurie cu debit
D. hipocalcemie
variabil, HTA, IRC
E. trombopenie prin consum
D. apar depozite mezangiale de IgA la IF
(pag. 1369)
E. 30% din cazuri evolueaza spre IRC in 20 de ani.
(pag. 1365) Tema nr. 90
Anemia
*6 Care este criteriul care pemite diferentierea
nefropatiilor glomerulare proliferative de cele Bibliografie asociata temei:
neproliferative: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
A. prezenta/absenta hematuriei > 100000 /ml Laurent Karila, 2011
pag. 1376-1378
B. HTA
C. insuficienta renala *1 Anemia este definita de:
D. gradul proteinuriei A. paloarea cutaneo-mucoasa
E. edemele. B. scaderea nivelului de hemoglobina sub 12 g/dl la
(pag. 1365) femeie si sub 13 g/dl la barbat
C. scaderea VEM sub 80 fl
*7 Selectati enuntul referitor la sindromul Alport
care este FALS; D. scaderea sideremiei

A. boala ereditara legata de o anomalie de E. prezenta asteniei

structura a colagenului IV (pag. 1376)
B. cea mai frecventa forma de glomerulonefrita *2 In anemia microcitara volumul eritrocitar
cronica, cu exceptia diabetului zaharat mediu (VEM) este:
C. sindrom glomerular, hipoacuzie de perceptie,
A. ≤ 80 fl
uneori afectare oculara
B. 81 - 85 fl
D. transmitere autosomal dominanta legata de
cromozomul X in 85 % din cazuri C. 85 - 90 fl
E. evolutie spre insuficienta renala cronica D. 90 -100 fl
terminala in special la femei. E. > 100 fl
(pag. 1366) (pag. 1376)
8 Manifestarile clinico-biologice sugestive *3 Cele doua examinari cheie care ajuta la
pentru stenoza de artera renala sunt precizarea cauzei anemiei microcitare sunt:
urmatoarele:
A. electroforeza de Hb si PCR
A. HTA severa, rezistenta la tripla terapie
B. feritinemia si PCR
B. agravarea unei insuficiente renale cronice dupa
introducerea tratamentului cu IEC / ARA 2 C. sideremia si reticulocitele
C. proteinurie peste 3,5 g/24 ore D. frotiul sanguin si haptoglobina
D. hiperpotasemie E. bilirubina si testul Coombs
E. suflu abdominal (pag. 1376)
(pag. 1367) *4 Explorarea fundamentala care stabileste
caracterul regenerativ sau aregenerativ al
9 Selectati nefropatiile vasculare cronice: unei anemii normo- sau macrocitare este:
A. stenoza de artera renala A. haptoglobina
B. nefroangioscleroza maligna B. feritinemia
C. sindromul hemolitic-uremic C. numarul de reticulocite
D. nefroangioscleroza benigna
D. testul Coombs
E. boala emboliilor cu cristale de colesterol
E. sideremia
(pag. 1367-1368)
(pag. 1377)
Pag. 124 din 130
*5 Urmarirea eficacitatii tratamentului cu fier se 10 Tratamentul carentei martiale presupune:
realizeaza prin determinarea:
A. tratament etiologic
A. bilirubinei neconjugate B. administrarea de fier per os 200 mg/zi, in cure de
B. PCR 4 luni
C. electroforezei de Hb C. administrarea de fier per os 100 mg/zi, in cure de
4 luni
D. feritinemiei
D. urmarirea eficacitatii tratamentului cu fier prin
E. haptoglobinei
determinarea feritinemiei
(pag. 1378)
E. urmarirea eficacitatii tratamentului prin
6 In cazul unei anemii microcitare (VEM ≤ 80 fl) efectuarea mielogramei
ne gandim in principal la o : (pag. 1378)
A. anemie hemolitica
Tema nr. 91
B. anemie carentiala martiala Anomalii ale hemostazei şi coagulării
C. anemie posthemoragica acuta Bibliografie asociata temei:
D. anemie inflamatorie Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
E. anemie prin deficit de folati Laurent Karila, 2011
(pag. 1376) pag. 1383-1384

7 Cauzele principale ale unei anemii *1 Timpul de protrombina Quick (PT)

aregenerative normocitare sunt: exploreaza:
A. insuficienta renala cronica A. hemostaza primara
B. inflamatia cronica B. hemostaza secundara, calea intrinseca a
coagularii
C. mieloame, limfoame
C. hemostaza secundara, calea extrinseca a
D. leucemia acuta coagularii
E. carenta de vitamina B12 si folati D. hemostaza secundara, calea comuna
(pag. 1378) E. fibrinoliza
8 Principalele cauze ale carentei martiale sunt: (pag. 1383)
A. leucemiile acute *2 Factorii plasmatici ai coagularii dependenti
B. deficitul absorbtiei fierului de vitamina K sunt:
C. sangerarile de cauza ginecologica A. I, V, VIII, XI
D. patologia digestiva B. II, VII, IX, X
E. sangerarile voluntare C. II,V,XI, XII
(pag. 1377) D. I, V, VIII, XIII

9 Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate E. II, VIII, XI, XII
in cazul unei anemii de origine centrala? (pag. 1383)
A. reticulocite < 150.000/mmc *3 Timpul de protrombina Quick (PT)
B. reticulocite > 150.000/mmc exploreaza activitatea factorilor:
C. anemie aregenerativa A. II, V, VII, X
D. anemie regenerativa B. I, VIII, IX, X
E. necesita mielograma pentru precizarea C. II, V, IX, XI
diagnosticului D. I, V, VIII, XII
(pag. 1378)
E. II, VIII, IX, XIII
(pag. 1383)

Pag. 125 din 130

*4 Timpul de cefalina activata (TCA) exploreaza: 9 Cauzele frecvente in care PT este scazut si
TCA prelungit sunt:
A. hemostaza primara
B. hemostaza secundara, calea extrinseca a A. insuficienta hepatica
coagularii B. boala von Willebrand
C. hemostaza secundara, calea intrinseca a C. coagularea intravasculara diseminata
coagularii
D. hemofilia A
D. hemostaza secundara, calea comuna
E. administrarea de AVK
E. fibrinoliza (pag. 1383)
(pag. 1383)
10 In coagularea intravasculara diseminata
*5 Testele care exploreaza hemostaza primara (CIVD) se intalnesc:
sunt:
A. PT scazut
A. PT, fibrinogen
B. fibrinogen scazut
B. TCA, D- dimeri
C. trombopenie
C. fibrinogen, dozare FXIII
D. D-dimeri crescuti
D. numar trombocite, timp de sangerare/PFA
E. TCA normal
E. PT, TCA (pag. 1384)
(pag. 1383)
Tema nr. 92
6 In deficitul de factor VII plasmatic :
Mielomul multiplu
A. PT este normal Bibliografie asociata temei:
B. TCA este normal Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
C. PT este scazut Laurent Karila, 2011
D. TCA este prelungit pag. 1390-1394

E. PT este crescut *1 Cel mai frecvent tip de mielom multiplu, in

(pag. 1383) functie de imunoglobulina monoclonala
secretata, este:
7 In hemofilia A :
A. mielomul multiplu tip IgA
A. factorul VIII plasmatic este scazut
B. mielomul multiplu tip IgG
B. factorul IX plasmatic este scazut
C. mielomul multiplu tip IgD
C. PT este normal
D. mielomul multiplu tip IgE
D. TCA este prelungit
E. mielomul multiplu tip Ig M
E. PT este scazut
(pag. 1390)
(pag. 1383)
*2 Procentul minim al plasmocitozei medulare
8 In cazul unui PT normal si TCA prelungit pentru stabilirea diagnosticului de mielom
examinarile care trebuie efectuate cu multiplu este:
prioritate sunt:
A. ≥ 10%
A. determinarea nivelului de F VIII
B. ≥ 20%
B. determinarea nivelului de F IX
C. ≥ 30%
C. determinarea nivelului de F V
D. ≥ 40%
D. cautarea unui anticoagulant circulant
E. ≥ 50%
E. determinarea de D-dimeri
(pag. 1393)
(pag. 1383)

Pag. 126 din 130

*3 Criteriile CRAB in mielomul multiplu se
refera la prezenta:
A. hiperuricemie, insuficienta renala, amiloidoza,
leziuni osoase
B. hipercalcemie, insuficienta renala, anemie,
leziuni osoase
C. hiperproteinemie, insuficienta respiratorie,
anemie, neuropatie
D. hipercalcemie, radiculalgie, artropatie, sindrom
infectios
E. hipervascozitate,imunodepresie, atrofie cutanata,
endocrinopatie
(pag. 1392)
*4 Factorul de prognostic negativ legat de
gazda in mielomul multiplu se refera la :
A. nivelul β2 microglobulinei crescut
B. hipercalcemie
C. varsta inaintata
D. chimiorezistenta
E. LDH crescuta
(pag. 1394)
*5 Diagnosticul de mielom indolent (smoldering
myeloma) se stabileste pe baza urmatoarelor
criterii:
A. prezenta in ser si/sau urina a unei proteine
monoclonale < 3g/100ml + plasmocitoza
medulara ≥10% + prezenta a cel putin unuia din
criteriile CRAB
B. prezenta unei proteine monoclonale in ser <
3g/100ml + plasmocitoza medulara < 10% +
absenta criteriilor CRAB
C. prezenta unei proteine monoclonale in ser ≥
3g/100ml si/sau a unei plasmocitoze medulare ≥
10% + absenta criteriilor CRAB
D. localizare unica a plasmocitelor monoclonale la
nivelul oaselor/tisular + maduva osoasa normala
E. localizare unica a plasmocitelor monoclonale la
nivel osos/tisular + absenta criteriilor CRAB
(pag. 1393)
6 Diagnosticul de mielom multiplu se
stabileste pe baza urmatoarelor criterii:
A. prezenta in ser si/sau urina a unei proteine
monoclonale ( cu exceptia unui mielom
nesecretant)
B. plasmocitoza medulara < 10%
C. plasmocitoza medulara ≥ 10%
D. prezenta a cel putin unuia din criteriile CRAB
E. hiperuricemie
(pag. 1393)
7 Cauzele sindromului hemoragic din
mielomul multiplu sunt reprezentate de :
A. trombopenie
B. deficit de F XIII
C. trombopatie indusa de hiperproteinemie
D. dereglari ale coagularii induse de proprietatile
imunoglobulinei monoclonale
E. activitate anti-X a amiloidozei AL
(pag. 1391)
8 Complicatiile determinate de componentul
monoclonal in mielomul multiplu sunt:
A. hipercalcemia
B. insuficienta renala
C. complicatiile tromboembolice
D. complicatiile neurologice
E. sindromul de hipervascozitate
(pag. 1392)
9 Conform clasificarii lui Salmon si Durie
privind evaluarea masei tumorale, mielomul
multiplu in stadiul III necesita prezenta unuia
din urmatoarele criterii
A. hemoglobina < 8,5 g/dl
B. calcemie > 3 mmol/l
C. anomalii cromozomiale
D. multiple leziuni litice osoase
E. niveluri ridicate de Ig monoclonale:Ig > 70g/L,
IgA >50g/L, Ig monoclonal urinar ≥12 g/24 ore
(pag. 1394)
10 Diagnosticul de gamapatie monoclonala cu
semnificatie nedeterminata (MGUS) se
stabileste pe baza urmatoarelor criterii:
A. prezenta unei proteine monoclonale in ser ≥
3g/100ml
B. prezenta unei proteine monoclonale in ser <
3g/100ml
C. plasmocitoza medulara < 10%
D. plasmocitoza medulara ≥ 10%
E. absenta criteriilor CRAB
(pag. 1393)
Pag. 127 din 130
Tema nr. 93
Cancerul: cancerogeneza, dezvoltare tumorala,
clasificare, factorii de risc preventia si depistarea
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
pag. 1421-1425, 1426-1428 * fara subcapitolul
epidemiologie pag 1420-1421, fara ultimul paragraf
*1 Cancerul:
A. Este o boala mono-factoriala
B. Are origine monoclonala
C. Un cancer cu determinism genetic se dezvolta
intr-o prima etapa somatica
D. Este necesara o perioada de 5 luni pana la 1 an
pentru a se dezvolta de la prima celula pana la
manifestarea clinica
E. Un cancer sporadic se dezvolta intr-o prima
etapa germinala
(pag. 1421-1422)
*2 Alterari moleculare implicate in aparitia si
dezvoltarea cancerului:
A. Inactivarea cailor de transductie a semnalului de
proliferare celulalara
B. Eliminarea rezistentei la “moarte celulara”
(apoptoza)
C. Inhibitia neo-angiogenezei
D. Potential de imortalizare prin inactivarea
telomerazei
E. Independenta in raport cu semnalele de inhibare
a cresterii
(pag. 1422)
*3 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre
clasificarea cancerelor in functie de origine:
A. Leiomiosarcomul se dezvolta din tesutul
muscular striat
B. Rabdomiosarcomul se dezvolta din tesutul
muscular neted
C. Fibrosarcomul se dezvolta din tesutul conjunctiv
D. Carcinoamele paramalpighiene se dezvolta din
tesut adipos
E. Adenocarcinoamele se dezvolta din epiteliul
malpighian
(pag. 1423)
*4 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre
clasificarea stadiala a cancerului:
A. Clasificarea FIGO se utilizeaza pentru cancerul
colo-rectal
B. Clasificarea Dukes se utilizeaza pentru
cancerului colului uterin
C. Invazia ganglionara se exprima prin simbolul N
D. Clasificarea Breslow se utilizeaza pentru
carcinoamele cutanate spinocelulare
E. Extensia metastatica se exprima prin simbolul T
(pag. 1424)
*5 Urmatoarele afirmatii privitoare la factorii de
risc pentru aparitia si dezvoltarea cancerului
sunt adevarate:
A. Fumatul pasiv este responsabil de peste 4000
de decese anuale in Franta
B. Riscul de a dezvolta cancer pulmonar scade cu
25% in cazul in care doar partenerul de viata
fumeaza iar persoana in cauza nu fumeaza.
C. Dintre factorii profesionali arsenicul este cel mai
frecvent intalnit (in Franta, responsabil de peste
550 de cazuri de mezoteliom)
D. Alimentatia joaca un rol probabil in aparitia
cancerului de san
E. Infectia cu virusul papiloma uman (HPV) este
responsabila de aparitia limfoamelor
(pag. 1426-1427)
6 Alterari moleculare implicate in aparitia si
dezvoltarea cancerului:
A. Activarea cailor de transductie a semnalului de
proliferare celulalara
B. Rezistenta la “moarte celulara” (apoptoza)
C. Potentialul de neo-angiogenezei
D. Independenta in raport cu semnalele de inhibare
a cresterii
E. Potential de imortalizare prin inactivarea
telomerazei
(pag. 1422)
7 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre
clasificarea cancerelor in functie de origine:
A. Adenocarcinoamele se dezvolta la nivelul
epiteliului glandular
B. Carcinoamele paramalpighiene sunt
caracteristice tractului urinar
C. Leiomiosarcoamele se dezvolta la nivelul
musculaturii neted
D. Neuroblastoamele sunt tumori cu origine
ectodermica
E. Carcinoamele epidermoide sunt tumori
mezoectodermice
(pag. 1423)
Pag. 128 din 130
8 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre
clasificarea cancerelor in functie de origine:
A. Fibrosarcoamele se dezvolta la nivelul tesutului
conjunctiv
B. Rabdomiosarcoamele se dezvolta la nivelul
muschiului neted
C. Liposarcoamele sunt tumori caracteristice
tesutului adipos
D. Nefroblastoamele sunt tumori cu origine
ectodermica
Tema nr. 94
Leucemii (acute si cronice) si limfoame maligne
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
pag. 1434-1435, 1436-1437, 1438-1439
*1 Pentru stabilirea diagnosticului de leucemie
acuta procentul de blasti la nivel medular
trebuie sa fi cel putin:

E. Adenocarcinoamele sunt caracteristice tractului A. 10%

urinar B. 20%
(pag. 1423) C. 30%
9 Urmatoarele afirmatii privitoare la factorii de D. 40%
risc pentru aparitia si dezvoltarea cancerului E. 50%
sunt adevarate:
(pag. 1434)
A. Dintre factorii profesionali aminele aromatice
sunt cel mai frecvent intalnit (in Franta, *2 Leucemia limfoida cronica este o proliferare
responsabil de peste 2.200 de cazuri de cancer limfoida monoclonala constituita din:
pulmonar)
A. limfocite mature cu fenotip B in 95% din cazuri
B. Fumatul pasiv este responsabil pentru 2500 -
B. limfocite mature cu fenotip T in 95% din cazuri
3000 de decese anuale in Franta
C. limfocite imature cu fenotip B in 5% din cazuri
C. Hipoestrogenemia relativa creste riscul de
cancer de san D. limfocite imature cu fenotip T in 95% din cazuri
D. Infectia cu virusul papiloma uman (HPV) este E. limfocite T citotoxice in 95% din cazuri
responsabila de aparitia unora dintre cancerele (pag. 1436)
din sfera ORL
E. Cancerul de san sporadic este legat de prezenta *3 In leucemia limfoida cronica mielograma
onco-genelor BRCA1 si BRCA2 arata o infiltare cu :
(pag. 1426-1428) A. plasmocite
B. limfocite mici
10 Urmatoarele afirmatii privitoare la factorii de
risc pentru aparitia si dezvoltarea cancerului C. limfoblasti
sunt adevarate: D. prolimfocite
A. Alimentatia joaca un rol probabil in aparitia E. promielocite
cancerului gastric
(pag. 1436)
B. Obezitatea (mai ales dupa menopauza) este un
factor de risc relativ pentru aparitia cancerului de *4 In limfomul de manta este prezenta
san urmatoarea anomalie citogenetica:
C. Fumatul este responsabil de aproximativ 25 – A. t(15;17)
30% de decese prin cancer
B. inv.16
D. Alcoolul este un factor de risc independent
pentru aparitia si dezvoltarea cancerelor C. t(14;18)

E. Infectiile cu virusurile HTLV1 si/sau HTLV2 sunt D. t(11;14)

responsabile de aparitia cancerului colului uterin E. t(9;22)
(pag. 1426-1427) (pag. 1438)

*5 Limfoamele maligne in stadiul II, conform

clasificarii Ann Arbor, prezinta:
A. un singur teritoriu ganglionar afectat
B. cel putin doua teritorii afectate de aceeasi parte
a diafragmei
C. afectare ganglionara supra- si subdiafragmatica
D. afectare viscerala (hepatica, pulmonara)
E. afectare medulara
(pag. 1439)
Pag. 129 din 130
6 Anomaliile citogenetice cu prognostic
favorabil in leucemiile acute sunt:
A. t(8;21)
B. t(15;17)
C. cariotipurile complexe
D. inv.16
E. t(16;16)
(pag. 1435)

7 In leucemiile acute semnele clinice

nespecifice consecinta a insuficientei
medulare sunt reprezentate de :
A. anemie
B. neutropenie si infectii
C. sindrom hemoragic
D. adenopatii
E. hepato-splenomegalie
(pag. 1434)

8 Pacientii cu leucemie limfoida cronica stadiul

B conform clasificarii Binet prezinta:
A. mai putin de trei arii ganglionare afectate
B. mai mult de trei arii ganglionare afectate
C. prognostic intermediar
D. anemie si/sau trombopenie
E. supravietuire medie de 6 ani
(pag. 1436)

9 Diagnosticul si prognosticul in leucemiile

acute se bazeaza pe:
A. examinarea morfologica a blastilor din sange si
maduva osoasa hematogena
B. imunofenotipare
C. examen citogenetic
D. studiu molecular
E. biopsie ganglionara
(pag. 1434)

10 Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate

in cazul limfomului Burkitt?
A. afecteaza copii sau adulti tineri
B. este o urgenta terapeutica
C. prezinta anomalia citogenetica t(9;22)
D. in cazul unei mase tumorale mari exista un risc
crescut de liza tumorala
E. se insoteste de plasmocitoza medulara
(pag. 1438,1439)

Pag. 130 din 130