SPLINĂ – ANOMALII

ANAMNEZĂ & EXAMEN CLINIC

 LA evaluarea unui pacient cu o posibilă afecţiune splenică  este importantă obţinerea unor date exacte despre istoricul personal + familial
 medicul examinator trebuie să întrebe pacientul despre istoricul sângerărilor - dacă există & acest istoric poate consta în
 sângerări anormale
 epistaxis spontan
 sângerări gingivale
 menoragie
 de interes este și istoricul de consum de medicamentece pot interfera cu funcţia plachetară + istoricul personal & familial de afecţiuni hematologic - cum ar fi limfomul / leucemia
 dacă pacientul are deja un diagnostic  este important să notăm ce tratamente au fost efectuate până în prezent & dacă există un răspuns la aceste tratamente
 de obicei - o splină normală este dificil de palpat  această palpare se realizeză bimanual - cu pacientul în decubit dorsal / prin metoda Middleton
 o splină mărită în volum secundar unei afectiuni hematologice  nu este de obicei dureroasă & de aceea, disconfortul la palpare alertează clinicianul către o posibilă infecţie splenică
/ infarct splenic / ruptură splenică

EXPLORĂRI RADIOLOGICE & IMAGISTICE

RX ABDOMINALĂ PE GOL

 aspectul unei spline normale poate fi rareori evidenţiat prin radiografii abdominale
 splenomegalia  poate fi sugerată indirect atunci când există o deviere a colonului înspre caudal / a stomacului spre medial / când hemidiafragmul stâng este ascensionat - uneori
poate fi observat un contur radiologic mărit al splinei

n
 fracturile survenite la nivelul arcurilor costale inferioare stângi  pot fi sugestive pentru leziuni concomitente ale parenchimului splenic

ECOGRAFIE ABDOMINALĂ

O
 investigaţie extrem de utilă pentru evaluarea dimensiunilor splinei  aceasta poate evidenţia existenţa splenomegaliei + prezenţa chisturilor splenice / a abceselor splenice
 ecografia abdominală rămâne una dintre cele mai bune metode de a evalua rapid pacienţii cu traumatisme pentru prezenţa sângelui în cavitatea peritoneală


zi
aerul din interiorul intestinelor poate însă să se interpună & să limiteze vizualizarea ecografică a splinei + a altor organe·abdominale
 ultrasonografia Doppler  poate fi utilizată pentru a aduce informaţii despre vascularizaţia splinei

CT

Re
 CT-ul efectuat cu substanţă de contrast IV & per os este cea mai utilă tehnică radioimagistică pentru determinarea dimensiunilor + leziunilor splinei
 CT-ul poate furniza informaţii utile despre prezenţa altor leziuni / afecţiuni concomitente la nivel abdominal / la nivelul viscerelor din vecinătatea splinei
 chisturile / abcesele de la nivelul splinei sunt vizualizate clar prin CT - ceea ce permite efectuarea de drenaje percutanate sub ghidaj CT
 CT-ul poate fi folosit în monitorizarea leziunilor splenice & pentru a obţine informații despre vascularizaţia splinei - dar ecografia este metoda de preferat în aceste situaţii datorită
lipsei iradierii pacientului

SCINTIGRAFIE

 suspensiile coloidale de technetium sunt preluate de sistemul reticuloendotelial - iar imaginile rezultate după scanarea scintigrafică oferă informaţii utile despre dimensiunea & funcţia
splinei
 scanarea radioizotopică  are rolul de a decela eventuale spline accesorii în cazurile în care după splenectomie nu se reuşeşte controlul adecvat al afecţiunilor hematologice existente,
/ în cazurile în care o evoluţie iniţial favorabilă este urmată de reapariţia bolii hematologice
 scintigrafia splinei este de ajutor şi pentru a diferenţia o splină accesorie de o tumoră a cozii de pancreas
 splenoza (autotransplantul heterotopic al splinei)  se traduce printr-o hipercaptare a radioizotopului în poziţii ectopice & aberante

ANGIOGRAFIE

 secţiunile fine & rapide - efectuate prin tehnica angioCT  au înlocuit cateterizarea arterei splenice pentru evaluarea laceraţiilor splenice la pacienţii cu traumatism abdominal &
stabili dpdv hemodinamic - la care ultrasonografia vizualizează lichid liber intraabdominal
 angioCT-ul  este util în stabilirea diagnosticului de tromboză de venă splenică & în planificarea procedurilor de decompresie a sistemului venos portal - această metodă imagistică
este de ajutor şi în evaluarea tumorilor splenice
 embolizarea arterei splenice  poate fi utilă pentru a reduce sângerarea la pacienţii programaţi pentru splenectomie laparoscopică / clasică
 embolizarea parţială & selectivă  este utilizată pentru controlul hipersplenismului la copiii cu hipertensiune portală & pentru controlul hemoragiei la pacienţii cu laceraţii splenice

n
O
zi
Re